RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesim itului

cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de Şerban Foar ă

Cuvânt de întâmpinare
O monografie despre nesim ire? „Vast program!" — ar fi spus De Gaulle... Materia e abundentă, ramifica iile ei — inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeşte un mare curaj când se ia la trântă cu acest balaur şleampăt, ubicuu, intratabil, mondial şi autohton. Dar o face cu un soi de calm vesel, cu o răbdare stoică: nu lucrează ca un moralist acru, ci ca un degustător de moravuri. Altfel nici nu se poate. E foarte uşor să- i pierzi cumpătul când ai de-a face cu nesim irea. Te înfurii, disperi, te sminteşti. Igienic e, prin urmare, să- i ii firea, adică să practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplativă. Acut fără isterie, exact fără abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris o carte „tristă, plină de umor". Râzi, regăseşti la tot pasul situa ii de via ă şi tipuri umane cunoscute, dar, de la o vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infernul cotidian, dar şi de o urâ enie „de viitor". Studiul aplicat al nesimirii echivalează cu o analiză spectrală a „omului nou". Suntem confrunta i cu vecinul (de-alături şi din noi înşine), produs al imbecilizării comuniste, dar şi al postcomunismului decerebrat, consumator de deşeuri, idolatru al „ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode şi pofte. Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte. Nu e nici cercetare psihosociologică, dar nici pură literatură, nici eseu de etică, dar nici simplu capitol de istorie contemporană, nici şarjă comică, dar nici presentiment al apocalipsei. E însă ceva din toate acestea şi, mai ales, e performan a unui om de talent, de bun-sim şi de bun-gust. Carevasăzică — o specie rară. N-ar fi exclus ca textul lui Radu Paraschivescu să ajungă şi pe mâna vreunui nesim it. În acest caz, nesim itului i s-ar oferi şansa să-şi revină, la capătul lecturii, în sim iri. Dar nu-mi fac iluzii. Nesim i ii nu prea citesc. Iar când li se pune dinainte o oglindă, ceea ce văd li se pare cool: „via a însăşi", în toată devastatoarea ei inconsisten ă, în toată dulcea ei promiscuitate. ANDREI PLEŞU

balada lui nesim ilă

Cote ul1 său e-o atenansă doar în zodiacul fără şansă al nostru... La Kitai, jigodia aceasta-şi are nu doar zodia, dar şi onoarea — el, godacul — de-a încheia întreg zodiacul. În apocrifa noastră „zodie a Porcului", câte-o cimotie (sau simplă cunoştin ă) poa' să ne-arate cât de norocoasă e zodia Dumnealui (şi-a Scroafei, — c-un iz, în plus, ca al garoafei). Numai că, pentru a fi demn de-un astfel de benefic semn (al unui ins din rasa York), se cade-a fi tu însu i porc, cu-o piele cât mai nesub ire care- i aduce nesim ire. * La ce e nesim irea bună? La voiajatul împreună-n maşina-n care se dă buzna, de parcă orişiunde ai urca,-n troleu sau în tramvai, tu circuli tot cu-autobuzna! Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, — pe fondul olfactiv, a toate izurile strânse-n spa iile cele mai restrânse, în care nu po i fi activ, ci doar cobai, — fie că pute a cururi, subsuori, căpute, fie că o telefonie mobilă se-ntretaie,-n haită, cu cinci manele ce se vaită de moarte,-ntr-o babilonie. * La ce mai este bună pelea
1

În accep iunea (astrologică) de „casă".

cum spun persoanele acelea-n a căror minte sonul i nu ştiu ce are-a ispăşi, de-a dispărut cu totul, betul, de el, din ditai alfabetul, fie că cumperi pept din pea ă, fie că ai perdut în vea ă, fie că- i merge a ă Featul, fie că ăştia cu-nfeatul de câini ar trebui, şi ei, făcu i, cât mai degrabă, pei, fie că ăia de vor pele de câine pentru-a-şi face-obele din ea, căciulă sau mănuşi, i-ar jupui ca, de pănuşi, porumbul. — „Da i-mi-i pă mână şi-i termen într-o săptămână!" * Porumbul evocat mai sus dezlăn uie o poftă-n plus de-aer curat şi iarbă verde, ca şi de micii bine frip i cu-aromitoare erbi şi-nfip i în epe,-ncât nu mai po i perde nici un minut, dând fuga-n spa iul strâmt dintre blocuri, ca nesa iul să i-l astâmperi cu grătare, luând seama să le faci sub geamul vecinului, care, ca neamul de traistă, strigă tot mai tare la tine, că-l îneacă fumul, al tău şi-al altora, în cumul... Când bulangiului nu-i place cum cântă Nicolae Gu ă, — tu-i strigi: „La operă, bă, pu ă, cu tine, — tras la patru ace!" * — Nene Vasile, ia mai zi-mi-o p-aia dă i-o zisăşi chiar astă seară, lu-aia cu sâni d-o kilă? — Fă, taci, că i-l trimit pe fi-mio la tine şi te face pastă dă mici; sau mută-te la vilă!

şi-al i câini cu limba de un cot. îmi apar ine.. cică. pe care o scuipi din mers şi-i strigi: „Răgaceo. la iarbă verde e la fel. Când tu eşti un macho şi. dă nu po i circula mai tare?" Sau p-ăla care-i tragi o flegmă când vrea-s dăşchiză. cică. şi ne doare urechile!". 2 3 Termenul apoftegmă. Poate clone prin gări şi vămi autohtone. Nae?. geamu-n tramvai şi-o babă. * La ce mai este bună pielea precum a unei pahiderme de groasă? E că n-ai să semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme şi care.. de după care câte-o riglă de calcul. cu termopane-n rol de sticlă.Ce-mi pasă mie c-ai esamen la nu-ş' ce mă-ta.. — conform cutărui Decalog (ălui vechi.-n jur. i-ar fi semeni. foameo. precisă ca o apoftegmă2: „E corent.. dup-un magnetofon dă-i adormea pă ăi din jur. plesnindu-i p-unii peste bot. îs pungi dă plastic.. aici. — nu-s afon ca ăia dă făceau un damen tango. vea a-i un ielastic dă care tragi în chip şi fel. Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov.. Bă. ce dacă. în plin soare. — Ce semeni. Ce semeni?. din mer ană. Eu te-njur căci vreau manele. ca unei moi urechi de cârpă3. . o faci fleaşcă pe blonda din Trabant. doar că oleacă mai excentric). Gică? * Ce semeni. cvasianalog. te-a căcat mă-ta în caleaşcă. î i răspunde-n scârbă. maică.

gemeni. lasă-l să umble copăcel ba chiar de-a buşilea. iar dacă-l iei şi p-ăla micu (care e. plecând la băi mai totdeauna cu ai tăi rar singur. e plină de-o tandră gelozie: „Să nu ui i cum urci.i. Şi să nu ui i să te-ntorci vineri că e logodna ălor tineri.-n tren să. nici pă ei să nu-i serveşti fără mujdei. de ordin comic. dar. maieul ăl cu găurele prin care-o adiere sim i. Fii. iar pentru că la noi nu-i loc.şi care pune-un punct pe i. egocentric. vom aşeza. mujdeiu-n care-ntingi şi cele vreo doişpe proaspete piftele. şi să nu ui i.-ntreg. de o zi. îndeobşte. o lungă masă şi vom pofti întregul bloc: Bre"-ul colocvial (incompatibil." * „A. bre4. cu un „decalog") e o ini iativă a mea. dragă. * Ce semeni? — când. fi'ndcă nu vor să aibă semeni. 4 . Aurele. se prefac că nu sunt din aceeaşi oală. leit tăticu'). — soa a." Altminteri.i sco i pantofii dă teren şi să rămâi doar în ciorapii tăi flauşa i şi albi. nesim i ii fac un soi de Interna ională ai cărei membri-s.-n mai larga casă a scărilor. şi el. că prinde bine când î i sco i cămaşa albă din chilo i şi din nădragii ăia strim i. doar cin' să-mpinge iasă-n fa ă. iar crapii în saramură. altminteri. la punctul 2: „Nu te gândi la ceilal i. că-n epeneşte şi. în vea ă. parcă.

-n care nesim irea este abisală şi imuabilă ca Iadu' — ca şi aceea care ne aşteaptă încă-n Ghidul nesim itului. că se-mbunătă eşte soarta când ii de ansă chiar o cană. fi'ndcă ştia de la cocoana unde fusese fată-n casă. — iar cu-ordinea. ce-a fost. pe urmă. Şerban.. Ale doişpe zodii. S-aibe şiansă. privind în ceaşca cu nechezol. Ghidul nesim itului .. — martor Foar ă N. se-nfurie. pă nenea Ştef. cui credea-n ghicitul în cafea şi-n dodii dintr-astea: „După ce-o re'ntorc. îl punem şef pă ăl bătrân. în care Radu Paraschivescu.-n acest an. pă vremuri. caraliu. cam dinspre ansă spre stânga (ea nu-i zicea toartă. în marşaler. zisese tac-su. cu gura-n sus. io zic să-i zicem Nesim ilă!" Iar soacră-sa. spunea. darmite-o fran ozească tasă)." * „Dă toate numele mi-e silă.să tacă ăi dă pă palier c-atunci când pleci. — iar ultima era un porc!" ENVOI S-au scris acestea ca-ntr-o sală de aşteptare. când cu pleaşca cu decre elu. te-auzi mai rău ca la raliu. ce să vedea în ceaşcă?...

nici să răspundă unor aşteptări peste măsură de preten ioase. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil şi greu. e foarte pu in probabil ca laboratoarele vie ii publice să descopere un vaccin eficace. Ele s-ar fi putut intitula. vocabule din care gâlgâie sensuri nete. opârlanul (înso it de ruda dumisale apropiată. Potrivit acesteia — şi umblând la familia de cuvinte —. unde îşi dă imperturbabil adevărata măsură. Sunt termeni cu o sonoritate sugestivă. ubicuitatea. Pe linia unei sinonimii dictate mai degrabă de palpitul vie ii de zi cu zi decât de acribia semantică. Mediul lui optim e spa iul public. El e întotdeauna în apele lui. oapa). Aceasta este globală. Dintre cele trei accep ii. Nesim itul nu roşeşte. substantive al căror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivit. Şi mai are ceva nesim itul român: un decalog de la care nu se abate şi un set de convingeri pe care i-e cu neputin ă să i le zdruncini. În plus. de cuviin ă. Iar de la o vreme nici măcar refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garantează izbăvirea. purtare a celui nesim it. Rostul acestor termeni? Să ne atragă aten ia că nesim itul e o alcătuire stridentă. mojicul. Terfeloaga explicativă a limbii române aşază trei explica ii în dreptul termenului „nesim ire": 1) pierdere a cunoştin ei sau leşin. Nesim itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic ionarele. ci te învăluie alunecos. nesim itul e totuna cu bădăranul. 3) răceală. lipsă de sensibilitate. dacă nu aproape imposibil. după cum merg lucrurile. mârlanul sau ghiolbanul. 2) lipsă de bun-sim . Nesim itul se . nesim itul este un om „lipsit de bună creştere. Cine are tristul privilegiu al vie ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc fără să dea cu nasul de un exponent al categoriei. neamul prost. azer sau panamez şi nu poate fi confundat cu nici unul dintre ei. fără să cunoască stinghereala. până când î i devine vecin sau î i suflă în ceafă. Dic ionarele ne pun la dispozi ie rama îngustă a unor defini ii. astăzi mai mult ca oricând. Nesim itul român este agentul unei molime căreia societatea nu i-a aflat leacul. Confruntată cu adevărul mişcător a ceea ce ne înconjoară. Ea e percepută peste tot şi regretată nicăieri. bunăoară. dinamică şi atentă la schimbările din jur. suplu ca o liană şi sâcâitor ca sciatica. de clasificat. formula degajă un abur patetic şi vetust. de delicate e". România nu are contract de exclusivitate cu nesim irea. cu o uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu şi de a nu se replia niciodată. Nu te cotropeşte frontal şi decisiv.Cum să sim i un nesim it Rândurile pe care tocmai a i început să le citi i ar fi putut să aibă mai multe nume. Fireşte. cea care ne interesează este a doua. niciodată în pană când vine vorba de adecvarea la context. nesim itul ştie să valorifice toate fisurile prin care se poate furişa în esutul social. lăsându-ne pe noi să facem restul. El are ştiin a fructificării insinuante. Şi putem spune chiar că. Introducere în cunoaşterea nesim itului sau Nesim itul în trecut şi în prezent pe teritoriul patriei noastre. Însă rostul căr ii de fa ă nu e să maimu ărească tipăriturile indigeste din anii 1980. Acomodant. Trăsătura lui definitorie pare. fiindcă e nepregătit genetic pentru o asemenea abatere pigmentară. nesim itul român nu seamănă cu cel belgian.

Nesim itul nu ocupă loc în spa iu. Gesticula ia nesim itului e bogată. Indiferent dacă se şterge la nas. adeptul gesticula iei luxuriante. motiv pentru care îşi îngăduie să trăiască relaxat. îşi suge măselele la Ateneu. vorbeşte între replici la teatru. victoria e a nesim itului. fiindcă — e lucru ştiut — nesim irea n-a făcut niciodată casă bună cu discre ia. să te calce pe bombeu. în schimb. Cum gesticulează nesim itul. fie cu mâneca hainei. Nici n-ar putea fi altfel. El se descal ă în tren. ci în primul rând . Trăsăturile principale care compun profilul nesim itului reies din decalogul care urmează. Dacă le-ar fi avut. iar uneori chiar şi fricii. Compania lui e solicitantă şi obligă la precau ii neîntrerupte. îl supune unei năvale neîndurătoare. Expansiv şi nestăpânit. nesim itul te face să devii retractil. Îi lipsesc. eructează plenar după dejun şi se şterge la gură fie cu fa a de masă. Altfel spus. Încărcătura lor e cu atât mai nocivă cu cât totul are loc în public. se scobeşte între din i. (Iar în aceste cazuri probabil că dă peste un nesim it de aceeaşi anvergură.i reducă spa iul vital. dar ai pu ine şanse să rămâi acelaşi. Ei bine. fumează în locuri unde acest lucru i se interzice în mod explicit. incomodă şi agresivă. De cele mai multe ori iritarea în fa a lui face loc disconfortului. îşi pipăie prietena pe întuneric la film. În ambele cazuri. în exuberan a sufocantă a întregului corp. în agita ia spastică a membrelor. în aceste condi ii. Limbajul trupului Nesim itul este.) Gesturile lui sunt. Lângă un nesim it încerci un alt tip de nesiguran ă decât lângă un posibil ho de buzunare. El ştie că îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişcări. nesim itul poate recurge oricând la gesturi definitorii. Când un nesim it îşi propune să te alunge de pe propriul tău teren. obsesii şi manii. ceva din morişca mâinilor sau în bulbucarea ochilor săi te inhibă şi te face să te întrebi pe unde o să sco i cămaşa. corpul nesim itului se sustrage acestei generalizări nemeritate. Manualele de fizică din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defineau corpul drept „tot ceea ce ocupă loc în spa iu". una: ori capitulezi resemnat. să te înghesuie şi să. Ele se verifică în realitatea imediată şi pot fi identificate lesne de orice observator. sim ul măsurii şi urbanitatea elementară. nesim itul e gata să. din capul locului. ori dispari cât po i de repede. Toate aceste gesturi denotă nu doar lipsă de educa ie. Chiar şi atunci când inten iile nesim itului par în bună regulă. să zăbovim în preajma celor două elemente care constituie amprenta identitară a nesim itului: gesticula ia şi retorica. cartea de fa ă n-ar fi fost scrisă. ci îl colonizează. gratuită.comportă ca un virus cu tabieturi. Pe lângă gesticula ia ca acompaniament al vorbirii. totuşi. o abunden ă motrice de rău augur. sunt rarisime cazurile în care nu reuşeşte.i vâre un deget în ochi. limbajul non-verbal şi discursul. Merită. Nesim itul de ine arta surprizelor consternante. îl impregnează cu esen a lui rezistentă la orice tratament de combatere. î i povesteşte un film sau te invită la o bere. de sine stătătoare. un instrument redutabil. Energia debordantă a nesim itului se regăseşte în felul cum se mişcă acesta. Şi-atunci din două. Există aici un preaplin coregrafic.

Un nesim it care vorbeşte încet este o contradic ie în termeni. pisălog şi afişează de fiecare dată o deplină indiferen ă fa ă de ceea ce-l înconjoară. Dar le fac doar pentru violentarea asisten ei. Nesim itul abhoră clipele dubitative. Contează el şi numai el. Poate că de unele a uitat. În mod normal. deplânge ifosul patetic al revoltatului de lângă el şi militează până în pânzele albe pentru răsteală. În fine. Aşa cum pofta vine mâncând. Cei mai mul i nesim i i ştiu că nu au voie să facă anumite lucruri. Nesim itul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. grosier. jubila ia nesim irii sporeşte cu fiecare gest care iese din normă şi-i perplexează pe martori. am ales să ne adresăm nesim itului tutuindu-l. ca formă supremă de captatio. Însă datoria noastră e să-l înarmăm cu cât mai multe trucuri. * Paginile care urmează ascund. pentru simplul motiv că e pu in probabil să afle noută i. Nesim itul român — căci el e totuşi blestemul nostru zilnic — este surprins aici în diverse ipostaze şi încurajat să nu coboare ştacheta. amănunte retuşabile. Poate că se va sim i ispitit să se raporteze la modelul furnizat de ghidul nostru şi va constata că există totuşi. Cum vorbeşte nesim itul. personajul principal al acestei căr i şi nenumăra ii lui fra i întru atitudini îşi cunosc bine menirea. Nesim itul veritabil se exprimă răspicat. Alegând armele lui şi mutându-ne într-un registru pe care-l . Poate că altele i se par subevaluate. răstit. Un compus oximoronic. Nesim itul are un fel de-a vorbi sintetizabil în câteva epitete: zgomotos. ciorovăire sau insultă. strategii şi instrumente. taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal i. ea nu face decât să-i dubleze gesticula ia. fiind de la un punct încolo o încercare de a-i vinde castrave i grădinarului. Un aranjament contra naturii. Şi nici să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică. Un mutant pe care realitatea se va grăbi să-l respingă. întrerupe. Nesim itul se hrăneşte din stinghereala celorlal i şi găseşte în ea îndemnul de a fi nesim it şi cu alte prilejuri. pentru oripilarea ei amuzată. presupunând că-l cunoşti. o formă de inutilitate. Limbaj pur şi simplu În ceea ce priveşte retorica nesim itului. Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij. în comportamentul său. Nu se prezintă niciodată. un nesim it avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac iuni empirice. Nimic nu-l poate convinge să tacă. îi suntem aproape cu vorba şi cu exemplul. la cimitir sau într-un muzeu. El râde la propriile bancuri (majoritatea stupide) şi te somează să i te alături. Nu ştim dacă va avea sau nu chef să parcurgă acest ghid. iar pentru asta aşteaptă complimente şi admira ie. ce-i drept. confiscă aten ia auditoriului. arealul şi victimele. Este locvace. Vorbeşte fără să filtreze. ofensator. Nici un nesim it autentic nu va folosi surdina.sfidare la adresa celor care i se află întâmplător în preajmă. Tocmai fiindcă avem aşteptări enorme de la el. În fond. Orice tentativă de sustragere a aproapelui e sanc ionată drastic şi imediat.

Eventual refuză-le de plano.i alegi instrumentele şi momentul optim al interven iei. pe măsură ce s-a îmbogă it recuzita tehnică. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt. Nu uita că marele tău duşman e bunul-sim . 5. „la întâlniri cu ei înşişi. Decalogul nesim itului 1. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul. Drumul tău e unul al certitudinilor. care trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B. Nu te gândi la ceilal i. Batjocoreşte lucrurile grave. El are un aer posac. 6. Evită să. 3. Pătrunde pretutindeni. Fii egocentric. Aşternerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sâmbure de mister. Caută mereu prim-planul. 4. la care se tem să nu întârzie". Încearcă să fii contaminant. 10. a sărăcit metodic. fie el de plăcere sau de afaceri. globalizant şi repezit în care te afli. Fă prozeli i. posomoreala ulcerantă a acestor veşnici hoinari? Chiar nu po i face nimic? Ba vezi bine că po i. vorba lui George Bernard Shaw. Stilistica voiajului. Ei bine. 7. cu economie de timp şi abunden ă de mijloace. Arată-te opac la argumentele celorlal i. de ce să îngădui. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. trenurile. preocupat sau febril. Călătorul de azi e o vietate decisă. 8.i pui întrebări.stăpâneşte până la ultima nuan ă. nimeni nu mai caută sensuri pitite în mecanica paşilor. avem cât de cât şansa unei reac ii binevoitoare din parte-i. nesim itule. Nimeni nu mai pleacă în direc ii incerte. Nu te lăsa marginalizat. În felul ăsta. Nu accepta compromisuri. Nesim itul călător În mileniul internautic. tu. 9. călătoria şi-a pierdut frisonul ini iatic. 2. Fii strident. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. . Totul s-a redus la o deplasare eficientă. în func ie de agenda zilei. Autobuzele. avioanele şi metrourile transportă cohorte de pasageri pleca i. dacă ştii să. O să vezi că nu e foarte greu.

iar uneori — ca o culme a desuetudinii vătămătoare — pe băncu ele din refugii. Ei îşi asigură întâietatea distribuind galant ghionturi care dislocă fulgerător. sex. călcând apăsat pe bombeuri şi principii. ci se năvăleşte. al ii sunt rup i de oboseală şi. hamletizările delicate şi abstragerile concesive sunt mofturi stupide. semn că mestecă tăcut o dilemă domestică sau o frustrare preluată de la slujbă. ocuparea scaunelor. e loc oricând pentru un îndemn categoric — „Dă-te. pe pantofii sau între ochii cârtitorului. Primii urca i sunt plăvanii musculoşi. Accesul în mijlocul de transport respectă o lege naturală. fă. Pofta de victorii se între ine cu victorii. E limpede. hrăni i cu perfuziile unei nostalgii culpabile. Fiecare pasager e o insulă ascunsă sub o pagină de ziar. de caft pe maidan. haidamacii cu palma cât cazmaua şi ceafa încre ită ca blana de sharpey. Al ii s-au cufundat în gânduri. În cazul de fa ă. lucrurile merg de la sine. cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest5. o copertă de carte sau o privire fixată pe geam. îi supune pe pasageri unei pedagogii simple. prin puterea exemplului. Polite urile de modă veche. Într-un autobuz nu se suie.Studiază. ea trebuie să înceapă corespunzător. gata să preschimbe plasa cu morcovi în armă albă şi umbrela în suli ă. E un moment delicat. În fine. aşa că e bine să treci la pasul următor fără tatonări sterile. când vânzătoarea le anun a celor o sută de şoimi ai cozilor că mai erau doar treizeci de pachete cu gâturi şi gheare de pui. pentru ca o ini iativă de acest gen să fie încununată de succes. Stilistica momentului trebuie să aibă ceva de meleu rugbistic. pe care nu to i îl gestionează cum se cuvine. Sunt oameni care nu gustă via a şi nu-i pricep sensurile subtile. trebuie făcut ceva — şi încă repede. liceenii cu viteză de reac ie. flecuşte e pentru care tagma te va taxa când î i va fi lumea mai dragă. un autobuz care duce sau aduce lumea de la serviciu. de la urcarea în autobuz. al unei vegetări lâncede. Asaltul treptelor se face icnit. Există sclifosi i prevenitori. la o parte că-mi iei aerul!" — sau o constatare duşmănoasă: „Te caută moartea pe-acasă şi tu te plimbi pe benzina statului". Fiind vorba tot de creaturi de la bunul Dumnezeu lăsate.i da de în eles că accesul în lumea lor e interzis. Există încă locuri în ară unde autobuzul sau tramvaiul se aşteaptă pe trotuar. de pildă. sprijini i cu fruntea de geam. Unii citesc sfidător. În cazurile speciale. Nesim itul e cel care. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele douăzeci şi ceva de scaune ale unui autobuz să se lăfăie obraznic şi nepedepsit vreo 5 Supravie uieşte cine se adaptează . dragă nesim itule. ceea ce nu se poate regla din limbaj sau bicepşi îşi găseşte rezolvarea printr-o flegmă bine intită. În fa a lor. Un nesim it bucureştean expediat în Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile. încearcă să fure un sfert de oră de somn recuperator. eventual beteşuguri trupeşti. Fireşte. Odată urcat în autobuz. de îmbulzeală ceauşistă la tejghea. iar când argumentele fizice nu ajung. parcă pentru a. O să observi imediat că în acvariul pe ro i care străbate oraşul stăruie aerul unei neîmpliniri generale. Li se alătură sporadic câte o gospodină teribilă. Iar acest pas e. dar de o somptuoasă utilitate. aceşti indivizi jalnici. care practică o discriminare abuzivă şi îngăduie accesul în vehicul pe criterii ieşite din uz: vârstă. Ea se comprimă într-o formulă fără echivoc: darea de buznă. nu pot fi lichida i şi nici măcar închişi în rezerva ii. Nesim itul autentic ştie însă că n-are voie să cedeze în fa a conven iilor. măturând din cale concuren a fragilă. fireşte. nesim itul are o singură variantă: ac iunea directă.

Ce rişti? O ripostă dură? Nici vorbă. transformându-i pe oameni în nişte sardine bipede. O femeie singură într-un mijloc de transport la ore de vârf e o pradă uşoară pentru orice nesim it de voca ie. „Scuteală. o să stau destul în picioare când o să fiu ca tine". Gambiturile sunt şi aici de o reconfortantă diversitate. eşti liber să treci la formule mai abrupte: „Urcă.femeie. pumnul înfipt în rinichi. Po i începe cu un „Frate. Totuşi. nesim itul din această categorie îşi cultivă voca ia de la vârste fragede. Se pot face lucruri constructive şi în picioare. Dacă revendicarea nu găseşte ecou. Imaginea autobuzului ideal trebuie să con ină două duzini de masculi instala i comod pe scaune. După ce te-ai instalat temeinic. Spre lauda lui. cu meticulozitatea unui controlor de calitate care supraveghează un lot de produse ceramice exportabile în spa iul Schengen. Ca de obicei. lasă-mă pe mine să stau. autobuzele sunt ticsite de lume. încât descleştarea unei mâini de pe bara de sus inere în scopuri punitive poate avea urmări dramatice. Nu ezita s-o pipăi iscoditor. figurează în instrumentarul acestei abordări. bagă material. mamaie. Lipeşte-te de ea şi freacă-te sugestiv. E un spa iu pentru care s-a bătut de la urcare şi pe care nu are de gând să-l cedeze unui străin pentru motivul idiot că are optzeci de ani. şi-l nimereşti într-o zi când e bine dispus. până la comprimarea totală. Şoapta aluzivă sau rugămintea duioasă sunt sortite eşecului. căreia (dacă e vară) hainele nu izbutesc să-i ascundă decât par ial înzestrarea. Aşa şi nu altfel se explică prezen a adolescen ilor pe locurile rezervate bătrânilor şi ignorarea statornică a acestora din urmă. Noroc că astea sunt excep ii. La orele de vârf. la rigoare gâdilătura scurtă. fapta se cere înso ită cu vorba. gata să fie scoase de pe orbită de o frână bruscă sau de un viraj neaşteptat. Am stabilit deja că duelurile verbale cu nesim itul au şanse de câştig mai mici decât un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. inutil de spus. Ocupantul e imun la stimuli. pupa-te-aş pe portofel. cu două canale predilecte de transmitere: sonor şi odorific. că-s femeie bătrână". precum şi câteva zeci de femei spânzurând căznit de barele de sus inere. În Bucureşti. Fii sigur că disponibilitatea ta pentru angajamentul fizic o să-şi facă efectul. Primul ar fi împingerea hotărâtă. sună răspicata punere la punct. Tânărul din Capitală nu poate fi deşurubat de pe scaun sub nici o formă. fiindcă rişti uneori să dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. de! Autobuzul e atât de aglomerat. Nimeni nu intervine în gimnastica de seduc ie rutieră a unui nesim it fără să-şi rişte pielea. a celor care î i stau în fa ă. mai ales dacă tocmai atunci şoferul frânează sau schimbă banda. imploră sub ire un ghem clorotic cu basma şi baston. Sigur. asudate şi lipicioase în păr ile neacoperite. Balansul pelvian. ai grijă să te apropii de o femeie neînso ită. nu. că rămân dracu' pă scară şi te sparg la nas". cu capul între urechi şi ochii pironi i în ziare. e posibil să fii nesim it şi să nu prinzi loc pe scaun. într-un echilibru precar. duce în bra e un copil sau şi-a pus piciorul în ghips. pentru ca totul să . băi. să-ncap şi eu". ai şanse să auzi un răspuns care blochează orice demersuri ulterioare. dacă insişti. foameo. cultura sfidării a atins de mult perfec iunea. Şi mai e ceva: femeia ştie că în asemenea cazuri opinia publică rămâne mută ca un film cu Harold Loyd. Principala condi ie a unei terapii cu urmări imediate e şocul. „Mămică. Altceva? O palmă indignată? Haida. E cazul să disperi? Dacă eşti un nesim it care se respectă. Cu toate acestea. mai sus.

până ajungi la tonurile de apel.i adecvezi mijloacele în func ie de inta aleasă. doar-doar vei prinde aluzia. Micul ochelarist ar înghi i umilin a şi s-ar muta pe alt scaun. Ceea ce o să ai grijă să nu se întâmple. În cazul în care eşti un nesim it „profi" şi te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutră de şoarece de bibliotecă. Ce înseamnă asta? Simplu. AIA CARE-AM VĂZUT-O-N BAICULUI. EŞTI SURD? MĂ DUC SĂ-MPING O BILĂ-N FLOREASCA. Pe urmă ai la îndemână un instrument simplu. dar bănuieşte deja riposta: „Ce faci. greu e până te aşezi lângă el. ci unul fi os. BĂ. fără sfială. vecinul tot mai gârbovit asupra paginii de carte dă semne limpezi că e pe punctul să-şi piardă min ile şi că nu ştie ce să facă. tragi cu urechea? Păi eu mă bag în sufletu' tău. CU USCATU' ŞI SAVARINĂ. e vorba de telefonul mobil. cu atât mai pu in pe vecinul de scaun. Prin urmare. Nu trebuie decât să fii tu însu i şi să urli de parcă te-ai strădui să acoperi un parc auto. vă rog". însă nu mai e nici unul liber. i-ar spune cu dragă inimă „Vorbi i mai încet. lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. Să vedem în ce fel. adâncit în Eseurile lui Montaigne sau în Spania nevertebrată a lui Ortega y Gasset. Dacă unealta cu pricina sună. E irelevant că subiectul tău de discu ie nu interesează pe nimeni. Aşa că preferă să se cenzureze obidit şi să spere că vei coborî înaintea lui. Î I FACE BUTONERĂ. e cazul să. Aici meniul e de o varietate care te umple de plăcere. în care spiritul gregar cunoaşte o detentă atât de frumoasă. MĂ. E de la sine în eles că nu ai un aparat obişnuit. Nesim itul zgomotos Se întâmplă uneori ca autobuzul să nu fie plin. MĂ? A. ÎN AUTOBUZ. Într-o lume atât de deschisă. nici de ochelaristul care. Tenta ia reproşului nu-l vizitează. TE-AI DAT LA EA? BĂ. apeşi de câteva ori pe tastatura mobilului. iar admiterea pe scaune să nu fie mai complicată decât cea de pe vremuri la politehnică. CE. EŞTI NEBUN? POATE AFLĂ CALU'. HAI. FRĂ IE? EU? ÎN AUTOBUZ. bre. SĂ MORI TU. În schimb. se chinuie să priceapă o frază pe care între timp o va fi citit deja de cincisprezece ori. SĂ DEA DRACII. NU VII ŞI TU? BĂ.decurgă fără opinteli. băi. Ai ghicit. pe coada ta. şi nu ine cont nici de cei care întorc capul contraria i. dacă interlocutorul tău e sau nu nebun. EŞTI NEBUN?" Prea pu in importă. ZII. de când i-a sunat telefonul. MĂ? TE DUCI ŞI DISEARĂ? BĂ. dacă nu vrei s-avem scârbă-n casă". SĂ MOARĂ MAMA. Mai simplu spus. iar tonul tău trebuie să fie vârtos. dotat cu sonerie polifonică. nesim it vociferant. cu rezultate infailibile. Omul ştie că orice dojană ar atrage după sine sictirirea brutală. fiindcă rostul func ional al telefonului e înso it de o înviorătoare ofertă muzicală. „CE FACI. tonurile de apel sunt . EŞTI NEBUN? CE FACI ACASĂ? VREI SĂ DORMI? DE CE. AI FOST LA BAIRAM? ŞI? A FOST ŞI BLONDA AIA Â OASĂ? DA. Dacă nu te sună nimeni. ofi eresc şi răspicat. cu un tot mai pronun at sentiment al inutilită ii. vorbeşte tare. e bine să. să văd ce citeşti? Stai. Tonul face muzica. TE-ARUNCI ÎNCOACE? EŞTI BULANGIU.i mobilizezi spiritul creator. nu se cade să ai secrete.

