Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • NR 32

    Uploaded by

    geo211988
    95 views15 pages
    Asteptam sa ne citesti !

    Original Title

    nr 32

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Asteptam sa ne citesti !

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    95 views15 pages

    NR 32

    Uploaded by

    geo211988
    Asteptam sa ne citesti !

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    a de cultura, atitudine si atu ©ora 25 Noidam ora exacts! BMONIL AM LEY Hey, aah AQ DEUCE) UE GL Una calda si alta rece in sistemul medical Jonestean — Pacientiionesteni care au ajuns, in ultimele zle, la medicit de familie din oras au avut neplicuta surprizé sd constate cé nu pot obtine nici retetele gratuite sau compensate, nici trimiterile cétre specialist, dar nici alte servicil decontate de Casa de Sanatate. Motivul Ia constituit faptul c& medic de familie nu au Tnchelat contractul cu Casa de SanState, pentru cd finantarea ‘abinetelor individuale ar fi insuficient3. Medicii de familie au aritat cu degetul citre Casa de Sandtate si au sustinut ci nu primesc bani de ajuns pentru a-si putea intretine in bune conditii ‘abinetele si pentru a-siplatiproprilangajati. De asemenea, ei au susfinut cé sunt obligatisé suporte costurile pentru informatizarea cabinetelorin vederea introduceriicardurilor desandtate. Medici de familie au mai cerut si se reglementeze situatia legati de efectuarea consultatilor la domiciliul pacientilr sis fie Percepute taxe pentru vaccinéri, pentru urmarirea gravidelor si Pentru alte servicii medicale. Ei sustin c& Ministerul S8natatile-a satisfacuto parte din cereri, dar cd lderiide|a Casa de Asigursride ‘SnState se opun, motiv pentru care au dirljat cBtre aceast’ institutie nemultumirile pacientilor, care au fost nevoiti s3-si ‘cumpere integral medicamentele, fara nicio compensatie din partea statului. Ar trebui ca ei $8 se ducé la Casa de séndtate, cu chitantele, pentru a cere bani napo}, pentru ci ef sunt asigurati si ‘au plaitit pentru acele servicii”, ne-a spus medicul C&tlina Bunea din Onesti, membru al asociatiel si patronatulul medicilor de familie din judeyul Bacau. La randul lor, oficalli de la Casa de ‘SAndtate i-au acuzat pe medici c& prosper din combinatille pe care le au cu unii producatori de medicamente si c& doctorii au suficienti bani incat s8-si permitd luxul de 2-sI efectua concedile sau excursille prinstrainatate, Fird prea multfolos pentru pacienti Prinsi la mijloc in aceste dispute, pacientii din Onesti nu prea stiu pe cine si-si verse néduful sisutin cla ei nu se gandeste himeni, nici medicii de familie, nici Casa de sinatate si nici ministerul, iar cresterea veniturilor doctorilor nu le aduce nici un folos. Totusi, medicii de familie sustin cu tdrie c8 au avut in vedere si problemele pacientilor. ,De exemplu, pacientul putea opta, pang acum, pentru reteta pe o lund sau pe doud sau pe trei luni, ins acum nu mai are aceast8 optiune,citrebuie sé oa pe treiluni, iar in cazul multor pensionari reteta pe 3 luni poate depisi 4 milioane de lei vechi si multi nu au aceastd suma disponibilécintr- ‘dati, ne-amaispusmedicul de familie Catalina Bunea Veste bund de la Spitalul Onesti Conducerea Spitalului Onesti a primit, de curand, o veste bund adusi de ministrul Comunicatilor, Valerian Vreme, privind faptul c& Ministerul Snatati a aprobat gradul Il pentru unitate sanitard onestean8, fapt care va insemna si o finantare mai bund de la Casa de Asiguréri de Sanstate. nial, se