GRATARUL

De ani de zile, nutritionistii  avertizeaza ca orice carne fripta la gratar produce substante
cancerigene, atat prin arderea grasimilor care se scurg din carne si  care imbiba friptura, cat si
prin arderea carbunelui. De cand clima a luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si
canicule,  friptura la gratar, in aer liber, pare a fi singura scapare pe care o  gasesc orasenii
pentru weekend.

Insa clasica friptura la  gratar devine cu atat mai periculoasa pentru sanatate pe o astfel de
vreme, cand organismul este slabit de efortul adaptarii la temperaturile  capricioase. Nutritionistii
americani au descoperit opt reguli care  reduc sau elimina de-a dreptul riscul imbolnavirii de
cancer dintr-o "banala" friptura la gratar.

1. Lasati carnea peste noapte  in sos marinat, obtinut din zeama de lamaie, putin ulei de masline
si  usturoi. Acest sos impiedica in proportie de 90% sa se formeze  substantele cancerigne, iar
carnea fripta are un gust mult mai bun.

2. Bucatile mai mici de carne  se frig mai repede si nu mai au timp sa elibereze substantele
toxice,  asa ca se recomanda frigaruile, care alterneaza bucatelele de carne cu  felii de rosii,
ceapa, ardei, usturoi.

3. Cu cat carnea sta mai putin  deasupra gratarului, cu atat se impiedica eliberarea substantelor
chimice toxice. Daca se baga carnea intai la cuptor si se lasa pana  dispare sangele, apoi se pune
pe gratar, nu se mai formeaza substantele  cancerigene.

4. Puneti o folie de aluminiu  alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are contact direct cu flacara,
nu  se mai formeaza substantele toxice si gratarul se curate foarte usor,  fara sa ramana pe grile
bucatele de carne de la fripturile anterioare,  care si ele sunt daunatoare.

5. Folositi gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in santulete in care se pune apa.

6. Carnea se frige fara risc  de imbolnavire daca sursa de caldura vine din lateral, cum se
pregateste  saorma. Sau, dupa model autohton, din vremuri stravechi: intre sursa de  foc si carnea
de pe rotisor se pune un recipient cu apa in care se  scurge grasimea.

7. Carnea de pui se frige cu  pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de porc trebuie curatata de
grasime; nu se va usca daca este lasata cat trebuie.
Pestele, daca este  lasat de cu seara in sos marinat, nu mai trebuie tinut decat foarte  putin
deasupra gratarului.

8. Legumele la gratar nu  formeaza substante cancerigene. Se poate face un pat de legume si

chiar  fructe (pere, de exemplu) pe gratar, peste care se pune carnea marinata  sau precoapta.

Daca in timpul mesei se bea si  ceai rece, aromat - un antioxidant care neutralizeaza substantele
cancerigene - riscul unei mese total nesanatoase este eliminat.
Colesterolul, o problemă ?

Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.

Oameni de o splendidă sănătate  telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare
pentru  "colesterol". Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe  marginea
disperării. "Am două sute. E grav, dom' doctor?"Răspundem: nu, nu este grav.
Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.
Dacă este aşa, cum s-a ajuns  totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de
analize  pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?
Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care
totuşi trebuie spusă.

Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează. Dacă totuşi
vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze.Dacă, totuşi, nesocotind acest
sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu  totul străin de cele scrise mai
jos.

Secretul este că scăderea  valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu
puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a  scădea colesterolul.
Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.
Acesta era foarte ieftin şi,  dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate
atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de  medicamente. De aceea, cei
care vor deschide orice carte de medicină  anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală
a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul  260-280 mg % impunea
atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos.

Odată cu descoperirea unor  medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai
eficient,  mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente  pentru această clasă
a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în
marketing au făcut  diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar  coborî de la
280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este  neapărat nevoie de tratament medicamentos
cronic peste această valoare,  firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel puţin
oficial,  valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de  medicamente, ci de medici
în baza unor studii, au început a se întruni  "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o
dată la doi ani  prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult  mai exotice.
La astfel de "întruniri  ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un bogat program  cultural-
artistic (de la degustări de licori la safari) există déjà obiceiul ca medicii participanţi să prezinte
lucrări "ştiinţifice", în  care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi  ale
statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că  există riscuri serioase pentru
sănătate la valori care ar fi fost O.K.  înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase
probleme de  sănătate publică etc.

Să mai observăm că ceea ce  este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală
a  tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică ) pentru glicemie.
Extrapolând, putem prevedea  încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să
modifice  grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini  vor afla că suferă
de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.
Tratamentul hipercolesterolemiei

Dacă valoarea colesterolului  este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum
am  spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această  situaţie.

Dacă valoarea colesterolului  este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim
cu  evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării  colesterolului şi a
fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a  fost făcut)

Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar  un regim hipocolestero-
lemiant, cu evitarea smântânei, untului, laptelui  gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de
gălbenuşuri la 4 pe  săptămână (albuşurile nu conţin colesterol).
Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână ) şi folosirea cu generozitate
a cimbrului şi usturoiului. Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această
privinţă.
Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi
fracţiile lui.

Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.
De regulă cu Vasilip o tabletă  de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă
schemă în  funcţie de datele culese la consultul medical.
Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.

Tipuri de întrebări frecvente:

Am colesterolul 245, buletinul  de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în
dreptul ei  scrie: "above normal range". Şefa laboratorului, când mi-a înmânat  buletinul
de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie  sunt îngroziţi de cât de mult
colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-
mi că în caz contrar  am să fac infarct. Ce este de făcut ?
Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.
Laboratorul dă valorile  normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul  tastaturii,
nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95  % dintr-un eşantion considerat
sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit  unei definiţii ştiinţifice a "normalului".
Vecinii şi cei din familie  sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească
invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la  Ouagadougou. Dacă nu credeţi toate
acestea,  intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină  anterioară anului 1980
şi vedeţi cât este colesterolul normal.

- Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat?

Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze
colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau  cereal este la fel de bună din punctul de
vedere al regimului în cazul  unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod
deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
Este esenţial să nu mâncaţi de  loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine
gălbenuşuri  de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte  indicat. Orice fel
de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele  gras.
Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul
dacă sunt folosite în cantităţi  prudente.

- Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse?

Răspuns:Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse. Cu deosebire un
tratament  cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu  înseamnă să nu
luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în  urma unui raţionament medical, medicul
nostru consideră că beneficiul  scontat este mai mare decât riscul potenţial.

Urmez un regim strict vegetarian, şi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %.
De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere?
Răspuns:Această situaţie (relativ rară ) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de
metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale  sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac
excepţie. Uneori această  sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos,
în  principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să  suferiţi de una sau mai
multe din numeroasele boli favorizate de  excesul de colesterol: cardiopatia ischemică,
accidentul vascular  cerebral, etc.

- Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este
de făcut?
Răspuns:În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi
omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete  de usturoi de la farmacie. De asemenea,
la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.

Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL - LDL nu este bun. Ce să fac?
Răspuns:afectarea raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău", adică
LDL are importanţă mai ales în cazurile în  care colesterolul normal este crescut sau are valori la
limită. Deci, în cazul dv nu se poate  vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai mare
acordată peştelui în  alimentaţie ar fi indicată, totuşi.

Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am cholesterol scăzut,
sub limita normală. E vreo problemă ?
Răspuns: nu,  deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol,  aşa cum
există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la
limita inferioară ) şi  depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip  cauză-
efect sau de o corelare de altă natură.

Dr Mihnea DRAGOMIR
Toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic.
E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea