Professional Documents
Culture Documents
Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2 Sistemul Rezervelor Federale............................................................................................3 1. Structura sistemului.....................................................................................................4 1.1 Consiliul de Conducere..........................................................................................4 1.2. Bancile Rezervelor Federale.................................................................................5 1.3 Comisia Federala a Pietei Deschise.......................................................................6 1.4 Bancile membre ....................................................................................................6 1.5. Comisii de consultanta .........................................................................................6 2. Politica monetara si economia ....................................................................................7 2.1. Telurile politicii monetare.....................................................................................7 2.2. Cum afecteaza politicile monetare economia ......................................................7 2.3. Limitarile politicii monetare.................................................................................8 2.4. Componentele Agregatului monetar.....................................................................9 2.5. Regula lui Taylor...............................................................................................10 3. Implementarea politicii monetare ............................................................................11 3.1. Controlarea Ratiilor Fondurilor Federale............................................................11 3.2. Operatiunile Pietei Globale.................................................................................12 3.3. Cerintele Rezervelor...........................................................................................13 4. Sistemul Federal de Rezerva pe plan international....................................................14 4.1. Operatiuni monetare straine.............................................................................15 4.2. Sistemul Bancar International.............................................................................16 5. Conducere si reglementare.........................................................................................17 5.1. Responsabilitati ale Agentiilor Federal Bancare.................................................18 5.2. Functiile Reglementare.......................................................................................18 6. Afaceri ale consumatorilor si comunitatilor..............................................................19 6.1. Protectia Consumatorului ...................................................................................19 6.2. Afaceri interne....................................................................................................20 6.3. Rezerva federala in sistemul de plati a US ........................................................20 6.4. Serviciile financiare............................................................................................21 6.5. Serviciile agentiei fiscale....................................................................................21 6.6. Serviciile internationale......................................................................................22 6.7. Politica de credit pe perioada zilei a rezervelor federale.................................23
Rezervele Federale trebuie sa lucreze in cadrul obiectivelor totale ale economiei si a politicii financiare stabilite de catre Guvern; in consecinta descrierea sistemului ca fiind independent in cadrul Guvernului este mai precisa.
1. Structura sistemului
Congresul a creat structura Rezervelor Federale pentru a da o perspective larga asupra economiei si a activitatilor economice pe intreg teritoriul tarii. Este un sistem federal alcatuit dintr-o agentie central-guvernamentala cu sediul la Washington D.C. si 12 banci regionale ale Rezervelor Federale. Conducerea si bancile Rezervelor Federale au in comun responsabilitatea supravegherii si reglarii anumitor institutii si activitati financiare, pentru furnizarea serviciilor bancare catre institutiile de depozit si guvernul federal, si pentru garantia ca viitorii clienti vor primii informatii adecvate si tratament corect in relatiile cu sistemul bancar. O componenta majora a Sistemului este Comisia Federala a Pietei Deschise, care este compusa din membrii ai Consiliului de conducere, presedintele Bancii Rezervelor Federale din New York si presedintii altor patru banci ale Rezervelor Federale, care sunt alesi prin rotatie. Principala componenta a sistemului urmareste operatiunile pietei deschise, care este principala metoda folosita de Rezervele Federale pentru influentarea monetarului total si a conditiilor de credit.
fost platite Trezoreriei de cand sistemul Rezervelor Federale si-a inceput activitatea in 1914. In 2003 Rezervele Federale au platit aproximativ 22 miliarde $ Trezoreriei.
prin urmare, ratele dobanzii pe termen scurt ar putea scadea daca rezerva federala i-ar surpinde pe participantii de pe piata cu o reducere a ratei fondurilor federale, sau daca evenimentele dezvaluite i-ar convinge pe participanti ca rezerva federala va ajunge sa aiba aceasta rata mai mica decat s-ar fi anticipat. in mod similar, ratele dobanzii pe termen scurt ar putea creste daca rezerva federala ar surprinde concurentii anuntand o crestere a ratei fondurilor federale, sau daca vreun eveniment i-ar determina pe acestia sa creada ca rezervele federale urmeaza sa aiba rata fondurilor federale la nivele mai ridicare decat cele anticipate. Schimbari in ceea ce privesc ratele dobanzii pe termen lung afecteaza de asemenea preturile actiunilor, care pot avea un efect pronuntat asupra bunastarii domestice. investitorii incearca sa isi pastreze castigurile din investitiile curente in actiuni cu castigurile din obligatiuni , dupa ce accepta sitatia cea mai riscanta in ceea ce priveste actiunile. de exemplu, daca ratele dobanzii pe termen lun scad, atunci, toate acestea fiind egale, castigurile din actiuni vor depasi castigurile din obligatiuni si vor incuraja investitorii sa cumpere actiuni si sa ofere preturi pe actiuni la un nivel la care veniturile din actiuni asupra carora se aplica rata de risc sunt inca o data aliniate cu veniturile din obligatiuni. mai mult, rate ale dobanzii mai scazute conving investitorii ca economia va fi mai puternica si profiturile mai mari in viitorul apropiat, lucru ce ar trebui sa imbunatateasca echitatea preturilor.
scaderea de impozit sa fie implementata, care va avea un effect de retinere asupra cererii si economiei inainte ca imboldul fiscal sa die aplicat. Alte schimbari in cererea si oferta globala nu pot fi prezise si pot influenta economia in cai nemaivazute. Exemple de cai din acest fel pe partea cererii sunt schimburi intre consumator si ofertant, si schimbari in postura de imprumut la bancile comerciale si alti creditori. Micsorarea increderii in ceea ce proveste conceptia pentru piata economica si a fortei de munca sau mai retinerea conditiilor pentru imprumuturi tind sa intoarca peste cap cheltuielile afacerilor si gospodariilor. De partea ofertei, dezastrele naturale, dezmembrari pe piata petroliera care reduce furnizarea, pierderi in domeniul agriculturii si incetiniri in cresterea productivitatii sunt exemple de socurile de furnizare nefavorabile. Aceste shocuri tind sa creasca preturile si sa reduca oferta. Politica monetara poate sa incerce sa contreze perderile de oferta sau cresterea preturilor, dar nu pot face fatza cu succes la amandoua.
M2 M1 Depozite de Economii si conturi de depozite pe piata monetara Depozite pe termen scurt Balante de comert pe piata reciproca M3 M2 Depozite pe termen lung Balantele pietei monetare. Contracte de recumprare Dolari europeni
10
dificultatilor din estimarea rezultatului in urma nivelului ratei de angajare maxima, adaugand un alt strat de incertitudine in setarea adecvata a politicii.
11
cereri previzibile pentru balantelor Rezervei Federale. Daca, chiar si dupa ce o operatiune pe piata globala este aranjata, furnizarea balantelor scade in cerere, atunci gaura de reduceri a imprumuturilor sa furnizeze un mecanism pentru ectinderea furnizarii de balantze care sa contzina presiuni pe taxa de fond. Necesitatile balantelor rezervei si balantelor contractuale trebuie sa fie intalnite doar de putine ori in asa numita perioada de intretinere a rezervei, nu in fiecare zi. Aceasta structura da institutiilor de depozitare o considerabila flexibilitate in manevrarea balantelor zilnice de la Rezerva Federala de la o zi la alta. Aceasta flexibilitate ajuta la netezirea fluctuatiilor ratelor fondurilor federale. Daca o institutie care depozita afla ca balanta acesteia la Rezerva Federala este neasteptat de mare intr-una din zile (spre exemplu, daca un client a depus un depozit neasteptat sau o plata asteptata nu a fost facuta), nu trebuie sa ofere un imprumut a balantei respective la rate foarte joase, poate sa absoarba surplusul prin alegerea de a tine balantze ,ao joase pe perioada zilelor care urmeaza in perioada de intretinere si totusi sa faca fatza la ceea ce shia propus. Tzinerea unei balantze joase cu o zi inainte de perioada nu este neaparat necesar sa creasca credibilitatea ca institutia care depune va avea o sum cu care s-a depsit contul n banc peste noapte daca suma de care are nevoie balanta de conturi a rezervei si balanta de conturi contractuala compensatorie este mare in comparatie cu cheltuielile necesare. Aceasta flexibilitate in managerierea balantelor de conturi protejeaza impotriva variatie cererii si ofertei balantei Rezervei Federale care altfel pune presiune pe rata fondurilor federale.
12
Protectiile din piata pentru Tezaurul din SUA satisfaec aceste conditii. Protectia Piatei pentru Tezaurul SUA este cea mai cuprinzatoare shi mai activa dintre pietele financiare din SUA. Transactiile sunt manuite la ghisee, nu la un schimb organizat. Cu toate ca majoritatea tranzactiilor sunt facute in New York, conexiunile telefonice si cele ale calculatoarelor leaga dealerii, brokerii si clientii nu conteaza in ce locatii pentru a forma o piata globala.
13
Folosirea balantelor de conturi contractuale compensatorie de clarificare sa ridicat in ani 1990 ca o necesitate a balantei rezervei care a decazut la reducerea taxelor la ratiile rezervei la inceputul deceniului si implementarea raspandita a stergerii programelor comertului de catre institutiile care depozitau. Reducerea rezultata in balantele necesare rezervei a lasat cateva institutii fara suficienta protectie a sumei cu care s-a depsit contul n banc peste noapte, asa ca au stabilizat sau extins balanta de conturi contractuala compensatorie. Expansiuenea in balanta de conturi contractuala compensatorie in timpul anilor 1990 nu o fost la fel cu decaderea necesara in balantele rezervei, dar , in mare parte pentru ca institutile care depozitau nu necesitau o acoperire asa de mare a protectiei impotriva depasirii contului in banca peste noapte ca atunci cand era furnizata de catre balantele rezervei de conturi. Suplimentar, abilitatea de extindere a balantei de conturi contractuala compensatorie a unor institutii de depozitare a fost limitata de aceasta extindere pentru care au folosit serviciile costisitoare ale Rezervei Federale.
14
inovatiile in banking international cer o continua evaluare a, (si cu modificari ocazionale in) procedurile si regulamentele Rezervei Federale. Sistemul federal de rezerva formuleaza politici care modeleaza, sunt modelate, de dezvoltari internationale. Aceasta deasemenea participa direct in relatii internationale. De exemplu, Sistemul federal de rezerva ocazional intreprinde tranzactii de schimb valutar externe tintite spre influentarea valorii dolarului in realtie cu monede straine, cu dorinta de a stabiliza conditiile pietei. Aceste tranzactii sunt intreprinse in atenta si continua consultare si cooperare cu Trezoreria U.S. Sistemul federal de rezerva deasemenea lucreaza cu Trezoreria si alte agentii guvernamentale pe diferite aspecte ale politicii financiare internationale. Aceasta participa in multiple organizatii internationale si forumuri, si este in aproape continuu contact cu alte banci centrale pe subiecte de interes comun.
autoritatile US au fost obligate sa cumpere si sa vanda dolari contra aur pentru a mentine pentrul aurului in dolari la 35$ pe uncie(28.35g). Dupa ce Statele Unite au suspendat conversabilitatea in aur a dolarului in 1971, a aparut un regim de rate flexibile de schimb. In 1973, sub acest regim, statele unite au inceput sa intervina in pietele de schimb pe o scara mai larga. In 1978, regimul de rate flexibile de schimb a fost codificat intr-un sistem Asupra ratelor flexibile de schimb, scopul principal al Rezervei federale privind operatiunile monetare straine a fost sa contracareze conditiile din pietele de schimb prin achizitionarea sau vanzarea monedelor straine (numite operatiuni de interventie a schimburilor straine) in principal pe piata din New York. In cadrul unor episoade de scadere a presiunii valorii dolarului in schimburile straine, Rezerva federale a achizitionat dolari (monede straine vandute) si a absorbit din presiunea de vanzare a dolarului. In mod similar, Rezerva federala poate vinde dolari(monede straine vandute) pnetru a ridica presiunea valorii dolarului in schimburile straine. Banca de reserve federala din New York executa deasemenea tranzactii in piata de schimb straina a US pentru autoritatile monetare straine, folosind fondurile acestora din urma.
activitatilor sucursalelor si filialelor ale bancilor din SUA sau afiliat la moneda euro, care este folosita la imprumutiri de depozite bancare cu monezi altele decat cele in care filialele bancare sunt situate. In crestere, bancile SUA ofera o gama larga de produse financiare pentru locuitorii din alte tzari, dar si pentru cetatzenii americani si firmele americane de peste hotare.
5. Conducere si reglementare
Rezerva Federala are autoritate asupra supervizarii si conducerii mai multor institutii si activitati financiare. Lucreaza cu alte autoritati federale pentru a asigura siguranta, protectie si soliditate a institutiilor financiare, stabilitate pe pietzele financiare, si un tratament al clientului corect si echitabil in tranzactiile lor financiare. Ca si Banca Centrala a SUA, Rezerva federala are legaturi consacrate si bine determinate cu bancile centrale si administratorii statelor din celelalte tzari, lucru ce permite coordonarea actiunilor proprii cu cele ale altor tzari cand sunt sunt conduse crize financiare internationale si conducerea institutiilor cu o prezenta internationala substatiala . Rezerva Federala este responsabila pentru ingrijirea si reglementarea urmatoarelor segmente din industria bancara pentru a asigura protectia tranzactiilor bancare si in acord cu legile bancare: companiile care detin bancile, aici incluzand diferite companii care detin actiuni la aceste banci, companii formate sub Actul Gramm-Leach-Bliley din 1999 si bancilor de peste hotare cu operatiunile SUA. bancile privilegiate ale bancilor care sunt membre ale Sistemului Federal de Rezerve (bancile statelor membre) mrci straine ale bancilor membre la Sistemul Federal de Rezerve. intreprinderile care au cazut de acord si sunt pe muchie, prin care organizatiile bancare ale SUA vor putea sa conduca activitatile internationale bancare. sucursalele licentiate ale SUA, agentziile si birourile reprezentative ale bancilor de peste hotare si cele fara activitati bancare ale bancilor de peste hotare.
17
Cu toate ca termenul de conducere bancara si ordonanta bancara sunt adesea folosite putandu-se schimba, dar ele se refera defapt la activitati distincte, dar complementare. Supravegherea bancara include monitorizarea, inspectarea si examinarea organizatiilor bancare pentru a evalua conditiile si conformitatea cu legile si regulile in vigoare. Cand o organizatie bancara din departamentul de supraveghere a Rezervei Federale este prinsa asupra faptului ca nu se supune sau ca are probleme de alt gen, Rezerva Federala poate sa se foloseasca de autoritatile din administratie pentru a actiona formal sau nu, pentru ca organizatia respectiva sa corecteze problema. Regulile bancilor impun emiterea anumitor reguli specifice si linii directoare care conduc operatiunile, activitatzile si achizitziile organizatiilor bancare.
18
19
20
Rezerva actioneaza ca si un agent fiscal, platind cecurile de trezorerie, procesand platile electronice si transferand securitatile guvernului SUA. Prin creare sistemului de Rezerva federal, congresul a intentionat sa elimine crizele financiare severe care apareau un mod periodic, in mod essential ca sa resolve criza care a aparut in 1907. in timpul acelui episod, platile au fost intrerupte in toata tara datorita faptului ca multe banci au refuzat sa preia cecuri de la alte banci, practica ce a contribuit la esuarea bancilor de tip solvent. Pentru a se adresa acestor probleme, congresul a dat sistemului de rezerva federala autoritatea de a stabili un sistem national de acceptare a cecurilor. Acest sistem urma astfel sa puna la dispozitie nu numai un sistem monetar elastic, adica un sistem care sa creasca sau sa scada in functie de conditiile economice, ci si un sistem efficient si echitabil de colectare a cecurilor.
21
fiscale oferite de alte entitati despagubesc bancile de rezerva pentru cheltuielile aparute cu furnizarea acestor servicii.Una din functiile fiscale unice pe care bancile de rezerva o pun la dispozitie Trezoreriei este un program prin care bancile de rezerva investesc banii trezoreriei pana cand este nevoie sa se finanteze operatiile guvernamentale. Trezoreria primeste fonduri de la doua surse principale: incasarile din impozite si imprumuturi. Fluxurile care se indreapta si vin dinspre contul guvernamental variaza volum pe parcursul anului; de exemplu, balanta de conturi tinde sa fie relativ ridicata in timpul lunii aprilie, sezonul de incasare a impozitelor. Trezoreria indruma bancile de rezerva sa investeasca o suma prestabilita din excedentul de fonduri in conturi speciale existente in paralel la institutiile depozitare nationale. Rezerva federala monitorizeaza aceste balante pentru conformitatea cu cerintele colaterale si inpoiaza fondurile Trezoreriei atunci cand este nevoie de ele.
22
23
Bilbliografie
1. 2. 3. 4.
24