vehicula informatia c& spitalul din Onest, find unul municipal, va primi gradul lV, Insi 0 delegatie de a unitatea onesteand s-a deplasat la minister, pentru aldmuriacest aspect. ‘Nu aveam cum sé primim gradul IV, pentru c& suntem un spital cu 573 de paturl, 23 de specialitati 5110 lini de garda”, ne-a Precizat medicul Adrian Branzaniuc, purtétorul de cuvant al Spitalului Onest. Totusi,spitalul a primit sun plan de conformare, pentrua-si putea pastra gradul ll iaracesta se refer la inflingarea tunor nol ini de gard, cur ar ficele pentru neurologie, psihiatrie siortopedie. Ca numar de lini de gard8, adic’ 10, spitalul se Incadreaxs Incriterile ministerului, ns unele girziexistente, cum arficelede Ia infectioase sau neonatologie, nu au fost considerate la fel de nnecesare ca linile de la neurologie, psihiatrie si ortopedie. Conform medicului Adrian Branzaniuc, finantarea Spitalulul Onesti va fl mult mai bund decdt anul trecut, ins’ Pacientil sustin cd plusul de finantare trebuie obligatoriu si se reflecte sin calitatea si cantitatea servicilor oferite celor care se interneazdinspital. Traian TUDOR Se scurteaza Vacanta de Vara, ce va debuta in 2012 pe 23 iunie! Vesti proaste pentru scolari: vacante mai putine si o reimpartire a acestora! Din anul scolar 2011-2012, vacanta de vara vafide doar doud lunisidoud sptamanil Cea de iarns, in schimb va avea treisiptamaniin locde dous, larceade primavari douS in loc de una, Vacanfa ntersemestralSvafi desfingat3! ‘Semestrul intl al anulul scolar 2011-2012 incepe luni, 12 septembrie, sisefinaizeaz@ in 23 decembrie 2011. in acest interval vo fie vacanta doar pentru ciclul primar in intervalul 2 - 30 octombrie. \Vacanta de iarnd incepe in 24 decembrie 2011 si se Inchele in 15 januarie 2012, avnd astfel trei sptiméni", a explicat ministrul Daniel Funeriy, citat de Mediafax. Semestrul a I-lea incepe luni, 16 ianuarie 2012 si se ncheie 1n 22 iunie. Vacanta de primavara { de Paste) va itn intervalul 7-22 aprile, dup care semestrul continua pana fn 22 iunle. Vacanta de vardvadura din23iunie pandin9 septembrie. Potrivit Ministrului Educatiei, anul scolar 2011 -2012 are un egal de zile ca si anul scolar in curs. Acesta si-a exprimat dorina ca aceasté structuré a anului scolar s8 nu se modifice periodic, dara arStat cd ar putea apirea unele ajustdri pentru anul scolarviitor, Stefan POPESCU Hy Nunti,botezuri, aniversa Film documentar/prezentare LI] pt. institut publice gi private [:).reportae, str J:)- Fotografie publicitara I_Claudiu Stefanescu: 0723 626 007 EE) Actionarul principal al Rafo, consultant pentru Sistema pur sl simplu, 0 grimada de intreprinder|, clo ‘companie urias8 care functiona corespunzitor pentru cd era gestionati de Goldovsky. .Dacd nu ar fi existat Goldovskiy- seria unul dintre site-uri - nu ar fi existat nici Sibur si nici jumatate dintre tntreprinderile din acest ‘Mal multe site-url rusestl au lansat, allele trecute,stirea ¢3actionarul majoritar al societayii Rafo Onesti, Yakov Goldovskiy, {ostul presedinte al companiel petrochimice ruse Sibur, ar putea deveni consultant al conglomeratului de firme Sistema in selectarea si formarea de noi active in Industria petrochimicd. trea vine in sprijnul celorcare sustin ci rafindriaonesteandse afl pe mina unui investitor interesat de afaceri certe in industria petrolulul, a unui profesionist in managementul din domeniu Pe de alts parte sifirmele ruses pentru care a Iucrat Goldovskiy sunt interesate de Industria petrolului din Romania 51 de plata de produse petrochimice dela noi. AFK Systema, compania care controleaz8 producitorul de petrol Bashneft, are in vedere infiintarea propriei sale exnloatati chimice. Societatea ar putea prelua companiile Togliatt-Azot, cel mai mare producitor de amoniac, Rossosh (bazatd pe Minudobrenya si Sibur-Minudobrenya), producitori de Ingrésiminte chimice. AFK Sistem a confirmat candidature lui lakov Goldowsty, dar deciia nu a fost inci luaté Pentru a studia sectoarele cu potential Interesant, AFKintentloneazds8Inflinteze mal multe biouride protect Yakov Goldovsky este un antreprenor cu experienta in industria chimicd. Pana la up§ castraveti, vorn fi convingi $3 ‘aruncim fasolea, mazirea, sola? Isteria bacteriel E.coli se va extinde Ia toat’ sricultura ecologicd... Asa_este convinsa Populatia si consimté la CODEX ‘ALIMENTARIUS? Cine doreste falimentul agriculturit ecologice? Din ce in ce mai mult se intrevede faptulcBisteria startin jurul bacterei Ecol, pe care unele surse 0 cred a fi produsl in laborator, este menits falimentarii producstorioragricoli europeni si rispandii tunel foblifatd de legumele naturale, chit cB multe sunt tratate chimic ev ingrassminte. Oe apt, in uitimii ani am asistat a un adevarat ‘trend de revenire nu doarla legumele agricole, ci chiar la produse bio (adicl produse fr tratamente chimice). Mai ales in Europa, propaganda Industrie! Organismelor Modificate Genetic, care spune, in esentS, 3 produsele agricole provenite din seminte modificate genetic sunt rai sigure atat pentru productivitate cit 51 Pentru sandtate nu a prins deloc si chiar 51 Comisia European e obliga si tind seamade presiunea publiculu Odata ceo astfel de fobie se TInstapaneste peste minfile oamenilor, 1ns8, ie sfarsitul anilor "90 ai secolului trecut, ol a ‘onsolidat mai mult de 20 de intreprinder ‘exploatate de Sibu, care 2 investt aproximatiy 500 de milioane de dolar’ gia devenit cel mai mare producstorin industria petrochimicd din Rusia. Magnatul controleazé - conform media-ei ruse - companil ca Nijal Novgorod (chimice pe baz3 de plate) {Korund plexiglas Dzerzhinskoye | OrgsteKlo. El este, de fapt, fondatorul uriase!companil petrochimice din Rusia, Sibur, care se afin legiturl puternice ‘cu Gazprom. Despre Sibursespunecénu este, terenul e pregitit pentru preluarea ofensivel mediatice si institutionale in favoarea corganismelor modificate genetic. Pe de o parte ‘Agricultura sub control Pe de alta parte, .nesiguranta alimentar3” pe care itera E.coli Incearcd 0 transforme in mentalul colectiv european desigur 3 va alimenta propaganda de tip Codex Alimentarius: adicd necesitatea ‘existenfel unor standarde aplicate de institut mondiale sau europene, standarde la care statele nationale trebuies3 oblige producator agricoll Asadar: organismme modificate genetic pentru ,popar”, control strasnic al resurselor agricole sial productvitatiipentrufermieri. Tntrebari siprobleme ard réspuns Este evident ef F.coli O104:H6 a fost produsi in laborator. De ce spunem asta, p3i conglomerate”. Siberian-Ural Petrochemical & Gas Co {sibur), un grup privat controlat de Gazprom, ‘este unul dintre cel mai mari producatori de produse petrochimice din Rusia si, in unele ‘domenil se comporté ca.un monopol. ste un holding care produce o gama intreags de produse chimice, de la cauciue sintetic la cetilend si anvelope. Pind la sfrsitul anulul trecut, Sibur era, practic, subordonat Gazprom, dar acum a fost vandut coproprietaruluiNovatek, Leonid Mihe'son. Rafo Onesti a fost cumparata, anul trecut, de Petrochemical Holding, proprietatea lui lakov Goldovskiy, care a detinut colosul petrochimic Sibur pind ta venireala puterea lui Vladimir Putin. Ulterior Goldovskyi a fost arestat pentru sapte lun dupa care a fost eliberat, a pardsit Rusia si a Infiinjat Petrochemical Holding in Austria, ‘companie afl pritre primele din Europa a producereadePET-uri. Petru DONE haidetis’ privim indicile care due spre aceast3 ipotezs! 1. De peste 7500 de ani E.coll cu versiune periculoas® O104: H4 nu gia facut simita Prezenja, desi conaifile de igiend in timpurile strdvechi erau rudimentare, Culmea, -2 esi acum s& apari, aga ca 0 nou vedets pe plan mondial! 2, Soliris, singurul medicament experimental ce ar vindeca boal, a fst clasatdrept cel mai scump medicament din lume, conform unui ciasamentrealizat de Forbes in 2010, (Deci 0 afacere extrem de banoasd pentru cel implica.) Corte cd situatia convine de minune Industriei Organismelor Modifcate Genetic, care are acum mai mults credibiitate in 2-51 Impune politicile sale. Dacdisterilerecute nu au reusit sine plcSleascd: grina ava’, vvaccinarea obligatorie, se pare cS aici eun plan mult al subi ce cauts si manipuleze la ivel moncial! (Om tri si om vedea. Pand atune, eu merg si mandnc un castravete ! Apropo, cu castraveti Seta aruncafi ar tr mul sSraci al lumi, c@ mor zilnie de foamel De astia se ocupiicineva? $tefan POPESCU Binecuvantarea care inalta Vineri, 3 junle 2021, Ia Centrul -Binecuvéntati copii’, cavut loc sfintirea unei incéperi, cu rol de sald de clasé, dupa ce ‘aceasta a suferit reparati capitale in urma tune! inundatii, costul reparatilor fiind suportat de omul de afaceri Laurentiu Neghiné. Caure siconsecinte ‘nnoapteade 12spre 13aprii salade dlasi, In suprafatd de 72 de metr pita, de ia Centrul de. ,Binecuvantati copii” din Ones, 2 fost inundaté grate” negljentei femeilor membre ale Sindicatului Pensionarilor ‘onesteni, care detin un club, pus la dispoattie e Primarie si care se aflS deasupra sili de clash Cantitatea mare de aps scursb a fScut ca aceasta si deterioreze tavanul 3 pevetl $8 se infiltreze sub linoleum si s8 facd Impracticabile o org si un pat. In fafa acestel reality], considerata un adevirat dezastru, Claudia laneu, directorul centrulul, se adreseazs Primériei Onesti cu speranta ci va isi injelegere pentru remedierea situate Asta cuatat mal mult cu cat spatiul de unde sa sdec'angatinundatia apartinea primarie. TneSutareaunuispeijin CChiar in ziua de 13 aprile, directorul centrului are eiscute, nlipsaprimarulul Emil Lemnaru, plecet din tar8, cu Daniel Spanu, secretarul primarie. Desi ingelegator, acesta nu ppoate face mai mult decat si 0 spriine pe Claueia fancy eu cinch muncitori care $B ebaraseze din sala de clasl toate lucrurlle eteriorate. Aceasta pentru ci, in ceea ce privegte 0 eventualé implicare materiala pentru efectuarea reparatilr, ea nu arf fost posibils decat cu acordul ediulu ge, care Ia acea dati ipsea tempoar. jin disperare de cauza, directorul centrulul apeleaz3, ca de atdtea alte ori la un fom care nu a refurat niciodaté s8 spriine pe cineva aflat, realmente, in difcultate $i astfel, firé 58 exit, omul de afaceri Laurentiy Neghind se angajeazs si suporte contravaloarea tntregiireparatil care, pan la rma, adepisit 100 de milan el vec Luerdriefectuate (data eliveraté sala, pe data de 15 aprile au si inceput lucrile prin tnlSturarea tencuieli (pind la beton) Imbibaté cu apa curs de a nivel superior, mal binede 10 re. ‘hu fost remediati pereti gi sa montat si un ‘avan als. Dupa nlsturarealinoleumulu, peste