Nu am făcut întâmplător această ultimă observa ie. le po i răsfă a cu deja celebra produc ie centrată în jurul unei observa ii demne de conferin ele interna ionale despre sănătatea reproducerii: „Pe la spate. Oricum. rodul unei premature dezabuzări. Doi ipochimeni se prăvălesc pe scaunele din fa ă. când lumea a cam ajuns acasă. Florin Salam sau Dan Bursuc. Pipăie.i şapca trasă pe cap şi asigură-te că are cozorocul la spate. / C-aşa vreau fetele toate".i picioarele cât po i de mult. Sigur. dar la o oră târzie.începuturi de manea. Relativa linişte din autobuz se destramă de îndată ce se aud primele măsuri din Aş da zile de la mine sau Of. Afişează o satisfac ie an oşă. via a mea. cinci sau şase nesim i i nu s-ar auzi nici dacă ar sta strânşi unul în altul. astfel încât replierea din calea şuvoiului de sunete văicăre e devine imposibilă. Mai mult. parcă e păcat să stai pe scaun ca pasagerii obişnui i. aşa cum se cuvine să aibă orice nesim it care se respectă. pentru ca răspândirea lăturilor cântate să se facă fără discriminări în rândul călătorilor (de data asta pu ini) prinşi în ambuscadă. iar restul până la şase ocupă zona din spate. Respectivele apeluri au enorma calitate că se aud dintr-un capăt în celălalt al autobuzului. chiar dacă în felul ăsta îl tamponezi sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşezat pe . Acum. cvintet sau sextet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în autobuz că sunt — vorba unui promo TV — „antrena i pentru spectacol". de om care ştie perfect ce anume le place (sau ar trebui să le placă) vecinilor. Să spunem două vorbe şi despre nesim i ii care ac ionează în mici falange organizate fără cusur. priveşte-l în ochi. nu e în elept să omi i nici una dintre cele peste douăzeci de variante de apel. Locul trebuie ocupat cu mişcări viforoase. de erou civilizator. Iar dacă vezi cumva vreun nemernic neconvertit la religia lălăielii unsuroase şi a tremurului buricoid. Vali Vijelie. uită-te înjur cu un aer mândru. cu turul la o jumătate de metru mai jos decât ar fi normal. fireşte. Trânteşte-te năprasnic în scaun. Ca să vezi cum interiorizează colegii de transport această experien ă de o indicibilă prospe ime. Previzibil. Şi chiar dacă nu to i pasagerii din autobuz au aflat de Nicolae Gu ă. Numai că bebeluşul are baterii şi func ionează la capacitatea maximă a difuzoarelor. de canibal care tocmai s-a ospătat cu o coapsă de misionar. iar unul dintre ei duce în scobitura bra ului un casetofon argintiu pe care-l priveşte tandru şi posesiv. Lăbăr area incontinentă este un alt reflex al nesim itului. tot în autobuz. au nelipsitele şepci pe scăfârlii. Mai urmează doar mica doză de feedback. O să consta i că mesajul astfel subliniat rămâne pe vecie în mintea receptorului. necesară pentru orice demers novator. întinzându. li se oferă gratuit prilejul unei salutare puneri în temă. mai ales dacă acesta ac ionează în grup / celulă / ceată. molfăie zdravăn guma din gură până faci un balonaş care explodează sec şi — pour la bonne bouche — scoate un râgâit concluziv. Pe urmă tolăneşte-te lenevos. într-o asemenea demonstra ie de for ă nesim itorie. aşa cum cere alfabetul nesim irii vestimentare. Cei patru. ca pe un bebeluş ridicat din cărucior pentru a fi instalat în pătu . i-ai făcut datoria. al i doi iau în stăpânire mijlocul. dacă remarci că în jurul tău femeile sunt mai numeroase decât bărba ii. pe la spate.i faci de ruşine îndrituirile. Aşadar. To i arborează un soi de lehamite densă. Acesta e momentul de gra ie al unui cvartet. nu te aşeza pur şi simplu. iar scaunele ocupate sunt mai pu ine decât cele libere. Ne aflăm. casetofonul e plasat în zona mediană. în ce te priveşte. ca nu cumva să. darămite răsfira i pretutindeni în vehicul. Sunt îmbrăca i cu nişte pantaloni lălâi.

Păstrează ritmul bătând cu ea în geam.i evoce recentul plonjon în universul lui Sorin Copilul de Aur. nu făcu i. El e vast. până când pasagerul cel mai pu in rezistent se întoarce şi. Şi nu pierde din vedere că picioarele nu sunt singurele care contează în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din jur. Scoate oricând un as din mânecă şi te răpune în doi timpi şi trei mişcări. Foloseşte. Nespu itul călător . Dar dacă insistăm prea mult pe anvergura lui sonoră. imprevizibil şi derutant. În cazul în care totuşi omul nu se astâmpără. de ştampila olfactivă pe care o pune asupra traiului nostru în comun. pe când tu stai sub ocrotirea unei găşti care abia aşteaptă să. Mai ine i minte primul punct din decalog? „Fii strident. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. de natură să-i procure nemul umitului răsfă ul suplimentar al izului de iahnie prelucrată digestiv şi de hidrogen sulfurat. stau la câ iva metri unii de al ii şi înving distan a prin surplus decibelic. centrul şi spatele unui mijloc de transport în comun fără să angajezi discu ii hăulite. De pildă. Iar dacă ai întâmplător o monedă la îndemână. tratează-l cum ştii mai bine: râzându-i în nas şi invitându-l să-şi vadă de-ale lui. care să. nu te emo iona inutil.i şi mâinile cu aceeaşi for ă generoasă. Nesim i ii născu i. artificiul se cere înso it de râsete guturale. repertoriul nesim itului din autobuz nu poate fi epuizat în câteva pagini. Dar nu uita că ai urcat în autobuz alături de al i campioni ai cherestelei groase şi că se cuvine să profi i de prezen a lor. Răspunsul urmează obligatoriu acelaşi traseu. În condi iile astea. tupeistă şi sfidătoare. Izbeşte ritmat cu palma în scaunul din fa ă sau în bara de sus inere cea mai apropiată. nesim itule.scaunul din fa ă. Nesim itul ca ordonator principal de zgomote este de ani buni una dintre constantele transportului public. E de neiertat să ocupi fa a. ajungem să comitem o nedreptate fa ă de o altă dimensiune constitutivă. versatilă. Este vorba de pregnan a lui odorifică. Se ştie.i sară în ajutor. printr-o flatulen ă percutantă şi ofensivă. de faptul că nesim itul român pute ca nimeni altul.i atrage aten ia că-l deranjezi. Nesim itul e o creatură sigură pe sine. bătăi cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mijlociu. Pasagerul e singur. Pe scurt. presărate cu măscări şi purtate cu vehemen a vocală a majurilor ieşi i la instruc ie. Magma mojiciei lui te acoperă fără să te po i opune. Inutil de spus. Dacă se întâmplă aşa ceva. nesim itul nu vorbeşte niciodată încet. n-o lăsa să zacă neexploatată pe fundul buzunarului. corodând nervul acustico-vestibular al celor câ iva martori la dialog. înainte să ajungă la destina ie. Întrebarea răcnită din spate trebuie să şuiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinova i şi să vibreze în aerul stătut din autobuz." Credea i că-i de glumă? Fără îndoială. Imediat după ce-ai ob inut acest amplasament inconfundabil. pune-te pe un tropăit agresiv. căruia te abandonaseşi înainte să te sui în autobuz. ai dreptul — dacă nu cumva chiar datoria — să iei atitudine într-un mod ceva mai plastic. şi ştiu că e greu să treci peste euforia momentului. Î i în eleg jubila ia.

te trezeşti că te sfredeleşte cu priviri crâncene şi pe urmă închide geamul cu un gest net ca o sentin ă. pe rezisten a îndărătnică. trebuie să ai acces la întreaga plajă a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri în pragul leşinului. specimenul care face obiectul acestor rânduri trebuie să adune în haine. fie unul de ciorap cazon combinat cu salopetă lucioasă. Cele mai percutante senza ii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesim itului. fiindcă nutreşte supersti ii romantice. Eşti pe punctul să evi i leşinul. maică. trecem de la freamătul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mută a unei noxe ambulante. nesim itule. de data asta ne referim la cineva care provoacă silă. În secunda dinaintea colapsului. pentru ca apoi să se lă ească nemăsurat. De la zdren uirea urechilor la curbarea nasului. nesim itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sulfuros. dacă eşti aşa sensibil. Aici. speculând la maximum resursele sudoriparului autohton. aidoma unui transfer de diateză. pe dispre ul refractar. însă chiar atunci mai faci o descoperire perplexantă: nesim itul e anaerob. ai înnebunit. Iar pentru asta e suficient să ridice bra ul. Cel care miroase se furişează insinuant în apropierea ta. Purtătorul acestui bagaj în fa a căruia nasurile intră în comă adună mai multe izuri îndoielnice şi le rafinează într-un abur integrator. Care dintre aceste forme de atac e mai puternică? Greu de spus. Crescut în dispre ul pentru oxigen. nesim itule puturos. „Băi. de bună seamă. Cu tine. Pentru tine. şi ne doare urechile. sfatul practic („Ia taxiul. Efectul e fulgerător. sedimentată şi imposibil de ocolit. Ai vrea s-o iei la fugă. Nesim itul zgomotos te ia în primire fără menajamente şi te înrobeşte fă iş. Cine nimereşte lângă un nesim it. De la zbieret la putoare. oferta te împinge în vertij. fiindcă e mai comod. nene. mizând pe solidaritatea celorlal i călători. Şi nu doar pe ale lui.")."). dacă nu mai mult. De la caz la caz. te întinzi spre geamul cel mai apropiat şi-l deschizi cu o mână tremurătoare. Dacă până acum am vorbit despre un nesim it care face una şi alta ca să-şi sâcâie sau să-şi isterizeze vecinii. aşteptând gura de aer curat ca pe o providen ială izbăvire. Nu se spală. Asta înseamnă să trăieşti pe altă lume. i-ai dori să te aşezi. Accentul se pune pe refuz. Căci nicăieri în lume mirosurile neplăcute nu se bucură de un dozaj mai bun ca în România. vrei să răcesc?" Mai faci o tentativă de aerisire. Ca să se bucure de respectul nemijlocit al asisten ei. Cine are ghinionul să stea cu nasul la mică distan ă de sursa emanaiilor simte că-i fuge pământul de sub picioare. el împrăştie fie un miros de năduşeală amestecat cu ceapă stricată. că vin la tine. Modificarea de registru este categorică. toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie . totul stă sub semnul unei prăbuşiri iminente. Dacă vrei să fii un nespu it (nesim it împu it) cum scrie la carte. Ajunge dacă spunem că agresiunea de zi cu zi a nesim itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmplă să-i aibă în jur e masivă. fie el matinal sau crepuscular. grea ă şi diverse forme de isterie tocmai fiindcă nu face anumite lucruri. nu îşi dezlipeşte cămaşa de pe corp. îl recunoaşte imediat după nepovestibila combina ie olfactivă pe care o emană. căci în locul sprijinului aşteptat devii inta apostrofărilor din jur. dar nu po i. Acestea oscilează între mustrarea părintească („E corent. rămâne fidel aceleiaşi perechi de şosete o săptămână. dar n-ai unde. acoperită de slina ultimilor ani. cu o ultimă sfor are. pantofi. fie unul de carie netratată plus vin de buturugă. fe ele pasagerilor se lungesc ireal. Autobuzul se comprimă.") şi soma ia apăsată („Lasă dracu' geamul ăla. fiindcă a aflat că săpunul îi şubrezeşte sistemul imunologic. Neatent la concavită i. piele şi păr o serie de efluvii capabile să se completeze între ele.E inutil să creionăm tipologii ale fenomenului.

ca tot mârlanul stăpân pe situa ie. e simplu. nu vehement. Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre ele e să ridici şi bra ul celălalt. lătrătura isterică sau ghiorăiala gregară. eventual de usturoi. lucrurile sunt simple. Aşa le trebuie. Năzurosul sclivisit. Iar dacă adaugi la toate astea un stropşor de ceapă. asta presupune îmbinarea a două sau mai multe izuri la fel de neplăcute. pentru a-l continua în altă companie. În cazul nesim itului parfumat cu Cristian Dihor. Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundeva. îi lasă să aştepte cu jumătă ile de oră prin sta ii. iar apoi să te atârni de bara autobuzului ca un cimpanzeu în cuşcă. mirosul de transpira ie merge foarte bine cu cel al danturii netratate. se opreşte la trei metri de locul unde gloata freamătă la pândă. În felul ăsta. În ce te priveşte. Şi dacă-i vezi că strâmbă din nas. Alternativa e o călătorie tutelată de Naste din Berceni. răsfa ă-i cu un zâmbet condescendent. mimoza clorotică şi rozătorul cu fa ă de tocilar care au îndrăznit să.i însetate. fie slalomează dement printre maşini. Lasă-i să fiarbă în suc propriu şi nu te abate de la re eta succesului. şi îşi citeşte imperturbabil ziarul. are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator să le supună aten iei publice. Ai câştigat partida. dar le fructifică judicios. Dacă se află la cap de linie. ci putin a de-a te infiltra în nările celor care te înconjoară şi de-a le perturba temeinic analizatorul olfactiv. să le fie învă ătură de minte. de la manşetă până la caseta redac ională. În fine. să alunece discret spre celălalt capăt al autobuzului (unde nu e exclus să nimerească peste una dintre nenumăratele tale copii) sau să coboare şi să aştepte un alt vehicul. Nu le rămâne decât să-şi ascundă nasul într-un şerve el parfumat. Dacă vrei să atingi excelen a în nesim ire. dar cu aceleaşi consecin e. fără nuan e sau contur. Nesim itul la volanul unui mijloc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor. În trafic. cârtitorii sunt umili i definitiv. e obligatoriu să cochetezi cu perfec iunea. sub viscol. Cui nu-i place oferta n-are decât să coboare sau să-şi ia maşină mică. po i să consideri că ai făcut paşi importan i pe drumul spre consacrarea în ale nesim irii. Jean de la Craiova. Dacă vorbim de şoferul de autobuz. De pildă. Continuă să pu i şi lumea te va şti de jupân. fie se plasează răbdător în spatele vreunei căru e cu coviltir şi refuză să treacă pe altă bandă. Fără să-şi dea seama că nu fac decât să suspende temporar calvarul. lăsând să se răspândească dinspre ambele tale subsuori miasme ofilitoare şi persistente.prelinşi din olimpiene cupe pe buzele. Nesim itul la volan. Atuul tău nu este hărmălaia.i conteste dreptul de-a pu i în spa iu închis şi-au primit săpuneala meritată. aşa cum recolta olfactivă a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se mariază simbiotic cu mireasma vinului ieftin băut pe şantier. micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. Codul rutier al proastelor maniere Ajunşi aici. Fii insidios. poate că merită să vedem cum se comportă nesim itul când trece din ipostaza pasagerului în cea a conducătorului auto. la autobază sau în garaj. Cu totul altele sunt îndrituirile nesim itului la volanul autoturismului . ploaie sau caniculă. făcându-i pe cei transporta i să se ciocnească unii de al ii şi să se ia la înjurături. În primul rând.

Codul rutier îşi dezvăluie inutilitatea cu fiecare vocabulă componentă. la curent cu ultimele evolu ii în domeniu. Claxonul este apăsat viril. Indiferent cum arată. agentul de circula ie şi to i ceilal i îşi dau seama că a venit vremea unei reevaluări urgente a priorită ilor. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesim irii. coboară geamul. aten ionarea cu farurile. Pentru tine. Nesim itul care priveşte lumea prin parbriz se manifestă ca un suveran. un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. amenin ător. regula de bază e absen a oricăror reguli. din calea mea. el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui şi trebuie să-i intre rapid în gra ii. conformiştii păguboşi sau cei obişnui i să danseze după cum li se cântă. fără ca asta să-l inhibe pe nesim it. A unui ins sedus de propria dimensiune şi gata să facă prăpăd. al intersec iilor. fă. Din repertoriul nesim itului rutier nu se cade să lipsească. ro ile scrâşnesc. Verbalizat. cu piciorul înfipt în accelera ie. e nevoie de respectarea strictă a câtorva principii esen iale. E desuet şi prostesc să te integrezi neobservat în şuvoiul care umple strada. de unde vine şi cât câştigă. Nesim itului pe patru ro i îi merge ca pe roate mai ales când observă în raza de ac iune profilul firav al unei vietă i ofensabile. Voca ia de stăpân al asfaltului trebuie dovedită şi căpoşilor care nutresc rezerve. Pietonul. în condi iile astea. o beizadea jude eană sau un şef de grupă sindicală. Al străzii. Carosabilul devine un spa iu al incertitudinilor răvăşitoare şi nici măcar strada nu te poate pune întotdeauna la adăpost. Prin urmare. Când femeia se repliază pe banda întâi spre a-i face loc. că te fac pastă de mici". şosele sau autostrăzi se ob ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu-le tuturor că se află în prezen a unui apaş nedomesticibil. un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil. Dacă vrei să fii un nesim it rutier ancorat în realitatea imediată. Iar dacă femeia mai e şi blondă. nesim itule autentic. Fibra intimă a macho-ului tremură necontrolat. În primul rând. atunci invita ia la mârlănie e subîn eleasă. vestind pedepse exemplare. Dacă se întâmplă cumva ca vietatea să fie femeie. Aici scoate capul un comportament dominator şi trufaş. ajunge în dreptul nefericitei făpturi. Ei bine. Nu există nimic mai banal decât un participant docil şi empatic. spectacolul e garantat. Nesim itul identifică aici o formă de rezisten ă mută şi pregăteşte furios represaliile. de care nu se pot crampona decât fricoşii. partenerul de trafic. el se traduce astfel: „Mişcă. Acesta repetă opera iunea. o săgetează cu . Nimeni şi nimic nu te poate supune. nu uita să te compor i ca la tine pe moşie. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face că nu pricepe. cu mâna înfiorând erotic schimbătorul de viteze şi cu buzele transformate în rampă de pe care decolează înjurături apocaliptice. ritmurile cotidiene se modifică. Nesim itul la volanul maşinii personale poate fi un tânăr imberb sau un cap de familie cu impozitele la zi. Numai că al doilea avertisment aduce o mică modificare de registru: aprinderea farurilor e înso ită de un claxonat prelung. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora li se interzice. el are obliga ia fermă de-a nu părăsi codul proastelor maniere rutiere. Disciplina în trafic devine. el ştie că a trece pur şi simplu mai departe este o probă de indulgen ă nemeritată. Totul în jur ob ine o nouă amprentă. al şoselei. Hipnotizat de propria for ă. Când nesim itul se suie în maşină şi o ia din loc. de exemplu. farurile trec neîndurător prin caroseria din fa ă.personal. Virtuozitatea pe străzi. Asta înseamnă că strada î i apar ine şi că în numele acestei reguli sacrosancte i se îngăduie orice. un capriciu infantil. s-o ferească bunul Dumnezeu pe blonda care şi aşa a comis o impruden ă aşternându-se drumului să nu se conformeze. Ea este expresia non-verbală a unei soma ii fără echivoc: dă-te la o parte şi lasă-mă să trec.

n-ai de unde să ştii că ai nimerit peste un nesim it care vede via a ca pe o cursă perpetuă. Îi este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le-ar interzice ferm celorlal i. pentru ca inta luată în cătarea gurii să nu scape nepenalizată. sunt ultimul om". 3) ia o gustare frugală la botul cailor-putere. Evident. Suntem tot în trafic. un caz de for ă majoră sau altceva asemănător. Abia când te apropii şi te ui i mai bine consta i că nesim itul: 1) vorbeşte la telefonul mobil şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiere. Un detaliu pe care la început nu-l distingi. Dar ia încearcă să-l aten ionezi că ocupă o bandă rezervată depăşirilor. dar de data asta în prim-plan se iveşte insul cu mişcări de crocodil la siestă. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care vrea să te măture din cale pentru ca. deci exist". paraşută. un veşnic săritor peste obstacole mai mari sau mai mici. nimic nu-l opreşte pe nesim it să mai facă o încercare. fiindcă dincolo de dorin a de a transforma maşinile din urma lui într-un cortegiu care să-l petreacă până când catadicseşte să se oprească se mai află ceva. în care nu are voie să se claseze al doilea. î i spui că omul se grăbeşte cu un motiv anume: o întâlnire pe care riscă s-o rateze dacă nu ajunge la timp. „Dacă nu i-o iau înainte. bunăvoin a în trafic este pentru nesim it o no iune 6 Fă ce pofteşti . Dacă demersul nu îşi atinge obiectivul. un test ce nu poate fi trecut decât cu maxilarele încleştate şi cu ochii azvârlind fulgere pârjolitoare. cutumele şi deprinderile fireşti cu o suverană indiferen ă. nesim itul care pleacă la drum trebuie să ină permanent la îndemână un instrument de otânjire a contestatarilor. 2) caută un loc pe lângă care a mai trecut şi care-i trezeşte amintiri duioase. şi apoi o alta. Pentru ei. Insistă şi-o să te trezeşti că frânează. Ar fi şi greu. Fiecare maşină ivită în fa a sa este o provocare urzită de un destin pus pe şotii. iată mottoul scris pe prima pagină din cartea vie ii lui. să cotească pe prima strădu ă sau pur şi simplu să tragă pe dreapta. nu ca în cazul anterior) şi-o să vezi ieşind pe geam o mână cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidării. există şi nesim i i care pun un pre mai mic pe riposta verbală şi preferă gestul neechivoc. nimic de condamnat.i ceafa. 4) pur şi simplu n-are chef să meargă mai repede. care să-l aten ioneze pe nesim it exact cum o făcuse el însuşi cu pu ine clipe mai devreme. Graba de dinainte se destramă. Pe de altă parte. Nimic nu-l scoate din ale lui. La polul opus se plasează nesim itul care vrea ca toată lumea să se plieze pe lentoarea lui soporifică. sanc iunea cea mai nimerită este un scuipat pieziş spre maşina de alături. Până aici. i-a luat tac-tu stradă?" Sigur. imediat după ce te-a depăşit. băi. Căci. aşa ar suna crezul lui transpus în termeni cartezieni. pune mâna pe bâta de baseball pe care-o are alături şi iese să te-ntrebe de sănătate. Singura şansă a victimei este ca din spate să apară o altă măgăoaie grăbită.priviri mustind de o scârbă indignată şi o descoase retoric: „Ce-i. iar nesim itul îşi adaptează viteza la cea a blondei temerare. să nu omitem amănuntul. Când îi sim i farurile arzându. „Depăşesc. până când stropii de salivă ajung în fine unde trebuie. Şi să nu pierdem din vedere că specia în ansamblu se crede îndreptă ită să nesocotească regulile. Fă-i semn cu farurile (discret. Nesim itul la volan se inspiră fără să ştie din declara ia de toleran ă gravată pe aba ia thelemi ilor lui Rabelais: Fais ce que voudras6. Impulsurile care-l pun în mişcare pe nesim itul din categoria cu pricina fac din el un concurent etern. Logica internă şi freatica acestui comportament sunt de nedesluşit.

Atât le-ar fi trebuit. Căci dacă Japonia de demult se numea Cipango. nesim itul alege contrasensul cu siguran a celui care ştie că riscul nu e al lui. Într-un timp când fiecare secundă contează — căci time is money este mantra începutului de mileniu —. nu. el o ia înaintea celorlal i pentru că nu suportă să fie al cincisprezecelea care aşteaptă să se ridice bariera. Când te vede aşteptând undeva în lateral. Un spa iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de castă al unei pături mai egale decât egalii. în văzul atâtor şi-atâtor oameni. Nimic. Şi chiar are timp să compătimească prostimea disciplinată pentru felul cum se lasă călcată în picioare de nişte reguli pe cât . unde semafoarele asigură deplasarea alternativă pe cele două sensuri. Studii de ultimă oră arată că nimeni din lume nu se compară cu nesimitul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens. Nesim itul taie nodul gordian al aşteptării. De altfel. Nu po i să for ezi conven iile rutiere la bordul unui Trabant. nesim itul reac ionează imediat. Lucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru. trage un pic de volan spre dreapta. de trei ori nu. Le-ar fi arătat el. Semaforul e tot pe roşu. alteori înso it de emisia sonoră a unui girofar procurat pe căi suspecte. mirosind a trecut îndepărtat. El e mânat în via ă de comandamente care nu-i permit statul în coloană. trece pe lângă tine cu o linişte interioară deplină. nici un semn de revoltă din partea celorlal i. Aşa că dublează senin coloana. o fandoseală nesărată. Cu mine nu. treaba lui. Vrea să fie primul. România de azi a devenit Jeepango. Ar fi putut să te lase fără să piardă nimic. Ce altceva îl poate face pe un bărbat altminteri în bună regulă să facă loc pe o stradă principală cuiva care aşteaptă cuminte un semn de milostivire ca să se poată încadra? Doar o boală nedeclarată sau o regretabilă neputin ă de adaptare la nevoile clipei.i blestemi mai departe neputin a. nesim itul dizolvă totul în febra lui de a fi altfel. Nici măcar în ările unde codul rutier străluceşte prin absen ă nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstra iile de for ă şi curaj ale şoferului carpatin. Din fericire pentru el. Nepăsător şi rece. nesim itul e imun în fa a acestui virus răvăşitor. Nu ai cum să bombezi pieptul comprimat într-un Lăstun. Însă cel pu in are satisfac ia că i-a tras clapa şi te-a lăsat să. a permis rebotezarea mândrei noastre ărişoare cu un nume oriental şi aluziv. Iarăşi coloane. iar şoferul răbduliu sesizează că acum e momentul să încerce breşa. Nissan. mai cu seamă când sunt repurtate în public. Aici.i merge". Nu. o goangă revolută. Trebuie să fii foarte prost alcătuit ca să cedezi atât de jalnic şi să te laşi devansat. Fiindcă nesim itul ştie să aprecieze şi succesele mărunte. Un capriciu arhaic. Bineîn eles. În cazul în care maşinile aşteaptă la semafor. iarăşi nervi. ci al celui care circulă normal şi se vede amenin at de iminen a impactului. se lasă calm în scaun şi se uită mândru în oglinda retrovizoare. i se aşază în cap. pentru simpla plăcere de-a te vedea blocat. cu motorul torcând autoritar şi boxele bubuind frenetic. Uneori fără zgomot. astfel încât imediat după trecerea trenului să-şi continue zborul la joasă înăl ime.vetustă şi ridicolă. Nu te respectă nimeni dacă le râzi în nas celorlal i ascuns într-un Tico. copiind până la ultima silabă re eta de la barieră. El avansează cu un metru. Îşi spune cel mult ceva de genul: „Dacă ăla din spatele meu e tont şi te lasă. nu are nimic de câştigat. pentru asta e nevoie şi de un echipament pe măsură. Toyota etc. Nesim itul năvăleşte pe contrasens de la înăl imea confortabilă şi dispre uitoare a jeepului. numai o formă subtilă de paralizie a centrilor nervoşi poate explica atitudinea curtenitoare a demoda ilor irecuperabili. Aparent. infla ia de matahale 4x4 Mitsubishi. iar de circulat se circulă infernal de lent.

e uşor să-l observi pe nesim it în multiplele lui ipostaze rutiere. Vârful pantofului stâng împinge cu o subtilă insisten ă călcâiul pantofului drept. Şi nu trebuie să fii redutabil în materie de calcul al probabilită ilor ca să. şosele şi autostrăzi. învăluitor şi inexorabil. până când piciorul se eliberează din nemeritata strânsoare. prietenesc. Totul trebuie să se petreacă agale. firesc. Urmează o scurtă pauză în care ai grijă să. aşezată pe bancheta din spate. te întinzi comod. Mai mult. vizavi sau pe diagonală. Nesim itul feroviar interpretează o partitură diferită de cea a omologului rutier. Exper ii acestui gen de comportament recomandă ca între aşezarea pe scaun şi descăl are să nu treacă mai mult de zece minute.i mişti ni el degetele în ciorap. şi treci la fapte. azvârle din încheietură un ambalaj de FishMac. pe care preabuna lui mamă. decisă şi nepoticnită! Şi cât de plină de învă ăminte ni se arată vecinătatea unui asemenea specimen! Nesim itul feroviar Pentru cei tenta i să creadă că nesim irea ambulantă se manifestă doar pe străzi. accelerează prin băl ile de pe stradă şi te stropeşte din cap până-n picioare! Cum îi fierbe sângele în vine celui care. variantele de evadare ale victimei sunt practic inexistente. eşti la discre ia celui care i se aşază alături. î i ieşi din papuci la propriu.de restrictive. preluând o bucată din spa iul vital al celui din fa ă. Şansele de succes ale acestui tip de nesim it sunt considerabil mai mari aici. Cea mai frecventă şi totodată cea mai plastică uvertură a nesim itului feroviar este descăl atul. Î i aranjezi bagajul undeva deasupra. Cum. Dacă un drum cu autobuzul durează uneori un sfert de oră. Doamne iartă-mă. pe atât de caraghioase. e deplasat şi ridicol să i se pretindă să le dai bună ziua celor pe care-i găseşti deja instala i la locurile lor. Fireşte. o doză de Pepsi sau pamperşii proaspăt murdări i ai copilului. prin care institui un climat familiar. călătoria cu trenul se poate întinde de la două până la zece ore. bunăoară. ci o înlocuieşte. te ui i pe câteva titluri. Ea nu precedă salutarea eventualilor pasageri din compartiment.i dai seama că e implauzibil să ajungi la destina ie nevătămat. însă efectul este în general aceleaşi: indispunerea celor din jur. fiindcă timpul lucrează pentru el.i garantează nimeni că n-o să ai parte de un alt nesim it). sco i teancul de ziare sau integrame care. tocmai i i-a înlocuit cu al ii cura i! Ce mare e diferen a între prelingerea noastră umilă prin lume şi defilarea lui trufaşă. strunindu-şi seme bolidul pe autostradă. şoferul care te vede alergând spre autobuz cu două plase grele şi î i închide uşa tocmai când te pregăteai să te urci! Ce mândru trebuie să se simtă proprietarul unei decapotabile de ultimă generaie când te vede pe trotuar. Cu ochii contemplând indiferent peisajul ce îşi schimbă contururile în viteza trenului. lepădarea de încăl ări e o formă cordială de spargere a ghe ii. o veste proastă: nici deplasarea cu trenul nu e scutită de primejdii. Din troleibuz. să te adresezi cuiva pe care nu l-ai văzut niciodată în via ă? În schimb. din tramvai sau din metrou po i să cobori şi să-l aştep i pe următorul (chit că nu.i asigură confortul intelectual până la coborâre. ca . Sigur. Câtă autoritate degajă. un artificiu simplu. Odată urcat în tren însă. Nu e nevoie de aplecări bruşte sau de mişcări solicitante.

asigură consecin e inubliabile. în mod normal. Şi aici e nevoie de o grijă pedantă pentru detalii. ca să nu compromi i simetria. Încăl ările în sine se cer alese cu grijă pentru un asemenea demers. efectuează din nou exerci iul de relaxare tarsiană. combinată cu şosetele pe care nu le-ai mai schimbat de o săptămână. normală sau întoarsă. nesim itul timid. Folosirea lor. găuri i şi să miroasă a dormitor cazon după trei zile fără apă la robinet. Probabil că omul e la început de drum şi încă n-a ob inut dozajul optim de tupeu şi mojicie. încă nesigur pe armele şi mijloacele lui. Nu-i păcat? Te-ai ostenit de pomană şi — mai grav — te-ai compromis iremediabil în ochii celor care aveau cu totul alte aşteptări de la tine. Asta arată preocupare pentru standarde şi consecven ă în aplicarea re etelor. Asta e o prostie. îşi ascunde picioarele sub scaunul pe care-l ocupă. produce urmări imediate. Un pantof din piele veritabilă. E nevoie de timp şi de ni ică rutină.să le dezmor eşti în vederea secven ei următoare. Vrei să mergi la sigur? Atunci alege o pereche de adidaşi din imita ie de piele. Mişcarea trebuie să aibă fluiditate şi naturale e. poate să. fiindcă urmările vor fi aceleaşi. În mod normal. În situa ia lui. nu te angaja pe calea de mijloc. E la mintea cocoşului. O categorie aparte este cea a nesim itului colindat de ispita sfidării. care se împut mai repede decât celelalte. se poate merge şi la amănunte răsplătitoare pentru tine şi vexatorii pentru cei din jur.i joace feste. Cum nesim itul e până la urmă tot om. nesim itul versat posedă nonşalan a sublimă a extrovertitului. că ciorapii arăta i partenerilor de drum trebuie să fie rup i. Odată încheiată şi a doua manevră. deşi mul i s-ar grăbi să contrazică această afirma ie. Nu legăna nădejdea naivă că po i să te încal i oricum. cu şoseta de o culoare incertă presând rugător tocul pantofului care încă nu a fost evacuat. Un nesim it care nu se îngrijeşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de învă at. mai ales pe timp de vară. O să vezi că nici măcar controlorul. vrând totodată să sondeze şi psihicul celui asupra căruia îşi concentrează aten ia. Rişti să te trezeşti că te descal i şi că nările celorlal i pasageri nu freamătă. el va atinge nivelul dorit şi îşi va modifica fără îndoială şi atitudinea. Acesta simte nevoia să improvizeze năvalnic. Nesim itul feroviar nu-şi permite să rateze un act care. N-are nici un haz să te descal i dacă ai şosetele curate sau întregi. Lăsat să se perfec ioneze. Nu avem ce face şi trebuie să-i acordăm circumstan e atenuante. iar prostia se plăteşte. om expus atâtor şi-atâtor întâmplări neprevăzute. Spre deosebire de el. Pentru un frison suplimentar. eventual îndrumat de un mentor în ale nesim irii. nu se astupă şi în general nu dau de ştire că au luat la cunoştin ă. Martorii sidera i ai spectacolului trebuie să vadă şi în egală măsură să simtă că i-ai dat jos pantofii. Ritualul descăl ării în tren îşi pierde din pregnan ă dacă nu e pregătit cum se cuvine. Apoi repe i opera iunea. totul trebuie să se petreacă în intervalul a treizeci de secunde. descăl area e urmată în mod natural de întinderea picioarelor până sub scaunul pasagerului din fa ă. El respectă la centimă ritualul lepădării pantofilor şi pe urmă îşi cocoa ă picioarele direct pe ban- . aşadar. prin gaura din dreptul degetului mare e bine să iasă măcar o parte dintr-o unghie netăiată de săptămâni întregi şi tivită cu o dungă negru-verzui. semn că ne aflăm în prezen a unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol. Dacă vrei ca impactul asupra celorlal i să fie dărâmător. se pot observa şi în cazul lui mici ierarhizări tipologice. Se recomandă stăruitor folosirea şosetelor flauşate. nu se încumetă să deschidă uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcană biologică. Bunăoară. De pildă.

Când poluantul odorific începe să le inducă pasagerilor senza ia de pre-leşin." E inutil să-i semnalezi nesim itului fractura logică şi să-i spui că în cazul ăsta. cel aflat mai aproape de geam recurge la solu ia disperată. însă nesim itul tot nu se înduplecă. O altă caracteristică de căpătâi a nesim itului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase. El trage de mânerul geamului. De obicei. Î i face exact ce nu i-ai dori. dată fiind absen a lui din peisaj. ocupanta locului fatidic are impresia că filmează fără avertisment un remake după Tentacule. fără ca aceasta din urmă să găsească resurse pentru ripostă. Posedă un al şaselea sim care-i spune când anume e cel mai bine să se producă şi ştie că instinctul ăsta nu l-a trădat niciodată. iar vocea ra iunii nu are nici o şansă de-a se face auzită. Resemna i şi cu batista la nas. „A. e vremea urmărilor. Mâna lui se îndreaptă spre propria ureche. Bărba i sau femei. când nu i-ai dori-o. iar nedumerirea stearpă îşi face loc cu râvna unei cârti e ce-şi sapă galeria după planuri doar de ea ştiute. vrei să fac otită?". în care abia în clipa aceea observi că se zăreşte ceva alb. el surclasează dezinvolt majoritatea. sprâncenele se arcuiesc în circumflexuri interogative. care blochează timpanul. în clipa asta se produc două lucruri. animat de speran a unei guri de aer întremătoare. observăm abia acum. vecinii de compartiment ai nesim itului dau primele semne de via ă. fie opera iunea e jugulată brutal de nesim itul însuşi. Lupta a fost câştigată clar de nesim it. varianta flauşată. nene. î i răspunde tot printr-un gest. tot compartimentu' şi n-ai decât să stai cu geamu' deschis pân' la loc comanda. pasagerii dau impresia că au căzut victimă unei contagiuni imposibile: devia ia de sept cauzată de mirosul emanat de textilele lipicioase şi nocive. ca să-i dai de în eles că pute. căci nimănui nu-i vine să deschidă gura primul. După momentele de consternare ini ială.i duci mâna la nas şi te strâmbi. pasagerii de pe celelalte locuri îl fixează cu o solidaritate îndurerată pe frondeurul care a încercat mutarea de răspuns şi se străduiesc să facă abstrac ie de miros. Mica incintă e blocată într-o mefien ă mută. Duhoarea din compartiment urcă spre doza letală. În preajma lui. se zborşeşte el dacă încerci să-i explici binefacerile aerului curat.cheta din fa ă. care acuză — şi de data asta — curentul. Căci în cazul ăsta un picior (eventual cel cu şoseta găurită la vârf) poposeşte în dreapta ei. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum îşi permite sconcsul cu chip de om să atenteze la sănătatea celorlal i? Şi de ce Dumnezeu n-a catadicsit să împlinească ritualul unei atât de necesare ablu iuni înainte de-a se sui în tren? Câtă inocen ă! Doar un neavizat se mai poate pierde în întrebări care nu duc nicăieri. „Ce-i. Dacă. Fie geamul e în epenit şi nu se deschide. inventivitatea nesim itului mai urcă o treaptă. E micul tampon de vată care asigură protec ia auriculară. frate. Asta e un alt punct forte al nesim itului: inferior numeric. ştiind în sinea lui că a . la pu ini centimetri de pasagerul aşezat în dreptul lui. nasurile se strâmbă haotic. Căci nesim itul e pe deasupra şi ipohondru. iar ceea ce este valabil pentru nesim itul din autobuz are exact aceeaşi relevan ă pentru exponentul feroviar al categoriei. iese o bucată de călcâi crăpat) i se instalează de-a stânga. De aici încolo. Nesim itul are microbul contrarierii în sânge. Prin to i cei de fa ă trece sfredelul unei curiozită i şocate. gurile se pungesc veşted. n-ar mai fi nevoie de o ventilare atât de viguroasă. ideea gata de rostire se opreşte crispată pe buze. Dacă pasagerul cu pricina e o femeie. ochii ies neîncrezător din orbite. Iar nesimitul trece satisfăcut la prima por ie de integrame. pe când celălalt (prin al cărui ciorap. Astfel. eşti boier? Ai nasu' fin? Păi atunci cumpără. argumentul se ofileşte. Nările se strâng asuprite.

În cazul acesta.respectat cu sfin enie punctul 9 al decalogului. dotat. n-ai voie să le întorci spatele celorlal i şi să păstrezi doar pentru tine magia indicibilă a ceea ce ai găsit. Faptul că la cincisprezece centimetri de el subzistă asfixiată de indignare o femeie nu-l inhibă. te lămureşti în câteva clipe că n-ai sor i de izbândă. o delicatesă de garderobă care îmbracă rotunjinile ventrale într-o teacă perforată prin care iese ba un coş nestors. Este vorba de maioul cu găurele. Vecinii au tot dreptul să vadă şi ei. Unul dintre gesturile la care nesim itul feroviar apelează aproape din iner ie este scobitul în ureche. Nu le răpi o plăcere atât de scurtă. Lumina zilei e prea puternică. Dar. Nu accepta compromisuri. (Pentru nesimi ii care încă orbecăie. nu un fătălău nătâng sau dilematic. ba un neg discret ca o stafidă şi închis la culoare ca o căcărează.) Abia după ce va fi trecut acest criteriu. cu efectele scontate. la un drum atât de lung. Doar un cârpaci nevolnic va scoate din buzunar be igaşul cu capetele învelite în vată. până când . debarasarea de cămaşă face posibil accesul direct al privitorului la un articol de îmbrăcăminte cu profunde reverbera ii în mentalul masculin al românului. Prin urmare. aten ie. şi contrar propriei voin e. de entomolog care descoperă o specie rară de fluture în peisajul luxuriant al junglei ecuatoriale. Dacă tot i-au sorbit din ochi baletul vestibular. Dacă eşti un nesim it cumsecade şi vechi în ale meşteşugului. Unealta optimă pentru o atare opera iune este degetul mic al mâinii nesim itului. nu-i dezamăgi. ochii î i sunt atraşi magnetic spre zona unde se împlineşte ritualul scobitului. inser ia metacarpiană se va produce plenar. Şi chiar dacă vrei să te opui. Aşa stând lucrurile. găsibil la orice farmacie. Degetul se introduce hotărât în ureche. în spirale precise ca incizia de bisturiu. Mai ine i minte? „Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. nu împlineşti acest ritual explorator când trenul intră în tunel şi nu te vede nimeni. Şi cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalită ii celui care o îmbracă. şi alte lejerită i vestimentare. ine degetul proaspăt extras din afundurile moi ale urechii drept. Scopurile precise reclamă mijloace pe măsură. po i conchide fără să greşeşti că purtătorul maioului cu găurele e un individ cu gusturi bine definite. iar prelungirea lui cornoasă forează temeinic. degetul mic e plasat periferic. Pariul unei asemenea sondări constă tocmai în natura lui fă işă. Cine poartă aşa ceva e bărbat în adevăratul sens al cuvântului." În func ie de căldura din tren. banal şi fără putere de sugestie. de exemplu. fireşte. Textura lui inconfundabilă îl transformă în instrument de legitimare. Recolta de cerumen din vârful unghiei se cere privită detaşat. Maioul cu găurele este infinit mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respectă. la vedere. Cei care stau lângă tine trebuie să simtă că pentru ei faci lucrul ăsta. fireşte. ca pe un pahar de colec ie căruia încerci să-i depistezi o cât de mică imperfec iune. Căci nesim itul e generos cu propriile descoperiri şi ine să facă lumea întreagă părtaşă la savoarea şi farmecul lor. dacă ii la etichetă. cu o impunătoare unghie lăsată să crească patru-cinci centimetri. Rămâi aşa câteva secunde. Foarte important. Nimic nu-l opreşte pe nesim it să-şi dea jos cămaşa. păreri răspicate şi comportamente ce in de armonia imediată. Dimpotrivă. ştii din capul locului că demersul tău de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. cu o curiozitate bine controlată. ba un fir de păr rebel. Pe urmă au loc extragerea degetului şi studierea lui cu un ochi de specialist. alături de cel pe care se află ghiulul cât o sarma de post. pe durata a treizeci-patruzeci de secunde. pot exista. iar gesticula ia nesim itului prea limpede ca să încapă loc de sustrageri furişe. Nesim itul se simte întotdeauna stimulat de stupoarea celorlal i.

Odată încheiată secven a. un croissant cu ciocolată sau alte alimente care să lase urme de îndată ce mânu a murdară se sprijină pe pantalonii albi ai bărbatului care citeşte o revistă. Tropăitul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii. care oricum î i doreşte moartea încă de când ai deschis uşa vagonului. nicovală şi scări ă. Să nu ave i emo ii. care vine din valorificarea superioară a calită ilor native. care o sileşte să redevină retractilă. aşa că acum nimic nu i-ar prinde mai bine nesuferitului decât ceva dulce. Un sandviş cu maioneză. asupra ei se abate o vijelie cotropitoare. deja a transpirat?" — ricoşează imprevizibil din cheresteaua genitorelui." Între timp. fă o pauză scurtă.i de ciorba ta. ci trăgând după el un copil. O întrebare formulată cu toate precau iile necesare — „Vă rog. iar apoi pune-te din nou pe treabă. Astea-s comunisme de pe vremuri. te-ai născut gata mare?" În cazul în care „cucoana" are nefasta inspira ie să spună că vârsta fragedă şi buna creştere nu se exclud reciproc. Compartimentul e suficient de îngust pentru ca nimeni să nu se poată feri din calea furiei lui plimbăre e. recuperatoare.i încre eşte carnea şi — peste toate — să se înfrupte dintr-o hrană consistentă. Asta se ob ine prin somarea crânce- . Puiul de nesim it e chemat să probeze că peste ani va putea face pe cont propriu şi neînso it ravagiile pe care le seamănă astăzi sub supraveghere părintească. Să fie răzgâiat. cocoloşeşte-l meticulos şi aruncă produsul astfel ob inut. pe rochia elegantă a doamnei care se uită visătoare pe fereastră. mamaie. Gata. Orice reproş — sfios sau ferm — din partea victimelor se repercutează violent asupra lor însele. preferabil pe pantoful doamnei aşezate pe diagonală. să ceară totul plângând până. cucoană.i cerumenul de sub unghie. să urle ca un bezmetic cu jumătă ile de oră. pe deux-pièces-ul sobru al tinerei directoare de vânzări care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna ională. Cât despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasa i după doar trei minute petrecute în compania răzgâiatului. Puiul de nesim it călător Un caz aparte îl scoate în prim-plan pe nesim itul care nu. e nevoie ca micu ul să îndeplinească un set de condi ii minime. randamentul âncului e superlativ. „Bine că eşti mata crescută. mata n-ai fost copil? Ce. Organismul îşi cere drepturile. Ia uite la ea. În zece cazuri din zece. l-am împuşcat pe Ceauşescu. mai lasă-ne cu predicile şi vezi. Pentru o desfăşurare corectă a ritualului nesim irii. copilul nesim itului îşi continuă patinajul pe pantofii pasagerilor. când tălpile micului ucenic fac cunoştin ă cu bombeurile celorlal i pasageri. Astfel. E imposibil să nu mai fi rămas ceva în firidele ce străjuiesc accesul spre ciocan. n-a i putea să-l potoli i.to i cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbări fructuoase. Plodul mai merge cât mai merge. combinată cu permisivitatea deplină a tatălui sau a mamei. o să obosească. făcându-l să-şi iasă din pepeni. Piticul are un modus operandi greu de îmbunătă it.i face via a amară de unul singur. Pe urmă scoate. după care modifică tactica de joc. ea rămâne fără urmări. „E copil. primul sfert de oră de călătorie trebuie consumat într-o deplasare neîntreruptă de la un capăt la altul al compartimentului. ce să zic.

după care. Evident că nimeni din compartiment n-are chef să asculte Că eluş cu părul cre sau Somnoroase păsărele. mă. Nesim itul care îşi ia copilul în călătorie îl poate întrebuin a şi pe post de arteziană de poezii.i arate că şi-a crescut odrasla în respect pentru cultură şi te bombardează cu strofe lălăite pi igăiat. cu ochii iscodindu-te scormonitor. Acestea sunt câteva dintre fa etele nesim itului care merge cu trenul. întârziindu-i pe ceilal i pasageri cu o oră. nesim itul simte nevoia să-i acorde puştiului şansa reabilitării şi-l îndeamnă să repete supliciul.i mărturiseşti. din senin. ipocrit. Iar dacă reformatorul tot nu pricepe. „Asta-i nesim ire. N-AUUU-UZI???!!! CIOCOOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!" înso it de suspinele excedate ale pasagerilor. fireşte. Să nu uităm de expresia apatic-sfidătoare a celui care se aşază pe locul tău. El ine să. În cele din urmă. Acesta e doar unul dintre scenarii — nici pe departe cel mai rău posibil. Aceştia se urcă în tren imediat după tragerea lui lângă peron şi ocupă integral spa iul destinat geamantanelor şi sacoşelor. Dacă. spre a vedea dacă entuziasmul lui e împărtăşit în restul compartimentului. copilul se linge lasciv pe degete. urmările sunt neplăcute. Da' ai naibii grijă de el. pe bază de răcnete descreierate.'r-a i ai dracu' de securişti". acesta vrea să încerce o punere la punct. să te spăl pe mâini". Să nu ne facem că nu ştim de cei care se aşază pe paporni e pe coridor şi refuză să se ridice şi să te lase să ieşi din compartiment. Bărbatul care se căznea să ducă la bun sfârşit citirea articolului despre ultima iubită a lui Chivu iese din letargie şi are un moment de răzvrătire.nă. Să evocăm.. Există şi altele. cu mâinile împreunate în fa ă. deşi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur şi simplu). îşi îndeamnă el progenitura. a părintelui. îl bate încurajator pe umăr şi-l invită să efectueze bisul pe care simte că-l meri i din tot sufletul. La sfârşitul primei poezii. se decide pentru un mic pas înapoi. cu nădejdea neghioabă că în felul ăsta scapi mai repede. fie direct pe îmbrăcămintea pasagerului care-i inspiră cea mai mare încredere. încântarea. dar privirea metalică a tătânelui blochează ini iativa la fel de eficient ca un boicot parlamentar al opozi iei." Nesim itul apostrofat atât de ferm stă pe gânduri câteva secunde. dom'le. Să ne . dar părintele nu se împiedică de asemenea mofturi. Însă deja se aud murmure. Piticania se pune pe molfăit. Ghinioniştii care se suie după ei şi au la rândul lor bagaje trebuie să ştie că-i aşteaptă o confruntare îndârjită. fie pe postavul scaunului. care împroaşcă stropi maronii pe hainele vecinului de scaun. „VLEAU CIOCOOOO!!!! CIOCO. în care pleacă la drum cu şansa a doua. iar pe urmă şi le şterge fie de perdeaua care se mişcă uşor lângă geam. la closet. chibzuind asupra unei replici muşcătoare. având grijă să încheie într-un aparteu semiexplicit: . Tatăl îl priveşte mândru şi face ochii roată. ai ocazia să consta i că. pufneşte într-un râs salivar. nesim itul patern îşi descleştează maxilarele şi-i şuieră de la obraz: „Î i pui mintea cu el? Nu vezi că-i mic? Mata n-ai copii acasă? Şi? Aşa i-i creşti. cu joarda?" Stimulat de ocrotirea părintelui. că până ajungem ne vopseşte pe to i. Să nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc şi bagaje pentru tot compartimentul. tatăl se conformează apatic şi scoate din bagaj o ciocolată pe care i-o întinde complice odorului. personalitatea granitică a nesim itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarmă ca să coboare în halta unde în mod normal nu era prevăzută sta ionarea. indiferent de reac ia pe care o ai. Ofuscat. fie şi în treacăt. „Hai. Dacă nu te declari extaziat.

Căci dacă în tren sau în autobuz compania unui nesim it se întinde pe durata câtorva zeci de minute sau a cinci-şase ore. el ac ionează foarte rar pe cont propriu. sub ac iunea nesim itului. Or. de coloană. Dacă victima descoperă o solu ie de salvare şi scapă din năvod? Dacă se sustrage? Dacă evită ambuscada? Nu-i mai mare păcatul? Nu ajungi de râsul celorlal i? . şi a luat chipul unei vietă i zgomotoase. la bloc ai de ispăşit o pedeapsă care se numără cu deceniile. În aceste condi ii. te supune neînduplecat şi te sileşte să capitulezi.înclinăm umil în fa a celor care îşi fac nevoile când trenul e oprit în gară. Nu trebuie să fii savant ca să deduci explica ia. Agresiunea anun ată este o invita ie la un act ratat. Personajul în cauză crede neabătut în punctul doi din decalogul prezentat înainte de primul capitol al căr ii: „Nu te gândi la ceilal i. Î i e permis doar să te mişti pe o scară a sentimentelor unde la un capăt se află furia clocotitoare. Să-i inem minte pe cei care umplu spa iile de trecere cu bagaje şi pe urmă pleacă la vagonul restaurant. vecinul a încetat să fie aproapele empatic.i facă via a amară. în plus.i joace renghiuri sinistre. Nesim itul la bloc Blocul. Lucrurile arată cu atât mai descurajant cu cât traiul în micile compartimente de beton e o condamnare pe termen lung. de obicei fără posibilitate de cau iune. este o alcătuire greu de încadrat şi cel pu in la fel de greu de priceput. Printre determinările imuabile ale nesim itului de la bloc se numără capacitatea de a se face văzut şi auzit când i-o doreşti mai pu in. oferă experien e marcante în materie de nesim ire. Mai devreme sau mai târziu. Nici un nesim it care ine la rang nu te previne că are de gând să. pe cei capabili să repurteze cea mai picantă victorie a unei călătorii cu trenul: şterpelirea sulului de hârtie igienică de la toaletă. tot aşa eşti neputincios când vine vorba de vecini. Dezinvoltura interven iei neaşteptate în ritmurile tale fireşti. iar la celălalt blazarea melancolică. Fii egocentric. adică fagurele locativ în care trăiesc adeseori mai mul i trântori decât albine. de scară sau chiar de bloc. în spatele lui stă solidaritatea de palier." Călăuzit în permanen ă de acest îndemn. Şi în orice caz să-i pomenim măcar acum. cum ar putea un vecin cu capul pe umeri să înfiereze ceea ce el însuşi va îndeplini la un moment dat? Poate că trăsătura fundamentală a acestui tip de personaj este surpriza. i-o face şi gata.i alegi părin ii sau neamurile. seamănul pe a cărui solicitudine te po i baza când eşti în impas. Brusche ea manifestărilor şi atitudinea neprevenitoare apar in recuzitei obligatorii. nesim itul de la bloc este un năvălitor care î i confiscă spa iul vital. Capacitatea de-a ac iona pe nepusă masă. apreciată cândva drept culme a modernită ii. o corvoadă dominată de teroarea peretelui comun. invazive şi impertinente. e un nonsens să-i spui cuiva că urmează să-l deranjezi. De cele mai multe ori. Iar via a la bloc. la final de capitol. a devenit. Aici destinul poate să. denumit şi „blocatar" de floretiştii rafina i ai vorbelor. în fa a cărora rămâi cu mâinile legate. Fapt interesant. cei mai mul i dintre locatarii unui bloc devin actan i în ritualul nesim irii. Şi de foarte multe ori sentin a e una pe via ă. Locatarul de la bloc. Căci aşa cum nu.

O repara ie în care nu se face tărăboi e un nonsens. care încerca să cure e o chiuvetă doldora de vase murdărite de musafirii din ziua precedentă. Sau parchetarea în a doua zi de Crăciun. Un lucrător avizat va şti că patentul sau ciocanul nu se pune pe podea. totul merge şnur.i alegi corect instrumentele şi să te opreşti la ce e mai bun. ci se trânteşte. şi de găurirea metodică a celor mai rezistente . utilajele. De la ciocan la şurubelni ă şi de la burghiu la cleşte. dragă nesim itule. pentru ca vecinii să ştie că te-ai pus pe treabă. „Păi nu-mi pun eu termopane? Să vezi atunci distrac ie. a pupezei cu nasul pe sus de la doi. de pildă. În clipa când nesim itul se decide să-şi refacă bârlogul din BCA în care-şi duce zilele. Aici intervine priceperea echipei de meşteri la care apelezi.Nesim itul la el acasă Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesim irii se leagă de repara iile în apartament. bunăoară. e nevoie să. Odată depăşită etapa ini ială. Nici 1 ianuarie nu e o zi ferită de riscuri. manevra merită efectuată. până şi cel mai paşnic dintre ei va găsi resurse să promită o răzbunare teribilă cu prima ocazie. vehementă şi implacabilă. Realizările de anvergură nu sunt posibile fără o pregătire atentă şi fără colaborarea unor specialişti verifica i. Locatarii din jur trebuie aduşi la disperare şi ispiti i de gânduri ucigaşe. Vecinul expus astfel. Căci aşa cum pompierul somat să stingă un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze. Aici poate intra. înlocuirea gresiei şi a faian ei la momentul cel mai nepotrivit — de pildă. Poate că satisfac iile acestui gest nu sunt spectaculoase. În fond. Nesim itul care pre uieşte nuan ele ştie cu siguran ă să se bucure de micul impas pe care-l produce ini iativa lui printre vecini. nu umbla cu jumătă i de măsură. săpun în ochi şi sudalma pe buze. de ce n-ar putea şi nesim itul să. Asta include toate sculele. Sigur. dacă englezii au etapă de fotbal în prima zi a anului. nu te culca pe o ureche. asigură un spectacol înăl ător. I se dă drumul ca din pod. cu clăbuci în păr. totul trebuie lăsat să cadă greu şi de sus. pentru ca victoria ta finală să fie fără dubii. care a rămas pe uscat tocmai când se spăla pe cap. imediat după Duminica Paştelui. sau a arogan ilor de la ultimul etaj. se pot înlocui cada şi caloriferele. prima condi ie este oprirea apei fără să prindă nimeni de veste. dar chiar şi aşa. Măsura e valabilă pentru toate instrumentele de care ai mai mare sau mai mică nevoie. uneltele şi dispozitivele capabile să declanşeze apocalipsa decibelică. O să vă pară rău c-a i venit pe lume. Dacă vrei ca lumea să te ină minte." Nici o repara ie nu are haz dacă nu e precedată de bubuieli îndesate. vreme de două-trei ceasuri. Muzica dodecacofonică a meşterului se cuvine să fie neîntreruptă. Chiar dacă simpla găurire a unui perete îi face să tresară pe to i vecinii. tot aşa muncitorul angajat pentru repara ii exaltă virtu ile fonice ale meseriei. În mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter. fi-v-ar naşterea de râs. Dacă totul se desfăşoară conform planului. Atunci.i franjureze nervii bocănind sistematic de la începutul la sfârşitul minivacan ei pe care ai aşteptat-o atâta vreme? Repara iile compun revanşa sonoră pe care nesim itul şi-o ia în fa a mimozelor care mai cred în orele de linişte sau în fa a minoritarilor care încă n-au aprofundat codul proastelor maniere. care tocmai aveau de gând să-i facă baie copilului.

Proaspăt trezi i. cei care preferă această formă de abuz sunt aceiaşi care îşi scutură carpetele sau fe ele de masă în capul vecinilor de dedesubt. sau pavoazându-le pervazul cu o cortină diafană de firimituri. Abia după o relativă domolire a panicii. e bine ca lovitura de începere să fie dată în weekend sau în orele de linişte. a ciocanului pneumatic sau a bormaşinii. Nesim itul din categoria amintită îşi dovedeşte . geamurile trebuie să zornăie. lustra să tremure. nesim itul de extrac ie blocativă găseşte cu uşurin ă alte variante de isterizare a vecinilor.materiale de construc ie. şapte zile pe săptămână şi trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an. există solu ii: te rogi să surzeşti fulgerător. to i ceilal i se simt periclita i. dar ea e mai degrabă utopică: să discu i cu nesim itul şi să-l faci să renun e. Totul se zguduie ca într-un film-catastrofă. Bunăoară. ceea ce înseamnă că nu trebuie investite mari speran e într-un asemenea demers. Nu-l credeam atât de bou. britanicii spun despre utopie că este „paradisul proştilor". umplându-le cafeaua de praf. parchetul să geamă. Cine contestă dreptul nesim itului de a fi jupân în casa lui patinează pe ghea a sub ire a inconştien ei.) Sâmbătă diminea a. Ei nu mai sunt în siguran ă nicăieri. ar mai exista o variantă. te mu i la casă. mul i dintre ei au impresia că sunt la câ iva paşi de şenilele unei divizii nimicitoare. cu condi ia ca nivelul de zgomot să-i facă pe vecinii nevinova i să-şi blesteme zilele. (Evident. fără posibilită i de împotrivire. Când declanşezi ostilită ile. Mă rog. pere ii să vibreze. varianta ideală ar fi în weekend şi în orele de linişte. Iar dacă dărâmarea pere ilor nu figurează în program. Oameni aten i la nuan e. emigrezi sau te sinucizi.i place? Nu contează. dacă riscă să şi-o bea pe balcon. Vremea nesim irii e mereu. „Ia uite-l şi pe-ăsta. nesim itul destramă liniştea şi instaurează domnia flexului. timp sau răbdare pentru reamenajări complete. Sensibilizarea lui sub lumina binefăcătoare a dialogului e o himeră. când lumea ar vrea mai mult ca oricând să întârzie în aşternut. ochii zboară spre ceasuri şi clipesc dojenitor. un exerci iu decupat din manualele de proastă creştere este bătutul covoarelor imediat după ce se crapă de ziuă. de luni la şapte până duminică după miezul nop ii. Ei. dar nu trăim într-o lume perfectă. un asemenea calendar nici nu există." În curtea blocului Chiar dacă nu are bani. E şapte şi jumătate diminea a. Au sentimentul că au nimerit în toiul unui război pe care nu-l merită şi ale cărui victime colaterale vor deveni. El scapă din vedere un lucru esen ial: douăzeci şi patru de ore pe zi. Nu. ea poate fi suplinită de alte activită i. şi? Calendarul nesim irii nu func ionează după criterii normale. unde încearcă să vadă dincotro vine primejdia. De fapt. nesim itule. Statistic. nesim itul se hrăneşte cu inconturnabila convingere că are toate drepturile şi nici o obliga ie. de pildă. iar uşile să zbârnâie neliniştitor. Pentru ca această experien ă să rodească după aşteptări. Şi oricum. Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri. Pentru ca mul umirea ta să fie deplină. la o privire mai atentă. Candidul care apelează la bunele sentimente ale nesim itului îşi pune singur capul pe butuc şi se expune comentariilor persiflante ale comunită ii.

oprindu-se abia când constată că bătătorul provoacă — ei bine. îşi flexează muşchii şi începe recitalul. Vai de imprudentul. apoi prelungi. Cu to ii dorm. Parcarea din fa a blocului devine o arenă unde un David dotat doar cu o cheie de contact stârneşte pentru a supune treptat şi triumfător un Goliat pe patru ro i. în apartamente oamenii se trezesc ciufuli i. înveşmântată într-o cămaşă de noapte înflorată sau într-un halat rugos. cu sufertaşul plasat pe bancheta din spate. cabinet sau magazin. mă rog. iar ceilal i se lăfăie în paturi? El se duce să trudească întru propăşire na ională. În timp ce maşina hârâie. Abia aşteaptă să-l mustre cineva.eficien a îndeosebi în perioada aprilie-octombrie. fără să bănuiască o clipă că li se pregăteşte deşteptarea pe acordurile surde ale bătătorului. Bătutul covoarelor la ore matinale poate fi înlocuit cu succes de pornirea unei maşini hârbuite. legănându-şi jovial arma albă şi având aerul că efectuează mici mişcări de încălzire. a cărei trezire la via ă se face printr-o serie interminabilă de flatulen e mecanice. se îneacă şi pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare. cu mizeria în casă? Şi. ci şi cu vorba. iar ei nu simt nici măcar nevoia unei solidarită i conjuncturale? Aşa ceva nu e admisibil. Între timp. cu un covor pe umăr. Îmbrăcat corect. dar mai ales de imprudenta care cutează să deschidă geamul . la gargară şi la critici nu ne bate nimeni. În func ie de vechimea maşinii. El îşi scuipă în palme. Pentru o opera iune atât de energică şi totodată atât de delicată. dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale? Abia după câteva momente adevărul se dezvăluie în cruda lui lumină: e nea Grigore. expiră. şcoală. De ce la ora asta? Păi. iată deviza mobilizatoare a nesim itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişcările din spatele perdelelor. So ia nesim itului îşi petrece duios consortul spre fabrică. nesim itul coboară discret pe scări. manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi douăzeci şi cinci de minute. iar ei se întorc pe partea cealaltă? El asudă ca să crească PIB-ul. mai încolo pleacă la serviciu. nesim itul aruncă o ocheadă mândră spre (deocamdată) singurul geam luminat. sughi ă. dezorienta i şi confuzi. tuşeşte. cine să facă toată treaba în locul lui? Papa de la Roma? Frumos ne şade să ne luăm de via a omului. Acolo. dar totodată stă cu urechile ciulite. pe insomniacul de care Morfeu s-a îndurat în ceasul al doisprezecelea. pe muncitorul care tocmai s-a întors din schimb şi a trecut la odihnă. nesim itul trece la munca propriu-zisă. când locatarii impruden i dorm cu geamul deschis. el pleacă la serviciu. Abia aşteaptă apostrofarea menită să-l scoată din papuci şi să-l facă să reac ioneze nu doar cu ambreiajul. iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim it. Ea îi vizează de-a valma pe studentul care a stat până noaptea târziu ca să înve e pentru sesiune. cu igara atârnând neglijent în col ul gurii. da — bătături. „Când plec eu la lucru. veghează umbra jumătă ii de atelaj conjugal. nesimitul începe ritualul traversat de iluzia unei dulci răzbunări. pândind prima reac ie potrivnică din bloc. Ce să facă bietul om? Să rămână aşa. iar la urmă înecate în şuvoiul sonor al ambreiajului înstăpânit pe liniştea primelor ore din zi. Cum adică. O înşiruire de mârâieli primejdioase. nu mai doarme nimeni". Aşa-i când creşti în puf şi n-ai habar de greută ile vie ii. Se simte părtaşă la eveniment. În schimb. care bate un covor. pe poetul famelic care a cochetat cu muza până spre orele dimine ii. După instalarea covorului pe cadrul metalic. vibrează. Ce se întâmplă? Se aud focuri de armă? Iar se răfuiesc bandele rivale din cartier? Sau e vreun poli ist care-a surprins un borfaş for ând uşa unei case de schimb? Bine. la început sincopate.

De cele mai multe ori.i asigure fondul sonor fără de care via a la bloc e searbădă. ce-ai cu el? Ce. ce bine s-au potrivit. el şurubăreşte metodic şi are grijă să. La bloc se trăieşte cu nervii în piuneze. al i vecini se furişează din pat cu mişcări somnambulice. dar cortegiul de sunete e tot mai dens. Şi fiindcă tot am vorbit de maşini. mai aruncă o privire spre bloc.şi să constate cu voce tare: „Asta-i nesim ire. nene!" Atât îi trebuie. Nesim itul îmbracă salopeta. lângă sau sub maşină. natura nu poate face nimic în fa a nesim itului şi a agendei lui. se apropie de geam şi asistă bosumfla i la spectacol. Mai cu o îndreptare a tăblăriei. În fa a unei asemenea critici pronun ate cu noaptea în cap. Vibra ia isterică se propagă asemenea unui zvon despre o răzmeri ă. cu ochii dilata i maladiv şi cu blestemul în col ul gurii. Ei. fă. jicloare. nesim itul continuă eforturile de trezire la via ă a dinozaurului pe patru ro i. cu un capitol la care excelează . nesim itul e dator să înfăptuiască mici. nu poa' să doarmă. şi se dezlăn uie tumultuos: „Da' pune. Hărăbaia face din ce în ce mai urât. Ciucit sau întins pe burtă. Opera iunea se reia în weekendul următor. Pacientul stă cuminte. cu to i bidiviii-putere înhăma i pentru voiaj. so ia vigilentă iese la rândul ei pe fereastră. Iar cine râvneşte la un strop de linişte după zarva celor cinci zile de condică trebuie compătimit pentru candoare. Ia uită-te le ea. Avem de-a face. aşterne o pătură soioasă în imediata apropiere a maşinii şi începe vizita medicală cu aerul că oficiază un ritual de o profundă solemnitate. în loc să faci scandal. Cheia se învârte insistent în contact. Nesim itul se îndreaptă în scaun.i. smulgându-i rablei un muget de sălbăticiune a â ată. cu capota ridicată şi organele interne la vedere. în acest caz. Între timp. Dihania încă nu dă semne că vrea s-o ia din loc. mai cu un test de rutină pentru motor. gata să frământe asfaltul sub ro i şi să-l poarte pe stăpân spre destina ie. Iar triumful atinge apoteoza în clipa când din măruntaiele maşinii âşneşte combina ia de pârâit şi vuiet care certifică deşteptarea mult dorită.i de treaba ta. şi? Aici e vorba de un obicei. Corolarul acestei opera iuni care se desfăşoară în săptămâna de lucru are loc sâmbăta şi duminica şi constă în repararea maşinii. planetare şi bujii. weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treabă pentru concertul din parcare. în curtea blocului: cursele printre blocuri sau în jurul lor. hoaşcă împu ită! Merge omu' la servici. doar un om profund nedrept îşi îngăduie să omită una dintre cele mai vii probe de nesim ire nocturnă. cu sânii sprijini i de pervaz. Oricât ar fi de vitregă. dar zgomotoase manevre de între inere. în timp ce mecanicul amator practică interven ia chirurgicală printre bucşe. dopuri în urechi. iar proprietarul îşi savurează victoria. caniculă sau ger. ac ionată din încheietură. Tiii. tehnic vorbind. eu î i zic ceva fincă ii butoiu' cu varză murată în casa scărilor? Dobitoaco!" Câ iva metri mai jos. cu timpanele sub asediu.i spun! Vezi. Ghior ăielile ini iale au fost înlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gândul la o armă cu repeti ie încăpută pe mâna unui scelerat. nesim itul frisonează mândru şi îşi îngăduie un zâmbet complice. Chiar dacă nu există nici o neregulă tehnică identificabilă ca atare. pe ploaie. Monstrul nechează bezmetic. Alerta i de diatriba vecinei. Nici el n-ar fi putut să riposteze mai eficient. Straşnică femeie. nu de o necesitate. Nesim itul are tot mai limpede sentimentul triumfului. chiar dacă ea nu are loc. constată mul umit că peste jumătate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc. mai cu o verificare a carburatorului. plicticoasă şi irelevantă. Ce să. vehiculul e bine mersi şi n-are nevoie de recondi ionări.

Nu te lăsa marginalizat. se suie în Audi şi episodul ia sfârşit în relativă linişte. iar geamurile zăngănesc mar ial. Turele cu bolidul prin cvartal la ore târzii sunt o etapă a ritualului de seduc ie practicat de nesim it pe lângă dulcea lui aleasă. el angajează sprinturi auto care î i dau impresia că ai ajuns. spre a-i da de ştire că flacăra iubirii nu a fost stinsă de vremelnice oprelişti". Urmarea decurge natural şi fără posibilită i de apel. El ştie că nu e neapărată nevoie ca maşina să fie ultimul răcnet. dar vital în orice întreprindere de acest tip. Sforăitului solidar al patrupedului îndemnat din pinteni i s-a substituit eşapamentul generos în emisiile de noxe. Un Audi vechi. Singura perioadă de abstinen ă e iarna. La capătul aleii îşi face apari ia nesim itul căruia tatăl galanton i-a dat maşina pe mână. Potopit de dorin a de-a epata cvartalul.fauna cu vârste cuprinse între optsprezece şi douăzeci şi cinci de ani. cu manelele duduind în boxe. dar tăcut. Perechea nesim itului coboară scările. dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou-nou . Ce risipă de cuvinte! Câtă stângăcie ocolitoare! Cât timp irosit! Ce retorică desuetă. să-i accep i toanele şi să. de-a te sili să-i preiei programul. slavă Domnului. Totul se petrece într-un delir noptatic în care cercevelele protestează scâr âit. Un obiect mic. Nesim itul care vrea să-şi scoată iubita la o plimbare nocturnă cu maşina pe străzile pustii ale oraşului ac ionează cu minimum de efort şi mizează pe rezultate rapide. şi asta contează — în ochii cartierului şi deopotrivă în sufletul duducii care îşi aşteaptă înfrigurată perechea. umorile şi trăirile lui. Decorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin să fie şi mijloacele de apropiere a Lui de Ea. în suflet şi în via ă. Rabla are brand. „Lumina ochilor mei. la ora actuală lucrurile se rezolvă infinit mai simplu şi mai eficace. printr-un renghi al sor ii. În rest însă. Ajuns la scara blocului. formulând o primă convocare. cel care redă poate cel mai bine prioritatea lui elementară: dorin a de-a deveni parte integrantă a traiului tău zilnic. Trecute sunt vremurile când cavalerul îşi îmboldea murgul spre castelul unde tânăra serafică aştepta scara de mătase şi. neproductivă şi ridicolă! Acum. fiecare limbă de asfalt dintre blocuri trebuie exploatată judicios şi nărăvaş. din cauza unei condamnabile neaten ii. netrebnicul tău slujitor nădăjduieşte că-l vei învrednici măcar o clipă cu prezen a ta diafană şi că vei binevoi să te ară i la fereastră. Nesim itul îşi dă seama că n-a fost destul de explicit şi repetă mesajul. Aici nesim itul calcă accelera ia sub presiunea anticipativă a unei fericiri pentru ob inerea căreia şi-a pus la bătaie priceperea şi resursele. da. semnalul nu ajunge la urechile fetei. el claxonează de trei ori scurt. când zăpada troienită şi poleiul împiedică buna exprimare în domeniu. Există însă cazuri când. nesim itul tânăr intră în ac iune decis. „Hai. evadarea de sub clopotul tiranic al părintelui. În ce fel? Cu ajutorul claxonului. e punctul trei din decalogul nesim itului. bagă viteză şi mişcă-ncoace. sfidând jumătă ile de măsură.i duci zilele după cum î i dictează el. de-a i se insinua în apartament. A i uitat? „Pătrunde pretutindeni. odată cu ea. de-a te plia după ritmurile. iese din bloc. Iar dacă pe vremuri cavalerul îndrăgostit îşi cânta iubirea sub geamul alesei — singur sau asistat de un trubadur tocmit pe o pungă cu galbeni —." De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu in de un minut. spunea pe vremuri cavalerul. Nechezatul nerăbdător al calului a fost înlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului. lucrurile nu mai arată aşa. Seara târziu. cu condi ia să aibă o marcă respectată." Da. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica luminată de opai s-a preschimbat în scrâşnet de pneuri la opririle bruşte la câ iva metri de scara blocului. De data asta el nu . nu de pu ine ori în creierii nop ii. pe pista unde tocmai urmează să aterizeze un Jumbo Jet.

Lângă bordură stau aliniate sticlele de bere golite cu o seară în urmă de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nouă ieşire în decor a lui Becali. l-ar putea folosi pentru a-şi semnala prezen a. Iarba verde de la bloc E o zi frumoasă de primăvară. Hm. Nesim itul îşi iese din calmul nobil de până atunci şi ia măsuri. să urce două etaje. ce aiureală! Cum să facă tocmai el aşa ceva? Ar fi o decădere din statut pe care nu şi-ar ierta-o niciodată. Un ambalaj de biscui i a aterizat pe stratul de panselu e îngrijit de un pensionar cumsecade. Efectul apare. afinită i şi sentimente. există şi alte variante de abordare. proptindu-şi podul palmei în claxon şi sfâşiind relativa acalmie a blocului printr-un zgomot care durează o jumătate de minut şi scoate lumea din amor eală şi din papuci. La câ iva metri. numai că ele l-ar coborî nemeritat pe nesim it de pe podiumul pe care îi place să stea. Iar în condi iile astea partenera are două variante: ori se supune docilă. El dictează regula jocului fiindcă ale lui sunt maşina şi portofelul. ori zboară din peisaj. La ce bun să arunci cu banii pe fereastră. Pe spa iile verzi din fa a blocurilor se văd urme ale civilizatoarei prezen e umane. Nici una dintre tărtăcu e nu este însă cea a tinerei. Un soare afabil binecuvântează cu mierea lui înaltă weekendul mult aşteptat. ci de cinci ori lung. fără să se abată cu o iotă de la scenariu.mai claxonează de trei ori scurt. Un tip cu Audi şi cu parale găseşte oricând pe altcineva. o doză de coca-cola sparge conturul rotund al unei tufe înverzite. El are o trăinicie imanentistă care-l izolează de restul lumii. Nesim itul recunoaşte imediat concesiile inacceptabile şi se ine departe de ele. Bunăoară. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor. nesim itul e nereformabil. Ici şi colo se aude câte o alarmă de maşină declanşată involuntar de apropierea unei cotarle care ine să-şi facă nevoile pe roata din fa ă. să sune la uşă şi să-şi anun e astfel apari ia şi disponibilitatea. La două ferestre apar tot atâtea capete curioase. pe celălalt stă o scufie ale cărei margini se sprijină simetric pe nişte urechi clăpăuge. că plec şi te las pe coada ta. Şi-a ales un obiect al plăcerii pe care vrea să-l folosească după norme şi obiceiuri proprii. Nesim itul ar putea să coboare din maşină. dacă tot are telefon mobil." Fireşte. Nimic din compozi ia lui internă nu-l face permeabil la civilitate. pentru simplul motiv că aceasta încă n-a terminat opera iunile de tencuire a obrazului şi de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj. Nesim itul din această categorie nu operează cu valori. În tomberoane se răsfa ă mun i de resturi menajere pe care nu le-a mai strâns nimeni de o săptămână şi ceva. desigur. Să urce două etaje? El? EL????? Şi dacă-l vede cineva? Vă da i seama cum o să-l judece şi o să-l eticheteze? Ce bărbat e ăla care consimte unei asemenea cedări? Şi cu blazonul lui cum rămâne? Chiar şi prins în mreje. Mesajul e mai clar ca niciodată: „Fă. o cale — una cel pu in la fel de îndoielnică. Însă asta ar însemna consumarea inutilă a unui impuls. Mucurile de igări s-au împrăştiat ca o mătrea ă nevindecabilă peste iarba . suntem nababi? Ar mai fi. iar nesim itul nostru e cumpătat şi pragmatic. însă ia altă formă decât cea dorită. ce. mai stau mult după tine? Bagă material. spre a fi evaluat şi admirat de locatari.

scutură perne în capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. umflându-se când bate vântul şi revenind la pozi ia ini ială după ce acesta se potoleşte. o pungă zdren uită de nailon şade priponită la înăl ime. grija pentru capra vecinului şi bârfa neostoită. Din scară îşi face apari ia un grup de bărba i hotărâ i. pungi în care s-au aflat cărbuni pentru grătar. soarele mângâie mai departe cartierul. ambalaje de la tuburi de pastă de din i. Unii s-au mişcat repede. jumătă i de făraşe. spre a fi sparte în din i de liota hămesită care a terminat inspectarea tomberoanelor. Pregătirea grătarului este o activitate rezervată bărba ilor. Evenimentul ne ajută să facem pasul din categoria nesim itului individual în cea a nesim itului colectiv. Spa iul verde nu mai e verde. Unul clădeşte meticulos un eşafodaj tradi ional. A nu se crede cumva că acestea din urmă se răsfa ă nepedepsit în aşteptarea mesei. Bricostore şi Carrefour. Nu. Câteva ramuri mai încolo. pliante de la Cora. fluturaşi care anun ă un concert de manele în parcul de peste drum. Ele spală rufe. Or. unde clădesc defileuri de gunoaie din locul unde şi-au parcat maşinile până pe pătura unde se hrănesc temeinic. în strânsă concuren ă cu o armată de pisici gracile şi năbădăioase. Pungile verzui de semin e se plimbă pe traiectorii impuse de intensificarea neanun ată a vântului. De o creangă spânzură o pereche de chilo i incer i. Pe el ochii observatorului desluşesc fără efort dopuri de plută. nimic nu-i împiedică să aştepte vesela sărbătoare în fa a blocului. în vreme ce al patrulea asigură antrenul decibelic. pachete de igări mototolite în pumn. la iarbă (aproape) verde. ea nu se ob ine uitându-te la Inimă sălbatică sau . Ei se află de câteva ore la pădure. cu muzica dată la maximum şi cu mul umirea că deplasarea lor în natură va lăsa urme de neşters. e frumos afară şi până la meci mai sunt câteva ore. Neatent la stimulii pământeni. tuburi de la rachetele folosite la ultimul revelion şi o mul ime de obiecte care pot fi aruncate pe geam în loc să umple coşul de gunoi al fiecărui apartament. Câte-o conservă de peşte luceşte stins dintre crăi e. tuburi de spray. dar înainte de asta aruncă priviri intrigate peste ceea ce văd în vecinătate. Românul a ieşit la grătar. coji de ouă. câte-un ciorap desperecheat. al treilea furnizează alimentele. raha i lă i i de sandalele copiilor neaten i. îşi ceartă copiii. iar ora prânzului îi prinde departe de vecini. capace de la sticlele de bere. Oase mai mari sau mai mici sunt deşăn ate de la diverse etaje în iarbă. Pentru ca distrac ia să fie întreagă. cozi de ciocan. Lucrurile se desfăşoară după un tipic consolidat cu fiecare ieşire.strălucitoare a miezului de mai. iar echipa se sudează pe baza unor afinită i îndelung verificate în timp. Mierlele din copaci dau să-şi înceapă concertul. cotoare de măr. care în acest fel îşi dovedesc utilitatea casnică şi întorc favorul tovarăşelor de via ă. coper i de caiete dictando. prezervative folosite. datul cu părerea. Al ii îşi dau seama abia acum de şansa care li s-a ivit. Ce se întâmplă? Nimic neobişnuit. atrăgându-i pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. Azvârlitul pe fereastră a devenit un sport na ional care amenin ă să devanseze celelalte discipline în care românul excelează de ani buni: aflatul în treabă. Fiindcă opera iunea presupune un efort de echipă. Dacă e sâmbătă. tampoane înroşite. iar furtunile din ultimele luni n-au izbutit să-i disloce. ciorchini de struguri mânca i pe jumătate. trebuie s-o meri i. al doilea se ocupă de aprovizionarea cu lichide. cutii goale de chibrituri. role de scotch consumat. resturi dintr-o pasăre surprinsă la sol de o mâ ă cu instinctele ascu ite. capete de sifon ieşite din uz. pe care ploile primăverii i-au muiat fără să-i spele. pagini îngălbenite de ziar. care duc cu ei uneltele necesare distrac iei blocative.

de aia e spa iu comun. Abia aşteaptă să se repete figura. atunci bombăne liniştit. acolo unde nu riscă nimic. să te văd. în func ie de starea materială. Mă duc jos şi dacă mă mai picură o dată-n cap. Sau cheamă poli ia. Poftim? Şi dincolo era tot spa iu comun? Păi. nici consecin ele nu vor fi greu de suportat. ne iei la mişto? Închide aeru' dacă nu vrei belea. A ştiut de-atunci că nu-i nimic de capul lui. legănându-şi bur ile şi pocnindu-şi încheieturile. Între timp. De aceea. izolarea de grataragii nu e lipsită de riscuri. el are nevoie de un amplasament optim. Asta a pus capac. căci după aceea toată casa o să miroasă a fum. că nu sperii pe nimeni. Cine stă opt ore pe zi între terfeloage. ca să profite toată lumea de el. În fond.i pute la bloc. nene? Ce e." Nesim itul a pus punctul pe „i" şi degetul pe rană.spărgând semin e cu vecina. E suficient ca unul dintre ei să se oprească pe scăfârlia unui oficiant în templul fleicilor şi te-ai ars. Pân-acu' am fost băie i salon. Nu po i lăsa fumul să suie spre ferestrele propriului apartament. . În primul rând. care abia aşteaptă o provocare cât de mică spre a riposta dur şi muşcător. dar po i să-i explici de ce n-o faci? Nu po i. ia. Nici soarele nu bate atât de tare. Uite cine s-a găsit să-i facă morală. a aflat că e bibliotecar şi că în timpul liber citeşte. Grătarul de weekend în fa a blocului este una dintre expresiile osificate ale traiului „la comun". Dar." Nesim itul coboară valvârtej şi se întoarce printre ai lui. Sigur că. eforturile în aer liber ale bărba ilor trebuie înso ite de strădanii asemănătoare din partea consoartelor rămase deocamdată în apartamente. şi care îşi pierde vremea cu nişte behăituri din care nimeni nu în elege nimic. care n-a bătut în via a lui un cui. Sau să plece de-acasă. Şi totodată dovada că mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. băi bulangiule. Ei. aerului condi ionat. ceea ce nesim itul cunoaşte foarte bine. înjuri în barbă. mătur etajul cu tine. E neplăcut.i pute la bloc. Iar dacă. Şi ce dacă vecinii din partea cealaltă detestă această formă de coagulare blocativă sau pur şi simplu nu suportă mirosul? N-au decât să închidă geamul. „Te fac arşice. E timp şi pentru astea mai târziu. Prin urmare. pe eava de lângă aparat încep să cadă stropi de apă. identifică sursa. î i mesteci încruntat frustrarea. ca să poată trece la represalii. Vezi că nu-i prima oară că te iei de via a noastră. Dacă ai aer condi ionat. O gloabă pe două picioare. Socoteala e simplă: obiectul de încins trebuie aşezat într-un loc convenabil pentru utilizator şi dăunător celor care nu participă — cel pu in direct — la ospă . da' nu ştii când ne sare siguran a. Mai mult. i-a şoptit o vecină de la trei că ascultă operă. Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se află viitorii meseni. Nesim itul se uită belicos în sus. Nu l-a avut la stomac pe sclifositul ăla cu ochelari de când l-a văzut prima dată. Asta spune multe. grătarul nu se face la întâmplare. Gică de la sec ie abia aşteaptă să vină să-l omenesc şi pe el cu un mic şi-o bere. Ce. Bineîn eles că i-ai lua dracu' vilă.i dracu' vilă. cum adică? Mă obligi să fac ce vrei tu? De unde şi până unde? Cu ce drept? Cine eşti şi cum î i permi i? A. o ia la goană în sus pe scări. nici măcar în afara orelor de linişte. Până una-alta. oi fi „din ăia". Şezi blând şi lasă fi ele. După un sfert de oră. repede câteva şuturi în uşa nefericitului care încearcă să se pună la adăpost de fum şi de ceea ce va urma şi începe să urle. aten ie. „Care-i problema. i-ai tras tupeu? Ai grijă. Hai. nesim itul fixează grătarul în partea cealaltă a blocului. Te-ai compromite definitiv. închizi geamul şi — fiindcă e din ce în ce mai cald — dai drumul ventilatorului sau. î i dă mâna? Nici un argument al taberei antigrătar nu străpunge platoşa nesim itului. Ai grijă. că i-o cape i. iar după ce vine acasă pune mâna pe alte terfeloage nu-i sănătos la cap.

şi acela remediabil: e dată cam încet. Nea Fane umblă la volum până când cântecul lui Elgi începe să semene cu zbieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coadă la cap. el e şeful blocului. tropăie nestăpânit şi îşi alătură vocile gâjâite celei a lui Romeo. facă-i-se voia. muzica bubuie isteric. Carnea sfârâie pe grătar. /Îmi smulg inima din piept. După Elgi se prezintă la raport Romeo Fantastick. Apoi se ridică. „Băi âcă. Consoartele au descins la rându-le de prin bucătării. făcând mierlele să zboare îngrozite din copaci şi porumbeii să uguie dojenitor pe firele de înaltă tensiune. care-i mersese la inimă tocmai pentru textele de o poezie sobră. Personal. Probabil că o să treacă strada. nu. a doua fleică şi a treia bere. regele manelei porno. Păcatul lor să fie. sco ând din când în când câte un „hopa" participativ.Timorat. o să caute o bancă retrasă în parc şi-o să stea în parc. fără jubila ii ieftine şi patetisme inutile: Am mai spus şi v-o mai spun. nu mai sunt singuri. iar de la câ iva metri de masa improvizată se aude muzica indispensabilă unui asemenea ceremonial. / Că te iubesc permanent. închide aerul condi ionat. sticlele de bere se golesc una după alta. Ea are un singur minus. nesim itul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al şaptelea mic.i pui când oi vrea să bulă-neşti gagici. cu părul înecat în briantină şi cu kilograme de lan uri la gât. să meargă berea şi micu'. Ei da. Fumul de igară se împleteşte cu cel al grătarului. beneficiarul fumului care începe deja să-i bată în geam se resemnează cu un suspin adânc. trage o duşcă. parcurile sunt pline şi că molima grătarelor a cuprins deja şi zona verde în care spera să-şi afle liniştea. cutele de pe frunte se fac nevăzute ca prin farmec. însă tartorul nesim i ilor stă pu in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. Meserie pe felie. aromele învăluie întregul bloc. Între timp. / Cu aport de silicon / Şi nu in să aibă stil. De câtăva vreme. fiind sâmbătă. Dar dacă nea Fane vrea manele. Nu demult făcuse rost de un CD cu Bonsai. râgâie sonor şi începe să aplaude ritmat. nesim itul care regizează ieşirea la grătar. semn că muzica e în sfârşit cea care trebuie. clamează el. /După fete sunt nebun. „ âcă" umblă într-o pungă soioasă şi împrăştie pe iarbă câteva casete de pe care zâmbesc nişte inşi tatua i.i place?" „Tată. altă via ă. se îmbracă de stradă. E limpede că oferta nu-l atrage. suferă modificări importante. tu ai pus beleaua asta?" „Eu. Dac-aş şti c-o să te pierd. Nea Fane şi gaşca cad pe spate de bucurie. E Voltaj. ar fi preferat ceva în acelaşi registru. Totul duduie în jur. Până la urmă. Un cântec al lui Elgi pulverizează liniştea care nu durase mai mult de un minut. da? Trebe muzică dă grătar. iar muzica îi supune la cazne grele pe to i retractilii care nu ştiu să se bucure de via ă în general şi de via a „la comun" în special. nu se aude în cvartalele învecinate. Cu alte cuvinte. Numai pirpiriul ăla de la doi nu s-a prins. sticlele se ciocnesc cu voie bună. E adevărat. / To i vikingii când apar / Duşmanii dispar. / Vreau să aibă sex-appeal. mie bagă-mi ceva cu suflet. suntem la grătar. gura i se lă eşte într-un surâs satisfăcut. Nea Fane pune mâna pe sticlă. iar acum contribuie după puteri la reuşita mesei. de data asta publicul feminin . ştie toată lumea. dar o să găsească el ceva. Nu bănuieşte că. Fizionomia lui nea Fane. Ochii i se retrag în orbite. îşi ia cu el o carte şi pleacă din apartament. da? Voltaj să. nea Fane." Ruşinat. To i duşmanii mei / Au frică de ei. acompaniindu-şi declara ia cu nişte zgomote de canibal extaziat. implorând o ploaie divină care să întrerupă distrac ia vecinilor petrecăre i. Fumul se înal ă vesel. Vreau numai fete beton. Încă nu ştie unde. O altă formă de nesim ire sistematizată este privitul meciurilor de fotbal pe spa iul verde din fa a blocului. /După fete naturale /Şi cu cerebelu' mare.

altul îşi lasă burduhanul să se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii. nici aici nesim itul nu lasă nimic la voia întâmplării. de data asta la do de sus. Deranjată de tonul vehement al comentatorului TV. de primire în gaşcă a candida ilor care au dovedit în timp că merită investi ia de încredere. cu sau fără gaură. E nevoie de o pregătire scrupuloasă a spectacolului din marginea spectacolului. microbiştii se scurg pe scara blocului şi ocupă spa iul din fa a televizorului cu aerul unor colonişti pe care nici o armată din lume nu va putea să-i disloce. bombănelilor. Are fata lucrare. Tocmai de aceea. Nu te po i prezenta la un România-Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Rădoi de Mutu. ci o probă de patriotism. judecat şi comentat în ceată. altul urlă scandări scabroase la adresa adversarilor. îndemnurilor şi înjurăturilor care înso esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nouăzeci. Nesim itul-şef are grijă să se ocupe de toate detaliile — fie rezolvându-le personal. altul aduce vin şi sifon fiindcă nu suportă berea. cu licen ă cu tot". În cele din urmă. Nesim itul le aduce la cunoştin ă celorlal i microbişti revendicarea venită de la parter. de asigurarea unei gradări bine dozate. televizorul. Nimeni nu aude nimic. tanti. Ar fi o insultă adusă în primul rând fotbalului ca atare şi abia după aceea o formă de neglijen ă gravă fa ă de agenda bunăstării na ionale. o imprudentă de la parter deschide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan ă. misterul se dezleagă." De data asta e nevoie de interven ia . de închegare a unor amici ii neclătinabile. Ca în orice demers efectuat pe nervii şi pe timpul liber al celorlal i. Febra anticipativă a microbiştilor cantona i sub geamurile vecinilor se transformă iute în furor isteric. altul păşeşte pe iarbă scuipând coji de semin e mai ceva ca un utilaj agricol. „Haide i. el cere din partea celor care-l urmăresc o investi ie afectivă şi vocală pe măsură. Televizorul a fost dat la maximum. care n-au desluşit sensul ofsaidului şi care nu se inflamează corespunzător în fa a unei greşeli de arbitraj. Femeia nu în elege şi — lucru necugetat — insistă. Pe lângă asta. cu sudalma. fiindcă fiică-sa lucrează la licen ă. Da i-l ni el mai încet. vizionarea în cerc deschis a jocului livrează prilejul optim de sudare a raporturilor între vecini. că tot îl auzi i. altul arborează un tricou decolorat cu însemnele na ionalei şi tot aşa. spre a arăta lumii că meciul nu e un prilej de divertisment. Unul e în pantaloni de pijama şi maiou. c-o lucrăm noi. Totul e sau cel pu in pare pregătit pentru fiestă. încleştare şi patimă. Meciul trebuie privit. făcând să se cutremure scara. Rând pe rând. altul iese din scară agitând un steag tricolor. O hăhăială grohăită îl acoperă timp de câteva clipe pe comentator. altul râgâie autoîncurajator înainte să se aşeze pe scaun. primele sticle au fost destupate. huiduielilor. Dacă lovitura de începere are loc la ora opt seara. oameni buni. cu ghiontul sau cu un şpi la partea moale. Concertul uralelor. Femeia îşi ia inima în din i şi repetă rugămintea. Cică să dea ei televizorul ceva mai încet. Cucoana e nebună.nu are ce căuta în peisaj. Totul trebuie externalizat şi propagat fulgerător în cartier. fi i de în eles. face mâna pâlnie şi-o duce la ureche: Aud? După câteva clipe. a unei tensiuni capabile să urce nepoticnit spre paroxism. fie delegând competen e. scaunele şi lada frigorifică trebuie amplasate de pe la cinci. Nesim itul-şef o observă. Meciul respiră virilitate. N-are haz şi nici sens să întâmpini un eveniment atât de măre pe tăcute sau între patru pere i. Condi iile decisive ale unei asemenea participări sunt verva pulmonară şi alcoolemia ieşită din parametrii normali. burtosul aşezat pe un scăunel undeva la margine intră în dialog cu femeia şi-i propune o primă variantă de solu ionare a neplăcerii: „Trimite-o aici.

A nesim itului principal. „Coană Nu i. ciocnesc sticlele şi declanşează o nouă salvă de măscări versificate la adresa adversarului. în fa a blocului. fluieră bezmetic şi scoate un urlet prelung şi descreierat când în sfârşit românii marchează. Sică. pe peretele bucătăriei de unde fusese făcut apelul la milostenie. amenin ă. Ne-am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan. Aceştia râd superior. Trupa instalată pe scaune zbiară. iar câteva fire de lichid au început deja să coboare pe dinăuntru. scandează. Cine şi-a propus să se odihnească stă în capul oaselor în pat şi mai are timp să murmure o singură dorin ă: să nu fie prelungiri. Atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. chit că acesta mai are două ore până să apară de la vestiar. aterizează decep ionată la loc pe scaune. Cine a vrut să urmărească un talk-show sau un concert şi-a luat gândul. Am văzut cum întâmpină rugămin ile de clemen ă decibelică şi cât de riscantă este . mata ce cau i în via a mea? Ha? Ştii ce. iar la ora opt e electrică de-a binelea. îl scaldă în ocări pe fiecare jucător norvegian. îşi smulge părul din cap. Am asistat la manifestările lui delirante cu ocazia unui meci urmărit pe iarbă. Numai că masochismul nu-i dă pace femeii şi-o face să mai deschidă gura o dată. întrucât Sică şi-a pierdut bruma de răbdare şi-a luat-o la intă pe femeie cu sticla pe care-o inea în mână. imploră divinitatea cu priviri proptite în înalturi. îşi muşcă pumnii. gesticulează abrupt. răcneşte. tropăie nerăbdător. Berea âşnită din sticlă s-a vărsat pe pervaz. Acesta îşi aduce aminte că a mai avut de pătimit din cauza babetelor fără aderen ă la cauzele na ionale şi atacă problema din alt unghi. În apartamente. rupe fire de iarbă şi le mestecă nervos. ceilal i locatari îşi pipăie buzunarele şi caută flacoanele cu calmante. goleşte sticlă după sticlă. fumează cu nesa ." Fraza se încheie brusc. unde s-a făcut ăndări. Pe durata meciului se suspendă orice alte activită i. Cine a avut de învă at." Dezinvoltura din discursul şefului e salutată cu un nou râgâit şi câteva chicoteli mul umite.. L-am văzut bătând covoare la şapte diminea a. eu mă bag la mata în bucătărie? Nu mă bag. Poate ai treabă şi te re inem. Am participat involuntar la opera iunea de dărâmare a pere ilor şi de lărgire a bucătăriei la câteva ceasuri după Revelion. L-am auzit perforând pere i cu burghiul în orele de linişte. ce Dumnezeu. când îşi înlocuia faian a a doua zi de Paşte. „Te-am rugat frumos. înjură ca la uşa cortului. se agită. proiectilul s-a oprit în grilaj. I-am sim it claxonul curentându-ne în miez de noapte şi silindu-ne să ne apropiem pe furiş de ferestre. se contrează cu comentatorul. se ridică de pe scaune. Ne-am trezit din cauza ambreiajului maşinii sale la ora la care singurele fiin e treze din cartier erau mierlele suite în vârful pomilor.şefului de nucleu. se zborşeşte la arbitru. Am fost pe i i de mirosul perfid şi insinuant al mititeilor puşi pe grătar de nesim it sub geamul nostru. Riturile de (pe)trecere la bloc Nesim itul se pricepe să dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului în care trăieşte. Episodul are darul să-i galvanizeze pe microbişti. cu sonorul dat la maximum. Din fericire pentru amărâtă. freamătă. mugeşte indica ii pentru antrenor.. Lumea din bloc pe care n-o interesează fotbalul n-are ieşire. Şi-atunci. aşijderea. las-o aşa cum a căzut.

Aşa că e momentul să-i sondăm o nouă dimensiune fundamentală. Memoria se zvârcoleşte spasmodic şi se comportă aproape nedemn în fa a presiunii. După trei minute. sim i o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Vecinii se sufocă de indignare. luni sau chiar ani în şir. e de datoria lor să se prezinte încăl a i cu ghete sau bocanci. Participan ii la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge uşa de la intrare cu un berbec. ai sentimentul că o divizie de Panzere i se îndreaptă iminent spre pere ii sufrageriei. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pere ii niciodată suficient de groşi. Î i dai seama că te afli în fa a unui fenomen în care pulsează frenezia nocivă din secunda când te gândeşti la veşmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. După alte cinci. Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Altfel spus. Bocancii izbesc furibund în podea. Concrete Blonde. izbindu-se cu capul de gratii şi emi ând ipete stridente. Screaming Trees. Lucrurile se schimbă întru câtva când ziua de naştere se serbează în prezen a părin ilor. Zidurile se curbează îngrijorător. Dacă organizatorul şi participan ii la chef sunt tineri. incapabil să reziste şocului. Parchetul are un scâr âit de rău augur. în clipa când începe dansul. La capătul primei ore. retrăieşti cutremurul din 1977. băie i şi fete strânşi sub steagul dezinhibi iei totale amenin ă structura de rezisten ă a blocului. vecinii de deasupra şi de dedesubt se văd racorda i instantaneu la dezlăn uire. Povestea lor te bântuie săptămâni. Cu o excep ie. O petrecere la bloc nu e pur şi simplu o petrecere la bloc. ne putem ocupa acum de nesim itul festiv. dar nimeni nu schi ează vreo urmă de protest. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. Petrecerile tinereşti au loc de obicei când părin ii gazdei lipsesc de acasă. în plină ofensivă Napalm Death. De cel care îşi face părtaşi vecinii — de cele mai multe ori. Papagalul for ează evadarea din colivie. nunta sau botezul. de spaimă sau de ambele. iar copilul încă n-a ieşit din adolescen ă. Ele sună evocator şi redeşteaptă în minte amintiri dureroase. În felul ăsta. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Nici un om aşezat nu aude sintagma „petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenin ător între omopla i. de instincte şi de filozofia bunului plac. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat şi se scapă în mijlocul covorului. colinda i de amintirea bairamului precedent. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt „bairam" şi „paranghelie". fie au plecat de bunăvoie. Placidele broaşte estoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. Explica ia e la . Răcnetele crapă tencuiala.angajarea unui dialog cu o vietate care se lasă condusă în tot ce face de impulsuri. Urge Overkill. Un aer de calamitate iminentă pune stăpânire pe vecini. Din pere i âşneşte o babilonie metalică fără răspuns. Eşti în toiul asediului condus de Rammstein. Mintea nevinova ilor din apartamentele învecinate e terciuită nemilos. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge şi ninge cu bucă i de creier uman. în miezul sfidării orchestrate de Anthrax. Ar fi complet inutil. contrar voin ei acestora — la prilejuri memorabile din via a personală: ziua de naştere. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare. inuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu obligă la acomodări for ate. pentru ca măcar de data asta să evite depresia. Sepultura. Am aflat deja multe despre nesim it. Nash Kato. Pisicile de apartament zgârie uşa şifonierului şi caută disperate refugiul. O petrecere la bloc este o experien ă limită pentru oricine a practicat convie uirea în fagurele de beton. Fie sunt în concediu.

satană. surdină? Merge i frumuşel la farmacie. acestea se revarsă prin pere i. cu câte o sticlă în mână. domnu' Nae. nu pot fi călcate cu maşina. Ei bine. îşi plânge deziluzia. Tatăl n-a mai ales să plece de fiindcă ştie că muzica pe care-o ascultă suavul lui fiu e aceeaşi cu muzica lui. nu la cenaclu şi nici la priveghi. Dacă ziua de naştere a odraslei cade într-o joi. te supun şi te obligă să participi la apăsătorul necaz în dragoste. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l ini ieze n-o să aibă curtoazia şi fluiditatea pe care mizase ini ial. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Şi? Ce. cu stângul pe tobă şi fa a la produc ie. dacă-l prinde bine dispus. După câteva secunde de vibra ii care î i zbârlesc părul de pe bra e. Îl auzi doar dacă ciuleşti urechea. Şi care-ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. Musafirii intră în apartament. La a cincea bătaie în uşă. te atacă. lua i-vă nişte dopuri din alea de treişcinci de mii şi băga i-vi-le în urechi. fiindcă asta nu e o faptă creştinească.i ornezi petrecerea de ziua de naştere cu melodii atât de triste? Îndatoritor. n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă. . Sedus de perspectiva unei nop i fără distonocalm. cineva. Jefferson Airplane? Piei. nesim itul parental deschide asudat. tot atunci are loc şi paranghelia. Numitorul comun care leagă genera iile pe portativ stă ascuns în pletora de manelişti nelipsi i de la nici o petrecere care se respectă. Sunt başii care vestesc începerea distrac iei. mul umeşti proniei şi î i spui că. Ceva duduie înspăimântător la câ iva paşi de el. rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi şi trei mişcări. Moody Blues? Pfui. e muzica prea tare? Păi e petrecere. pradă surescitării şi proptindu-şi ochii injecta i asupra nepoftitului. / Nici o vorbă nu credeam. sună la uşă şi aşteaptă cumin i. tată. ci Florin Peşte. alteori so ia. A. departe de lume. scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul. /Eu ca prostul te iubeam. un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului. Ce-a i vrea. Pentru aceşti oameni. în fond. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei. În clipa când uşa se dă de perete. Suntem la chef. nu. — Bună seara. E o prostie să aştep i până-n weekend. dinăuntru se aude o lălăială văicărea ă. Dar o lec ie de modernitate tot merită de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative. Arătările cantonate în prizonieratul nostalgic al pop-rock-ului sunt demne de milă. vecinul care se uită nebănuitor la un film de cinematecă tresare îngrozit. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere. iar zgomotul se estompează. Trupa e completă la apel şi nebunia poate începe. înso ită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă nişte degete experte şi de indispensabilii başi care dau de obicei ritmul şi măsura tânguielii. Răsufli uşurat. În general. poate dă muzica mai încet. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profi i de mine. Câteodată le deschide capul de familie. La un moment dat. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. Mai ştii. Unu: ce vină are el pentru suferin a altuia? Doi: ce rost are să. fiecare om are dreptul să se distreze.mintea cocoşului. la ară sau la munte. te cotropesc. Cât despre vorbele lui. nu. cu un pahar în mână. uşa se închide. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului îşi pune două întrebări deopotrivă de justificate. când rişti ca jumătate dintre invita i să plece la pescuit pe baltă. Fiindcă decep ionatul nu e fitecine. Sigur.i dă prin cap că deocamdată gazdele nu exploatează la maximum calită ile radiocasetofonului cu CD fiindcă încă nu s-a strâns toată lumea. cetă eanul se grăbeşte să discute cele două aspecte cu vecinul al cărui copil a instituit vacarmul pe scară.

— Şti i. dar e unu noaptea. Din pere i nu se mai aud doar lamentări sfâşietoare. însă vecinul nu-şi poate reprima impresia că a fost provocată de . pune mâna pe telefon şi cheamă poli ia de proximitate. îşi dă seama că a consumat impulsuri de pomană. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribula iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur. cu atât fericirea petrecăre ilor e mai colorată. Ce vrei. Alături. bă? — Poate da i muzica ni eluş mai încet — — E ziua la fi-meu. dar nici deşteptătorul. A trecut de două noaptea. bietul om se întoarce în apartament. preluate cu behăituri descreierate de plenul invitatilor. Plină ochi. — Mdea. Paradoxal. într-un târziu. Căci vocea rosteşte solomonic şi răspicat: — E ziua la copil. /Nu vreau. scrumiera de pe măsu a de cafea a vecinului zornăie stins. ziceam că ne-n elegem ca-ntre oameni. În col ul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală. să-i trimit acasă pe to i. la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară îşi promite să se doteze corespunzător şi de fiecare dată uită. salvându-l pe cetă ean de la scatoalca promisă. care coboară până deasupra televizorului. Cetă eanul e lăsat să-şi explice motivul apelului. De ce mă săru i aşa ? / Oricum astăzi vei pleca. CĂ MĂ PUN CU BĂTUTA PĂ TINE!!! Zdrang! Uşa metalică se-nchide brusc. Spirala zgomotelor urcă necontenit. — . domnu'. sărbătoarea nesim irii este în toi. ca să tragi tu pe dreapta? — Îmi pare rău.. VREI SĂ. ci şi nişte zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Dragoste cu năbădăi /Aşa cum este la noi /Eu pe unde-am mai trecut / Î i jur că n-am mai văzut. — Da. Probabil că e acolo de ani buni. i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite de căşti. iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. Omu' e-n casa lui. mărturisindu-şi solidaritatea involuntară cu suferin a iubăre ului sedus şi abandonat.i desenez? Stânga-mprejur. nu vreau mila ta. Se chiuie cu aplomb. eşti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu şi-i fac bairam. /Ştiu că ai pe-altcineva. nici muzica.i place. — Ce vrei. se tropăie vehement. Abia când se interesează în cât timp o să descindă echipajul care o să-i pună la punct vecinii. tre' să.— 'ai noroc. se scot ipete care anun ă împliniri erotice fulminante. Cetă eanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. du-te la hotel. Fetele mobilizate la paranghelie îşi fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu. duc la serviciu. fără ca interlocutorul să intervină cu vreo întrebare. Unde mai pui că în felul ăsta n-ar auzi. Între timp. eu mâine mă — — Zgâmboi. Valea.. O pereche de căşti ar face minuni. fără să i se poată ghici punctul terminus. cu cât manelistul suferă mai intens. Înfrânt în bunele sale inten ii.. Nu. domnu' Nae.. Şi oricum. Lăsa i. am o lucrare — — Băi cârmâz. Peste cinci ore ar trebui să se trezească. chefule ul virează decis spre orgie. Da i muzica mai — — BĂĂÂĂĂI. ce-i drept.I VOPSESC MOTORU'? MARŞ DRACU' LA TINE-N CASĂ. că n-a murit nimeni dintr-un chefule .

Pe la ora trei. unde blochează maşinile parcate regulamentar. a sinuciderii sau a plecării într-o direc ie necunoscută cu un tren de noapte. Cine are proasta inspira ie să coboare din bloc după câteva ore şi să se urce la volan constată că nu are cum să iasă. să în epe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieşirea sau să traseze o linie frântă cu vârful . socru mare sau cum i-o mai fi spunând că rostul parcării este tocmai acela de-a adăposti maşini. cel mult o scară. Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vie ii la bloc dacă n-a trecut prin experien a nun ii din parcare. dom'le. Dacă nu prin bună în elegere. de maşini. cu siguran ă. Nesim itul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăca i festiv la orele după-amiezii. Golirea parcării stă sub semnul unui memorabil efort fizic. à quoi bon avoir quitte. Cine nu se conformează îşi asumă riscuri. Exact. Autovehiculele sunt depuse fără menajamente în parcarea de alături. Sustragerea e imposibilă. Într-un moment atât de important pentru cimentarea rela iilor de cuplu. „Hai. Robuşti. cu nişte tricouri negre mulându-li-se pe bicepşi. Nesim itul încearcă să fie prevenitor şi începe prin a le pune în vedere proprietarilor de autovehicule că trebuie să elibereze locul. nu vrea — tot cvartalul. Petreceri de genul ăsta vor mai fi. pentru ca festivitatea să curgă fără incidente. La o adică. ci şi primejdioasă. mata n-ai fată? Şi? Unde i-ai făcut nunta.muzica petrecăre ilor. dacă insişti. măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite. Aici nesim itul se înhamă la un generos efort de autodepăşire. asuda i. Din câte ştie omul nostru. să renun e cu o înjurătură. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. iar interven ia directă nu doar inutilă. vecinul năpăstuit cochetează pe rând cu ideea emigrării. În prelungirea acestuia din urmă se găseşte un Opel care nu era acolo de diminea ă. accese de furie vulcanică. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. parcarea tot se goleşte. Aceştia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. sugestia absurdă. Poate să cheme un taxi. Nici la sectoarele calde din combinatele siderurgice nu găseşti o asemenea hărmălaie. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuşi redus — câteva apartamente. amfitrion. la Operă?" N-are rost să-i spui nesim itului că fiica ta are opt ani sau că pur şi simplu n-ai copii. de la caz la caz. Î i ba i gura de pomană. E o gravă nesăbuin ă să-i atragi aten ia nesim itului organizator. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. N-au decât să-i taie ziua la serviciu. spre a petrece sub geamurile şi balcoanele locatarilor perplecşi. tunşi perie. Plimbăre ul studiază variantele de ac iune şi constată că oferta e slabă.. Omul e vechi printre semeni şi nu acceptă lec ii de bună purtare de la un bumbălău care habar n-are cum îl cheamă cu buletinul în mână. nu? Păi şi ce atâta tevatură? Ce. Nunta în parcare se desfăşoară pe coordonate radical diferite. Până la urmă. La ea participă — vrea. Din capul locului. el ştie să umble la argumente în care se împletesc logica de cartier şi camaraderia părintească. opozi ia ta stârneşte râsete compătimitoare sau. peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de acelaşi nivel. ei se ocupă pe rând de fiecare maşină. de câte ori se mărită fata? O dată. Şi-atunci. Nimeni nu poate face abstrac ie de această formă de efuziune matrimonială. împingând-o sau luând-o pe sus. Singurul lucru care-l opreşte să se urnească spre gară e conştiin a inutilită ii gestului. Mare brânză.. cu for a.

mul umit că agenda poate fi acoperită într-un timp atât de scurt. iar la un moment dat observă că lucrurile merg bine. pentru evitarea situa iilor jenante. măcar să vedem şi noi cum dansează mireasa." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă. dar aude mai clar decât i-ar plăcea întreaga coloană sonoră a evenimentului. bărbatul identifică problema. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. Strigarea darului. e trei după-masa. dar au grijă să recupereze în plan auditiv acest neajuns vizual." Ei bine. Nesim itul supraveghează totul cu aerul unui inspector exigent. Nu se aude nimic. dar nu contează. /De ce îmi juri iubire / Fără să ii la mine?). se plasează perni e moi pentru şezuturile mesenilor mai sensibili. Aha. da. Nu e muzică. în parcarea golită. sârba pe asfalt. Nu după multă vreme. într-un alai manelist inconfundabil. e rost de nuntă. Bine. pretinde Claudia. După un efort cerebral de câteva clipe. cu care între ine un scurt dialog muzical despre cererea şi oferta în ale sexului. La geamuri apar deja primele capete curioase. „Dacă tot nu dormim la noapte. însă nu impecabil. naşii şi nuntaşii sunt feri i de privirile locatarilor. Bun. Dai o mie de parai / Dacă. Fericita pereche. secondat de o anume Claudia. înzestrată cu abilită i sindicale în arta negocierii. măcar ştim cum stăm. Cum po i să ceri voie bună şi randament. Liviu Puştiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine. plus o mă ăraie de prelungitoare.i place să mă ai. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nuntă. /Stai ascunsă printre stele. Lipseşte ceva. Costi Ioni ă (Pe pământ tu cât trăieşti. În fiecare locuin ă din cvartal pătrund în for ă. cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima opera iune de acest tip. /Linişte n-ai să găseşti. trăim într-o lume imperfectă. Femei costumate de casă aduc farfurii. amenajările continuă. şaptezeci la sută dintre cei afla i în această situa ie optează pentru a treia sau a patra variantă. de ieri — că scopul scuză mijloacele. /De-aş putea s-ajung la tine. Adi Minune (Jumătatea vie ii mele. în mijlocul parcării se înal ă un cort de toată frumuse ea. „Cum? Sta ia? Păi cu ea cu tot. Însă una în care legea compensa iei func ionează fără încetare. însă percu ia lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. acceptă culant Gu ă. /Duşmani am cu kilogramu' / Şi prietenii cu gramu' ). so ia îndeplineşte prompt dispozi ia conjugală şi nu peste multă vreme urechile locatarilor care îşi văd de ale lor în apartamente îndură năvala fonică a lui Nicolae Gu ă. Câteva zeci de metri mai încolo. facem proba pentru diseară. dacă nu pui la dispozi ie fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesim itul îşi cheamă mugit nevasta la geam şi-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon şi câteva casete. Dau şi-o sută. şerve ele şi alte elemente de recuzită. socrii. Construc ia seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistra i. pahare. Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' vie ii mele / Îmi faci decât zile grele / Şi orice mi-ai face tu / Eu n-am să iubesc . Se aştern fe e de masă înflorate. hora la bordură şi celelalte elemente ale coregrafiei de cartier se desfăşoară acoperit. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. Cum însă buletinul meteo nu exclude „înnorările accentuate şi precipita iile sub formă de averse". O parte din nuntaşi îşi fac apari ia din subsolul blocului şi încep să aranjeze mese şi banchete din lemn. Statistic. tacâmuri. / Dar eşti departe de mine).cheii pe aripa metalizată. se numără locurile la masă. dar nesim itul a aflat — nu de azi. organizatorii devin precau i. dau şi-o mie / Numai eapă să nu fie.

Acesta e locul în care nesim irea se îmbracă de obicei în straie femeieşti. ziua de naştere se serbează anual. „coane" sau „mămăici". Au făcut ciorba. să admitem totuşi că teritoriul unde se manifestă el nu e doar apartamentul din care le toacă nervii vecinilor prin muzica dată la maximum sau parcarea pe care o transformă în restaurant. Am stabilit deja că nesim itul este o vietate invazivă. Cercel şi to i arhitec ii insurgen ei lăcrămoase a iubitului care îşi vede aşteptările înşelate şi iubita răpită de rivalul cu bani mai mul i. impermeabilă la sugestii. manevra e lesne de explicat. Casa scărilor are o rezonan ă excelentă. De pildă. O găselni ă interesantă în context este aşa-numita politică a uşilor deschise. un loc în care se schimbă idei. / Bine c-a trecut hernia. însă apăsat — una dintre trăsăturile definitorii ale nesim itului: indiferen a dezinvoltă cu care î i impune programul lui. Dar motivul nu se leagă de concursul de cură enie. răspicat. / Te aşteaptă România. Femeile strânse acolo. de la Marriott în Ferentari şi din Giuleşti în Doroban i. re ete sau replici casnice. Aşa stând lucrurile. Spa iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei.i modifica ritmurile fireşti. nesim itul ştie la fel de bine să-şi stabilească teatrul de opera iuni în spa ii despre care omul obişnuit crede că ar trebui să aibă alte întrebuin ări. for a de a. împlinirea acestei coagulări blocative are loc de obicei între aprilie şi octombrie. Bursuc. Transparente şi mândre nevoie mare că in casa pahar. ghiuluri mai mari şi un BMW mai încăpător. Sunt întâmplări izolate. ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesajele pronun ate de areopagul menajer. aşa că nimic nu poate fi mai stimulativ decât o bârfă între „cumetre". Că dă tonul şi face muzica. pe intervale de timp care pot ine de la o oră la opt sau chiar la zece. Nunta are loc o dată în via a fiecăruia (cu excep ia excep iilor). Vijelie. fără secrete. îşi manifestă interesul. Arabu. Ca să fie masa bogată. Unul dintre reflexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualică în casa scărilor. preocuparea şi optimismul fa ă de condi ia medicală a preşedintelui ării. Casa scărilor Ar fi o nedreptate impardonabilă să insistăm pe componenta festivă a nesim irii la bloc şi să trecem astfel nepăsători pe lângă una dintre cele mai vii manifestări ale spiritului gregar. Nota bene. botezul e unic. cu atât mai bine.altu'). în meniul muzical al nun ii îşi face loc şi o manea al cărei compozitor. În . Salam. Te aşteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. Nuntaşii aplaudă cu însufle ire. cumetrele renun ă la bariere şi dau de perete uşile de la intrare. Iar dacă patroana spirituală a acestei forme de cenaclu este so ia administratorului. Atlet al vie ii „la comun". capacitatea perversă de-a te smulge din liniştea propriilor tabieturi şi de-a te face părtaş la lucruri cu care nu î i propui să ai vreo legătură. semn că preşedintele e popular la toate nivelurile. Stilistica lor zgomotoasă confirmă — rar. Jean de la Craiova. au darul de-a vorbi tare. fără un ritm anume. au decongelat cotletele şi au măturat prin apartamente. Stima noastră şi mândria. Peşte. în casa scărilor. Care este esen a acestui comer locvace şi anarhic nu e greu de ghicit. cu fundul pe trepte sau pe banchete înguste. Nu le interesează că nu te interesează ceea ce spun. Dacă te ui i bine.

Celelalte operează la vedere şi — mai ales — la auzire. sub picioarele nesim itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri. care răcoreşte frun ile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiază în numeroasele temple gastronomice din cartier. Convorbirile capătă un iz mar ial. doar n-o să-i cerem lu' madam administrator („adimistrator"." Un alt lucru peste care nu se poate trece este că nici o discu ie în acest spa iu. În casa scărilor răsună lovituri surde. îndeosebi vara. Uneori măsu a din casa scărilor se preschimbă în proteză logistică pentru baterea şi frăgezirea şni elelor. fiindcă ordinea pe scară e treaba femeii de serviciu. O fi democra ie. cu timpul rosturile ei se diversifică. În acelaşi timp. oricât de spumoasă. locatarilor de sus nu le place? Ghinion. tranşatul cărnii pe măsu a de pe palier. La ora actuală. Cine deschide uşa la alt etaj şi-i aruncă priviri ofuscate gospodinei este întâmpinat cu ocheade sfidător-ostile. dar până la . fie duduitul maşinii de spălat care se aude de undeva din fundul apartamentului.primul rând. dacă po i. dacă nu i-a plăcut cartea. Fie ştirile de prânz răcnite de un radio cu baterii şi parazi i. Şi ce metodă mai simplă decât asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scării? A. care scâr âie crocant sub pas. Covorul rămâne acolo şi după ce locomotivele trenului conjugal se retrag în depouri. În plus. Se creează astfel un curent binefăcător. Emisiile lor trec prin pere i şi prin uşile rămase închise ale celorlal i vecini şi umplu întregul bloc. Pentru ca extazul să fie deplin. doar aguridele surpate de o pudoare clinică sau pur şi simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr irea unei carcase de porc. ba chiar o uiculi ă din sticla ocrotită cu sfin enie de raziile so ului întors de la muncă. cel pu in două dintre cele patru nesim ite cantonate în casa scărilor sunt tari de ureche. cuptorul încins degajă o căldură de care gospodina modernă se fereşte cel mai bine asigurând ventilaia prin deschiderea uşii. fiecare gospodină vrea să evacueze cât mai repede mirosul de mâncare gătită care tocmai i-a inundat bucătăria. Totul e să ai spirit de ini iativă şi curajul de-a face prima mutare. Nesim ita scoate din dulap ciocanul-toporişcă. Abia când ai ajuns la grani a propriului apartament consta i că mersul tău furiş n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici dacă s-ar declanşa alarma antiaeriană. Pardon. Să luăm. Carnea cu os se aşază cu mişcări îndemânatice pe masa cu pricina. După două ore de dezbateri şi de decojire frenetică a bomboanelor agricole. o pungă de semin e. Logic. de servici. Să te văd. De ce nu şi-au cumpărat apartament la parter? În al doilea rând. în limbajul blocului) să-şi înlăture urmele propriei mizerii. Cotiza ia fonică a fiecărui apartament de pe palier e variabilă. Iată o activitate care se desfăşoară tot mai des în văzul lumii. ele au impresia că nu sunt auzite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderată cu strigăte de clăcaş la horă. iar apoi por ionarea decurge măsurat şi grijuliu. dar ceva te atrage ca un magnet şi te face să te apropii pe vârfuri de uşă. Nu vrei să auzi nimic din ce se spune acolo. o belicozitate amenin ătoare şi hipnotică. fie muzica populară care înso eşte vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor. bufnituri fioroase şi în general zgomote mai apropiate de dărâmarea unui perete decât de tăierea unor bucă i de carne pentru friptură. „Fă-mi ceva. bunăoară. Dacă într-o primă fază casa scărilor e folosită pe post de salon de conversa ie. din bucătării se revarsă şi altceva. dar se achită fără restan e. Păi altfel de ce-o plătim? Să pună mâna pe mătură. nu e întreagă fără aditivii tradi ionali: o igară. odată cu aerul cald. pune pieptul de pui sau pulpa de porc pe lemnul umed al mesei şi declanşează ofensiva.

nişte oameni îmbrăca i în culori închise îndeasă în ei mâncăruri aduse de la bucătărie de o gospodină cu basma neagră pe cap. Cine vine de afară. înso it de o înclinare uşoară a capului. cuplurile de pe palier savurează împreună plăcerea statului pe scară. în semn de solidaritate. să dai pe gât şpri după şpri şi să îngâni refrene ale perdi iei etilice. dar viitoarele a e rămân încăpă ânate pe loc. Chiar şi bucatele încep un balet al rocadelor. Un aer de chermeză se ridică deasupra meselor pe care. între zece şi treisprezece ani. Dar nu de orice tip. Nu contează că zumzăiala şi chicotelile lor îi deranjează pe ceilal i — în primul rând pe cei fără copii. se suspină. Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru o contaminare deplină. în partea cealaltă lumea benchetuieşte volubil. de câte ori a divor at Nela de la parter. fără oprelişti. Antrenul creşte spectaculos din clipa când în casa scărilor se instalează partenerii de via ă ai nesim itelor. Fapt interesant. iar al patrulea livrează muzica. alături de pieptul păros şi fruntea năduşită ale celui de care te-ai legat la bine şi la rău? Un caz care merită cu siguran ă câteva rânduri este metamorfozarea casei scărilor în sufragerie sau în sală de mese. cu atât mai mult cu cât ştiu că n-au avut nici un aport la sporul demografic al scării. se râde şi se plânge la comun. După ce fetele gureşe sunt somate de părin i să vină înăuntru. Afară sunt douăzeci de grade. să le povesteşti un episod din „Lacrimi de iubire" vecinelor care oricum de-abia aşteaptă să. Se bea.un punct. totul invită la o gură de aer curat. ce hram poartă cheliosul care vine din ce în ce mai des în vizită la Puşica de la şase şi aşa mai departe. de la care n-au voie să abdice. seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat: ce gresie şi-a pus Tan a de la trei. care transformă casa scărilor în loc de joacă. oaspe ii le lipesc una de alta. în urma lor rămân . Când reprezentantele vârstei a treia stau prin case şi aspiră nesă ios crimele şi violurile din ştirile de la ora 5. birou pentru făcut temele. Taraf TV sau alte citadele lăutăreşti. ci din aceea difuzată fără întrerupere de Etno TV. scaune şi sticle. loc al prezentărilor de modă şi spa iu pentru interminabile probe de limbu ie stridentă. reprezentat de un stol de pupeze gălăgioase. ca într-o mare familie regăsită. cât de rău îi stă tunsă lui Mimi de la opt.i ofere varianta lor. Asta se întâmplă de obicei în două situa ii: când gazda n-are chef ca musafirii să-i scape mâncare pe covor şi se hotărăşte să-i ină afară. al doilea contribuie cu sifoanele. locul lor e luat de femei între treizeci şi cinci şi cincizeci de ani. sau când într-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul i invita i. atrac ia pentru casa scărilor se transmite din genera ie în genera ie. eticheta nu obligă la manele. după care urcă petrecut de privirile înce oşate ale celorlal i. gata să-şi apere teritoriul preluat de la înaintaşi. Ştafeta trece apoi în mâna noului val. parcul e peste drum. Unul dintre ei aduce vinul. cât mai costă kilu' de merluciu la Cora. E bună şi muzica de pahar. grătar. Ce poate fi mai frumos decât să spargi semin e. care se simt nedreptă i i. Nelipsita muzică. Bărba ii joacă un rol bine definit. Intrusul se decide pentru un mormăit ambiguu. Pentru o şuetă intimă şi cordială. Veselia detaşamentului de meseni ocazionali se împrăştie şi asupra celor veni i la parastas. dintre care ultimii sosi i rămân pe hol. colivă şi sarmale ca să ajungă la etajul de deasupra nu ştie dacă trebuie să spună „poftă bună" sau „Dumnezeu să-l ierte". Cine urcă atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului printre mese. Într-o parte. Clădite pe afinită i inebranlabile. cabină telefonică. al treilea prepară şpri ul. e străin de bloc şi vrea să străbată acest defileu cu versan i din pilaf.

de o competi ie interscări în care mici echipe de cercetaşi specializa i în furtişaguri şi găinării de cvartal şterpelesc. încât nu se poate mobiliza pentru câteva secunde de bună-cuviin ă. Nesim itul scormoneşte înăuntru şi dacă descoperă o scrisoare sau un aviz le vâră în buzunar. nu. excesele şi o sfântă nepăsare pentru cei din jur îi marchează invariabil comportamentul. de fapt. Nesim itul le lasă să-i cadă din mână. sticle goale de suc şi nelipsitele coji de semin e. Nesim itul ştie ca nimeni altul să facă abstrac ie de critici. crăciuni e. Dacă dă numai peste pliante şi fluturaşi. fa etele nesim irii „la comun" sunt multe şi diverse. noaptea târziu. palmieri pitici şi în general orice poate fi mutat prin for a bra elor dintr-o scară în alta. Via a mondenă a nesim itului . iar capetele să se i ească enervate pe fereastră. Ar putea să le arunce ori la coş (dacă urcă în apartament). Căci un lucru e sigur: cu tradi iile de la bloc nu te joci. De exemplu. Paşii lui fermi prin via a celorlal i denotă încredere. Simplul fapt că unele ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade şi că ingeniozitatea ho ilor surclasează toate măsurile de precau ie ale proprietarilor arată că distan a dintre nesim ire şi sminteală este uneori îngrijorător de mică. Nesim itul paralizează eforturile de reformă şi impune domnia propriilor criterii. care încing discu ii în contradictoriu până când luminile încep să se aprindă. dând impresia că are atâtea pe cap. sub geamurile întunecate poposeşte fără un calendar anume o trupă de vorbăre i tineri. muşcate. Pe de altă parte. Cu propriile arme nu poate fi înfrânt. acasă sau la serviciu. Virusul nesim irii are o tulpină în fa a căreia nimeni nu poate întreprinde nimic. când lumea doarme. ghivece cu ficuşi.bucă ele de sticksuri zdrobite. ambalaje de ciocolată. Un îndelungat exerci iu al nepăsării îi ştampilează fiecare contact cu semenii. la televizor sau la petreceri. la volan sau la iarbă verde. Pe trotuar sau pe stradă. la meci sau la înmormântare. Forme ale nesim irii curente Alonja pretutindenară a nesim itului nu mai e un secret pentru nimeni. le scoate din cutie cu un aer agasat şi le azvârle pe jos. să le închidă gura nemul umi ilor şi să transforme spa iul în care se află într-o arenă unde învingătorul e cunoscut înaintea luptei. Dar parcă nici o acoladă nu îmbracă mai bine ritualurile nesim irii la bloc decât unul dintre sporturile extreme ale ultimilor ani: furtul de plante. stimă de sine şi conştiin a infailibilită ii. Vorbim. pe celelalte le desconsideră trufaş. în tren sau în autobuz. Sigur. în magazin sau la restaurant. la ore mici din noapte. Zgomotul. nesim itul nu ratează prilejul să polueze aerul şi să scandalizeze asisten a. Ei bine. simpla deschidere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere. ori în tomberon (în cazul în care pleacă de-acasă).

nu te sfii. Mai uită-te şi tu la teveu. crezi că stăm aici pân-apune soarele? Avem treabă şi la Cărtureşti. dacă lansarea sau vernisajul au fost anun ate pentru ora cinci. ceilal i trebuie să ofere ceva. Profită de liniştea în care publicul îl ascultă pe primul vorbitor şi trânteşte uşa librăriei sau a sălii de expozi ie. drăcia dracului. că după aia nu mai pupi. ci dorin a de a fi văzut. Dacă i se pare că vorbăria durează cam mult (şi de obicei i se pare). caută din priviri zona în care se află trata ia.În lumea tot mai cosmopolită în care trăim. să moară Stalin. Şi fiindcă timpul nu creşte în copaci. Măcar acum ai de unde alege. să fiu a dreac. Cu pu in curaj. Sigur. Indiferent dacă are invita ie — şi indiferent dacă invita ia e valabilă pentru una sau două persoane —. Doar am stabilit deja că miza reală a prezen ei tale este efectul public. el apare înso it. un pişcot." Dialogul curge firesc. Şoaptele nu-şi au rostul în democra ie. se buluceşte toată lumea şi." Nu uita că mobilizările de acest tip trebuie făcute în gura mare. un pahar de vin sau o cupă de şampanie. Evenimentul sec e un nonsens şi trebuie expediat rapid. s-a fardat cu bidineaua. de ce să nu extrapolezi? Odată ajuns la locul faptei. „Ia uite la naşparliu' ăla. Un fursec. vino la cinci şi douăzeci. Zici că-i cioclu. măcar cinci minute înainte de începerea evenimentului. În mod sigur. Păi cum adică. Doamne fereşte. remarcat şi băgat în seamă. la revolu ie? Ei. E imposibil să nu . A ras două cupe de şampanie. şi ia lec ii. el nu poate fi tentat oricum. De obicei. e momentul să treci la discu ii sincere cu persoana care te înso eşte. Ocupă o pozi ie convenabilă şi instalează-te în imediata apropiere a platourilor. „Pune. fă. Serveşte-te liniştit. acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. pa achino. după care un al nu ştiu câtelea sim îi arată unde are rost să se ivească şi unde nu. mâna şi basculează. Fii volubil şi critic deopotrivă. Mai încolo. Cine organizează un vernisaj sau o lansare de carte fără să se preocupe de catering nu e vrednic de aten ie. După ce i-ai pus cât de cât burta la cale. Noel Coward a spus cândva că „la televizor trebuie să apari. nici de â âielile dezaprobatoare ale invita ilor din fa a ta. rămâi pe dinafară. Ce. pe care doar o imensă milă te opreşte să-i iei la palme. Ce te faci însă când ajungi la eveniment şi consta i că locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. Habar n-are de make-up. Te apropii jovial. netulburat nici de zumzetul vorbitorilor. Dacă amica pe care ai târât-o după tine are un puseu de jenă. „Fii atent la gagica aia. aşa că nimic nu i se mai pare deplasat. Eventual o dată sau de două ori la început. ce costum şi-a tras. după ce-ai râgâit mul umit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap şi după ce ai văzut că primul vorbitor tot n-a obosit. Taie-i macaroana ferm şi ghideaz-o cum numai tu ştii prin meandrele situa iilor de acest tip. iei un minipateu. fără păreri de rău.i surâdă afectuos. nesim itul nu îşi ia niciodată o marjă politicoasă — să zicem. e şi-acolo o chestie de-asta mai târziu. o grisină. Ai grijă şi fă în aşa fel încât amănuntul să nu le scape celorlal i. Vrei să fii un nesim it adevărat? Atunci. Nesim itul se păcăleşte foarte rar cu asemenea lucruri. nici acum n-ai voie să vorbeşti? De-aia ai murit în decembrie. trei-patru persoane or să se uite în urmă şi-or să te vadă. Ca să-l merite. nu te lăsa impresionat. o să înceapă şi ea să emită judecă i critice. nu să te ui i". Doar neghiobii care se plictisesc acasă fac asemenea concesii pe timpul lor. aia din stânga. nesim itul participă la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngrămădi în agendă. Şi-atunci. la acest gen de întâmplare nesim itul nu vine singur. îl molfăi cu voluptate şi începi să vorbeşti cu gura plină. după ce se termină discursurile. Ceea ce-l aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul." O să vezi că prietena o să.

ce faci? O iei de la capăt? Păi frumos î i sade? Nu. câteva sandvişuri de pe farfuria asta. aşa că întinde o mână peste umărul celui din fa ă. alt deranj. Pentru o prăpădită de lansare e de-ajuns. mută-te undeva la margine şi pune-te pe înfulecat. Hai că mai te sun eu. S-ar putea să fie ceva important." Dar librăria sau sala de expozi ii nu e singurul loc unde întâlnim această categorie de nesim it. Nu pot. Nu ine cont de mutrele dezgustate ale celorlal i şi de semnele pe care şi le fac între ei. Scopul scuză mijloacele.i impute manevra. Dacă în toiul lansării se întâmplă să. Hai te-am pupat. Însă în cazul ăsta trebuie să vii dotat cum se cuvine. navighează cu ea spre o fereastră deschisă. vorbeşte-un papagal. aşa că nimeni n-o să se atingă de farfuria asupra căreia i-ai exersat zelul oratoric. Nici conferin ele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezen a lui.) Pe de altă parte. (Ar fi şi culmea. Ia farfuria cu totul. Răspunde netulburat şi vezi ce pofteşte interlocutorul. Vorbitorul spune lucruri atât de frumoase. În timp ce omul de la microfon vorbeşte. care-i problema? Evident că nu i-ai închis telefonul şi nici nu l-ai dat pe mut.i certifice succesul. Nici un organizator de evenimente n-o să aibă curajul să. Mai ales că nu este singurul eveniment la care iei parte în ziua în curs. n-am cum. ce faci? Io? Pe-aici. Nu. nu intra în panică. „Da. există oricând şi varianta luatului pentru acasă. la căr i. elegant şi eficient. Dacă eşti prevăzător. Ba chiar po i să mai faci o mişcare care să. mai am o cioacă peste-o oră. îşi aprinde o igară şi suflă fumul peste con inutul farfuriei. că are microfon. fascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura sublimă a ideilor puse în circula ie. doi pumni de alune de pe farfurioara cealaltă. Important e că ai pus gheara pe pradă. saltă dezinvolt o farfurie. Câte-un participant inventiv se plictiseşte uneori de viermuiala browniană din jurul platourilor. Hai pa pa pa. Uneori nici solni a nu-i de lepădat. În forfota deplină. nimeni n-are preten ia să ieşi din librărie şi să vorbeşti afară. unei ciocolatele. mai bine rămâi pe loc şi angajezi un dialog lămuritor cu celălalt.i faci griji. chiar dacă mijloacele nu au nici o scuză. scoate din buzunar o pungă bo ită de nailon şi treci la treabă. o aşază pe pervaz. cheia de la maşină şi medicamentele de control al tensiunii. poşetele se deschid şi fac loc printre flecuşte ele dinăuntru. alături de farduri. Hai sănătate. nişte pişcoturi de pe tava lunguia ă. nu fi copil. Am intrat la ăştia. Alte eforturi. Şi dacă telefonul mai sună o dată. Şi chiar dacă nu e. moşule. încât destrămarea transei hipnotice ar fi o blasfemie. Ce? Da. Simplu. Doamne îmbrăcate de firmă şi domni la patru ace slalomează gracil printre mesele cu gustări. Cât despre tine. Stratagema dă roade în majoritatea cazurilor. gata să disloce concuren a prin mişcări îndelung exersate din cot sau din şold. mai ales că i-ar sta foarte bine în oliviera descompletată de acasă. câtorva napolitane sau unui şni el învelit în şerve el. bă. Păi nu ştiu. Fireşte. Decât mâine pot să vin. tocmai ca să le taie cheful amatorilor. bă. Nu-i păcat să deranjezi atâta lume până la uşă? Unde mai pui că după aceea trebuie să te întorci. zece-cincisprezece măsline (nu stăm să numărăm) pescuite din bolul plasat în mijlocul mesei şi gata. Hai vorbim.i sune mobilul. Trei buşeuri de aici. iar primele rânduri ale asisten ei sunt atât de vrăjite. cinci fondante de dincolo. n-ai de ce să. Cel pu in la fel de interesantă este reac ia nesim itului cazat la hotel cu . În sala de protocol a unei bănci sau în holul unui hotel de cinci stele po i să asişti la acelaşi spectacol. prin centru.împroşti în limite rezonabile.

A celor din jur. nesim itul respectă cu stricte e tot ceea ce a văzut la televizor sau la al i nesim i i mai rutina i. ci a organizatorilor. Doar e gratis. N-are importan ă că la bucătărie ospătarii şuşotesc ironic. Estetica bucatelor a fost pulverizată. E un tip ocupat. Nici o farfurie nu mai păstrează aspectul ini ial. După ce îşi duce recolta la masă. măslina cu gogoşar. la firme sau la nevastă. nu cel situat la parterul hotelului. Acum. mai ales că nesim itul a aflat că e vorba de un mic dejun suedez. Cu atât mai bine. Dacă se respectă. Invita ia nu trebuie ratată cu nici un chip. Treaba lor. la eliberarea camerei de hotel. se întoarce la locul crimei şi. iar eticheta i se pare o tâmpenie fără margini. singură nu poate? E . Nesim itul e director general şi poartă costume de peste o mie de euro.prilejul aceleiaşi conferin e şi informat că micul dejun este inclus în pre ul care oricum nu cade în grija lui. Cel de sine stătător. El baleiază atent oferta şi se decide fără ezitare. e vremea să treacă la ac iune. precum şi consuma ia din minibarul pustiit fără remuşcări. Nu e deloc de mirare că. nesim itul răsare în acest spa iu cu un alt scop decât cel tradi ional. ci înfige tacâmul în mijloc. Tânăra de la recep ie se sfieşte să-i pună întrebări jenante şi pe bună dreptate. Încă din secunda când intră în local. acesta se aşază la masă înaintea partenerei. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj. a UNESCO sau a Fondului Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. În traducere. el se îngrijeşte de impactul asupra celorlal i. Nesim itul îşi pune vârtos în farfurie mult peste cât ar putea să mănânce. profitând că e încă singur în local. Cum să-l bănuieşti de asemenea găinării? La restaurant Un alt loc în care nesim irea e la ea acasă este restaurantul. Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim it ar intra pe uşa unui local. să-şi ajute prietena să se aşeze? Da' ce. Rămâne în cameră şi se uită la televizor. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID. îşi asigură şi aprovizionarea la pachet. căci nesim itul nu se mul umeşte să ia dintr-o margine de platou. La fel de pu in contează că după acest tur de for ă matinal nesim itul riscă să i se facă rău şi să rateze prima parte a lucrărilor. înghi i cât po i să duci şi mai iei şi în cameră. Restaurantul îi asigură decorul necesar manifestării unor aspecte specifice ale personalită ii. Lumea de la mese trebuie să conştientizeze vecinătatea înaltă a nesim itului. Nesim itul a făcut prăpăd cu lingura. ceapa prăjită sau rondelele de morcov dispuse simetric. spre a culege şi ridichea decorativă. Doar limita ii şi nesătuii se duc la cârciumă ca să mănânce şi să bea. cu gândurile risipite concomitent în multe direc ii. la şapte fără cinci nesim itul e deja la uşa restaurantului. Pentru ca ritualul seduc iei să nu aibă nici cea mai mică fisură. însă. Cum adică. spumiera sau furculi a. cu un aer de plictis suveran. Cine intră după el în restaurant şi îşi aruncă ochii asupra platourilor are impresia că bufetul tocmai a scăpat dintr-o tornadă sau că a fost inta unei invazii recente a termitelor. Dacă orele de servire a mesei sunt între şapte şi nouă diminea a. Peste tot se văd urme de săpături înfrigurate. dar în primul rând a partenerei. omul nostru dispare fără să achite cele douăzeci de telefoane date la prieteni. Adevărata miză a prezen ei în local este epatarea.

Între tacâmuri şi pahare. Nu de alta. ba chiar să comande un grătar şi-o salată —. Asta e. aşa trebuie să rămână şi la masă. şapca face parte din identitatea omului. Din capul locului. ca de altfel peste tot pe unde se afişează în compania nesim itului. penalizând cu vorba. Poate că o filează pe bruneta din col . Sarasate sau Brahms. „sfidător la cer". i-o ştirbim de dragul unui moft? Nu-i normal. vorba unui politician în plină ascensiune. dar atât de importante. mobilul trebuie lăsat să sune de trei-patru ori înainte ca nesim itul să răspundă. Poate că s-a oprit asupra roşcatei de sub instala ia de aer condi ionat. care ascultă confiden ele unui ins puriu şi plin de bani. căreia îi cercetează decolteul cu priviri lacome. curu-n maşină şi la crăpelni ă. dar în rest trăieşte şi func ionează prin procură. Nu există carte de vizită mai expresivă pentru nesim it decât aceste obiecte mici. un trofeu cu sâni. Cine ştie la ce afaceri complicate s-o fi gândind chiar în clipa aceea? Dacă acceptăm ideea că nesim itul excelează în arta de-a fi bădăran. „Caută mereu . că n-am timp". Mai mult. Doar am spus că avem de-a face cu un om ocupat. În primul rând. Sau poate că pur şi simplu se uită în gol. În al doilea. ie nu. E ca şi cum ai aştepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere într-o ară condusă de o juntă militară. ci cu o soma ie fără variante de răspuns. ci îi dau ocazia să studieze clientela de la celelalte mese fără să-şi dea nimeni seama încotro se uită. birtul nu-i biserică. să respire. nu avem de-a face cu o propunere căreia partenera îi consimte. Ceea ce aude tânăra astfel răsfă ată nu este „Vrei să mergem undeva să mâncăm?". Şi-a păstrat câteva drepturi fundamentale — să clipească. Şi la restaurant. Unii caraghioşi îşi in cheile ascunse în fundul buzunarului sau chiar — o enormitate fără margini — îşi închid mobilul cât timp mănâncă. Dacă înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap. ci un fragment din Boccherini. Locul ei este undeva în decor.i e foame. Nu-i po i cere unui impetuos în ale nesim irii să se convertească brusc la discre ie. Ele semnalează tuturor.schiloadă? Stă în cărucior? E coca mică? Nu poate să-şi lipească fundul de scaun fără asisten ă tehnică? Poftim situa ie. Ochelarii de soare purta i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou. E cazul să vadă şi tolomacii din jur că soneria de apel nu e un simplu zbârnâit. Este un obiect vorbitor de plan secund. Rostul ei rămâne pur decorativ. Ei trebuie să-i stea în continuare pe nas. începând cu partenera căzută deja într-o admira ie fără grani e şi sfârşind cu chelnerul care ia comanda. în clipa când dă semne de via ă. alături de alte elemente de recuzită. Nesim itul tânăr îşi e dator sieşi cu o probă de consecven ă vestimentară. nici măcar „Auzi. un breloc cu breton. Nimic n-o îndreptă eşte să aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o neglijare totală. După cum este aberant să-i pretinzi nesim itului să renun e la ochelarii de soare pe durata mesei. ci „Gata. dar ca să ştim cum stăm la capitolul cultură generală. E plin pământul de ciuda i. că eu aş cam hali". Ar fi nedrept să nu ne oprim şi la atitudinea nesim itului fa ă de persoana pe care a scos-o (deşi mai corect ar fi „a remorcat-o") în oraş. că respiră acelaşi aer cu o persoană cu statut. chiar dacă înăuntru e umbră şi răcoare. Şi asta fiindcă nesim itul are grijă să se scoată pe sine în prim-plan. atunci nu avem voie să trecem peste două dintre accesoriile obligatorii pentru to i reprezentan ii categoriei: cheile de la maşină şi telefonul mobil. să te descoperi când îi calci pragul. o arătare docilă şi dependentă. mai nervos. O ignorare masivă. Hai. iar uneori cu fapta eventualele gesturi de frondă ale persoanei de alături. Ce facem acum. Ambele trebuie scoase repede din buzunare şi aşezate pe masă. făptura care-l înso eşte face figură de anexă.

răspicat. e ruşine? Nu e. dacă mâncarea era pe gratis. ordonă nesim itul când constată că ospătări a nu poartă sutien şi are o înzestrare pectorală generoasă. fir-ar să fie. bă. „Adu' şi mie un coniac" sună incomparabil mai bine decât „Vă rog să-mi aduce i un coniac". nu ca să te servească? Păi atunci ce rost are rugămintea? Mai mult. ciupitul de fund şi ochii înfip i în decolteu. atrăgătoare şi îmbrăcată cu o fustă scurtă.prim-planul. din fondul interzis al limbii: „vă rog". nesim itul va adăuga comenzii un „mânca. „te rog".. Nesim itul o 7 Asta nu mai poate să dureze . te rog io. nici glugă de coceni. Au impresia că dacă vorbesc cu prune-n gură şi-şi murmură comenzile la urechea ospătarilor sunt mai interesan i. fata se apleacă stângaci. Rectific. „băiatu"' (alintat cu acest apelativ chiar şi atunci când are peste cincizeci de ani) primeşte un salariu pentru că. el. De când îi roagă clien ii pe ospătari? A. Cum să-l rogi pe ospătar? De ce e pus acolo. dar cu atât mai mult în localuri. Eşti client.i-aş" ataşant. this will have to stop7.. acesta este punctul şapte din decalogul nesim itului. Comanda trebuie făcută decis. Nesim itul tutuieşte fără să i se permită în general. Nesim itul îşi dă seama că lumea din jur are criterii fanteziste şi fără urmă de sim practic. Să audă toată lumea cum comandă el cocteil de batog şi langustine cu sos remoulade. el trebuie purtat cu voce tare. („Hai. mai treacă-meargă. vineri ai mălaiu'. ci de situare pe un palier superior.i aduce mâncarea. Dacă-l prinzi în toane bune. Vorba americanilor la Pearl Harbor. comenzile o ărâte ale nesim itului în mijlocul localului. ceea ce-l ambi ionează în direc ia unei reforme din mers. Terorizată de eventualitatea reclama iei în caz de nesupunere. încearcă să fii contaminant. Doar o formă gravă de paralizie a min ii poate duce la asemenea abateri. Dar aşa. Unii îl privesc intriga i. Sile. mai normal ar fi să te roage ospătarul să te laşi servit decât să-l rogi tu pe el să. al ii îşi dau ochii peste cap exceda i. nesim itul e perfect conştient că ea se practică doar de jos în sus. „Vezi că mi-a căzut batista.") La restaurant însă. Nesim itul se bucură când vede capetele altor meseni întorcându-se spre el cu expresii dintre cele mai diverse. care habar n-au cum se trăieşte în ziua de azi. Iar asta nu e o dovadă de familiaritate. Căci o altă constantă a nesim itului ieşit la restaurant cu perechea este tutuirea necondi ionată a personalului. Din capul locului." În caz că a i uitat. Aici sclifoseala frizează deja patologicul. Ce. „Mul umesc" în sus. ea n-are voie să includă două cuvinte primejdioase. să moară ce-am mai scump. străduindu-se să nu dezvăluie chiar tot. Sunt nişte acrituri triste. Lucrurile se schimbă dacă nesim itul are de-a face cu o ospătări ă. Asta înseamnă aluzia deocheată. „mul umesc" în jos. Nu cârlig de rufe. Şi tot referitor la rugăminte. poate să-l sune pe Moalfă din Baicului şi să-l roage să-l mai păsuiască două-trei zile cu datoria. Pe de altă parte. găunoşenia fiecărui gest şi atitudinea de ins urzicat încă din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul „mul umesc" şi „vă rog". De pildă. al ii se ab in cu greu să râdă. ridică-mi-o şi mie". când vrea să arate că între el şi ospătari se întinde o distan ă insondabilă. stilistica lui coteşte decis spre repertoriul cazon. toată ziua bună ziua „mul umesc". Vai şi-amar de ei. semn că încă nu are reproşuri majore fa ă de felul cum a fost servit. Cât mai tare. iar tu plăteşti consuma ia. N-au decât. Fapt foarte important.i aducă o cafea. Reforma cu pricina presupune totodată renun area imediată la un alt cuvânt infamant: „mul umesc". Dialogul eroului nostru cu ospătarul are particularită i bine conturate. la limita răstelii. Iar dacă nefericita e tânără.

E imposibil să intri într-un asemenea spa iu fără să descoperi. dacă ine i minte. fiindcă de multe ori nesim itul aşteaptă acolade pentru abordarea îndrăznea ă." În timp ce ospătarul se retrage de la masă. când prietena încă n-a terminat ciorba. Totul se petrece sub ochii partenerei / prietenei / so iei care se chinuie de pomană să ignore episodul. la operă. La teatru sau la film. Retina lor se lipeşte de un ins lăbăr at deasupra farfuriei. Aceasta este polite ea regilor. punctul trei din decalogul nesim itului. Fenomenul se repetă între aceiaşi parametri la felul doi.. tată. cu o vorbă a lui Ludovic al XIV-lea. că ne-apucă Revelionu'". I-ar plăcea să termine de mâncat. spârcâieli. Nicăieri în Constitu ie nu există vreun paragraf care să te oblige pe tine. Pe lângă . icnete. hopa sus. care încă n-a ajuns la nivelul de performan ă aşteptat. la un moment dat nesim itul renun ă la măgării şi se concentrează asupra bucatelor. Îşi priveşte compătimitor jumătatea. cetăean al României de azi. După ce spală vesela. Câ iva curioşi îşi asumă riscul şi se întorc. strângând cu bucă ele de pâine ultimele urme de sos. şi cere nota cu un muget grăbit. El e ancorat în prezent şi trăieşte după norme proprii. să intri din timp în sală. de crescătorie. dar n-are noroc. cu coatele sprijinite temeinic de masă şi aflat în plin efort de golire în trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se ocupă în cincisprezece-douăzeci. Ce trebuie să faci ca să fii un nesim it autentic în sala de spectacol? Întâi de toate. „Pătrunde pretutindeni. nesim itul nu poate lipsi dintr-o sală de spectacol. o îndeamnă nesim itul. că nici aici nu eşti în siguran ă. cheia de la maşină şi carnetul de cecuri. partenera nesim itului mai înghite câ iva dumica i şi dă gata o treime din salată. mai devreme sau mai târziu. „Gata. la film. La teatru. însă manifestă un respect de-a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea şi caracterul. mai ales că-i e cam foame. prezen a lui a devenit o certitudine de nezguduit. molfăieli şi leorpăieli care culminează cu o râgâială scurtă şi definitivă ca un foc de armă. să ai de-un meniu la MacDonald's. Şi poate că nici nu-i prudent să-l ignore. Lasă un bacşiş mai mare decât s-ar cuveni şi nu uită să-i dea instruc iuni de folosire ospătarului. Spectacolul seamănă binişor cu furajarea unui animal domestic. Fata îl urmează supusă.. Mai ales că ai făcut-o o dată şi-ai pierdut un sfert de oră până să se ridice afurisita aia de cortină. Numai că nesim itul nostru are alibiul traiului în plină republică şi priveşte cu dezgust şi neîncredere vorbele fine ale trecutului. nesim itul decide să ridice ancora.inspectează cu un rânjet lubric şi conchide în gura mare: „Ce pepeni ai. Pu ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim it decât punctualitatea. cu itul. să întârzii ca mireasa la oglindă. Masculul hotărât să doboare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. a ospătări ei. Iar omul nostru are destule minusuri. să fiu al dracu'". La urechile vecinilor de la celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri. Conectat la farmecul vie ii citadine. „ ine. Să trăieşti. căci la el sunt pâinea. ridicându-se exemplificator. Cum însă ieşitul la restaurant presupune în cele din urmă consumarea mâncării comandate. fără prejudecă i. pleoscăituri. Nu te lăsa marginalizat." Aşa sună. la Operă sau la Ateneu.

Nu îşi dă seama ce anume îl contrariază şi de fapt n-are importană. dar uite că exact aşa stau lucrurile. săgetându-l cu priviri dojenitoare.asta. Şi fiindcă tot n-are nimic mai bun de făcut. Nesim itul nu reac ionează. vre i şi voi? N-are tata." La câteva minute după începerea spectacolului. nesim irea şi polite ea sunt incompatibile. Când colo. . În primul rând. Nesim itul zâmbeşte şmecher şi le face cu ochiul. Nesim itul nu îşi cere iertare din principiu. i s-a părut că titlul — Aşteptându-l pe Godot — anun a lucruri interesante. foşnit şi păpat. Alteori indivizii pleacă de pe scenă şi te lasă în fa a unui decor second-hand. nesim itul ştie că merită o mică recompensă. practic la ordinea zilei — se soldează cu un mic exerci iu de înviorare pentru ghinioniştii care au bilete pe acelaşi rând. Eroul ridică zece oameni ca să ajungă la locul lui. Dat fiind efortul depus. hotărât să umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii ăştia moşmondi i. Aiurea. care atrage aten ia celor din jur. Fiecare literă tastată pe display scoate un clinchet mic. Buuun. Se întoarce. minute întregi de nemişcare. iată-l condamnat la o plictiseală feroce. dar nici ăla nu-i mai breaz. Se caută relaxat prin buzunare. nea Paraipane. Ce se întâmplă cu ambalajul? Este aruncat pe jos. dar degeaba. în mijlocul publicului care soarbe scena din ochi. o batjocură în toată regula. bomboana este eliberată din lipicioasa ei captivitate şi introdusă delicat în gură. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv. de unde scoate una dintre cele cincisprezece bombonele cu fructe fără de care nu pleacă niciodată de-acasă. nesim itul scoate mobilul din buzunar şi se pune pe trimis sms-uri. Nu fiindcă n-ar avea conştiin a propriilor greşeli. După trei sms-uri. nene. eventual împins cu vârful pantofului sub scaunul vecinei. Intrarea nesim itului în sală după începerea spectacolului — teoretic interzisă. ci fiindcă sfidarea celorlal i face parte din planul de contaminare. După o foşneală care durează cam o jumătate de minut. constată că femeia spune adevărul şi se decide pentru un salut apt să dinamizeze ni el atmosfera. La cinematograf. Aşa cum nu pot încăpea două săbii în aceeaşi teacă. Doi inşi se plimbă de la un capăt la altul al scenei şi vorbesc de-ale lor. o doamnă de pe diagonală se întoarce şi-i susură conspirativ: „Se uită Dinică la dumneavoastră". Cert este că aştepta o cu totul altă desfăşurare de for e. dă ocol câtorva rânduri de scaune şi repetă opera iunea. Tăceri lungi. are grijă ca de data asta să calce pe altcineva. Ini ial a crezut că-i o glumă. Ar fi timpul să mai păpăm o bomboană. Culmea e că pentru aşa ceva mai trebuie să dai şi bani. cică. Artişti. tot aşa nu-i po i cere mârlanului să fie curtenitor. el constată că biletul se află în partea cealaltă a sălii. „Hai noroc. scenariul suferă modificări importante. cercetează cu aten ie scena. priviri albe. Desfacerea ambalajului e întru câtva anevoioasă. Respect. însă asta nu-l demobilizează pe nesimit. Cine aşteaptă scuze nu ştie cu cine are de-a face. Îşi vede mai departe de mesaje." Rumoarea din sală îi dă de în eles că şi-a atins scopul. După câteva secunde de orbecăială. Nesim itul îşi aduce aminte că a citit undeva o caracterizare tranşantă a piesei: „O aiureală în care nu se întâmplă nimic de două ori". încropit probabil din resturi uitate prin magazie. Viziune. „Ce-i. Zis. nesim itul e deja edificat: ceea ce vede nu-i pe placul lui. Nesim itul îşi suge măselele gânditor. Câ iva dintre scrobi ii din fa a lui s-au întors între timp spre el. Când şi-a cumpărat bilet. că v-ar da. Din când în când mai apare un ciudat. iar pe trei dintre ei îi calcă apăsat pe picior.

Doamnei din fa ă i se năruie cocul din cauza sperieturii. omul rezistă pe baricade şi iese din mu enie doar la scenele de luptă. „Să vezi ce carabe le trage ăsta mic la gabori. fie cu gaşca. „Stai. nesim itul vine imediat cu solu ia. da' n-ai vrut. a acceptat să meargă la Troia. o umflă şi o face să pocnească zgomotos. astfel încât la urechile celor din jur să ajungă măcar o parte din expresia sonoră a efortului. pisi. frate. Hopaaa. pocnirea pungilor cu floricele imediat după consumarea con inutului. încât nu te auzi nici dacă răcneşti din to i bojocii. hărmălaia instala iei quadrofonice e atât de mare." Fata aprobă încântată din cap. da' la coadă boşorogu' se prinde că ălălalt vrea să-l luxeze şi-i dă el eapă. dar asta înseamnă să ai preten ii absurde. ci fie cu perechea. „Bă. Prima etapă a activită ii lui de spectator constă în hăpăirea nervoasă a floricelelor. cum le ştie el pe toate. aşa că e la curent cu tot ce se întâmplă pe ecran. La intrarea în sală nesim itul se aprovizionează cu suficientă muni ie pentru o proiec ie de minimum două ore. i-am zis. Spa ierea corectă a invadatorilor asigură succesul unui joc care creşte în popularitate de la o zi la alta: sticla traseistă. E momentul în care nesim itul îşi clamează revolta atât fa ă de şubrezenia scenariului. La film po i să vorbeşti cu jumătă ile de oră. „Păi î i spun eu. Singurele perioade când nesim itul tace sunt cele în care încearcă să-i bage mâna pe sub fustă fetei sau să-i pipăie sânii. În al doilea. de preferin ă cu gura deschisă şi cu o uşoară mişcare de rota ie a maxilarului. Asta până când Ahile e săgetat în călcâi şi moare." Nesim itul la cinematograf ştie de asemenea să-şi exercite spiritul critic. se uită transportată la Brad Pitt. chit că nu prea-i place că fata lui. suferă primele semne de aritmie. nesim itul o duce la gură. La mare pre se găseşte. unde mândrul posesor avea parte imediat de figuri constipate şi de reproşuri şoptite. Acum. aici folosirea telefonului mobil nu mai este privită cu aceeaşi adversitate ca la teatru. fiindcă e un cinematograf de cartier. fă. când încurajează ca la fotbal pe oricine se bate cu playboy-ul ăla blond care fură inimi. Trupa se răsfiră în toată sala. po i să vii la film cu şapte-opt colegi. De dragul ei. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care îşi aduce amica la film pentru ca aceasta să-i admire cunoştin ele şi memoria. cât şi fa ă de slabele cunoştin e de anatomie ale celui care l-a scris. „A. mai ales când se află în prezen a partenerei.nesim itul nu vine singur. Eventualele ei împotriviri declanşează o mânie prost strunită. cucerită cu atâtea sacrificii. în care nu se mai împart bilete cu locuri. Individul a văzut deja filmul. să nu intrăm la porcăria asta. Fiecare stă pe unde-apucă. Timp de o oră şi jumătate. că nu te-omor. desigur." Lumea din jur ar prefera. uite fază mişto aicea. Cască ochii. E o distrac ie fără . să vadă filmul fără comentarii. Filmu' lu' peşte. sala de cinematograf pune la dispozi ie destule variante de divertisment în afara filmului propriu-zis. Al naibii Gigi. printr-o pălitură scurtă cu podul palmei. moşu' şi ăla tânăr. cuibărită pe scaunul de alături. Dacă rulează un thriller sau un film istoric." Dacă eşti un nesim it animat de valorile spiritului de echipă. ăştia-s nebuni? Cum s-o mierleşti. iar fragila ei fată. Vine bărbatu' la blonda aia şi-o găseşte cu altu-n pat. să vezi cum le împrăştie creierii pe pere i. Asta îi dă prilejul s-o avertizeze cu voce tare pe fătucă şi s-o pregătească pentru întorsăturile bruşte de situa ie. că i-a spart unu' călcâiu'? Păi pe Ronaldinho îl lovesc ăia de cinşpe ori pe meci şi n-are nici pe naiba. Şi e-ntuneric. În plus." Dacă fata are nefasta inspira ie să pretindă că vrea să vadă ce se întâmplă în continuare. Unde mai pui că şi regizorul e la fel de dobitoc. Efectul e garantat. Imediat după ce observă că nu mai are nimic în pungă. nu vede nimeni. Băie ii sunt pe felie. ia fii atentă. de exemplu.

nici alta. de câteva ori. nesim itul ştie că nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor fireşti de convie uire. Sub ochii spectatorilor distraşi. tramvaiul care trece prin fa a cinematografului sau metroul care circulă pe dedesubt? Nici una. recep ie. Am pomenit deja. telefonul mobil. Îl auzi la meciul de Cupa Davis. ci şi o modalitate de poten are a mojiciei. metoda optimă e împingerea sticlei pe podea de la jucătorul A la jucătorul B şi aşa mai departe. Coletul e la mine. la urechea sau pe masa de la restaurant a nesim itului. „Recep ie. le comunică aleşilor na iei că Anglia sprijină eforturile de reformă ale României. ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor — mul i. zis şi celular. Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că inven ia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherită. şi cazuri când el sună de sub sutana preotului. Ea constă de fapt într-o sticlă plină (cu vin. Îl auzi în buzunarul chirurgului care tocmai a intrat în opera ie. Îl auzi la şcoală. Îl auzi în Parlament. pe care nesim i ii şi-o pasează din spate în fa ă şi dintr-o parte în alta. fie profesorul are de comunicat ceva ce nu suportă amânare. Hai noroc. în hazul celorlal i şase. Ce să fie. la drept vorbind. Îl auzi în sesiunea de examen. dar atât de statornic. zis şi portabil Formele nesim irii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. cu vodcă. La ora actuală. pu ini — care şi-au propus o vizionare tihnită. chiar când Horia Andreescu ridică bagheta şi anun ă începerea simfoniei. recuzita jocului nu are nimic spectaculos. În miezul unui dialog murmurat între Anthony Hopkins şi James Fox. n-are importan ă) . exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdea ă unde s-a mutat robul lui Dumnezeu (există. Telefonul mobil. În compania unui prieten atât de mic. zis şi celular. de rolul consistent pe care-l joacă telefonul mobil în mâna. La rândul ei. când Tony Blair.reguli precise. Îl auzi în biserică. când fie studentul. Efectul e garantat îndeosebi când filmul care rulează e unul de atmosferă. taman când Andrei Pavel ridică mingea deasupra capului şi se pregăteşte să servească în ghemul decisiv al unui joc încrâncenat. în timp ce profesorul îl bate la cap cu nişte aiureli de logaritmi. când soneria de apel se va auzi din sicriu." Şi de data asta reac ia sălii oscilează între furie mută şi consternare. care să-i scoată pentru o sută de minute din vacarmul vie ii cotidiene. „Da i-mi un mobil şi nimic n-o să mai fie cum a fost". este parte integrantă a identită ii nesim itului. Îl auzi la invitatul într-o emisiune TV care . invitat de onoare. care circulă vijelios de la un nesim it la altul. E doar sticla cu băutură. este mottoul nesim itului. din buzunarul defunctului). bazat pe interpretarea actorilor şi pe nuan ele vocilor lor. Rămăşi ele zilei se transformă brutal în Rămăşi ele sticlei. înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti. se aude brusc un duruit care dă fiori sălii. Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. pe banca elevului care nu şi-a revenit din mahmureală. a glăsuit Arhimede. Îl auzi la Ateneu. invitându-i pe hâtri să parieze pe ziua. „Da i-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc". Cu el la centură. zis şi portabil. deloc îndepărtată. Şi fiindcă distan a dintre jucători nu poate fi acoperită prin simplă alonjă. Îl auzi la conferin a de presă a lui Placido Domingo. nici o redută nu mai pare inexpugnabilă.

nu poate fi convins să-l închidă. sperând să nu treacă mult până ca ea să se lipească de talpa unui pieton neatent. În cazul lui. Aşa cum întreg Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot. Cei care încă n-au asimilat această lec ie simplă şi utilă trebuie să se autoevalueze grabnic. Scuipă guma de mestecat când nu mai are gust. Ce. În sălile de conferin e. ci invers.i închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ii la tine? Doar aşa. şi-a format reflexul. Nu nesim itul se pliază pe cutumele celorlal i. cadrul optim de manifestare a nesim irii. să. Nesim itul e un virtuoz al gesturilor intime săvârşite în public. fără ezitări sau stângăcii. la rândul lor. Deplasarea în acest spa iu este un slalom haotic printre flegme. Îşi ron ăie voiniceşte hamburgerul şi aruncă hârtia pe jos. unde oamenii s-au adunat să aprindă lumânări. A i calculat greşit. cotorul de pară. Cine se încumetă la aventuri pedestre îşi asumă riscuri majore. Efectul e nul. Hansel şi Gretel nu aruncau firimituri în urmă? Despre ei de ce nu zice lumea nimic? De unde şi până unde această folosire injustă a dublului cântar? Trotuarul a devenit de mult o zonă irespirabilă. amfitrionii exaspera i au început să lipească foi A4 pe care stă scrisă negru pe alb rugămintea expresă de închidere a telefoanelor mobile. a luat via a în piept şi a ajuns să reverse asupra câinelui iubirea pe care n-o merită . Nu. în saloanele de spital. însă dacă vrei să-l supui unei cât de mici reforme. iar acum lucrurile nu mai pot fi date înapoi. Încet-încet. Îl auzi lângă troica de la Universitate. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. Malacul care îşi aprinde ultima igară din pachet şi pe urmă aruncă pachetul pe jos vede coşul de gunoi aflat la zece metri de el. Îşi suflă nasul cu zgomot şi stropeşte trotuarul fără să se sinchisească. care a văzut lumea. nu. Se ascunde în spatele unui copac şi-şi face nevoile la lumina zilei. Îl auzi inclusiv la consfătuirile cu ştaif pe tema rolului dăunător pe care-l are vorbitul excesiv la mobil. avem de-a face cu un ins sentimental. E limpede că le scapă destule sensuri ale vie ii la început de mileniu. ambalaje şi raha i de câine. se revoltă neîntârziat. în biserici. Cum adică. Străbate lumea cu un aer suficient şi nepreocupat. Cât timp îl laşi în treaba lui. Nesim itul iubitor de animale aduce o notă aparte în acest peisaj. nu e agresiv. pe arenele de tenis şi în sălile de spectacol. Se debarasează de tot ce-i prisoseşte. Îl auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare cu o ară scandinavă. a văzut că receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematic. coaja de banană. uneori chiar contondent. sticlu a de suc — toate aceste resturi inutile ajung pe caldarâm şi jalonează traseul nesim itului printre semeni. Pe stradă pur şi simplu Strada şi trotuarul oferă. însă ştie că folosirea lui ar fi o concesie inacceptabilă. Şerve elul de hârtie. Aici nesim itul excelează pe spa ii mici. E ca şi cum ai vrea să fotografiezi vântul. ca să plăteşti un abonament degeaba? Poftim tupeu. Încă de când era copil şi mergea cu taică-său de mână. Şi totodată o trădare. îşi iese din sărite doar când încerci să-l corectezi. tot aşa nesim itul nu poate fi convertit la bună-cuviin ă printr-un apel jalnic şi nesărat. fiindcă aşteaptă un mesaj vital (corolarul acestei situa ii e că-l auzi câteodată chiar şi la moderator). punga de semin e.

În plus.i faci plimbarea de seară. foile de varză rămase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (îndeosebi când plouă. vegheate de capi de familie care îşi transportă grijuliu sticla de bere pentru mici şi meci. Nesim itul din această categorie elogiază sim ul civic al apuseanului. după care nu mai răspunde de consecin e. fiindcă atunci nesim itul ştie că stropii de apă n-ar face decât să-i compromită frizura gelată). inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plimbare în spa ii publice. „Mergi tu pe stradă. s-a făcut curat. Merită să-i spui că n-are ce să caute pe-acolo? Doar dacă n-ai mai fost înjurat de mult. gata să intre în tine dacă nu te fereşti. totuşi. Cine îl ascultă simte că a nimerit în preajma unui om dezamăgit de propria specie. Două-trei ploi zdravene şi gata.i strecoară vreo două de dulce. Ce nevoie o fi de sclifoselile astea caraghioase — şi degradante pentru rasa umană. Câinele este un animal sublim. Atunci el recade în postura cotarlei. Abia când îl vezi în ac iune descoperi că admira ia lui pentru Occidentul riguros e pur declarativă. Pentru nesim it. Aici schimbarea de decor îi impune nesim itului o utilă diversificare de registru. O rudă îndepărtată a acestui specimen se apropie vijelios. o statuie vie a fidelită ii. nesim itul încheie discu ia pe un ton şuierat şi repezit. un simbol al încrederii şi devotamentului.i pune în vedere să-i dispari din raza de ac iune. în Germania proprietarul de câine are mereu în buzunar o pungă de plastic în care adună cotiza ia excrementală a patrupedului. ci să-i măture din drum cu ghionturi în plex înso ite de chiuituri victorioase. şi. e materie biodegradabilă. Vrei să mă calce maşina?" Între aceleaşi coordonate s-ar desfăşura şi discursul nesim itului pe role.fiin ele bipede. tot dreptul să păşeşti calm şi să te gândeşti la ce. dar nu se poate pune în situa iile umilitoare pe care le acceptă acesta. însă asta până îşi face nevoile în mijlocul trotuarului. Însă punctul tău de vedere nu coincide cu al nesim itului. În cazul lui. Şi oare cât de prost trebuie să fii ca să-i strângi rahatul? Oricum. băi tăgâr ă. Pe el calcă neveste cocârjate sub greutatea bagajelor. vorba cântecului. adică. Te ui i nedumerit în jur şi consta i că eşti pe trotuar. După ce. Pe acelaşi covor asfaltic primitor aterizează mucurile aruncate direct pe geam de fumătorii care in prea mult la scrumiere ca să le murdărească. . Ai. una dintre ariile predilecte de răspândire estivală a nesim itului. La plajă Însă cine e curios are ce să înve e şi de pe plajă. „ne cheamă la ea" extinde inevitabil invita ia şi asupra personajului nostru. E nesim itul pe bicicletă. tampaxurile însângerate. în fond — nesim itul nu poate pricepe. Tot pe el aterizează cojile scuipate pe bandă rulantă de amorezi care îşi rotunjesc iubirea sub binecuvântarea florii-soarelui sau a bostanului.i place. dacă s-ar opri ca să te bage în seamă. modalitatea de circula ie printre pietoni îi îngăduie să nu-i avertizeze pe impruden ii care nu se lipesc de ziduri. omul nostru a deschis ochii pe unde a fost şi a observat nivelul de civiliza ie din alte locuri. Marea care. un exemplu de prietenie dezinteresată. Acesta î i face minimul hatâr al unui claxonat nerăbdător. De pildă. Trotuarul este depozitarul multor manifestări de nesim ire. o asemenea manifestare e o formă de pierdere a min ilor. Şi tot aici nimeresc pieli ele azvârlite pentru maidanezi. în timp ce.

În contrast cu nepăsarea afabilă a lui Mişu. te abordează direct. conform indica iilor. care şi-a scos chilo eii. nici o problemă". „E zece mii intrarea. Numai că la un moment dat sim i o atingere involuntară pe mâna întinsă sub cap. sticle de nămol şi CD-uri pirat încă n-au ieşit pe traseu. domnu'. Marinuş. când plaja e aproape pustie. îi întrebi.i abordezi vecinii în cheie ironică. Ochii tăi se mută asupra acestei mostre de întoarcere rousseauistă la natură chiar în secunda când tatăl intervine pedagogic şi mustrător. „A. dă şi mie sandvişurile şi roşiile." În semn de protest fa ă de acest dialog inutil. semin e. nu?"." Însă Bela a crescut trei copii şi nu acceptă lec ii de la un nătăfle care a venit pe plajă ca să stea singur. În aceeaşi clipă pe fa ă î i aterizează nişte nisip împrăştiat din apropiere. capul familiei. O sută de metri la stânga şi la dreapta. urâtă şi cu capsa pusă).„Şi-n apa mării / De pe-ntregul litoral". vorba altui cântec. Vânzătorii de ziare. probabil. câteva ies în eviden ă şi merită pomenite. Fotografii nu s-au trezit nici ei. din iunie până în septembrie. răspunde Mişu. Ginu a. pe nisip sau în valuri. Practican ii de arte mar iale şi-au terminat antrenamentul şi se retrag în camere. piatră de călcâie. la şapte şi jumătate dimineaa. înseamnă o sută de . iar o voce aspră trasează sarcini precise: „Mişule. care s-a instalat la câ iva centimetri de tine. E chiar foarte bine. abia dacă mai vezi trei perechi răzle ite pe o suprafa ă cât două terenuri de fotbal puse cap la cap. Te ui i dincolo de ei şi cazi pe gânduri. nu vă convine? Plaja e pentru toată lumea. „Da' ce vă facem.i chilo eii şi treci la soare. E bine. domnu'? Vă facem ceva? Vă lua i de via a noastră aşa." Te ridici. cornuri. domnu'. Ginu a. pe care afli că o cheamă Bela (şi care e grasă. Sub umbrele stau câ iva câini ai nimănui. a Vivianei şi a lui Marinuş. pe care soarele a început deja să-i moleşească. întinde bă cearşafu' ca lumea. du-i casetofonu' lu' tati. nu. iar vântul te mângâie din când în când cu adieri binefăcătoare. Să zicem că i-ai întins cearşaful devreme. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme. Nu vă place. Te întinzi satisfăcut la soare. Dacă are nevoie fiecare de două ori la closet până după-masă. să şti i. porumb fiert. Î i spui că e. du-te-n apă şi fă acolo. închizi ochii şi mul umeşti cerului pentru ziua frumoasă de care ai parte. Viviana. „Ce-i. „Păi se poate. Ginu ica? Aşa te-au învă at mami şi tati? Dacă vrei pişu'. În afara ta şi a noilor veni i. unul dintre că eii care au obiceiul să se întindă lângă turiştii singuratici şi î i vine să zâmbeşti. dându-şi seama de sensul real al întrebării tale. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguran a omului care gospodăreşte banii familiei. Ceva se revoltă în tine şi te face să. „Ca să nu ne călcăm pe umbră. hodoronc-tronc. Perspectiva asupra zilei de plajă i se schimbă considerabil. scoate. merge i la Club Med. se văd destule urme care atestă prezen a nesim itului. plaja e goală. dar tot se califică pentru un loc pe podium." Î i for ezi norocul şi-i semnalezi părintelui că toaleta publică se află la treizeci de metri în spate. se ciuceşte cu mişcări exersate şi face o baltă absorbită lent de nisipul care începe să ardă tălpile. te întorci pe burtă şi descoperi o familie cu cinci membri. Sau cel pu in aşa crezi. „Nu vă deranjez. care caută în geanta de plajă o casetă pe placul cvintetului. Din puzderia de exemple mărturisitoare. Marea foşneşte îmbietor la câ iva metri de tine. N-o fi asta cea mai bună dintre lumile posibile. cu o îngrijorare prefăcută. Eşti singur cu gândurile tale." Încerci să faci abstrac ie de casetofonul din care năvăleşte neîndurător o melodie a celor de la O-Zone şi-i spui femeii că s-ar fi putut aşeza măcar la cinci metri distan ă. vrednica mamă a Ginu ei.

înjuri în gând şi conchizi că nesim itul şi-a atins scopul: i-a năvălit în spa iul vital şi te-a adus în situa ie de mat imparabil. Ai vrea să pleci. Nu po i să dai buzna pe plajă la volanul 8 Numai grija asta n-o aveam . stau întinşi doi domni corpolen i şi o femeie care şi-a păstrat rochia pe ea. dar a avut grijă să se apropie de casetofon şi să-l dea la maximum. în schimb." Te ui i repede în jur. cu un ziar sau o carte. de la bloc. te întinzi frumuşel pe cearşaf sau în şezlong. ai nevoie. Marinuş a terminat de mâncat o felie de pâine cu parizer şi roşie. ce-i drept." Te scarpini în cap. pusă lupa pe unul dintre obiceiurile nesimitului cu parale şi tupeu: pătrunderea cu maşina pe plajă. a făcut ghem şerve elul în care fusese învelită şi l-a vârât în nisip. Dar. explica ia vine. iar unul dintre ei. pentru a străluci apoi cu şi mai multă for ă. Deja î i răsună în urechi râsetele dispre uitoare ale familiei după ce. Fără să te întrebe de sănătate. Bărba ii dau din umeri. unde liota de copii în exerci iul mic iunii n-are cum să ridice temperatura apei. Sub umbrelă. Aşa că rămâi pe loc. Şi. Aşa ai crezut şi tu. dacă vreau să mă trag la umbră?" Îi descoşi pe nesim i i. după treizeci de secunde de contemplare reciprocă. anticipând corect că peste o oră-două vor trebui să se deplaseze spre noua zonă protejată. până când femeia îmbrăcată intervine solomonic: „Păi până acum ai stat numa' la soare. aşază-te dacă po i. fiindcă ele copiază până la suprapunere re eta bairamurilor de-acasă.i garantează nimeni că n-o să nimereşti din lac în pu . dar plaja a început să se aglomereze. şi eu ce fac.i dea bună ziua.i îneci frustrările undeva dincolo de geamandură. până la câ iva metri de apă.i ceară voie. cu firava nădejde că vor împături măcar un prosop. de un automobil care să atragă aten ia. Viviana încă n-a trecut la micul dejun. „Bun. soarele se piteşte după un norişor. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat într-o himeră. La fel de singur ca în cazul precedent. bineîn eles. sub umbrela ta. Uf. cu şcoli înalte. musafirii nechema i şi-au întins trei prosoape şi în zonele aflate doar pe jumătate la umbră. Se cuvine. Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pere i sub iri nu merită insistat.mii. Un alt tip de nesim it al plajelor este cel care i se insinuează sub umbrelă. o iei din loc bombănind şi.. Pentru o ispravă de soiul ăsta. î i vine greu să accep i înfrângerea.. î i serveşte o replică în franceză: C'est le cadet de mes soucis8. În plus. La cum arată acum. ieşi pe plajă diminea a şi prinzi una dintre umbrelele mari. ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga. N-ai zice. Din când în când. Din boxele fixate pe stâlpi răsună muzica obişnuită a vacanelor. în ideea că la un moment dat o să te alegi cu o cât de mică explica ie. nu. mugesc băie ii de la O-Zone. Regula e simplă: cine vine primul îşi asigură dreptul la umbră spre prânz. fără să. Ni-i da i dumneavoastră? Aud?" Între timp. când soarele dogoreşte nemilos şi. prevăzători din fire. O jumătate de oră la umbră. Ca şopârla. mamă. ca să vezi dacă nu cumva eşti victima glume ilor de la „Camera ascunsă". Îl priveşti siderat. e prea cald. Îi fixezi cu privirea. Însă partea cea mai neplăcută este că. ar fi bine-venită.i vei fi făcut bagajul şi-o vei fi luat la picior. „Stăm şi noi aici. provocând fuga speriată a că elului fără stăpân şi extazul participativ al Vivianei. înfipte adânc în nisip.i găureşte pielea. CHIPUL TĂU ŞI DRAGOSTEA DIN TEI / MI-AMINTESC DE OCHII TĂĂĂI. Drept urmare. un domn fin. fără să. aşteptând să te încălzeşti suficient înainte să intri în apă.

în unele locuri. îşi fac nevoile sau se sărută. Motoscuterul se îndreaptă direct spre ea. ca să te po i scălda în admira ia prietenei (care compensează privirile chiorâşe ale oamenilor afla i deja la plajă) ai nevoie de ceva de soi.i sugerează la ce performan e pot să ajungă. să te ii. iar nesim itul frânează la câ iva centimetri distan ă. nimic nu. la amuşinările precaute ale pudelului de pe cearşaful doamnei cu parasol. Nesim itul adoră ca la întoarcerea din larg să dea iama printre turiştii afla i în apă. Nesim itul coboară din maşină cu aerul plantatorului ieşit să-i inspecteze pe negrii care strâng recolta. gata să facă bucă i pe oricine cutează să-i stea în cale. În apă miroase a kerosen. . Incursiunea în universul nesim irii estivale ar fi incompletă fără o scurtă referire la nesim itul pe motoscuter. Nu. Imediat după ce achită taxa. Abia după unsprezece începi să. În magazin. de pildă. există zone rezervate acestui tip de distrac ie. smuceşte decis motoscuterul şi demarează în trombă.i dai seama că ai de-a face cu nişte aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea să le interzică. oricine are bani destui poate să închirieze un motoscuter. Ştie că face parte dintr-o categorie la care amărâ ii ăia nici nu visează. micile ambarca iuni stau cumin i pe mal şi îşi aşteaptă muşteriii. un bolid care tremură nărăvaş sub picior. rânjind arogant şi făcând să-i tremure bicepşii tatua i. Individul se crede la un raliu de a cărui câştigare îi depinde via a. Pe nesim it îl recunoşti însă în func ie de felul cum se comportă după urcarea la bord. Rar trec două minute fără ca maşina să piuie enervant şi isteric. Merge agale. i se declanşează alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea. E drept. torturarea prizonierilor de război şi momentele vesele ale lui Romică ociu şi Cornel Palade. mai ales dacă sunt folosite de cine trebuie. cu bord de aeronavă. iar din loc în loc pete uleioase marchează popasurile anterioare ale plimbăre ului. se bălăcesc. la orice pală de vânt şi în general la toate modificările — mari sau mici — din peisaj. ca un halterofil medaliat. Iar dacă ochiul lui vigilent observă o tânără care nu pare să aibă înso itor. Cu nesim itul la cumpărături Formele de zi cu zi ale nesim irii sunt multe şi se manifestă în cele mai diverse locuri.unei rable delabrate. În fiecare început de zi. cu bra ele în paranteză pe lângă corp. o decapotabilă joasă. care tremură din toate cele şi amenin ă să se dezmembreze la orice manevră bruscă. Se uită la cei pe lângă care îşi plimbă chintalul ca la nişte viermi. Când le vezi la prima oră a dimine ii. cu pasul lent şi cu un kilogram de aur spânzurându-i de gât. El afişează o expresie de siguran ă de sine combinată cu sfidare. la un loc cu armele biologice. Sigur. Dar nu peste tot. Se simte mai stăpân pe situa ie decât Leonardo Di Caprio la prova Titanicului şi are grijă să ia martor toată suflarea. Un gândac argintiu de două locuri. Toată lumea e a lui. să despice apa şi să se avânte într-o plimbare departe de forfota turiştilor care joacă volei. Maşina rămâne ca un eşuat de lux pe plaja tot mai plină. să-i sperie sau să-i provoace. nesim itul dă buzna în fa a ta la casă. Dat fiind că e accesorizată după ultimele cataloage.

Sau ospătarul care te ridică de la masa la care te-ai aşezat şi de pe care plăcu a cu „rezervat" lipseşte. Î i dregi glasul. Într-un târziu. după ce tusea simulată e pe punctul să se transforme într-una reală. slujbaş sau şomer. nu?" Dar o faci pe riscul tău. însă aerul înfipt al intrusului te blochează. moment în care nesim itul profită. Aşteaptă o reac ie din partea ta. adolescent sau bătrâior. po i să adop i varianta răspunsului ironic: „Nu. invitându-te neceremonios să. entuziast sau blazat. e de ambe sexe şi nutreşte convingeri diverse. „fiindcă aici stau clien ii". Inser ia nesim itului în fibra vie ii de zi cu zi are loc implacabil şi nu admite replică. căci vânzătoarea se aşază la loc şi murmură atât cât s-o auzi: „Vă bate i joc de mine şi mă ine i din treabă". Via a de zi cu zi şi experien a curentă dovedesc că nesim itul nu ocupă un areal bine delimitat. Nesim i- . Nesim itul V. doar-doar o să se întâmple ceva. De obicei. pompos sau simplu. avizat sau neştiutor. morocănos sau vesel. Malacul care îşi scoate dobermanul la plimbare şi-i veghează defeca ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim it se cheamă. Intri în magazinul gol şi aştep i. be iv sau abstinent. fără ca asta să fie o regulă. „Şi astea. Dai din umeri neputincios. Şi iar aştep i." Casieri a nu ştie ce să facă. Tot aici trebuie încadrat şoferul de ambulan ă care declanşează sirena şi intră pe contrasem fiindcă l-a sunat consoarta şi l-a anun at că peste un sfert de oră e gata ciorba. Eşti condamnat să te loveşti de nesim it în orice împrejurare. Hai.m. Amatorul de aer curat şi de natură care lasă un morman de resturi şi ambalaje în pădure după spectacolul de sunet şi lumină al grătarului manelizat intră în aceeaşi categorie. se întâmplă să dai peste exponentul categoriei dincolo de tejghea. Degeaba. E la fel de greu să-l comba i pe cât e de anevoios să-i faci portretul robot. Ş. că-i zor mare. Eşti singur la tejghea şi în mod normal termini totul în treizeci de secunde. arhitect sau tinichigiu. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume." Tot în magazin.I. fie îşi măsoară for ele cu nişte integrame. Fie citeşte ultimul capitol al unei căr i de Sandra Brown. Şi când i-e lumea mai dragă. Iau şi eu o sticlă de vin.i cau i alt loc. e o femeie. întinde mâna pe raftul din apropiere şi mai culege zece articole pe care i le întinde senin casieri ei. Ai un puseu de iritare şi tuşeşti aluziv. Femeia îşi vede de-ale ei. am intrat să admir borcanele astea de compot.a. Femeia nu se sinchiseşte.d. Degeaba. Nesim itul i se vâră viguros în fa ă şi rosteşte întretăiat: „Am bani potrivi i. vânzătoarea îşi ridică privirea încărcată de un plictis cosmic.P. democrat sau liberal. Poate fi bărbat sau femeie. ortodox sau catolic.afişând o grabă disperată. Şi tot aştep i. fie răsfoieşte tacticos Libertatea. te măsoară neprietenos şi te întreabă din vârful buzelor: „Dori i ceva?" Sigur. Sunt minunate. şi când ai da orice pentru un dram de intimitate.

ci dimpotrivă. a găsit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul. Memoria selectivă şi amnezia oportună sunt instrumente pe care acest tip de nesim it ştie să le folosească fără reproş.P. S-a spus cândva despre el că are însuşiri cameleonice. Nesim itul V. ci aspiră la o nouă dimensiune. Uneori e politician. eventual garnisit cu o doză bună de şmecherie. Este genul de om care a plecat de jos şi care ştie multe. obligă mediul să se plieze pe toanele şi pe comportamentul lui. Ei nu mai sunt lideri în atelier sau la linia de asamblare. nu priveşte înapoi şi nu se sinchiseşte de contrastul dintre propria imagine de acum câ iva ani şi cea actuală. Despre cel care se bucură de recunoaştere publică. e să uite de unde-a plecat.I. Drumul lui în via ă e drept. şamponat şi elegant. pe care-l vezi la televizor. De aceea dezbracă iute salopeta sau halatul şi se costumează conform rigorilor publice. acum a venit momentul să vorbim despre nesim itul V.I. V. Din clipa când simte că aburul notorietă ii îi gâdilă nările.P. despre care citeşti în ziar. de favoruri ilegale şi de minciuni împachetate grijuliu. Şeful de grupă sindicală înfipt în piramida confedera iei sau ingineraşul sfios ajuns voce publică a muncitorimii îşi leapădă pielea şi îşi aleg o nouă identitate. de care vom pomeni mai târziu. Uneori el este alesul na iei. Trecut-a timpul grătarului în inima pădurii sau al vorbitului la telefonul mobil în mijlocul unui concert la Ateneu. nesim itul e mai degrabă opusul cameleonului. Dusă e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varză murată în casa scărilor sau a petrecăre ilor care verifică indicele antiseismic al blocului prin rezisten a la manele.-ul sindicalist O categorie care ilustrează fidel nesim irea V. Uneori are în spate încrederea masei de simpatizan i.P. care îşi fructifică şansele şi îşi împlineşte agenda sintetizată în decalogul de la începutul căr ii.P. Cei care urmează acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance9. alteori doar proiec ia unui segment de popula ie care crede că şi-a găsit modelul. Iar aici apare buba. este cea a sindicaliştilor ajunşi lideri.tul este un animal suplu şi decis.I. cel al traseismului politic. alteori vedetă media.I.I. Dar oare chiar le are? Într-un singur caz. Dacă până acum ne-am ocupat de nesim itul de rând.I. fără ocolişuri şi întrebări. Izolarea carieristă şi ambi ia de-a răzbi spre privilegii l-au făcut să-şi uite rosturile şi mandatul. Amplasamentul lui face abstrac ie de adaptarea naturală.P. alteori şcoala vie ii absolvită cu brio. exponentul 9 Geometria simplă a hazardului . vizibilitate. vorba lui Sting. Duse sunt călătoriile cu autobuzul sau cu trenul alături de nespăla i şi zurbagii. În rest.P. Marea problemă este că suirea pe soclu şi autocontemplarea mândră au căscat o falie între el şi cei pe care i-a lăsat în urmă. iar alteori patron de club. de care auzi la radio şi care i se adresează pe canale publice. Nesim itul nu ia forma şi culoarea mediului unde încearcă (şi de obicei reuşeşte) să pătrundă. Pe scenă avansează acum nesim itul cu notorietate. Nesim itul V. Una dintre condi iile obligatorii de afirmare a nesim itului V. Acum el a devenit cel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neîmplinite. Despre nesim itul cu ştaif. concesii şi statut.

Mă rog. dar nu ostentativ. l-a i semnat. dar e limpede că a în eles greşit şi a re inut ce nu trebuia. din el acoperim cheltuielile cu munca vie. Abia acum î i dai seama că de sub manşeta călcată impecabil se i eşte o bră ară scumpă cât un concediu social la Călimăneşti. având grijă să-şi pigmenteze discursul cu gesturi ample.I. aşa că a rezistat impulsului de a se înfă işa în toalete epatante. cu un gigolo productiv şi rezistent. îi în elegem pe salaria i. Nesim itul V. ceea ce sugerează fie folosirea solarului. fiindcă apare la televizor. Şti i. edificatoare. Întâmplător sau nu. aşteptând interven ia fiecăruia dintre invita i. Din păcate. eroare. Nu-şi dă seama că le face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i plătesc salariul şi care şi-au pus nădejdile în el. e dreptul sindicatelor să declanşeze lupta industrială şi dreptul nostru să le tăiem ziua greviştilor. Contractul colectiv de muncă nu e bun? Păi. Mai ştii. Forma clasicizată a acestei nesim iri V. Da. aceste lucruri nu înseamnă mare lucru. O face dregându-şi ni el glasul.P. dar nu putem. Avem de-a face doar cu un bibil trendy. Şi chiar dacă îşi dă seama. nu de oameni. Am vorbit . este opulen a afişată de omul nostru la fiecare emisiune TV la care e invitat. E momentul când liderul de confedera ie simte că trebuie să apuce taurul guvernamental-patronal de coarnele bugetului. Inelul cu lavalieră nu face decât să completeze ornamentica de profil. a ajuns pe un palier unde specula iile de soiul ăsta nu-l mai interesează. nu o institu ie caritabilă. Mesajul lui sună simplu şi familiar: am vrea să vă dăm mai mult. Profit? Evident că vrem profit. mâna care i se agită febril este tocmai aceea împodobită cu accesoriile V. Tenul lui ciocolatiu contrastează cu albea a maladivă a moderatorului. Dar nu. Când îl vezi pe liderul de confedera ie în platou. Cum? Prin distan a pe care o pune între el şi cei pe care sus ine că-i reprezintă. ca să-şi anun e privitorii că urmează o interven ie decisivă. Rezultatele atrag recompense. Reprezentantul guvernului se exprimă anost şi clişeizat. am impresia că vorbi i de nasturi sau de conserve. În plină iarnă. Nu avem de unde. Discursul lui nu diferă substan ial de cel al guvernan ilor. nu invers. Dar să dăm sonorul mai tare şi să vedem care e tema dezbaterii. Dumneavoastră ave i idee cum ar trebui să arate coşul zilnic? Mai şti i cât costă o pâine sau un ou? Lumea iese-n stradă mâine-poimâine. patronat şi sindicate. Costumul pe care-l poartă costă cinci salarii medii pe economie. E îmbrăcat corect. pe care nimeni n-o va ine minte după încheierea emisiunii. Moderatorul declară deschisă discu ia despre parteneriatul dintre guvern. fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mări şi ări. potrivit obiceiului. cu un playboy avut.P. nu sesizează privirile intrigate ale celorlal i invita i din platou. atât putem oferi pe moment. nu cu o metaforă desluşită. Apoi ia cuvântul omul patronatului.I. ai sentimentul că ai nimerit la un rendez-vous cu un filfizon amorezat de sine.I. Continuă să vorbească. Pentru nesim it. ara fierbe şi dumneavoastră sta i cu mâinile-n sân sau da i din umeri. Ştia că urma să dea peste reprezentantul „oamenilor muncii din fabrici şi uzine".-ului. Este o figură anonimă. „Domnilor. la încheietura mâinii i se odihneşte un Rolex echivalent cu prima de Crăciun a tuturor angaja ilor unei fabrici.acestei categorii începe să dea semne de inadecvare. A auzit câte ceva despre criteriul reprezentativită ii. liderul e bronzat. După aceea se pune pe vorbit.P. poate că sindicatele au decis să exemplifice la nivelul de sus că meseria e bră ară de aur. e o afacere. iar acul de cravată valorează cât sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o exploatare minieră. meşterind glumi e la adresa guvernului şi afişându-şi ceasul care sclipeşte trufaş şi intermitent. El trebuie să arate bine.

Când a i fost ultima dată într-o fabrică. dacă asta-i dreptate. e o glumă. Ghiulul ghiul. V. gata de luptă. Membrii simpli au nevoie să vadă că liderul e acolo. Rolexul Rolex şi pun pariu că n-a luat autobuzul până la televiziune. I s-a promis deja un loc de senator în viitoarea legislatură. Ultima dată când l-au văzut pe viu pe liderul de confedera ie a fost acum un an. Sunt transpira i. omul are alte planuri. nici o ieşire în teritoriu.-ul politician Politicianul nu are cum să lipsească din fresca nesim irii carpatine. nici nu se uită la tine. obosi i şi fără chef. căci mai devreme sau mai târziu valoarea ajunge să fie răsplătită. cu autobuzul sau chiar cu trenul. Şi fii atent cum a venit la emisiune. Cât despre sensibilizarea autorită ilor. până la urmă trebuie făcută şi povestea asta. Şi oricum. Au venit fiindcă li s-a cerut şi fiindcă încă nutresc o umbră de speran ă pentru ce va fi de-acum încolo. Liderul parchează la câ iva metri de lumea căpiată de căldură. ceea ce înseamnă că a preluat trăsături şi de la unii. şeful confederal riscă să-şi piardă creditul şi să fie înlocuit la proximul congres. prezen a lui în fruntea salaria ilor e un sacrificiu necesar. şi-a terminat vila de la marginea oraşului şi şi-a schimbat maşina de trei ori. Ehe. Mă rog. Situa ia e dramatică. la centrală. mai bine lipsă. Iar dacă te duci la el. Una peste alta. însă doar ca să se ducă la vestiare şi să-l porcăiască pe arbitru fiindcă nu i-a ajutat echipa să câştige. Nici o întâlnire cu salaria ii. care pe vremuri îi cumpăra igări maistrului. . fireşte. Se adună treptat şi-şi aşteaptă liderul. se desparte de confortul aerului condi ionat şi al muzicii chill-out şi se dă jos uşor indispus de faptul că trebuie să piardă patru ore din via ă cu o simulare fără consecin e. Atunci a descins într-adevăr din tribuna oficială. La fel ca ei. În patru ani de activitate. Exponentul acestei categorii îşi dispută suprema ia în popularitate cu vedetele muzicale şi cu fotbaliştii. bră ara bră ară. de fapt. Salaria ii strânşi la ac iunea de luptă sindicală vin la locul de întâlnire cu tramvaiul.P. Păi aşa se-mbracă un sindicalist? Zici că-i la parada modei. domnilor? Mai şti i cum arată o hală de montaj pe dinăuntru? Dar. Iar asta nu i-ar cădea deloc bine. a vizitat două continente. iar acum nu mai catadicseşte nici să răspundă la salut. şi de la ceilal i. Conturul lui trebuie să se imprime pe toate discu iile serioase despre identitatea na ională şi brandul de ară. Are la uşă doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. La fel stau lucrurile când se anun ă un marş urmat de un protest în fa a guvernului. Din ziua aceea. Salaria ii nu se-ajung cu banii şi n-au ce să le pună pe masă copiilor. la un meci al echipei de fotbal al cărei preşedinte de onoare este. Cei afla i în preajmă iau notă cu mutre acre de sosirea acestui campion al bunăstării.cu femei singure cu doi copii. La un moment dat. Trezi i-vă până nu e prea târziu. căci mul i sosesc din provincie. cu oameni care nu mai pot lucra fiindcă s-au accidentat la locul de muncă. s-a îngrăşat cincisprezece kilograme.I. a i ştiut vreodată? Întreba i-mă pe mine şi vă spun. acesta îşi face apariia la bordul unei limuzine al cărei pre de catalog urcă spre douăzeci de mii de euro. cu muncitori pe care-i paşte disponibilizarea." Sindicaliştii simpli care se uită la televizor se freacă la ochi şi nu le vine să creadă. Altfel.

El. Totul trebuie discutat în termeni de saramură. El are aceeaşi teamă de anonimat ca starletele house. baxuri de apă minerală. în timp ce de pe buze i se ridică imnuri de slavă închinate Celui Fără de Păcat. Forma asta de schizoidie adaugă doza de pitoresc fără de care tabloul n-ar fi complet. Iar situa ia în comună e disperată şi reclamă o minte ageră şi nişte mâini abile. Excep iile de la regulă. Doar un inconştient se ancorează de în elepciunea proverbelor când ara e lovită de năpastă. Găinăria face loc pioşeniei. şef de partid sau eminen ă cenuşie. Creşterea viermilor de mătase? Da' de unde. atâta timp cât nesim itul a impus o atitudine şi a fondat un stil. abuzul şi furtişagul sunt reperele nesim itului politic. de umbrela castei căreia îi apar ine şi de complicitatea solidară a confra ilor. Bunăoară. Priorită ile lui sunt uneori penale. ce să fie? Apicultură? N . dance sau tehno şi aceeaşi lipsă de sim al măsurii ca dătătorii cu piciorul în minge. Diminea a omul nostru îşi cufundă bra ele în bunul altuia. are grijă să dea semnalul luptei cu stihiile. după ce pleacă de la serviciu. Ceva trebuie întreprins de urgen ă. iar cine cotizează unde trebuie ştie că nu are de ce să se teamă. Nesim itul face proba supremă a solidarită ii empatice şi fură din ajutoarele pentru sinistra i. Corolarul întâmplării (una decupată din realitatea imediată) este că. Conserve de fasole. Senator sau deputat. iar pilda lui bună va asigura emula ia necesară în clipele grele prin care trece comunitatea. Corsarul conservelor a dovedit prin for e proprii că legea selec iei negative — dintre trei pungaşi. oamenii se vor întoarce de unde au fugit. Întâmplător. însă via a în comună nu va mai fi aceeaşi. însă informa ia n-a avut efect. extremist sau moderat. Grădinărit? Aş. nesim itul politic este tenor în corul bisericesc din comună. Trişul. potlogăria. Nimeni nu-l poate opri să profite de pozi ia dobândită în societate. Plasa de protec ie nu are ochiuri lipsă. Ce? N-are importan ă. de inunda ii. Sub flamura lui se vor strânge neîndoios şi al ii. Lângă ele. N-are importan ă calitatea şi valoarea prăzii. pate de ficat. omul nostru e secretar la primăria unei comune izbite de şuvoaie.politicianul nesim it pendulează constant între două tenta ii: cea de a face spectacol şi cea de a se da în spectacol. politicianul. nesim itul politic lucrează fără să se gândească la ziua decontului. ştie că agenda îl presează şi că oamenii aşteaptă de la el măsuri şi ac iuni coordonate. Unde mai pui că puterea exemplului galvanizează nebănuit. iar deviza lui — „Fură tu. Dacă peştele dezvoltă într-adevăr asemenea comportamente. de stânga sau de dreapta. plachie sau borş. Moneda sa de schimb e hatârul. Inunda iile vor trece. Nimic mai simplu. dar asta nu-l stânjeneşte. Nesim itul politic a auzit că peştele de la cap se împute. ambele rezultate dintr-o îndelungată cultură a sfidării. În cămară i se îngrămădesc cârnăciorii la conservă. iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns să-l mişte. nesim itul din politică aşază dispre ul pentru lege şi indiferen a fa ă de oameni. Aşa stând lucrurile. fiindcă altminteri fură al ii". să-l alegem pe . orice. sunt haiduci iresponsabili care nu pun pre pe munca în echipă şi cred că pot să înşele aşteptările clanului şi vigilen a căpeteniei. nesim itul o să aibă grijă ca la masă să-i îndepărteze capul cu furculi a şi cu itul şi cu asta basta. Ce să fie. secretarul întreprinzător se dedică unei îndeletniciri care-l pune într-o cu totul altă lumină. Pe Codul Penal se aşază duios cartea de rugăciuni. iar după-amiaza psalmodiază cu evlavie şi aplomb. sticle de ulei. secretar de primărie sau consilier local. Ihtiologia nu i-a plăcut niciodată. cei care ajung să se îmbrace în zeghe şi să vadă lumea printre zăbrele. În timpul liber.

înjură şi afuriseşte. şi? Adevărat. Da i-ne voturi şi livrăm la schimb ce vă pofteşte pipota. Se dă ceva. ia să vedem. alteori dai peste un ziarist căruia un ministru tocmai i-a spus să aibă grijă că via a e scurtă... sau peste un politician expediat în misiunea de numărare a ouălor. divor ul de buna-cuviin ă se petrece institu ionalizat. Ce om cumsecade. dar nu şi în maturitate. distinşii domni se mai încaieră. Şi e chiar pentru mine. ăsta ce mai e? A. după ce scapi de sub impresia clipei î i dai seama că ai în fa ă un mecanism cu toate ro ile unse. o cutie de bomboane. Politicianul e pus la zid — nu fără motiv. Infla ia de fapte creştineşti urcă la cote ame itoare înainte de alegeri. Asta e pentru mine? Toată punga? Daaa? Să-i trăiască familia. Şi promisiunile mincinoase sunt tot o formă de nesim ire politică. politicienii scot din joben solu iile magice pe care nu le-au găsit în precedentele patruzeci şi şase. la poarta şcolii sau a azilului de bătrâni opresc pe nepusă masă camioanele bunăstării de moment. dar nici ăsta nu-i un capăt de ară. lăcătuş sau pensionar — e ridicat la rangul de partener în elept pe al cărui discernământ mizează to i. Adevărat.cel mai mare — a func ionat fără cusur. Alegătorul — ăran. spirala promisiunilor se înal ă ame itor. Sastiseala creşte de la o zi la alta. Aici nesimirea îşi demonstrează caracterul transpartinic şi for a de contaminare. boierul tot boier. Şi ce scrie pe verso? „Am toată-ncrederea în tine. un sistem greu ameliorabil. Mă rog. în raport invers cu încrederea. bombăne. e-n versuri. Iar nesim itul politic ştie foarte bine lucrul ăsta. un pachet de cafea. „Să cerşim de la cei care cerşesc". un fluturaş cu autograful domnului X. Se promite totul. aşa sună mottoul nesim itului plecat la vânătoare de voturi. Din ele coboară zdrahoni cu jachete pe care stă scris numele binefăcătorului. Adevărat. Şi mă rog cine e milostivul? A. Odată declanşată campania electorală. aşteptăm perfec iune douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toată silin a să păstreze România eternă şi fascinantă. Armate de specialişti sunt convocate de nicăieri spre a confirma apropiatul triumf. Omul de rând câştigă în mefien ă. Când chemarea e atât de înaltă. Şi e fără bani. La orizont se iveşte primejdia unui alt gen de inunda ii: cele în lapte şi miere. are vreun rost să căutăm pete în soare şi noduri în papură? Nu suntem caraghioşi? . Oho. Şi chiar dacă la Senat sau în Cameră au loc uneori răfuieli nedemne sau schimburi de injurii. Domnul X mă cunoaşte. Pe străzi desfundate. lumea trăieşte constant prost. Sub cupola lui. Vreme de trei ani şi zece luni. Şi mai spun unii că domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus şi nu vor s-audă de oamenii amărâ i. începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert Metallica gratuit. o Cola la doi litri şi. marea arenă a nesim irii politice rămâne parlamentul. Cârcotaşi. Două rude de salam. trei pâini. Alege i-ne şi-o să ne pupa i mâinile." Ia te uită. ce să zici? Fireşte însă. o maşinărie performantă. pe holurile parlamentului mai vezi câte-un premier care se plimbă cu bicicleta. Lumea se strânge din reflex. Cusurgii prin voca ie. Bogdaproste. În două luni. pe uli e fără canalizare. domnul X? Ehe. Retorica individuală se pune în acest caz în slujba exerci iilor de seduc ie. Ei. tot un amănunt pasabil. Votează-mă şi va fi bine. Forma explozivă a acestei strategii răsuflate este mita preelectorală. Pune i ştampila pe numele nostru şi n-o să vă pară rău. Ia să vedem.

zâmbetul i se preschimbă în rictus.Nesim i ii din parlament îşi trag for a din felul în care întâmpină perioadele spinoase din via a ării. aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste. căci dormitul în pantaloni şi sacou provoacă un mic disconfort termic. Azi nu prea are chef de interven ii în plen. legile care trebuie votate sunt atât de importante. senatorul inaugurează a doua rundă de picoteală cu conştiin a datoriei împlinite. şi mâine e o zi. Aghioasele senatoriale in pagina unu a ziarelor. Uite. Strădania nu ine mult. încât orice absen ă poate fi percepută ca lipsă de interes. se va găsi oricând un coleg care să-l suplinească. Una dintre ele este jocul de-a cartela. În fond. nepoată sau cunoştin ă aflată întâmplător în zonă. subliniat de horcăieli decise. Dar nu to i parlamentarii dorm sau beau cafele. Când se trezeşte. Dacă parlamentarul e re inut de treburi presante (o cafea la bufet sau tragerea la sor i din preliminarii. socri şi cumna i. Mâinile îi zac inerte pe lângă corp. Fiecare castană a sor ii peste scăfârlia na iei este parată inteligent şi eficace. Pieptul i se mişcă amplu. Unii votează în timp ce efectuează revista presei. Pe obrazul puhav i se prelinge un firicel de transpira ie. Mă rog. inând . Iar acum o lună s-a inaugurat restaurantul de la mezanin. dar. Bie ii oameni trudesc pe rupte. există riscul ca la încheierea lucrărilor să fie interpelat de un prăpădit de ziarist căruia i se pare că a făcut descoperirea vie ii. fiindcă drumul spre progres impune acomodări în viteză. La şaptezeci şi două de ore după ce se anun ă creşterea riscului de ară. De îndată ce statele sceptice emit obiec ii fa ă de ridicarea vizelor. e treaba şi riscul lui. pentru care fiecare secundă contează. sub formă de amică. Aten ia lor distributivă l-ar face de râs pe Napoleon. dar pe buze îi înfloreşte la un moment un surâs mul umit. capul dat pe spate şi coama leonină răsfirată pe spătar. Politicianul nesim it are păreri aparte despre spiritul civic şi ine să le vadă concretizate. la un moment dat o s-o găsească. Dacă neisprăvitul chiar o caută cu lumânarea. Iar dacă respectivul coleg nu are dexteritatea necesară folosirii clandestine a cartelei. vorba lui Scarlett. Înfrânt. înaltul for decide schimbarea parcului auto. E mai bine să votezi pe fals decât să nu votezi deloc. solu ia poate veni din exterior. Sub cupolă trăiesc şi spirite energice. nesim irea îmbracă şi forme vivace în parlament. Nimeni nu ştie ce. Alesul e surprins prăvălit în scaun. Bineîn eles. într-un ruliu şi tangaj oniric. La trei zile după creşterea accizelor. E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodată. copii. După două minute. Sigur. Senatorul visează. nu mai departe de săptămâna trecută s-a dat în folosin ă piscina de la ultimul etaj. sunt tot mai dese cazurile când truditorii simt nevoia recuperării la locul de muncă. cu gura larg deschisă. difuzată în direct la televizorul din restaurant). Fiecare val de scumpiri beneficiază de o ripostă tranşantă. senatorul se ridică în scaun şi încearcă să-şi dea seama cât de mult au avansat lucrările. cvorumul întrunit votează fără emo ii dublarea salariilor pentru parlamentari. Nimeni nu se poate plânge că parlamentul nu lucrează. Crede i că-i uşor să lup i pe atâtea fronturi şi să faci fa ă atâtor provocări? Ca dovadă că activitatea parlamentară vlăguieşte.