s2p8 a fost aplicaté o foie izolatoare, iar peste aceasta omochetépe toatsuprafatancdiperi “in final, pe trei dintre peresi sali au fost facute picturi adecvate rolului acestel Incdiper.,Lourentiv Neghind o urmeirit mersul luerérior, venind fa centr side 2-3 ori pe 2. Eu rau am cuvinte s@ fi mulfumese”, ne-2 declarat Claugia fancy. La sala decurs, cu acest prile, au fost montatesgeamuritermopan, aceasta ins pe cheltuala centrulu, din bani transi cu mare trudS de director a ciror provenientaestedin acea cotdde 2% din pout. Sfintire i binecuvantare ‘Dupd terminarea lucrarlor, pe data de 3 lunie, in prezenta persoane'or imlcate tn ‘aceastd ,lucrare’, preotil loan Ursu si Florin ‘Smarandi au oficiatoslujoade sfingirealoculi, dar gia intregului entru, solemnitatelacare,in final, au paticipat 5113 dintre mici benefciari fal acestul agezamant, eu functionare 2ilnicd, copii cudaablitat severe. in final, preotul loan Ursua Ynut <8 binecuvinteze pe acest cop, facénd si 0 paralelé intre Ziua Inslyarit Domnula’ si semnificatia yactului” tnaltator ‘facut de omuldeafacerionestean Tnr-un scurtinterviacordat postulul local de Radio Connect FM, pirinteleloan Ursu a aprecit faptul cd este bine pentru societate cB mal sunt si oaeni generosi, asa cum este Laurentiu Neghin3. .Am venit cu bucurie la ‘acest eveniment de innoire, In urma unei ‘actiuni positive, de bun augur, pentru cel aflai In suferintd, actiune posibild doar prin bbundvoinga unuiom de afacerigeneros. Le urez séndtate tuturorcelor ce oferd din dragoste si care se afl permanent intr-o relatie interumand demné de apreciot.", 2 declarat Parintele Ursu. Tot pe cheltuiala acestuia, copii prezentiau beneficiatde omasé de prinz, chiar Insalade curs nou amenajata Maipputinvorbére, LaurentiuNeghind ne-a declarat: ste un fapt dovedit cd mie fm plac cop, motiv pentru cares sprijin atunci ind actiunile lor se desfégoard intr-un cadru organiza. Dacé societatea in ansamblule, sau autoritaile locale pot trata cu supeficialitote problemele tinerilo, ev nu pot rémane Insensibl dn acest punct de vedere, atdta timp ct stu 8 prin ceea ce fac sunt ut, atdta timp cSt stu ef déruind bucurie,primesc bucurie. Be aceea, nici nu am stat pe adnduri nd mi s-a pprezentat situatia de lo acest asezimént destinat copillor ndpéstuti de soartd. Cred cB ddacd om fi mai atenti cu semenil nostri si consecinfelede naturdsocialé ar faltele” Suze simultumiei La prima vedere surprinzatoare, prezenja la acest eveniment 2 lui Mircea Rusu, liderul Sindicatulu Pensionarilor din Onest, 2 dovedita fi motivata. Acesta a vent sii ceard scuze privind isprava doarmnelor pe care le pistorese i care au fost Ia origines iundatie} care a provocat stricaciunile de la inecuvantaj copii Totodati, acesta a finut si precizeze Bla data cu pricina, la fel ca primarul nich omnia sa nu eran tard, dara avut grill s¥ le iblagosloveascs” ulterior pe sindicaistele Vinovate, De asemenea, Mircea Rusu i-2 rmultumit, oarecum jenat si lui Laurentiu Neghind pentru cdareparat ce austricatal ‘Alex TOMA POLITISTII ALATURI DE COPII DE 1 1UNIE Politistl bicduani au marcat Ziua International’ a Copilului prin activitsti speciale, menite s3-i apropie pe cet mic de POLITIE prin implicarea direct’ a acestorain activiti comune cu politisti. La initiativa Poltiei de Proximitate a Orasului Comanesti si a Compartimentului de Analizé si Prevenire a Criminalitagi, in colaborare cu Centrul Europe Direct si unitatile de invitimant din Comnesti, in data de 1 lunie 2011 ‘ncepand cura 10.00, in orasul Comanesti s-au desfasurat 0 serie de manifestiri dedicate ile! Internationale a Copiluli ‘Aproximativ 600 de elevi imbricati cu tricouri albe au strabatut orasul Coménestiint-un Mars impotriva violentet ‘in mediul scolar $i in societate. Elevii au ppurtat pancarde cu mesaje antiviolena si au distribuit pliante realizate de ei iar politistii au impartit celor prezenti la ‘manifestare aproximativ 3.000 de pliante curecomandari preventive. La ora 11.30, in Parcul Ghika din localitates-au adunat aproximativ 1000 de elevi si prescolari care au participat ‘impreund cu poltistt a o serie de activitati cultural artistice dedicate Zilei Copilului cum ar fi spectacole de teatru, poezie, cAntece sidesene peasfalt La sfarsitul activitatlor toy! copii vor primi din partea organizatorilor dulciuisibaloane, De asemenea, la nivelul Intregului Jude au avut loc diferite activitstieducativ preventive realizate de citre politisti cu copii si pentru copit,ntrucat este esential ATI VAZUT ACEST COPIL? Polisi din Bacdu 7 cautS pe minorul Matei Marian Romeo, de 12 ani, care la 25,05 2011, orele 14.00 a plecat de la Scoala Specialédin BacSu, unde esteelevinciasaaV-a Minorul obisnuieste s8 cerseasc’ prin cimitirele si bisericile din Bacau si si frecventeze sille de internet find pasionat de Jocurilepe calculator. Minorul are 0 initime de 1,50 m, aproximativ de 44 kg, par negru cu firul drept, chit céprul, 0 alunité pe obrazul drept si 0 clcatrice pe frunte de aproximatv 5 em in forma ide semilund Cetitenii care pot furniza orice InformatiinlegaturS cu acest minor suntrugaj 8 contacteze cea mai apropiatS unitate de Politie sau si apeleze gratuit numérul de vurgents 122. catineri si infeleaga din primi ani de viats locul si rolul poltiei intro societate democratic’. Pentru aceasta este nevoie cael sé cunoascactivitatea Pole, modul de organzare si actiune, pentru a percepe faptul ci politia actioneaz’_ pentru protecialor Tn cadrul Campaniei_ Nationale Alege Viata,cupriljlailei de 1 luni Internationals Copilului, agentii de polite rtierddin cadralInspectoratuli de Pole Judetean Bacdu au organizat activitti prevent - educative fn Parcul Canecieoy, in munieipul Bach Politi au impr celor mai mich partcipanti la trafeu rutier materiale pe teme de educate rutier’ si au sustinut lectilinteractivepeteme decirculaie. Claudiu GABUREL Sursa: ISU Bacdu Bint ob ees DE asvenine a Farrayog cy wtenth Conii educelt .odat repewabill , eae ‘SAFIN Nick FARA vieeEvT teat Gag ne erat 27 Conta Ziarl nfo hs lata ca a Sosit si marea transformare a Politiei Romane! Marile traume morale si psihice pe care le traverseaz’ si suportd politistil romani care sunt, in permanent, supusi uunor presiuni incredibile si cu sak Damocles deasupra capetelor, in ce priveste stabilitatea locurilor de munci, vorlua sfarsit! Dupa un somn agitat si pin de cosmaruri, d. ministru de interne a gisit Intr-o dimineata si solutille salvatoare ca si nu-i mai disponibilizeze pe bravii si credinciosi lui subalterni: va moderniza si transforma din temeliiinstitutia Poliiei si astfe| va inchide atat gurile mass-mediei cat gla c&rcotasilor de lider sindical, care de-a lungul timpului au dat atatea frisoane sispaime, de amenintari cu greve sialte actiuniin fata Palatului Cotroceni Dar ata si solutile salvatoare, inedite si extraordinare: Politstlorlise vor diminua cu 38% normele de hrana, dar in compensatie Ii se vor distribui castraveti, rosil, alte legume si ,bullhoace", importate din ‘nsorita Spanie sirefuzate de catre fraieri din Occident. Sotille acestora vor primi ‘ncuviinfarea statului si le vind’ pe ‘tarabele pietelor dup’ ce, obligatoriu, au fost spalate bine, cu apa calda si sipun antiseptic pentru eliminarea a niscaiva bacteri sau alte alurell inventate de catre mofturosii din Occident. lata cum s-au creat, dintr-un foc, noflocuride mune’, ce vor spori semnificativ veniturile famililor politistilor si atunci, nenic’, s8 vedeti voi traipe vatrai Se vor distribul cate un rand de echipamente si lenjeri intime la cate doi politisti. Cand un politisteste liber, cella se vaimbrca curandulde haine sitotasa, {in fiecare zi, pana la pensie, intrucat aceste haine vor fifacute pentrua putea resapate precum cauciucurile de la camioane! Se dau un rand de echipamente si lenjerii la absolvirea Academiei la doi politisti si trebuie si rezite cu toate resaparile si alte peticiri si Garpituripan8 la iesirea la pensie, la venerabila varstd de 82,de ani, nou lunissi sapte zile. Cel mai merituos va primi funcjia de garderobier, ,resapeor” si carpitor sef, cea ce este deosebit de onorant, iar cind va muride batranete, va avea dreptul s8 fie Inmormantat in acel costum (dac nu se va cumval) Pentru ca economile si fie si mai ‘mari, politistii vor purta vara, maiouri cu ‘Blur foarte mari. Acestia vor fi sub forma de ,budigai” din ceolofan transparent de 0,01 mm, cei cu functii si grade mici vor purta sandale greco-catolice, iar sefil sandale romane, avand clapeti electro- mecanici ortodocsi. Pe cap vor avea doar Un simplu cozoroc cu elastic, fara coafé. Politisti de la tard vor umbla vara desculti s1cu paléril din pate pe crestet siastfel vor fi tn acelasi context cu localnici celiminandu-se o discriminare de atitudine ‘in yinutd, Obligatoriu, vor lua cu elo pisic& in les8, pentru a st8rnilatratul edinilor si atunci fSranii vor sti c& au sosit oamenii leg. Astfel este asigurat atat respectul ‘cuvenit, cat si evitarea unor confuzii nedorite, ‘Armamentul simunitia din dotare, care sunt foarte scumpe, vor fi si ele scoase din uz, flind inlocuite cu arcuri si ‘sigeti cu ventuze din cauciuc. ,Bulanele” vor fi din lemn de salcie pletoasi, iar cétusele vor fi inlocuite, afi ghici sfoard sau sarma recuperata de la balotii de paie, iar In lipsa acestor articole este permis’ doar banda adezivé de culoare rosie in contextul ,cainilor rosii” de la clubul sportiv Dinamo. Si, tn sfarsit, ca mijloace de locomotie s-au facut comenzi ferme pentru vehicule autohtone, cu pedale. Acestea vor fi actionate de picioare, vor sflenduri ‘avea caroserii din pet (materialul din care se fac sticlele de bere si suc), volan si mecanism de directie din carton presatla rece siroti cu pneuride biciclete de curs’. Pot dezvolta ovitez3 de pan la 245 km/h; daci li se monteazi in plafon catargul cu veld prinde 275 km/h, iar daca se deschid toate geamurile si se faci curent, pot atinge usor peste 300 km/h. V3 puteti Tnchipul c& acest vehicul poate si si 2boare, dacéise da drumullaventilator?! Proiectul de hotirares-asivotatin Parlamentul Romanicéi, in unanimitate, plus un vot. De bucurie,liderii de sindicat din balcoane s-au prabusit de plans, nil au lesinat si a fost nevoie de interventia S.M.U.R.P-ului (Serviciul Medical de Urgent Rapid pentru Parlamentari) cu tampoane cu otetdin vin, ca sé-sirevingin simfiri (eu cred ci totusi palmele au fost maieficiente!) vsti sis-au facut petreceri si chiolhanuri de au finut pind la 2iu3, dacd nu chiar gi pana astizi. $i toate acestea datorita hotarérii, curajurului, abnegasiei,

    You might also like