Teancul de legi n-are decât să aştepte zile mai prielnice. Aşa că lăsa i-mă-n pace. a i auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. Există şi politicieni sub iri." Traseistul . Inge („Originalitatea este un plagiat nedescoperit") şi transformată iute în alibi. „Şi mă rog de ce sunt acuzat? Că am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al câtorva francezi obscuri? Şi? Asta-i plagiat? Vede i-vă de treabă. N-am făcut decât să traduc nişte cursuri pentru studen ii mei. Orice copil sănătos a avut zile când a dat cu flit şcolii. Poftim? Cum adică. Nu trebuie omise cazurile de politicieni care îmbină nesim irea cu furtul. mă trata i ca pe-un tâlhar? Ei bine. Aici era vorba de trei autori. faci cercetare. nu accept. ocupa i şi cu o grijă neostoită fa ă de problemele celor care i-au trimis acolo. conferind potlogăriei aura binelui comun şi a interesului general. Cu to ii sunt oameni dinamici. nu la mititei şi amandine? Doar fiindcă încasează un salariu de zece ori mai mare decât cel mediu pe economie? Doar fiindcă de randamentul lui atârnă coeren a şi rigoarea legilor? Doar fiindcă beneficiază de privilegii interzise celorlal i? Ne copilărim. i-am văzut la lucru şi ne-am dat seama cât de mare e poten ialul mistificator pe care şi l-au exersat în timp. Al ii studiază proiecte de lege şi trimit e-mailuri prietenilor. A i ghicit. şi chiulul în masă. Şi-atunci de ce parlamentarul nu are voie să se desprindă periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar fiindcă l-am ales ca să fie prezent în sală. dar nici aşa. Nu e vorba nici măcar de înal ii demnitari care fac afaceri cu statul. de parcă ar face semn că le curge sânge din nas. Şi apropo. Uite ce-a spus: dacă furi de la un autor. iar la nevoie să invoce o cauză nobilă. n-ave i cum. omul nostru copiază vârtos şi nepăsător. Într-un cuvânt. atle ii preluării fără ghilimele. Al ii se scobesc în nas şi vorbesc la telefon. R.mâna ridicată mult după încheierea votului. Iar dacă totuşi un accident nefericit îi va curma drumul spre prestigiu. E o mândrie să-i priveşti. De data asta însă. nu maşină!". Am şi eu demnitatea mea. Cunoaşte i vreun elev care n-a chiulit niciodată de la ore? Nu. Îi ştim. La umbra acestor cuvinte. nu mai e vorba de şterpelirea unor conserve sau de înfruptarea frauduloasă din fondurile europene. La ei m-am gândit. Printre manifestările nesim irii parlamentare se numără. Al ii îşi fac vânt cu textul unei mo iuni de cenzură şi studiază pe internet ofertele de petrecere a concediului în Bali. va şti să împrăştie perdele de fum. care fură corespunzător. e convins că predecesorii în ale furtului au fost nişte cârpaci şi că doar el de ine re eta pungăşiei nedovedibile. nu de unul. La fel ca orice spărgător de case sau de birouri de schimb. Există zile când sala plenului se goleşte de parcă tocmai s-a anun at găsirea unei serviete-diplomat dubioase. Politicianul plagiator îşi întemeiază lucrarea pe o vorbă de duh aflată de la W. dacă furi de la mai mul i. zău aşa. Numai cine a huzurit toată via a poate nesocoti acest tip de presiune. cariatidele raptului intelectual. sunt virtuozii împrumutului ilicit. Unde mai pui că traducerea se plăteşte prost. Al ii joacă solitaire şi se între in cu vecinii de scaun. evident. plagiezi. Ia să ne gândim. Şi nu se face. În via a fiecăruia vine un moment când simte nevoia să spună „Stop! Ajunge! Nu mai pot! Sunt om. N-am pretins recunoştin ă. plagiatorii.

când traseistului i se refuză un privilegiu sau — şi mai grav — când privilegiul respectiv îi este oferit altcuiva. de mâine o să se înfăşoare în toga austeră a ărănismului. Aşa stând lucrurile. Dacă până ieri el vitupera de pe pozi iile na ionalismului sălbatic. După o matură chibzuin ă. Şi dacă tot am stabilit că românul e adaptabil. i-a atacat pe to i cei care au îndrăznit să critice partidul. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu o flexibilitate peste medie. atunci când îşi propune. Amicul care-l înso ea şi la şedin ele de partid. Sunt şi ei de la Dumnezeu lăsa i. Inconsecven ă? Nici vorbă. Dintr-odată. îi interiorizează reperele şi le răspândeşte sârguincios în teritoriu. Dacă până acum traseistul era social-democrat. i s-a luat vălul de pe ochi. nimic nu-l opreşte pe traseist să se orienteze din mers. omul nostru se întristează. nici curvăsărie. Prima constă în capacitatea de-a te declara dezamăgit de partidul pe care-l părăseşti cu acelaşi avânt cu care î i anun aseşi înrolarea. O deziluzie masivă îi întunecă orizontul. Traseistul e gata să. Drume iile de la un partid la altul colorează viu spectacolul na ional şi se întemeiază pe o formulă care a făcut deja ocolul României în optzeci de vile: numai boul e consecvent.i explice patetic că a fost victima unei erori de percep ie şi că. O simetrie pitorească guvernează drumul traseistului de la o forma iune politică la opusul ei. Însă dacă aşa răsplăteşte partidul fidelitatea. Mai mult i-ar fi fost imposibil să facă. Întreabă rar. fără să anun e delimitări sau divergen e. numirea într-o func ie bine remunerată sau amorsarea unor înlesniri pentru firmele la care este ac ionar. de-acum încolo o să fie liberal. el tatonează abil alte partide. doar n-o să facem o excep ie tocmai cu politicienii. deşi legea i-o interzice. dar răspunde des. Bronzul fără pată de acum o lună s-a transformat într-o jigodie ordinară. se retrage din partidul A şi aterizează senin în partidul B. fixându-se. un mărşăluitor cuminte sub flamurile fluturânde ale partidului care l-a primit în rândurile sale. în fine. Luna de miere cu partidul se consumă entuziast.i recunoaşte eroarea şi de-a o lua de la capăt. acest lucru urmează unei acomodări bine dozate. traseistul are memoria mai scurtă decât fitilul unei grenade.Însă poate cea mai savuroasă formă de nesim ire politică este traseismul. protec ie şi pe margini. şi la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare fără . Or. şpagatul comportamental nu e o acroba ie primejdioasă. colegul de ieri devine duşmanul de azi. A fost servil cu cine trebuia. Pentru el. asta nu e ipocrizie. Sistemul de aşteptări i-a fost înşelat prin manevre nedemne. mai uscat. Spiritul lui se îmbină în cazul ăsta cu o altă calitate de căpătâi: puterea de a-i scălda în înjurături pe cei pe care i-ai copleşit cu laude până săptămâna trecută. nici fariseism. ai nevoie de câteva calită i esen iale. Ca să răzbeşti. Numai că. Nu e dubitativ. Capacitatea traseistului de a avea revela ii oportune impune reevaluări energice şi piruete de patinator rutinat pe ghea a politicii na ionale. a contribuit generos la ultima campanie. Mai curat. fie el preşedin ia unei comisii. Nu oricine dă rezultate pe tăpşanul politicii de partid. ci convins până-n pânzele albe de în elepciunea şi buna-credin ă a deciden ilor. ci pur şi simplu curajul de a. Timp de câteva zile. N-ar fi corect. În principiu. Şi-a urmărit tenace scopul. Euforia angajamentului atinge acelaşi nivel cu dezgustul decuplării. ci dovada unei nesfârşite versatilită i. Politicianul este un soldat fidel. nu are ce să-şi reproşeze. Personal. cum e normal asupra celor care cresc în sondaje. Se conformează politicii fixate la centru. făcând dovada unei adaptabilită i care începe de la reglarea discursului şi se încheie cu năpârlirea ideologică. Fisura apare când partidul scade în sondaje.

ba chiar despre nevoia de schimbare? Iar dacă el simte această nevoie o dată pe an. E uşor să stai pe margine şi să ară i cu degetul. Nici asta nu-i ridică întrebări. Pentru a-şi ilustra ataşamentul la noua structură. democratul conservator şi celelalte stru ocămile din menajeria politică sunt maeştri în arta tocmelii. Face televiziune de cinci ani şi tot n-a învă at să-şi tutuiască invita ii.P. da' ştii că le zice bine? De ce nu l-om fi transferat mai devreme?" Uneori. Po i să invoci protec ia socială diminea a şi concuren a liberă seara. Fiecare dintre componen ii castei afişează o superioritate găunoasă şi se comportă după un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica ie. Una zgomotoasă şi ofensatoare le deschide ochii noilor colegi.I. Cu nesim itul la televizor Dar sigiliul de V. nesim irea e consecin a firească a statutului. traseistul se cufundă în voluptatea excesului de zel. înjurându-şi tovarăşii de altădată. Nici una dintre ele nu-l confiscă definitiv. Iar traseistul a descoperit între timp scurtăturile care-i asigură îndeplinirea obiectivului. Traseistul e capabil de o navetă interminabilă între partide şi de un slalom abil printre idei şi doctrine. Po i să mături pe jos cu ideea de proprietate primăvara şi s-o elogiezi stentorial toamna. În fond. Traseistul trăieşte clipa şi face din acest lucru prioritatea absolută. Prin urmare. toate îi folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnică într-o ierarhie. „Uite-l şi pe ăsta. În cazul lor. Cine-i vede la lucru râde cu un ochi. calită ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa ia de-a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide. nu-l marchează doar pe nesim itul politic. arhitec i ai compromisului şi fachiri ai răzgândirii conjuncturale. sub a cărei aparen ă mieroasă se ascunde un pericol fără seamăn pentru ară. iar mustrările de conştiin ă ridicole. El ştie că tergiversările sunt inutile. fie ei realizatori de emisiuni. Prea pu in contează că. îmbră işează o retorică agresivă.scrupule. Calitatea de nou-venit îl obligă să recupereze decalajul care-l separă de colegi. moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. Dar ia să-i vedem pe to i cârcotaşii ăştia cum s-ar comporta dacă ar intra şi ei în vârtej. plânge cu celălalt şi clatină resemnat din cap. nu vorbeşte toată lumea despre dorin a. Oho. Po i să te solidarizezi cu ungurii astăzi şi să-i afuriseşti mâine. Confratele întru idei înalte a eşuat la malul nisipos al ratării. O categorie vrednică de aten ie îi include pe teleaşti. de ce să fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politică şi n-a văzut cum se iscălesc târgurile politice mai are naivitatea să arunce reproşuri şi să formuleze critici. în care sarcasmul gratuit. Excep iile de la regulă sunt de obicei desconsiderate şi suscită comentarii acide din partea breslei. Po i foarte bine să fii antisemit în 2003 şi filosemit în 2004. O înregimentare tăcută nu impresionează pe nimeni. Finul afin s-a preschimbat în sfârâiac caraghios. glumita de doi bani şi insulta la adresa „foştilor" se completează armonios. „Ia te uită ce achizi ie importantă am făcut. Liberalul socialist. Traseistul reintegrat are grijă să-şi merite carnetul cu noua siglă. îşi înfierează într-un fel propriile convingeri din trecut. Pe cine crede că prosteşte cu fi ele astea?" Un bun prilej de sondare a nesim irii televizive îl oferă calitatea de invitat .

duduia deleagă sarcina invitării uneia dintre asistente. Ocupată până peste cap." Pe ecran. Încă de la primele schimburi de fraze. „Domnule. o persoană sub treizeci de ani şi aflată în raporturi de caldă familiaritate cu oricine îi calcă în platou." Namila îl priveşte cu o nedumerire sinceră: „E vreo grabă? Servi i un pateu. A sosit şi restul distribu iei. În principiu. Dar ce să vezi? Invitatul e căpos. După câteva vreme.i mănânc fica ii"." Resemnat. invitatul e punctual.-ului (sau.-ei). Întâmplător. tutuieşte jovial pe toată lumea. Am fost chema i pentru ora două şi-am aflat că filmăm la patru jumate. musafirul aşteaptă până la ofilire să fie băgat în seamă de cei care l-au chemat în studio. dacă prefera i. Încet-încet. malacul îi face într-un târziu hatârul comunicării verbale şi-l informează fără precau ii: „Nu-i voie să schimba i. e prea de tot. După câteva minute. „donşoara Lili" îşi pune la bătaie tot farmecul pentru reuşita emisiunii. Din punctul de vedere al asistentei. Unul dintre ei încearcă să-i ceară explica ii asistentei. îi cere socoteală zdrahonului care veghează lângă uşă. nu-i frumos s-o supăra i pe donşoara Lili.I. care află consterna i că au de aşteptat mai mult decât ar fi crezut.-ul care o concepe — să zicem. Nici unul nu pare genul de om cu care realizatoarea să-şi fi petrecut concedii. el constată că nu e singur în cameră. că. Dacă-ntr-un sfert de oră nu intru la filmare. întrebându-se în gând dacă această formă de dispre mat face parte tot din politica firmei. vă bate i joc de timpul meu. Zdrahonul care l-a condus în cameră observă tentativa de răzvrătire şi o curmă cu un gest scurt al degetului. ea îi cheamă pe to i şase la aceeaşi oră." Zdrahonul surâde împăciuitor.P. dialogul care se înfiripă duce la concluzii triste pentru patru dintre cei şase oaspe i.la o emisiune care se înregistrează azi spre a fi difuzată peste două săptămâni. Chiar dacă emisiunea are trei module şi la fiecare modul există doi invita i. După ce e legitimat ca un călător surprins fără bilet. Probabil ca să se familiarizeze cu stilul gazdei şi cu decorul emisiunii. Îl lua i după filmare. Politica firmei. dar ia-o de unde nu-i. o tânără apetisantă. Asistenta primeşte o listă de persoane pe care le convoacă în numele V.P. pun să se-aducă. î i dai seama că e ceva în neregulă. Din păcate pentru el. Ar prefera să vadă ştirile.I. În încăpere se găseşte o măsu ă pe care se află un termos gol şi o farfurie pe care cinci alune stinghere aşteaptă să fie ciugulite. în dreapta autoarea unei căr i despre polite ea publică. la televizorul lăsat să meargă de diminea ă invitatul poate vedea una dintre edi iile trecute ale emisiunii la care a fost chemat să participe. Şi oricum. mai curajos şi mai irascibil." „Da i-o naibii de cafelu ă. musafirul se lămureşte şi vrea să comute pe un alt canal. Într-un col .I. Nu se poate aşa ceva. În stânga ei se găseşte un profesor universitar cu părul alb. încât fata alege solu ia siguran ei depline.P. Silit de împrejurări. se discută despre bunele maniere şi despre inaderena noii genera ii la rigorile etichetei şi ale polite ii elementare. cu ochi frumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian — stabileşte o listă de musafiri cu care vrea să stea de vorbă. omul e condus într-o cămăru ă unde i se sugerează să aştepte. Avertismentul primit o sperie atât de tare. V. misiunea a fost îndeplinită. buletinul dumneavoastră e la noi. o cafelu ă. Dacă nu mai e. aşa că la două fix deschide poarta televiziunii. Un altul. având grijă să-i susure la ureche: „Să nu întârzie vreunul. invita ia e făcută pentru ora două. filmările pentru primul modul încep la patru. „Ehe. V. dar. Una şi cu una fac două. ca să se evite pocinoagele. Ciuleşti urechea şi te edifici imediat: realizatoarea. Nu mai vrea pe postul ăla şi pace. revelioane sau . plec şi n-ave i decât să face i emisiunea cum o i şti.

zile de naştere. Şi totuşi, tânăra nu renun ă la tutuire. I s-a spus că acesta e cârligul cel mai sigur la public. I s-a mai spus că, dacă e protocolară şi hipermanierată, rămâne fără public. Iar dacă nu i s-au spus lucrurile astea, le-a dedus singură. Rezultatul este instituirea bătutului obligatoriu pe burtă, a trasului de şireturi până se rup. Însă la o privire mai atentă, nu-i o onoare să fii tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Dacă nu te chema el în emisiune, mai ştia cineva de tine? Vezi? N-are rost să fii mărginit şi să priveşti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tutuieşte, dar tot el te saltă în ochiul public. Fii sincer cu tine însu i: nu merită? Tutuirea în platou a unor oameni pe care amfitrionul îi vede pentru prima oară e unul dintre reperele de neclătinat ale emisiunilor TV. Şi într-o dezbatere, şi la o emisiune-concurs, scenariul e acelaşi. Sigur, po i să-l întrebi pe împricinat de ce adoptă această abordare, iar el î i va răspunde după cum urmează: a) şi-n America e la fel (evident, omul uită că în engleză you înseamnă şi „tu", şi „dumneavoastră", dar nu contează); b) dacă spun „Nae" în loc de „domnule Dragomirescu" sau „domnule profesor" câştig timp şi, cum timpul costă bani, înseamnă că mă mai aleg şi cu niscai parale; c) da' tu cine eşti, bă, să judeci, ai făcut televiziune şi nu ştiu eu? d) nu- i place, uită-te la altceva. Nesim irea V.I.P.-ului e incompletă fără acest amestec de condescenden ă, miştocăreală şi ar ag.

Nesim itul moderator
Unul dintre spectacolele de urmărit neapărat este cel al nesim itului moderator TV. Cât de oximoronică este această formulă afli din primele minute ale emisiunii, când consta i că moderatorul nu e doar lipsit de modera ie, ci şi nemoderabil. În locul unui om care ştie să asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hrăneşte din convingerea că rostul invitatului nu e de-a vorbi, ci de a-l asculta cumin el pe cel care l-a chemat la emisiune. Musafirului i se rezervă în aceste condi ii rolul de martor care asistă neputincios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorâtă dintr-o irepresibilă dorin ă de-a se pune în lumină şi de-a epata. Invitatul se aşază pe scaun şi aşteaptă calm să fie întrebat şi să răspundă. Ar fi preferat să nu participe la emisiune, însă buna creştere şi tema atractivă a discu iei l-au convins să răspundă prezent. Totuşi, moderatorul le ştie pe-ale lui. El se lansează într-un discurs introductiv care durează vreo zece minute, după care catadicseşte în fine să adreseze prima întrebare. Invitatul trage aer în piept, îşi drege glasul, deschide gura şi, când să vorbească, e amânat printr-o interven ie hotărâtă: „Aflăm răspunsul după publicitate". Cum reclama e sufletul comer ului — şi fiindcă oricum i se taie sunetul —, omul acceptă docil. Îşi adună gândurile, străduindu-se să nu uite ce avea de spus după ce se va fi terminat calupul publicitar. Numai că la reintrarea în emisie cel care vorbeşte e tot moderatorul. A considerat că se poate şi fără răspunsul invitatului, aşa că trece la următoarea chestiune, pe care o prefa ează printr-un nou puseu de gureşenie. Musafirul se scufundă treptat în scaun, cu un aer abstras şi posac. Începe să-şi dea seama că a greşit răspunzând invita iei. Impresia i se confirmă când îşi dă seama că a trecut mai bine de o ju-

mătate de oră, iar el abia a apucat să spună doar „Nu neapărat, însă...", „Da i-mi voie să încep cu o precizare..." şi „Din punctul meu de vedere...". La un moment dat a fost cât pe-aci să termine o frază, dar interven ia de ultim moment a moderatorului i-a răpit şi această plăcere. În consecin ă, aşteaptă încordat următoarea pauză publicitară, ca să aibă o mică explica ie cu volubilul amfitrion. Şi pauza vine. E vremea detergen ilor, a iaurturilor, a telefoanelor mobile şi a mărcilor de bere sau de coniac. Profitând de răgaz, invitatul se interesează sfios care e menirea lui în emisiune. „Dar ce s-a întâmplat?" întreabă intrigat moderatorul. „Dacă tot m-a i chemat aici, poate vă interesează şi ce am de spus", îngăimă oaspetele. Gazda îşi ia un aer opărit în fa a acestei fronde incipiente. „Dom'le, stai pu in. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit şi matale şi-o să mai vorbeşti, dar cu măsură. Ar fi şi culmea, la mine-n emisiune să vorbească altu' mai mult. Matale cum te-ai sim i să- i intru-n casă şi să- i spun unde să- i pui hainele şi ce să găteşti? E normal? Păi vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu- i convine, altădată nu mai pupi." Un mugur pe această ramură a nesim irii V.I.P. este moderatorul care dă impresia că-şi apreciază invita ii, dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine bine. El are un modus operandi altoit pe o vorbă a lui Mark Twain: „Nu pot să-i sufăr pe oamenii care continuă să vorbească în timp ce-i întrerup". Interveniile lui n-au nici o noimă, dar vor să creeze în rândul privitorilor impresia că omul e „în chestiune", că ştie despre ce e vorba în frază. În realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are o explica ie mult mai simplă. Moderatorul trebuie să-şi justifice într-un fel prezen a în platou. Dacă stă şi tace, şefii vor crede că nu e bun de nimic şi-l vor scoate din grilă. Aşa că rămâne într-o pândă perpetuă şi, de îndată ce vede că musafirul a ajuns în punctul-cheie al argumenta iei, se repede asupra lui şi-l obligă să se oprească. Invita ii reac ionează de la caz la caz. Unii se simt de parcă ar fi puşi să facă box cu umbra. Al ii îşi pierd firul şi încep să divagheze. În fine, curajoşii ripostează scurt: „M-a i întrebat ceva. Atunci face i bine şi asculta i-mă." Efectul acestei puneri la punct durează cât o cursă olimpică de o sută de metri plat. La primul prilej, moderatorul se bagă din nou în vorbă şi bucla nesim irii se închide. Deloc neglijabile sunt emisiunile în care realizatorii sau moderatorii se răfuiesc cu persoane care nu sunt de fa ă şi cu care au avut divergen e în trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. Însă dacă vrei câştig de cauză, n-are rost să- i alegi mijloacele. Importantă e victoria, nicidecum felul cum o ob ii. Realizatorul a fost informat că X sau Y i-a reproşat public un exces, un derapaj sau o gafă. Condi ia lui de V.I.P. îl sileşte să nu lase nepenalizate aten ionările de acest tip. Căci aici nu e vorba de răzbunare, ci de restabilirea raportului corect între nesim itul V.I.P. şi contestatar. Solu iile sunt două la număr: ori îl urechezi pe îndrăzne când ştii că nu e în ară şi nu- i poate răspunde, ori profi i de primul prilej şi-l iei la scărmănat în public, având însă grijă să transmi i instruc iuni precise echipei cu care lucrezi. „Băi, fi i aten i, dacă vrea boul ăla să intre în direct, îi tăia i macaroana. Să nu vă prind că-mi da i legătura. N-am ce să discut cu el."

Nesim itul răsfă at în mass-media

Dar insigna de V.I.P. nu stă doar la reverul ariviştilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. Şi nu doar ei pot să ilustreze nesim irea cu panaş. Lumea greşeşte când crede că apogeul nesim irii V.I.P. a fost atins de înaltul demnitar care a răspuns ironiilor legate de orientările lui homosexuale printr-un îndemn plastic şi viforos: „Cei care cred aşa ceva să-şi trimită nevestele la mine, ca să se convingă". Lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tranzi ia carpatină a impus treptat o nouă formă de persoană publică, de răsfă at al media, de client obsesiv al ştirilor în prime-time şi al primei pagini de gazetă. Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceriştii dornici de expunere. Vehiculele preferate ale acestor Evereşti ai nesim irii sunt fotbalul şi politica. În jurul lor zumzăie un alai de u eri devota i, cavaleri de oroare cu bicepsul cât craniul, heralzi ai delirului şi cântăre i în strună gata să-şi închirieze conştiin a pentru un post căldu sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bază este să-l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen ial, de vorba lui care dizolvă răul şi de fapta lui care e temeiul lumii perfecte. Nesim itul V.I.P. din categoria amintită ştie că mul imea vrea circ diminea a, la prânz şi seara şi e gata să-l ofere, cu sau fără pâine. Privi i-i cu detaşare. Este animalul perfect al tranzi iei: isteric, apucat, insultător, gata să dea bani cu o mână şi să învârtă cu itul cu cealaltă, convins că are fir scurt cu divinitatea şi că e singurul sănătos într-o lume virusată, sălbatic în duelurile pseudopolitice şi chefliu fără perdea la nun ile interlope, orbit de propria dimensiune şi fascinat de pildele biblice, inând statuia Sfântului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasmă, ridicând biserici şi înjurând de dumnezei, mâncând telemea acasă şi somon fume la restaurant, disponibil la orice oră din zi şi din noapte pentru scandal şi balamuc, afectuos cu nevasta şi gre os cu femeile care nu i se închină în altarul politicii, lăcrimând când e săgetat de amintiri personale, dar imbatabil la pusul poalelor în cap, sentimental pe ritmuri de manele şi inflexibil când debitează enormită i, de neoprit în marşul lui împotriva normalită ii, sfidător în fa a legii şi permeabil la indica iile de sus, obişnuit să comande fripturi şi năzuind să comande oştiri de războinici aleşi după chip şi asemănare, scăpat din corsetul oricăror norme de comportament, bun de gură şi belaliu, ilogic şi generos, incapabil să trăiască fără perfuzii TV, îmbrăcat de la firme străine şi propovăduind deşăn at românismul, momit de ispite voievodale şi crâncen în jurămintele de răzbunare, şmecher în afaceri şi infantil în gândire, şef de cuib, echipă şi partid, abonat la revela ii şi deopotrivă la erezii, instalat în foişorul trufiei, autoipostaziat în urs, luptător şi preşedinte de ară, curajos în spatele bodyguarzilor, nerăbdător să scoată sabia, dar neputând să ină pixul. V.I.P.-ul astfel descris dezvoltă comportamente patologice pe care anturajul începe prin a le admira şi sfârşeşte prin a le reproduce. Dacă el rezolvă disputele cu pumnul sau sudalma, ceilal i se simt obliga i să-i calce pe urme. Frisonul emulativ e la el acasă. După ce nesim itul-şef bate un ziarist, adjunctul lui îşi repede pumnul în falca unui suporter. Dacă stăpânul prealuminat descoperă o uneltire mârşavă a rivalilor, mâna lui dreaptă dezgroapă trei. Dacă El, Supremul atacă fără discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesim irea care aruncă în aer totul, începând cu Vechiul Testament şi terminând cu ANAF-ul. Dinamita plasată de nesim itul V.I.P. sub şezutul individual şi în esutul social şterge în cazul de fa ă contururile lumii fireşti şi condamnă la sminteală. Este interesant să-i studiezi pe reprezentan ii acestei categorii în clipa

Se comportă după cum îi vine. iar valabilitatea lor a fost testată în timp. La etajul doi. Nesim itul nu se mai fereşte şi nu mai acceptă să joace roluri de ochii lumii. neştiind ce să cred. Criteriile de admitere se ştiu. începe să se bâlbâie şi până la urmă varsă o tonă de mizerii în capul curiosului imprudent. Altul amenin ă că sună la conducerea ziarului şi cere măsuri punitive urgente. dat fiind că demaraseră procedura la 6. Un burghiu a prins să foreze un perete. e spa ioasă şi primitoare. şi apoi mi-am ridicat privirile. M-am dat jos din pat cu mişcări de păpuşă dezaxată şi mi-am aruncat ochii pe geam.când cineva — de obicei. În fine. încercând să văd despre ce era vorba. să fie generos când se ştie filmat şi zgârie-brânză în rest. dar impresia că eram supus unei torturi umilitoare a rămas. Visul s-a risipit. Epilog M-am trezit buimac. Altul îl drăcuie scurt. Trei bărba i găureau asfaltul cu aerul că împlinesc un ritual păgân. Mare nesim ire.I. care profita de mine ca să experimenteze ultima inven ie în materie de timpanoplastie. M-am uitat la ceas şi am văzut că era şase şi jumătate diminea a. să aşeze între el şi omul de pe stradă o distan ă de neacoperit. să aibă conştiin a propriului statut şi să abuzeze de ea ori de câte ori are prilejul. să se supună doar regulilor tagmei. rezervându-i acelaşi tratament şi operatorului care filmează.P. Pojghi a de civilitate se crapă şi lasă să se vadă nesim irea violentă. neprelucrată. Pe la jumătatea duşului. Două minute mai târziu. un ziarist — le pune o întrebare incomodă. Probabil că acesta este de fapt punctul lui vulnerabil: neputin a de-a sesiza momentul când un avantaj aparent se transformă în handicap decisiv. altul urcă la volan şi simulează că vrea să-l calce cu maşina pe temerar. coana Mi a tocmai . Categoria nesim i ilor V. semn că vecinii de jos tocmai votau schimbarea. propagandă sau prozeli i. fie pe ambele. Am sim it un sfredel în urechi.50. Oricum nu l-a interesat niciodată — poate doar atunci când a apărut la televizor ca să facă politică. să pretindă respect şi să ofere în schimb mojicie. Am ieşit pe uşa blocului şi după doi paşi m-am sim it atacat de nişte musculi e ciudate. Mi-am dat seama totodată că dormisem mult mai pu in decât îmi propusesem. mi-am spus cu năduf şi am intrat în baie. Ceva dezagreabil şi drastic se petrecea dedesubt. fără să se gândească la ce va spune lumea. pe când filozofam pe tema actelor ratate. Visam că nimerisem pe masa de opera ie a unui chirurg avangardist. Nesim itul V. Şi probabil că era mult de votat. Cine vrea să adere trebuie să întrunească un set de însuşiri la îndemână: să fie convins că i se permite totul şi nu i se refuză nimic. în zgomotul unui pickhammer insistent. are alonja notorietă ii.I.P. E greu? Nu din cale-afară. Am rămas cu săpunul pe mine. apa s-a oprit brusc. gresia şi faian a au început să zornăie amenin ător. dar nu se pricepe s-o valorifice întotdeauna. Mi-am trecut mâinile prin păr. am înjurat neputincios şi am deschis ochii. fie camera video. Altul încearcă să confişte fie microfonul. Altul îl priveşte cu ochi şerpeşti şi-l scuipă în fa ă. Unul dintre cei descusu i se congestionează.

am deschis geamul din dreptul meu. după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună în elegere între păr i — „suntem oameni. n-ar fi avut cum să mă audă. Sonorul e dat la maximum. domnu'. am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăru ă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. Acum e două noaptea. pe jumătate ca să-mi scutur măcar o parte din recolta de firimituri. dragostea mea. odată sosit la locul faptei. ci şi de la vecinul de deasupra. Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. La ce hărmălaie se auzea din apartament. Culmea e că o cheamă Gioconda. Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. mul umit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece. însă fără succes. Iar din câte ştiu. cu excep ia vecinei de dedesubt. peste două zile „e nuntă în cartier". care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. Absolvă cursurile Facultă ii de Filologie din Bucureşti. după care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Gu ă a prins să se văicărească sfâşietor: Iubirea ta. o mână păroasă mi-a închis geamul cu o mişcare care nu admitea replică. dar nu doar la robinet. Din jur sim eam cum mă înconjoară izuri care mai de care mai îndrăzne e. Fata acordeonistului de la unu se mărită. am scos o carte din geantă şi am dat să citesc. Noua formă de mătrea ă pe care o contractasem prin amabilitatea ei m-a făcut să clatin din cap — pe jumătate de nervi. am încercat să văd un film. care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul. Când m-am întors acasă. Într-un târziu. nu animale" —. Am apucat să citesc o frază. /Iubirea ta e-o vorbă goală. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. / Mi-a otrăvit inimioara. Un etaj mai sus. ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncu ă. Din spate. M-am grăbit degeaba. Bucureşti) este scriitor. 1960. următorul autobuz s-a urnit de la capătul liniei şi a tras la bordură. Lumea s-a culcat.. aşa încât am în permanen ă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo. pentru o tacla tihnită. Mi-am amintit că autobuzul e o incintă pe placul anaerobilor şi mi-am plecat ochii în carte. Iar soneria nu mergea oricum. Da.împăturea mul umită fa a de masă pe care mi-o scuturase în cap. / Mi-ai pus sare peste rană. Am coborât întristat şi am luat un taxi. mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. am urcat pe o mochetă din coji de semin e care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi. M-am aşezat pe un scaun. aveam apă. Spre seară. sec ia . fiindcă. traducător şi gazetar. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de compara ie. Evident că nu mi-a răspuns. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. ". Am ajuns în sta ia de autobuz la timp ca şoferul autobuzului să-mi închidă uşa în nas şi să mă oblige la zece minute de aşteptare exasperată. RADU PARASCHIVESCU (n.. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redac ie.

Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. John Steinbeck. Orizont. Des MacHale.engleză-franceză. James R. Wallen. David Lodge. Nick Hornby etc). Dilema veche. Julian Barnes. . Virginia Woolf. John Grisham. bibliotecar şi documentarist. Cuvântul. A colaborat la ProSport şi Observator cultural. un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). A tradus aproape şaizeci de căr i din autori englezi. După un an ajunge la Elit. Publică ocazional în România literară. Jonathan Coe. americani. Banatul etc. iar după un altul la RAO. În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. Lettre Internationale. unde lucrează şi în momentul de fa ă ca editor. Lucrează pe rând ca profesor de engleză. În 2003 se transferă la Humanitas. Este traducător şi coautor a două lucrări de referin ă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). William Burroughs. Kazuo Ishiguro. Tomis. În prezent de ine câte o rubrică la Idei în dialog. William Golding. A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor) . În 2005 primeşte premiul na ional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). Scott Turow. canadieni şi francezi (Salman Rushdie. Francois Mauriac.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful