CURS 1

Dezvoltarea durabil - concepte i definiii

n anii `80 au devenit din ce n ce mai evidente schimbrile majore ale mediului, schimbri care surveneau ntr-un mod ct se poate de neateptat, fiind n mare parte neprevzute de specialiti. Odat cu apariia acestor modificri, populaia a devenit din ce n ce mai contient de prezena unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea n bune condiii a umanitii1. Pentru a nu se ajunge la o situaie de criz, organizaiile mondiale din domeniul proteciei mediului au propus schimbri fundamentale n stilul de via al populaiei, rezultatele concretizndu-se n apariia unui nou concept, i anume dezvoltarea durabil sau durabilitatea. Acest concept este unul complex i intens contestat la nivel internaional, fiind menionat pentru prima dat n anii `80, iniial ca mod de abordare a dezvoltrii economice n scopul reducerii ct mai ample a degradrii mediului nconjurtor, fiind ulterior integrat n micarea ecologist de protejare a mediului natural al planetei2. Conceptul a nceput s fie tratat ntr-un sens mai larg n anul 1987, odat cu publicarea raportului Our Common Future, de ctre Comisia Mondial a Mediului i Dezvoltrii, raport cunoscut mai mult sub numele de Raportul Brundtland (n cadrul acestui raport au fost stabilite principiile i legile dezvoltrii durabile grupate n 5 categorii: conservarea mediului natural, protecia bio-diversitii i a patrimoniului uman, dezvoltareregenerare, generaiile viitoare, eliminarea disparitilor economice mondiale). La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiii ale dezvoltrii durabile, ase dintre acestea fiind menionate n Raportul Our Common Future, cea mai complet dintre acestea definind dezvoltarea durabil ca o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi (Comisia Brundtland, 1987). n cea mai mare parte, conceptul formuleaz doar finalitatea spre care trebuie s tind, modul de aciune fiind prezentat doar la modul general, lsnd loc diferitelor interpretri i deschiznd calea ctre noi abordri i studii. Ideea de baz care eman din acest raport este avertismentul autorilor cu privire la limitele pe care le au modelele actuale de dezvoltare. Noiunea de durabilitate a cptat nelesuri multiple i datorit ptrunderii n sfera de preocupri a economitilor, ecologitilor, sociologilor, arhitecilor, parlamentarilor, organelor locale, organismelor internaionale3.

McKercher, B., Sustainable Tourism Development: Guiding Principles for Planning and Management, Hong Kong Polytechnic University, 2003. 2 Dumbrveanu, Daniela, Strategia de ecoturism a Romniei. Cadru teoretic de dezvoltare, MCTT, ANT, 2003, p. 9. 3 Caracota, D., Caracota, C.R., Dimensiunile contemporane ale dezvoltrii durabile i competitive, Edit. ASE, Bucureti, 2004, p.15.

Concluziile Raportului Brundtland A. Ctre o cretere economic calitativ Raportul Brundtland recomand o nou abordare dezvoltrii economice: problemele srciei i sub-dezvoltrii nu pot fi remediate fr a se implementa un nou concept de cretere, n care statele dezvoltate s joace un rol cheie. Echilibrul dintre creterea economic i mediul natural trebuie astfel meninut nct resursele naturale s poat susine creterea pe o perioad lung de timp. Raportul subliniaz revitalizarea (impulsionarea) creterii economice n statele dezvoltate, punnd accent pe aspectele calitative ale acesteia. Creterea trebuie astfel implementat nct s presupun un nivel sczut de consum al energiei, o satisfacere mai bun a nevoilor de baz n rile n curs de dezvoltare (nevoia de curent electric, ap curent, igien i mbuntirea sntii publice). B. Aspecte tehnice Necesitatea crerii de comisii i direcii ale organismelor publice care s preia diferite sectoare strategice att la nivel naional, ct i internaional, cum ar fi populaia i fora de munc, producia alimentelor, securitatea, energia etc. Spre exemplu, raportul comisiei WCED World Commission on Environment and Development recomand stoparea creterii populaiei, n special n rile lumii a III-a, unde, datorit supraaglomerrii oraelor, probleme ca accesul la apa potabil i lipsa locuinelor s-au acutizat. Populaia trebuie informat i fcut s neleag c necesitile lor trebuie s se adapteze limitelor naturale, deci sistemul nevoilor trebuie adaptat resurselor naturale. Tot astfel, pentru a putea pstra mediul natural, va fi nevoie s cutm i s dezvoltm noi metode de producie (att n industrie, ct i n agricultur), precum i noi metode i surse de producere a energiei. Astfel, alegerea tehnologiei, ct i controlul strict al factorilor cu risc de poluare i risip reprezint, de asemenea, subiecte centrale ale metodei de dezvoltare durabil. Crearea de organisme internaionale care s se implice direct n implementarea acestui nou proiect este necesar, deoarece deciziile ctorva guverne nu pot avea un succes deplin n condiiile n care globalizarea a cuprins ntreaga via economico-social. Ulterior, n anul 1992, n cadrul Summit-ului Pmntului (Rio Earth), conceptul apare din ce n ce mai prezent n cadrul a dou documente: Agenda 21 i Declaraia de la Rio. Summit-ului Pmntului (Rio Earth) desfurat la Rio de Janeiro a reprezentat o conferin mondial fr precedent n istoria Organizaiei Naiunilor Unite, datorit numrului mare de participani i a temelor abordate. Mesajul acestui Summit a constat n ideea c doar modificarea atitudinii i a comportamentului ntregii lumi va putea aduce schimbrile dorite n profunda criz dintre natur i om. Mesajul reflect complexitatea problemelor cu care se confrunt umanitatea: srcia, consumul excesiv de resurse, poluarea etc. 2

La summit-ul de la Rio, dintre numeroasele teme dezbtute, cele mai importante au fost: - reducerea produselor toxice (plumbul din benzin), utilizarea de resurse i tehnologii care s nu genereze reziduuri otrvitoare; - utilizarea pe scar larg a surselor alternative de energie; - regndirea transportului public n vederea reducerii aglomerrilor din trafic i a emisiilor de gaze; La finalul celor dou sptmni pe parcursul crora s-a desfurat summit-ul, a fost adoptat Agenda 21, declarat ca fiind cea mai eficient metod de aciune n vederea implementrii dezvoltrii durabile i aprobat de comunitatea internaional. Programul Agenda 21 reprezint un plan de aciune la nivel local, naional i global n timp ce Declaraia de la Rio prezint cele mai importante 27 principii de dezvoltare durabil pentru secolul XXI. Cele dou documente au reprezentat la momentul lansrii, o provocare pentru guverne i alte tipuri de organisme, mai ales din punctul de vedere al colaborrii pentru atingerea unui nivel maxim de dezvoltare durabil. Obiectivele stabilite nu au fost ndeplinite dect parial pn la momentul actual, dei problematica durabilitii este din ce n ce mai prezent. Ca urmare a acestui summit, a fost creat Comisia pentru Dezvoltare Durabil (decembrie 1992), avnd sarcina ntocmirii unor rapoarte cu privire la modul de implementare a hotrrilor adoptate prin Agenda 21. Dup conferina de la Rio, guvernele, organizaiile internaionale, autoritile locale, oamenii de afaceri sau persoanele fizice au depus eforturi n vederea atingerea dezvoltrii durabile. Agenda 21 ramne un document de referin, pe termen lung, cu privire la echilibrarea nevoilor economico-sociale i a potenialului resurselor i ecosistemelor pmntului. Pn n prezent nu au fost pe deplin realizate toate obiectivele Agendei 21, i de aceea, eforturile trebuie dublate pentru ca toi locuitorii planetei s se bucure de beneficiile dezvoltrii durabile. Peste 6000 de metropole i orae din lumea ntreag i-au creat propria Agend local 21 pentru a-i coordona aciunile pe termen lung. O serie de state a stabilit modaliti de aplicare a Agendei 21 la nivel naional. Aceste strategii au fost adoptate de Consiliile Naionale pentru dezvoltare durabil, astfel de organisme funcionnd n peste 80 de ri, majoritatea n curs de dezvoltare. Un numr tot mai mare de ntreprinderi comerciale au urmat politica dezvoltrii durabile i au votat abordarea tripl, care ine cont de factorii economici, sociali i de mediu. Astfel, s-a dezvoltat o serie de organisme care aplic politica durabilitii de exemplu, Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabil. Comisia ONU pentru Dezvoltare Durabila, care a fost nfiintata pentru a monitoriza implementarea acordurilor de la Rio, s-a reunit annual, ncepnd cu 1993, si a stabilit masuri inedite pentru participarea societatii civile la tratativele ONU, ndeosebi prin dialog cu factorii cheie. 3

Conferinele ce au urmat dup Summit-ul Pmntului ca, de exemplu, Conferina, din 1994, asupra Populaiei i Dezvoltare de la Cairo, Summit-ul social din 1995 de la Copenhaga, Conferina Femeilor din 1995 de la Beijing i Conferina Habitat II, din 1996, de la Istanbul au consolidat angajamentul pentru dezvoltarea durabil i au adoptat strategii pentru punerea n aplicare a Agendei 21. n septembrie 2000, la Summit-ul ONU al Mileniului, 147 lideri mondiali au stabilit de comun acord obiective ale dezvoltarii cu termene comparabile cu cele din Agenda 21. Interesul comunitilor internaionale privind dezvoltarea durabil a continuat i dupa Rio 1992. n anul 2002 (26 august 04 septembrie) a fost organizat la Johannesburg n Africa de Sud, Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabil, cu scopul de a promova iniiative noi de aplicare a dezvoltrii durabile i pentru a construi un viitor posper i sigur pentru populaia globului. Acest summit a reprezentat o ans oferit omenirii pentru a trece spre un viitor sigur, un viitor care s permit oamenilor s rspund nevoilor personale fr a distruge mediul nconjurtor. n aceast viziune, dezvoltarea durabil este o nou abordare a progresului i o modalitate de cooperare internaional care atest faptul c deciziile luate ntr-o anumit parte a globului pot afecta oamenii din alte regiuni i presupune elaborarea unor msuri de prevenirea pentru crearea unui progres global4. Putem afirma c Summit-ul de la Johannesburg a reprezentat trecerea de la concepte la aciuni. Agenda 21 planul de aciune al Summit-ului Pmntului - rmne n continuare un important ghid pe termen lung pentru dezvoltarea planetei i a locuitorilor acesteia. Adoptndu-l, guvernele au recunoscut c o continuare a politicilor actuale ar sublinia i mai puternic diferenele economice n i ntre ri, ajungndu-se la creterea nivelului de srcie i la degradarea ecosistemelor. A fost, ns, acceptat faptul c, acionndu-se n acest sens, planeta poate fi protejat, construind n acest fel un viitor prosper. "Nici o ar nu poate realiza singur dezvoltarea durabil, ci numai n colaborare cu celelalte state", se arat n preambulul Agendei 21. Acesta este documentul care st la baza dezvoltrii durabile i a unor iniiative care pot conduce la rezultate concrete. Guvernele i-au dat acordul asupra urmatoarelor probleme: Reafirmarea angajamentului de a implementa Agenda 21 reprezentnd proiectul de dezvoltare durabil adoptat la Summit-ul Pmntului (Earth Summit). Reducerea numrului uria de oameni care nu au acces la apa curat (1,2 miliarde) i la salubritate corespunzatoare (2,4 miliarde). S-a ajuns deja la un consens n cadrul negocierilor cu privire la necesitatea ca guvernele s dezvolte o administrare integrat a resurselor de ap i planuri

Caracota, D., Caracota, C.R., Dimensiunile contemporane ale dezvoltrii durabile i competitive, Edit. ASE, Bucureti, 2004, p.19.

de sporire a eficienei acestora pn n anul 2005, de a crea sisteme de salubrizare eficiente pentru gospodrii i de a mbunti salubrizarea instituiilor publice, n special a colilor. Sporirea accesului la servicii moderne de energie, cum ar fi electricitatea, pentru peste 2 miliarde de oameni crora aceasta le lipsete. S-a mai czut, de asemenea, de acord asupra nevoii de cretere a eficienei energiei i de a spori ponderea surselor regenerabile. Asigurarea de servicii medicale tuturor, inclusiv prin mbuntirea accesului la medicamente de baz, servicii de imunizare i vaccinuri, pentru reducerea pericolelor de sntate i de mediu. Guvernele au convenit s i duc la ndeplinire angajamentele de a susine Fondul Global de lupt mpotriva SIDA, tuberculozei i malariei i pentru reducerea bolilor respiratorii, inclusiv prin nlturarea treptat a plumbului din benzin i din vopseluri i prin asigurarea accesului la surse mai pure de energie. Trecerea la aciuni imediate mpotriva tierii ilegale a copacilor i a comercializrii produselor forestiere i pentru susinerea conservrii biodiversitii, n special prin canalizarea corespunztoare a resurselor financiare i a tehnologiilor ctre rile n curs de dezvoltare. Prevenirea traficului ilegal de substane chimice i deeuri periculoase i dezvoltarea, n continuare, a unei abordri strategice a administrrii internaionale a chimicalelor. Protejarea i administrarea resurselor marine prin aplicarea unei abordri din punct de vedere ecosistemic a resurselor marine i a dezvoltrii durabile a culturilor acvatice.

CURS 2 IMPLICAIILE DEZVOLTRII DURABILE ASUPRA POLITICILOR ECONOMICO-SOCIALE Dezvoltarea durabil este n prezent acceptat ca fiind un principal obiectiv al activitii economice i sociale. Definiia dat dezvoltrii durabile de Raportul Brundtland, dei acceptat, a fost considerat ca fiind prea vag. UNEP a adus o interpretare ulterioar a acestei definiii, specificnd c progresul ctre echitatea naional i internaional, precum i ntreinerea, utilizarea raional i sporirea bazei de de resurse naturale stau la baza rezilienei ecologice i a creterii economice. Termenul necesit nc precizri suplimentare, care vizeaz n principal o definiie mai concret a dezvoltrii durabile. O ncercare recent a unui grup de juriti n acest sens, definete dezvoltarea durabil ca fiind un proces economic, social i politic complex. Acest proces tinde ctre o utilizare sustenabil a resurselor planetei i la protejarea mediului, de care depind natura i viaa uman, precum i dezvoltarea economic i social. Obiectivul acestui proces complex este de a ndeplini dreptul tuturor fiinelor umane la un standard de via adecvat, n baza participrii lor active, libere i semnificative la mbuntirea i distribuia echitabil a beneficiilor rezultate, simultan cu acordarea ateniei cuvenite necesitilor i intereselor generaiilor viitoare. Se poate ns afirma cu certitudine c orientarea ctre dezvoltarea durabil are implicaii majore pentru politica de dezvoltare, politica economic i cea social. A. Viziunea antropocentric i biocentric n accepiunea antropocentric, principala orientare a eforturilor pentru protecia mediului la nivel internaional trebuie s fie axat pe mbuntirea condiiei umane: Declaraia de la Rio, Principiul 1 Fiinele umane se afl n centrul preocuprilor pentru dezvoltarea durabil. n baza acestei abordri antropocentrice, protecia vieii slbatice sau a altor resurse naturale nu reprezint un scop n sine, ci mai degrab o necesitate pentru a asigura o calitate superioar, durabil a vieii umane. Protecia mediului i prin extindere dreptul internaional al mediului trebuie legate de protecia bunstrii umane, iar n acest scop, viaa slbatic i alte resurse naturale trebuie s fie disponibile spre utilizare. n competiie cu aceast abordare se afl cea de tip biocentric, care valorizeaz natura n sine, protejnd-o indiferent de utilitatea sa pentru fiinele umane. Abordarea de tip biocentric a fost 6

adoptat n Carta Mondial pentru Natur, dar a fost respins la Conferina de la Rio i nu se regsete puternic ancorat n dreptul internaional al mediului. B. Integrarea economiei cu mediul Dezvoltarea durabil implic integrarea problemelor de protecie a mediului i a celor sociale n toate aspectele politicii economice: Declaraia de la Rio, Principiul 4 Pentru realizarea dezvoltrii durabile, protecia mediului trebuie s constituie parte integrant a oricrui proces de dezvoltare i nu poate fi considerat n mod izolat de acestea. Injectarea conceptului de durabilitate n politicile de dezvoltare, are largi implicaii la nivel macro i microeconomic. n ceea ce privete politicile macroeconomice, orientarea ctre dezvoltarea durabil solicit, spre exemplu, modificarea sistemelor naionale tradiionale de contabilitate, pentru a permite o mai bun msurare a calitii generale a vieii. Astfel de sisteme de contabilitate ar exclude din calculul PIB eforturile de control al polurii, precum i pagubele provocate mediului prin poluare. O abordare similar, pune accentul pe utilizarea unui set de sisteme de contabilizare separate pentru resursele naturale, care s evidenieze n uniti, altele dect cele monetare, starea existent a resurselor dintr-o anumit ar. n acest fel, extracia de minereuri nu va fi reflectat numai prin creterea PIB, ci i prin diminuarea rezervei de resurse naturale. n ceea ce privete politicile microeconomice, orientarea ctre dezvoltarea durabil solicit, spre exemplu, imputarea costurilor pentru pagubele aduse mediului, productorului care a cauzat paguba. Preul resurselor naturale trebuie s reflecte costurile de mediu i alte costuri externe ale unei piei necontrolate. Instrumentele bazate pe mecanisme de pia, cum sunt taxele pentru poluare i permisele comercializabile pot fi utilizate pentru a internaliza costurile externe, conducnd la preuri ale pieei care reflect mai bine costul real al produciei, incluznd costurile sociale i pe cele de protecie a mediului. C. Interdependena dintre ecosisteme i sistemele antropice ale planetei n ultimele trei decade ale secolului XX, progresul nelegerii tiinifice a interdependenei dintre ecosisteme i sistemele antropice ale planetei a fost semnificativ. Dependena i interdependena dintre om i natur a fost reflectat n Carta Mondial pentru Natur: Carta Mondial pentru Natur, Preambul Umanitatea este o parte a naturii iar viaa depinde de funcionarea nentrerupt a sistemelor naturale, care asigur alimentarea cu energie i substane nutritive. Dei recunoaterea explicit a dependenei umanitii de natur este relativ nou, majoritatea acordurilor internaionale pentru protecia mediului au recunoscut, cel puin implicit, 7

interdependena dintre ecosisteme i sistemele antropice. Spre exemplu, legturile dintre statele care mpart o anumit resurs natural reprezint unele dintre motivele principale care stau la baza regulilor referitoare la repartizarea resurselor naturale i poluarea transfrontalier. Recunoaterea limitelor ecologice i a interconectrii dintre ecosistemele planetei st la baza eforturilor internaionale pentru conservarea biodiversitii i prevenirii schimbrilor climatice. D. Echitatea i responsabilitatea ntre generaii Dezvoltarea durabil, aa cum a fost definit n Raportul Brundtland, este strns asociat cu obiectivul echitii ntre generaii. Acest obiectiv recunoate responsabilitatea fiecrei generaii de a fi just cu generaiile viitoare; generaia prezent trebuie s lase generaiei viitoare drept motenire o bogie cel puin egal cu cea pe care ea nsi a motenit-o de la generaia anterioar. ndeplinirea minim a acestui obiectiv necesit evidenierea principiilor referitoare la utilizarea durabil a resurselor naturale i la evitarea oricrei pagube ireversibile aduse mediului. Conceptul responsabilitii ntre generaii a nceput s devin important de la Conferina de la Stockholm: Declaraia de la Stockholm, Principiul 1 Omulare o responsabilitate solemn de a proteja i mbunti mediul, pentru generaiile prezente i cele viitoare. Responsabilitatea ntre generaii a fost reafirmat la Conferina de la Rio, ca o component central a orientrii ctre dezvoltarea durabil: Declaraia de la Rio, Principiul 3 Dreptul la dezvoltare trebuie realizat n aa fel, nct s ndeplineasc n mod echitabil necesitile de dezvoltare i cele de mediu, ale generaiilor prezente i viitoare. E. Utilizarea durabil a resurselor naturale Rdcinile conceptului de dezoltare durabil i au originea n promovarea utilizrii durabile a resurselor naturale. Regimurile juridice care vizeaz conservarea resurselor marine, viaa slbatic, protejarea habitatelor, protejarea motenirii culturale i naturale, protecia zonei antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global i indic o acceptare larg la nivel internaional a utilizrii durabile a resurselor naturale. Definiiile utilizrii durabile sunt variate, dar reflect conceptul de echitate ntre generaii. Convenia privind Biodiversitatea Utilizarea durabil const n utilizarea componentelor diversitii biologice ntr-o manier i cu o vitez care s nu conduc la declinul pe teremen lung al resurselor biologice, meninnd n consecin potenialul acestora de a ndeplini necesitile i aspiraiile generaiilor prezente i 8

viitoare. Dei conceptul de durabilitate este mai uor de neles n cazul resurselor regenerabile, el are implicaii majore i pentru resursele neregenerabile: Conferina de la Stockholm, Principiul 5 Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate n aa fel nct s se evite pericolul epuizrii lor viitoare i s se asigure c beneficiile acestui tip de exploatare sunt mprite de ntraga umanitate. F. Responsabiliti comune dar difereniate Dezvoltarea durabil pune probleme comune tuturor rilor, dar, datorit cilor de dezvoltare diferite ale statelor lumii, rilor industrializate li se solicit s suporte o parte mai mare a greutilor imediate. ntr-una dintre cele mai controversate prevederi ale Declaraie de la Rio, rile dezvoltate recunosc explicit principala lor responsabilitate pentru prezenta degradare a mediului i pentru remedierea mediului: Declaraia de la Rio, Principiul 7 Statele dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poart n cursa internaional pentru dezvoltarea durabil, n virtutea presiunilor pe care societile lor le exercit asupra mediului global i a tehnologiilor i resurselor financiare pe care le controleaz. Aceast responsabilitate difereniat se reflect i n multe alte acorduri internaionale pentru protecia mediului. Spre exemplu, principiile directoare ale Conveniei Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbrile Climatice, solicit rilor dezvoltate s preia conducerea pentru combaterea schimbrilor climatice i ale efectelor acesteia, simultan cu considerarea integral a necesitilor i a circumstanelor speciale, legate de greutile disproporionate crora trebuie s le fac fa rile n curs de dezvoltare i cele extrem de vulnerabile: Convenia Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbrile Climatice, Art. 3 1. Prile trebuie s protejeze sistemul climatic, n beneficiul generaiilor prezente i viitoare ale umanitii, n baza echitii i n conformitate cu responsabilitile lor comune dar difereniate i cu propriile capaciti. Ca urmare, prile care constituie ri dezvoltate, trebuie s preia conducerea pentru combaterea schimbrilor climatice i a efectelor duntoare generate de acestea. 2. Trebuie s se acorde o consideraie deplin necesitilor specifice i circumstanelor speciale ale prilor care constituie ri n curs de dezvoltare, n particular n cazul celor care sunt cu precdere vulnerabile la efectele duntoare ale schimbrilor climatice i care ar trebui s suporte o povar disproporionat sau anormal n baza Conveniei

Similar, Protocolul de la Montreal privind Substanele care Epuizeaz Stratul de Ozon, semnat iniial n 1987 i supus ulterior unei serii de amendamente, acord excepii pentru rile n curs de dezvoltare: Protocolul de la Montreal, Art. 5 1. Orice parte care constituie o ar n curs de dezvoltare i al crei nivel calculat de consum de substane controlate este mai mic de 0,3 kg pe cap de locuitor la data intrrii n vigoare a Protocolului sau ulterior, va fi autorizat s amne conformarea cu msurile de controlpentru o perioad de zece ani, pentru a-i satisface necesitile interne de baz. G. Transferul de tehnologie i de resurse financiare Ca o consecin practic a responsabilitilor i posibilitilor mai mari, rile dezvoltate au promis s asiste rile n curs de dezvoltare n eforturile acestora de a se orienta ctre dezvoltarea durabil. Practic, toate tratatele internaionale recente pentru protecia mediului, au inclus prevederi importante pentru acordarea de finanare, asisten tehnic i transfer de tehnologie pentru rile n curs de dezvoltare. Au fost nfiinate noi mecanisme de finanare, cum sunt Fondul Global pentru Mediu i Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal, pentru a sprijini tranziia rilor n curs de dezvoltare ctre dezvoltarea durabil. De asemenea, au fost investigate noi modaliti de abordare ale transferului de tehnologie, ns nu s-a ajuns nc la un consens privind cele mai bune metode pentru realizarea acestor transferuri: Agenda 21, Cap. 34 Transferul de tehnologii neduntoare pentru mediu, cooperarea i construcia capacitilor, Mijloace de aciune 6. Acest capitol din Agenda 21 nu este n detrimentul unor obligaii i acorduri specifice privind transferul de tehnologie, care urmeaz s fie adoptate n cadrul unor instrumente internaionale specifice. Ca urmare, transferul de tehnologie a devenit unul din domeniile prioritare de analiz, care solicit cercetri suplimentare din partea Comisiei Naiunilor Unite pentru Dezvoltarea Durabil i formularea de noi politici n acest sens. H. Creterea capacitilor de decizie i de participare public la nivel local Dezvoltarea durabil solicit integrarea costurilor de protecie a mediului n sistemul economic, dar i integrarea cetenilor n procesul politic. Raportul Brundtland recunoate aceast cerin, concluzionnd c urmrirea dezvoltrii durabile implic un sistem politic care asigur o participare funcional a cetenilor la luarea deciziei. Cetenii sunt de fapt direct afectai de deciziile care conduc la producerea de pagube asupra mediului i ca urmare sunt adeseori cei mai zeloi i mai activi aprtori ai mediului. 10

Principiul 10 al Declaraiei de la Rio clarific semnificaia sintagmei participare public real: Declaraia de la Rio, Principiul 10 Problemele mediului sunt cel mai bine tratate prin participarea, la nivelul relevant, a tuturor cetenilor afectai. La nivel naional, fiecare individ trebuie s aib accesul adecvat la informaiile deinute de autoritile publice privind mediul, incluznd informaii referitoare la materialele i activitile periculoase existente n propriile comuniti i trebuie s aib posibilitatea de a participa la procesul de luare a deciziei. Statele trebuie s faciliteze i s ncurajeze contientizarea i participarea public printr-o larg disponibilizare a informaiilor. Trebuie s furnizeze accesul real la procedurile juridice i administrative, inclusiv cele privind redresarea i remedierea. n acest fel, principiul participrii publice oblig guvernele s instituie proceduri pentru ceteni i organizaii neguvernamentale, care s le permit acestora s obin informaii referitoare la mediu, s-i exprime opinia cu privire la informaiile referitoare la mediu, s-i creeze i s prezinte propriul sistem de informaii, s le fie luate n considerare informaiile prezentate i s beneficieze de proceduri de remediere. Convenia de la Aarhus privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n problemele de mediu, este cea mai impresionant dezvoltare a Principiului 10 al Declaraiei de la Rio. Ea a fost adoptat la cea de-a patra Conferin Ministerial privind Mediul pentru Europa i reprezint o nou form de acord internaional n domeniul mediului. Convenia de la Aarhus reprezint o afirmare a contientizrii faptului c dezvoltarea durabil poate fi realizat numai prin participarea tuturor celor implicai. Convenia este axat pe interaciunile dintre public i autoritile publice n cadrul unui context democratic i iniiaz un nou tip de proces pentru participarea public la negocierea i implementarea acordurilor internaionale. Convenia nu reprezint numai un nou acord n domeniul mediului, ci i un acord care instituie responsabilitatea, transparena i reacia guvernelor n acest domeniu. Spre deosebire de majoritatea acordurilor multilaterale din domeniul mediului care cuprind obligaiile reciproce ale Prilor, Convenia de la Aarhus cuprinde obligaiile pe care Prile le au fa de public i instituie obligaii clare asupra Prilor i a autoritilor publice la nivel naional n ceea ce privete accesul la informaie, participarea public i accesul la justiie, care constituie cei trei piloni ai Conveniei. Conform Conveniei de la Aarhus, accesul la informaie este asigurat n dou moduri: prin garantarea dreptului publicului de a solicita informaii de la autoritile publice i obligaia autoritilor de a furniza informaiile cerute n baza solicitri (acces pasiv la informaie, Art. 4);

11

 prin dreptul publicului de a primi informaii i obligaia autoritilor de a colecta i circula informaia de interes public, fr necesitatea existenei unei solicitri publice specifice n acest sens (acces activ la informaie, Art. 5); Participarea public este bazat pe ceilali doi piloni: accesul la informaie pentru a asigura participarea publicului n cunotin de cauz; accesul la justiie pentru a asigura c participarea public are loc n mod concret i nu este prevzut doar prin documente. Participarea public se realizeaz n trei moduri: participarea publicului care poate fi afectat sau care este interesat de luarea unei decizii cu privire la o anumit activitate (Art. 6); participarea publicului la elaborarea planurilor, programelor i politicilor privind mediul (Art. 7); participarea publicului la pregtirea legilor, regulilor i a normelor obligatorii din punct de vedere legal. Accesul la justiie impune aplicarea celorlali doi piloni ai Conveniei n sistemele legale naionale i ntrete legislaia din domeniul mediului la nivel naional (Art. 9). I. Implementarea dezvoltrii durabile la nivel naional Obiectivul dezvoltrii durabile are implicaii majore pentru deciziile politice luate la nivel naional. Dezvoltarea durabil poate fi privit ca o modificare sau cel puin ca o clarificare a dreptului la dezvoltare, aa cum afirm Principiul 3 al Declaraiei de la Rio. Dup Conferina de la Rio, multe state au dedicat substaniale eforturi de planificare, pentru a se orienta ctre dezvoltarea durabil, prin implementarea Agendei 21 la nivel naional. n acest sens, s-au adoptat multiple abordri diferite. Legile din domeniul proteciei mediului integreaz din ce n ce mai mult dezvoltarea durabil la nivel naional i se ntocmesc Planuri Naionale pentru Dezvoltarea Durabil.

CURS 3
STRATEGIA UE PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

12

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona, n anul 2002. n anul 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicnd, n luna februarie, o evaluare critica a progreselor nregistrate dupa 2001, care puncteaza si o serie de direcii de aciune de urmat n continuare. Documentul a evideniat si unele tendine nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului nconjurator, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbarile climatice, ameninarile la adresa sanataii publice, saracia si excluziunea sociala, epuizarea resurselor naturale si erodarea biodiversitaii. Ca urmare a identificarii acestor probleme, n iunie 2005, sefii de state si guverne ai arilor Uniunii Europene au adoptat o Declaraie privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile, care ncorporeaza Agenda de la Lisabona, revizuita, pentru cresterea economica si crearea de noi locuri de munca, drept o componenta eseniala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile. Dupa o larga consultare, Comisia Europeana a prezentat, la 13 decembrie 2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001. Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia rennoita de Dezvoltare Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput ntr-o viziune strategica unitara si coerenta, avnd ca obiectiv general mbunatairea continua a calitaii vieii pentru generaiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitai sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele n mod eficient si sa valorifice potenialul de inovare ecologica si sociala al economiei n vederea asigurarii prosperitaii, proteciei mediului si coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei Naionale a Romniei n domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, n scopul schimbarii comportamentului n societatea europeana si, respectiv, n societatea romneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privai, precum si a cetaenilor n elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile. Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicnd toate componentele instituionale la nivel comunitar si naional. Este subliniata, de asemenea, importana unei strnse conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitaile locale si cetaenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: Protecia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; 13

 Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitaii culturale, egalitaii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitaii pentru asigurarea unor standarde de viaa ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; ndeplinirea responsabilitailor internaionale ale UE, prin promovarea instituiilor democratice n slujba pacii, securitaii si libertaii, si a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume. Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice, ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare: Promovarea si protecia drepturilor fundamentale ale omului; Solidaritatea n interiorul generaiilor si ntre generaii; Cultivarea unei societai deschise si democratice; Informarea si implicarea activa a cetaenilor n procesul decizional; Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; Coerena politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, naional si global; Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesai; Utilizarea cunostinelor moderne pentru asigurarea eficienei economice si investiionale; Aplicarea principiului precauiunii n cazul informaiilor stiinifice incerte; Aplicarea principiului poluatorul plateste. Aspectele de coninut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre intele convenite n cadrul UE sunt stabilite n expresie numerica sau procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre. Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare si urmarire, cu obligaii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor asumate., Urmatorul termen pentru analizarea progreselor nregistrate si revederea prioritailor Strategiei UE de catre Consiliul European este septembrie 2009, cu obligaia statelor membre de a raporta asupra implementarii Strategiilor Naionale pna cel mai trziu n luna iunie 2009. ntruct Romnia s-a angajat sa finalizeze propria Strategie Naionala pentru Dezvoltare Durabila, revizuita, pna la sfrsitul anului 2008 si sa o prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra implementarii este luna iunie 2011. Indicatorii dezvoltarii durabile 14

Monitorizarea tendinelor dezvoltarii folosind si indicatori situai n afara activitaii economice precede formularea principiilor dezvoltarii durabile si s-a afirmat paralel cu procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabila elaborate sub egida Naiunilor Unite si, respectiv, a Uniunii Europene. Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituii, de la ntreprinderi sau formaiuni ale societaii civile, grupuri de experi sau centre de cercetare pna la administraii locale, guvernenaionale, organizaii interguvernamentale sau instituii financiare internaionale. Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat n ultimii ani att la nivel naional ct si n formule multinaionale colaborative, reflecta nevoia perceputa de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plaja diversa de aplicaii si de a depasi o seama de dificultai metodologice. Diferenele, nca notabile, dintre modalitaile de construcie, stadiul de dezvoltare si gradul de utilizare efectiva a unor seturi coerente de indicatori ilustreaza complexitatea sarcinii de a regasi compatibilitai reale ntre abordarile empirice si normative din domeniile distincte care se integreaza n conceptul dezvoltarii durabile: economia, societatea si capitalul natural. n aceste condiii, aspectele metodologice, aflate nca ntr-o faza de fundamentare teoretica, sunt preluate dinamic n procesul de dezvoltare a aplicaiilor de raportare statistica. Convenirea unui set de indicatori acceptai ai dezvoltarii durabile, inclusiv reflectarea n sistemul conturilor naionale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie n continuare un subiect de preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica al Comunitailor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizaiei pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE). Romnia, prin Institutul Naional de Statistica, este angajata n mod activ n acest proces. n faza actuala, Institutul Naional de Statistica transmite la Eurostat un sistem parial de indicatori, integrat n sistemul european al dezvoltarii durabile, n funcie de datele disponibile. n aceasta etapa, sursele de date pot fi perfecionate printr- o directa si eficienta cooperare inter-instituionala, n special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman si social si a capacitaii de suport a ecosistemelor naturale. Sistemul actual, folosit pentru monitorizarea implementarii Strategiei rennoite pentru Dezvoltare Durabila a UE (2006), recunoaste n mod explicit existena acestor probleme si recomanda statelor membre sa-si revizuiasca n continuare sursele de date pentru seturile de indicatori, pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparaie si relevana n raport cu obiectivele Strategiei UE. Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila rennoite a UE l reprezinta instituirea unui proces reglementat de monitorizare si raportare care sa armonizeze cerinele naionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare si sinteza la nivelul 15

instituiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins si instrumentele de masurare a performanelor economice n raport cu responsabilitaile sociale si de mediu sa fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia Europeana si de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali si formaiunile relevante ale societaii civile. Comisia Europeana, cu asistena grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile, a fost nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a mbunatai omogenitatea raportarii. O prima versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE rennoite. n forma sa curenta, mecanismul de monitorizare evideniaza anumite categorii de indicatori aflate nca n stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea intelor cantitative ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru urmarirea si evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare). Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE rennoite asociaza fiecarei dimensiuni strategice un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operaionale subordonate (Nivel 2) si indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori, n afara acestei structuri (indicatorii contextuali), este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al caror raspuns la intervenii ramne neidentificat. n conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligaia sa-si creeze forme de suport instituional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instrumentelor statistice de monitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Naionale, ntr-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportarilor asupra implementarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Naionale si a Strategiei UE reduce marja de eroare n privina evaluarii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite. Pentru urmarirea si verificarea implementarii prezentei Strategii Naionale se va crea si ntreine un sistem naional de indicatori statistici ai dezvoltarii durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naionale n raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea informaiilor de ncredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performanelor n atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra rezultatelor. Se are n vedere operaionalizarea a doua tipuri de indicatori:

16

 Indicatorii naionali de dezvoltare durabila, focalizai pe prioritaile-cheie exprimate prin inte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea performanelor naionale cu cele ale partenerilor internaionali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi reactualizat n permanena. Indicatorii de progres ai Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia UE. n acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea decidenilor politici si permind opiniei publice sa evalueze succesul aciunilor ntreprinse. Ansamblul activitailor legate de elaborarea sistemului naional de indicatori ai dezvoltarii durabile se va desfasura sub ndrumarea si controlul Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabila propus n Partea V a prezentei Strategii. n acest cadru urmeaza sa se stabileasca mandatul, componena si modul de organizare a grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile, termenele de execuie, pe etape (innd seama de faptul ca primul termen de raportare asupra implementarii Strategiei Naionale este luna iunie 2011) precum si rolul de coordonare conceptuala si metodologica al Institutului Naional de Statistica.

CURS 4 OBIECTIVE-INT I MODALITI DE ACIUNE CONFORM SNDD Provocari cruciale 17

1.1. Schimbarile climatice si energia curata Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societaii si mediului. Conform prevederilor Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice, ratificata de Romnia n 1994, schimbarile climatice sunt definite ca fiind modificarile care pot fi atribuite direct sau indirect activitailor omenesti si care afecteaza compoziia atmosferei la nivel global si se adauga variabilitaii naturale a climei observate n decursul unor perioade relevante. n pofida tuturor eforturilor prezente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, temperatura globala va continua sa creasca, fiind necesare, n acelasi timp, masuri urgente de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Prin Strategia si Planul de Aciune ale Romniei n domeniul schimbarilor Climatice n perioada 2005-2007, au fost realizate o serie de aciuni importante att n domeniul limitarii emisiilor de gaze cu efect de sera, ct si al adaptarii la efectele schimbarilor climatice si cresterii gradului de constientizare n acest domeniu. Obligaiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, ce vor reveni Romniei n perioada post-2012 n calitate de stat membru al Uniunii Europene, se conformeaza obiectivelor politice ale Uniunii Europene asumate la sesiunea de primavara a Consiliului European din 9 martie 2007, respectiv de reducere, pna n anul 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul UE, comparativ cu nivelul anului 1990, si cresterea, n acelasi interval de timp, cu pna la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile n totalul consumului energetic, precum si cresterea eficienei energetice cu 20%, precum si un consum minim de 10% de biocarburant din consumul total n domeniul transporturilor. n contextul obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie constituie un domeniu de importana majora n pachetul legislativ privind schimbarile climatice si energia din surse regenerabile prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008. intele avute n vedere si termenele de punere n aplicare sunt, n unele privine, mai exigente dect cele stabilite n Strategia pentru Dezvoltare Durabila revizuita a UE din iunie 2006. Pachetul legislativ menionat este nca n dezbatere la nivel european, urmnd ca cel trziu n anul 2009 acesta sa fie adoptat. n conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene din 2007, energia este un element esenial al dezvoltarii la nivelul Uniunii. n aceeasi masura, ea prezinta o provocare din punctul de vedere al impactului sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, al cresterii dependenei de importul de resurse energetice, precum si al tendinei de crestere a preului energiei. Se porneste de la recunoasterea faptului ca UE este tot mai expusa la instabilitatea pieelor internaionale de energie si la tendina de monopolizare a rezervelor de hidrocarburi de catre un grup restrns de deinatori. 18

Prin realizarea unei piee interne de energie, Uniunea Europeana urmareste stabilirea unor preuri corecte si competitive, stimuleaza economisirea de energie si atragerea de investiii n sectorul energetic. Orizont 2013. Obiectiv naional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu si crearea premiselor pentru securitatea energetica a arii pe termen lung conform cerinelor unei economii moderne de piaa, n condiii de sigurana si competitivitate; ndeplinirea obligaiilor asumate n baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Pentru Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene, este deosebit de importanta racordarea la cadrul general al politicii energetice comunitare care are patru obiective majore pe termen mediu si lung: cresterea securitaii alimentarii cu energie si a infrastructurii critice; cresterea competitivitaii n domeniul energiei, reducerea impactului asupra mediului si integrarea n piaa regionala de energie. Principalele direcii strategice n domeniul politicii energetice, pe care Romnia trebuie sa-si mobilizeze cu prioritate eforturile n conformitate cu obiectivele si politicile convenite la nivelul Uniunii Europene, sunt: Securitatea energetica: Meninerea suveranitaii naionale asupra resurselor primare de energie si respectarea opiunilor naionale n domeniul energiei; cresterea siguranei ofertei de energie si meninerea unui grad acceptabil de dependena faa de importuri prin diversificarea surselor de import, a resurselor energetice proprii, a rutelor si reelelor de transport naionale si regionale; cooperarea regionala pentru protecia infrastructurii critice in domeniul energiei; Dezvoltarea durabila: mbunatairea eficienei energetice pe ntregul lan resurse-producietransport-distribuie-consum final prin optimizarea proceselor de producie si distribuie si prin reducerea consumului total de energie primara raportat la valoarea produselor sau serviciilor; cresterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile n consumul total si n producia de electricitate; utilizarea raionala si eficienta a resurselor primare neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora n consumul final; promovarea producerii de energie electrica si termica n centrale de cogenerare de nalta eficiena; valorificarea resurselor secundare de energie; susinerea activitailor de cercetare-dezvoltare-inovare n sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficiena energetica si ambientala; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului si respectarea obligaiilor asumate n privina reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor de poluani atmosferici; Competitivitatea: Continuarea dezvoltarii si perfecionarii pieelor concureniale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, carbune, servicii energetice; promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, n contextul integrarii regionale; pregatirea pieei de 19

certificate albe privind utilizarea eficienta a energiei; participarea la schema comunitara de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera; liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului constant si nediscriminatoriu al participanilor din piaa la reelele de transport, distribuie si la interconexiunile internaionale; dezvoltarea infrastructurii energetice; continuarea procesului de restructurare si privatizare n sectoarele energiei electrice, termice si gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare n sectorul de extracie si utilizare a lignitului n vederea cresterii profitabilitaii si accesului pe piaa de capital; nfiinarea bursei regionale de energie si participarea n continuare a Romaniei la procesul de consolidare a pieelor energetice la nivel european. Prin masuri coerente de crestere a eficienei energetice se va obine o reducere a consumului de energie finala cu 13,5% n perioada 2008-2016 n comparaie cu nivelul consumului mediu din perioada 2001-2005, n conformitate cu primul Plan Naional de Aciune n domeniul Eficienei Energetice 2007-2010. Acest obiectiv se va realiza prin masuri legislative, reglementari, acorduri voluntare, extinderea serviciilor pentru economii de energie, instrumente financiare si de cooperare. Pe baza unor politici naionale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va promova modernizarea sistemelor de ncalzire urbana prin folosirea unor tehnologii de nalta eficiena. Reabilitarea energetica a cel puin 25% din fondul de cladiri multietajate va asigura obinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon si cresterea suportabilitaii facturilor energetice la nivelul consumatorilor. Se va pune n aplicare un nou sistem de asistena sociala, uniform si direcionat, care sa asigure cadrul necesar de coordonare ntre diverse autoritai pentru reformarea sistemului actual de subvenii pentru energie si ajutoare pentru consumatorii vulnerabili. O atenie speciala se va acorda politicii energetice rurale, urmarindu-se modernizarea sistemelor de ncalzire eco-eficienta a locuinelor si de alimentare cu energie la costuri suportabile. Prin ncurajarea selectiva a investiiilor se va asigura punerea n funciune a unor noi capacitai de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor de poluani si asupra siguranei de funcionare a sistemului energetic naional. n ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, Romnia are obligaia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan Naional de Aciune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consumului de energie din surse regenerabile n domeniile transporturilor, electricitaii, ncalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate n vederea atingerii acestor obiective, pna la 31 martie 2010. n condiiile n care obiectivul-inta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile n anul 2020, noile 20

obiective pentru Romnia n perioada 2012-2020 se vor conforma intelor asumate n procesul de distribuire a responsabilitailor statelor membre UE. La nivelul anului 2010, ponderea resurselor regenerabile va reprezenta n Romnia circa 11% din consumul total de resurse primare de energie, urmnd sa ajunga la 11,2% n 2015. Aplicarea sistemului certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vnduta consumatorilor, avnd n vedere ca mecanismul centralizat de tranzacionare, Piaa Certificatelor Verzi, funcioneaza nca din anul 2005. De asemenea, legislaia n domeniu prevede ca furnizorii sunt obligai sa achiziioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite n cadrul UE prin distribuirea responsabilitailor ntre statele membre privind promovarea energiei regenerabile, si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali. Romnia va participa activ, n cadrul UE, la negocierile interne privind adoptarea n anul 2009 a pachetului legislativ Schimbari climatice si energie din surse regenerabile prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008. n acelasi timp, Romnia participa, prin intermediul UE, la negocierile internaionale sub egida ONU (Convenia-cadru si Protocolul de la Kyoto) n vederea convenirii la sfrsitul anului 2009, la Copenhaga, a unui nou acord global n domeniul schimbarilor climatice pentru stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si a aciunilor suplimentare necesare n perioada post-2012. Adaptarea la efectele schimbarilor climatice reprezinta un proces complex datorita faptului ca gravitatea efectelor variaza de la o regiune la alta, depinznd de vulnerabilitatea fizica, de gradul de dezvoltare socio-economica, de capacitatea de adaptare naturala si umana, de serviciile de sanatate si de mecanismele de supraveghere a dezastrelor. ncepnd cu anul 2007, s-a abordat la nivel european si problematica adaptarii la efectele schimbarilor climatice prin adoptarea Carii Verzi de catre Comisia Europeana. Documentul prevede aciuni la nivelul UE concentrate pe 4 direcii: Integrarea adaptarii n politicile sectoriale; Integrarea adaptarii n politica externa a statelor membre UE, viznd arile vecine; Reducerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetarilor n domeniu; Implicarea societaii, mediului de afaceri si a sectorului public n pregatirea unor strategii coordonate si cuprinzatoare n domeniul adaptarii. Sectoarele vulnerabile la efectele schimbarilor climatice n Romnia si care necesita o analiza mai detaliata sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, sectorul forestier, infrastructuraconstrucii, transport, turism, energie, industrie, sanatate.

21

O atenie deosebita trebuie acordata comunitailor sarace care depind n mare masura de utilizarea directa a resurselor naturale locale. Acestea dispun de mijloace reduse de subzistena si de o capacitate limitata de a face faa variabilitaii climatice si dezastrelor naturale. Orizont 2020. Obiectiv naional: Asigurarea funcionarii eficiente si n condiii de sigurana a sistemului energetic naional, atingerea nivelului mediu actual al UE n privina intensitaii si eficienei energetice; ndeplinirea obligaiilor asumate de Romnia n cadrul pachetului legislativ Schimbari climatice si energie din surse regenerabile si la nivel internaional n urma adoptarii unui nou acord global n domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Potrivit studiului de impact realizat n vederea meninerii unui echilibru echitabil ntre eforturile ntreprinse de statele membre ale UE pentru atingerea obiectivului de reducere unilaterala n anul 2020 a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% faa de nivelul de emisii din 1990, sectoarele non-ETS (din afara schemei de comercializare a certificatelor de emisii) din Romnia, reprezentate prin sursele mici din sectoarele de energie si industrie si din sectoarele transporturi, construcii, agricultura, deseuri etc. ar fi posibil sa beneficieze de o crestere de 19% a emisiilor de gaze cu efect de sera raportate la nivelul anului 2005. Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel european a metodelor de alocare si distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul 2020, numarul total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera la nivel european sa fie redus cu 21% faa de numarul acestora n anul 2005. Conform Pachetului legislativ aflat n dezbaterea Parlamentului European si a Consiliului UE, Romnia va trebui sa majoreze cota parte a surselor regenerabile (solara, eoliana, hidro, geotermala, biogaz etc.) n consumul final de energie de la 17,8% n 2005 la 24% n 2020 (faa de media UE de 8,5% n 2005, cu obiectivul de a ajunge la 20% n 2020). inta avuta n vedere de Romnia este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile sa ajunga la 38%. Prin cresterea eficienei energetice, consumul de energie primara se va reduce cu 20%, iar cel de energie finala cu 18% comparativ cu media consumului din 2001-2005. Intensitatea energiei primare va scadea la 0,26 tep/1.000euro2005 (aproape de media UE din 2006), iar intensitatea energiei finale la 0,17 tep/1.000euro2005 (sub media UE din 2006). Nivelul de utilizare n transporturi a biocarburanilor si altor carburani regenerabili va reprezenta minimum 10%, procent calculat pe baza coninutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si motorina folosite, n condiiile respectarii criteriilor de sustenabilitate aferente acestor produse, cu o inta intermediara de 5,75% n 2010. Va continua procesul de reabilitare energetica a circa 35% din fondul de cladiri multietajate de locuit, administrative si comerciale. 22

Vor fi puse n funciune si racordate la sistemul naional noi unitai de producere a energiei electrice pentru acoperirea cererii prevazute, inclusiv doua noi reactoare nucleare la centrala de la Cernavoda si finalizarea unor proiecte hidroenergetice. n Romnia, au fost identificate pentru fiecare sector n parte potenialele efecte negative cauzate de schimbarile climatice, precum si recomandarile privind masurile de adaptare si studiile necesare n vederea unei mai bune abordari stiinifice a adaptarii. Urmare a unei evaluari preliminare, fara a avea studii sectoriale si scenarii climatice suficient de detaliate la nivelul Romniei, sunt propuse urmatoarele aciuni: Integrarea adaptarii la efectele schimbarilor climatice n momentul aplicarii si al modificarii legislaiei si politicilor actuale si viitoare; Revizuirea bugetului, a tuturor strategiilor si programelor naionale astfel nct sa se asigure includerea aspectelor privind adaptarea n politicile sectoriale; Stabilirea cailor de comunicare n vederea implementarii masurilor de adaptare la nivel local. O mare parte din deciziile care influeneaza n mod direct sau indirect adaptarea la schimbarile climatice se iau la nivel local; Cresterea gradului de constientizare privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice. Schimbarile de comportament n cadrul societailor si comunitailor depind ntr-o mare masura de gradul de constientizare a problemei. Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea la performanele medii ale UE privind indicatorii energetici si de schimbari climatice; ndeplinirea angajamentelor n domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera n concordana cu acordurile internaionale si comunitare existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Romnia va continua sa contribuie efectiv, conform acordurilor n vigoare la nivel internaional si comunitar, la implementarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene n domeniul schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si implementarea de masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Prin cresterea eficienei energetice, consumul de energie primara se va reduce cu 30%, iar consumul de energie finala cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005. Se va generaliza iluminatul cu lampi eficiente. Se va extinde utilizarea tehnologiilor curate de producere a energiei electrice si caldurii bazate pe surse de energie si centrale electrice cu emisii foarte reduse de carbon, prevazute cu facilitai pentru captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon. Va continua construirea de centrale si amenajari hidrotehnice care sa prelucreze 15- 20% din potenialul hidroenergetic amenajabil dar nca nevalorificat.

23

n vederea acoperirii necesarului de energie electrica pentru dezvoltarea economica i consum se vor realiza suplimentar 2 unitai nuclearo-electrice. Se va continua reabilitarea termica a circa 40% din fondul existent de cladiri multietajate precum si dezvoltarea de proiecte de cladiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (1550 kWh pe metru patrat si an). 1.2. Transport durabil Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile economice, sociale si de mediu ale societaii, reducnd, n acelasi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societaii si mediului. Domeniul transporturilor este considerat prioritar n contextul planurilor de dezvoltare ale Romniei, date fiind relaiile sale de interdependena cu celelalte ramuri ale economiei naionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaie si impactul considerabil asupra mediului. Dezvoltarea transporturilor are n vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din Romnia n mediul european prin mbunatairea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale si aeriene avnd destinaiile principale n Europa. Indicatorul relativ al accesibilitaii (combinnd servicii, transbordari, preuri si durate de calatorie) urmeaza sa se alinieze progresiv pna n anul 2020 la cel existent n zonele metropolitane din Europa. Se vor mbunatai legaturile ntre orase prin stimularea serviciilor de transport public interurban si de coordonare a gestiunii si se va garanta o accesibilitate generala minima a serviciilor publice pentru toi cetaenii, acordndu-se o atenie speciala grupurilor vulnerabile (copii, batrni, persoane cu mobilitate redusa). Accesibilitatea transportului public la zonele cu densitate mica a populaiei si nuclee dispersate se va asigura la nivele minime stabilite. Condiiile de sigurana vor creste, estimndu-se o reducere cu 50% a numarului de decese n urma accidentelor din transporturi n perspectiva anului 2030 faa de anul 1998. n domeniul proteciei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de risc zero, iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport. Pentru mbunatairea comportamentului n raport cu mediul, se va diminua progresiv impactul global al emisiilor poluante din transporturi n vederea ncadrarii n obiectivele stabilite pentru Romnia privind plafoanele naionale de emisii. Se va realiza o reducere cu 5% pna n 2015 a depasirilor actuale ale nivelurilor limita privind calitatea aerului n orase, urmnd ca proporia sa creasca apoi pna la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa principala de poluare innd seama de situaia precara a infrastructurii si a parcului de mijloace de transport, precum si tendinele negative nregistrate n ultimii ani n privina productivitaii resurselor consumate (a se vedea Partea

24

II, Capitolul 2), acestui sector i revine o pondere semnificativa din alocarile de fonduri UE nerambursabile pentru perioada 2007-2013. Raportul negativ dintre evoluia cererii de transport (n special rutier) si cresterea produsului intern brut (PIB), care este n prezent de 4 ori mai mare dect media UE, se estimeaza ca se va reduce n viitor ca urmare a: Modificarii progresive a structurii economiei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaza cu cantitai mari de produse transportate (industriile extractive de minereuri, siderurgia si petrochimia) si consuma multa energie si prin cresterea ponderii sectoarelor care au consumuri materiale si energetice mai reduse (serviciile, industriile prelucratoare etc.) si valoare adaugata mare; Modificarii structurii produciei de energie electrica, ca urmare a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana, solara, biomasa, geotermala, micro-hidro), a extinderii energeticii nucleare (dublata n 2008, cu perspectiva construirii altor doua unitai n urmatorii 7-9 ani) si a diminuarii ponderii centralelor termoelectrice pe carbune si pacura care necesita transportul unor cantitai mari de combustibil, uneori pe distane mari; Reducerii, ca urmare a implementarii programelor de impulsionare a inovarii tehnice si tehnologice si de crestere a competitivitaii, a consumurilor specifice de materiale si energie n toate sectoarele productive ale economiei, cu efecte asupra volumurilor transportate; Modificarii graduale a proceselor de producie, depozitare si desfacere, cu efecte asupra ponderii cererii de transport de marfa si persoane; Ajustarii treptate a structurii transporturilor prin diminuarea, ntr-o prima etapa, a ritmului de crestere a transportului rutier si reorientarea fluxurilor de marfuri si calatori spre celelalte moduri de transport n urmatoarele etape; Stabilizarii cererii de transport privat si a evoluiei artificiale a nevoii de mobilitate n si n afara centrelor urbane printr-o planificare urbana si spaiala echilibrata si prin mbunatairea serviciilor publice n transportul de calatori. Orizont 2013. Obiectiv naional: Promovarea unui sistem de transporturi n Romnia care sa faciliteze miscarea n sigurana, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel naional si internaional, n conformitate cu standardele europene. Desi estimarea modului n care va evolua cererea de transport n tone/km n raport cu cresterea PIB prezinta nca un nalt grad de incertitudine, se poate aprecia ca stabilizarea cererii nu se va putea realiza n perioada 2007-2013, iar tendina de cuplare negativa nregistrata n perioada 20012005 va continua si dupa anul 2013. Tendina nefavorabila privind productivitatea resurselor consumate nregistrata n perioada 2001-2005 (sporirea valorii totale a activitaii de transport s-a realizat integral prin consum 25

suplimentar de resurse) se va aplatiza ca urmare a finalizarii si implementarii progresive a unui set de aciuni specifice cu privire la: Modernizarea infrastructurilor de transport rutier, feroviar, naval si aerian, ceea ce va permite cresterea vitezelor medii de circulaie si a fluiditaii traficului, sporirea si diversificarea ofertei de transport de marfuri si a calitaii serviciilor de transport de calatori, optimizarea utilizarii mijloacelor de transport n condiii de sigurana si competitivitate; Asigurarea unui tratament egal ntre sistemele de transport din punctul de vedere al finanarii modernizarii, repararii si ntreinerii infrastructurii si mijloacelor de transport (mai ales n ceea ce priveste transportul feroviar); Accelerarea nnoirii parcului de vehicule prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzura fizica si morala avansata si nlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzatoare normelor tehnice si de exploatare ale UE si cu eficiena economica, sociala si ecologica ridicata; Cresterea vitezei de circulaie pe caile ferate la 140-160 km/ora, modernizarea parcului de material rulant si asigurarea condiiilor pentru transferul echilibrat al unei pari din transportul rutier pe cel feroviar, cu inta de a obine o cota de piaa de 15% pna n 2015 (26% pentru transportul de pasageri); Dezvoltarea progresiva a traficului pe caile navigabile interioare prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii portuare, asigurarea condiiilor de navigaie a navelor de pna la 2.000 tdw pe sectorul romnesc al Dunarii precum si a fluenei traficului fluvial pe toata lungimea coridorului Rhin-Main-Dunare (care intereseaza direct 8 state membre ale UE). Promovarea transportului pe caile navigabile interioare va avea un impact economico-social semnificativ prin cresterea competitivitaii transportului fluvial n relaia cu celelalte moduri de transport, ca opiune de transport complementara transportului rutier, oferind alternative de transport competitive n lanul logistic door to- door si contribuind la reducerea impactului asupra mediului; Relansarea transportului maritim prin porturile romnesti de la Marea Neagra si de pe Dunarea maritima, prin dezvoltarea structurii funcionale a acestora, transformarea lor n centre logistice si integrarea lor n sistemul de transport intermodal, ntr-un cadru echilibrat de concurena loiala inter-portuara; Implementarea standardelor UE privind transportul indermodal sau combinat, consolidarea intermodalitaii prin dezvoltarea de platforme logistice n portul Constana si porturile dunarene, de platforme multimodale cargo pe Aeroportul Internaional Henri Coanda Bucuresti Otopeni si pe alte aeroporturi specializate n operarea de marfuri, cresterea gradului de accesibilitate a transportului feroviar n porturi;

26

 Realizarea progresiva a performanelor impuse pe piaa transportului aerian privind interoperativitatea, standardele si reglementarile aplicabile, cerinele de sigurana, securitate si de protecie a mediului. Aceste masuri vor conduce implicit la reducerea semnificativa a consumurilor de energie si a emisiilor poluante, cu efecte benefice asupra costurilor si competitivitaii pe ansamblul sistemului naional de transport. Programul Operaional Sectorial Transport, aprobat la 12 iulie 2007, stabileste, ntr-o viziune coerenta, prioritaile, obiectivele si modalitaile de alocare a fondurilor structurale si de coeziune pentru dezvoltarea sectorului de transport n perioada 2007-2013, concentrate pe urmatoarele obiective: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare de transporturi transeuropene (TENT) de pe teritoriul Romaniei n scopul realizarii unui sistem sustenabil de transport integrat cu reelele UE. Obiectivul urmarit este accentuarea coeziunii teritoriale dintre Romnia si statele membre ale UE prin reducerea semnificativa a timpilor de parcurs, mbunatairea siguranei si calitaii serviciilor pe principalele destinaii la nivel naional si n cadrul UE, att pentru pasageri ct si pentru marfuri, si reducerea efectelor adverse asupra mediului; Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naionale de transport, n afara axelor prioritare TEN-T, cu scopul de a realiza un sistem naional de transport sustenabil; Modernizarea sectorului de transport n scopul mbunatairii proteciei mediului, a sanataii umane si a siguranei circulaiei. Programul Operaional Sectorial Transport 2007-2013 reprezinta una dintre componentele prin care se asigura implementarea obiectivelor stabilite prin lege nca din anul 2003 pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea reelei de transport de interes naional si european, corespunzator angajamentelor asumate de Romnia n acest sector si Strategiei pentru Transport Durabil pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030 (elaborata n anul 2008). Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va elabora o strategie privind protecia mediului n domeniul transporturilor, corelata cu noile politici ale UE, inclusiv cu reglementarile n domeniul maritim, focalizata pe indicatori privind nivelurile admisibile, metodele si mijloacele de monitorizare si control pentru emisiile poluante, gazele cu efect de sera si pentru zgomotele la sursa provenite din activitaile de transport. Se va ntreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi n marile aglomeraii urbane si pe reelele de transport cu trafic intens n vederea stabilirii modalitailor optime de protejare a populaiei si a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ari ale UE, se vor elabora reglementari privind taxele de utilizare a infrastructurilor si mijloacelor de transport si se vor promova masuri stimulative, prin instrumente financiare si/sau fiscale (reducerea sau scutirea de

27

accize, subvenii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea mai larga a biocarburanilor si a combustibililor alternativi n activitatea de transporturi. Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu actual al UE n privina eficienei economice, sociale si de mediu a transporturilor si realizarea unor progrese substaniale n dezvoltarea infrastructurii de transport. Se vor asigura condiiile financiare si tehnice pentru continuarea lucrarilor la proiectele de modernizare si dezvoltare a infrastructurii ncepute sau n curs de execuie n perioada 2007-2013 si vor fi demarate lucrarile la proiectele pentru care au fost elaborate studii, n special cele ce vor fi incluse n perioada de programare 2014-2020. Un accent deosebit se va pune pe meninerea infrastructurii modernizate sau reabilitate n parametrii de proiectare si pe eliminarea elementelor degradate prin lucrari de ntreinere si reparaii. Se va asigura finanarea si finalizarea proiectelor incluse n Programul Operaional 20072013, respectiv pentru ramura sudica a Coridorului IV rutier si feroviar transeuropean si se va ncheia cea de-a doua etapa a modernizarii reelelor naionale, altele dect cele situate pe traseele TEN-T. Se vor finaliza studiile si vor fi demarate proiectele privind modernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul IX (rutier si feroviar) pan-european: de la frontiera cu Republica Moldova pna la frontiera cu Bulgaria, cu racordare la coridoarele IV si VII (Dunarea). Se vor demara studiile pentru reeaua de infrastructuri situata pe coridoarele stabilite n urma aciunii de revizuire a liniilor directoare TEN-T pentru perioada 2020-2030. Vor fi derulate programele si aciunile pentru modernizarea, dezvoltarea si asigurarea starii tehnice si funcionale a reelei de transport neincluse n Programul Operaional Sectorial 2007-2013, cu finanare asigurata. Se va finaliza procesul de liberalizare a pieei interne de transport. n urma masurilor ntreprinse n prima perioada de referina, cererea de transport n tone/km raportata la PIB se va putea reduce n perioada 2013-2020, astfel nct sa se atinga n anul 2020 valoarea medie a UE. Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toi parametrii de baza ai sustenabilitaii n activitatea de transporturi. Este previzibil ca, progresiv, dupa anul 2020, sa se finalizeze majoritatea proiectelor de modernizare si dezvoltare ncepute si n special cele ce vor fi incluse n perioada de programare 2018-2024, iar prioritatile sa se concentreze pe atingerea standardelor comunitare ale serviciilor oferite pe Reeaua Principala de Trafic Intens TEN-T, pe reeua modernizata si dezvoltata (n mod firesc, vor exista diferene ntre previziuni si rezultatele efective, acestea urmnd sa fie revizuite si corectate periodic). 28

Se va extinde sistemul coordonat de gestionare a traficului si vor fi introduse sisteme noi de tarife pentru folosirea infrastructurii de catre diferite grupuri de utilizatori.

CURS 5
29

Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: mbunatairea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa puna accentul, ntr-o masura crescnda, pe conservarea si valorificarea prudenta a capitalului natural. Printre factorii determinani ai acestei evoluii a fost constientizarea pericolelor reale ale schimbarilor climatice cauzate de activitaile umane precum si percepia publica tot mai accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sanataii si bunastarii oamenilor. Orizont 2013. Obiectiv naional: Reducerea decalajului existent faa de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, att din punct de vedere cantitativ ct si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente n domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului poluatorul plateste. Programul Operaional Sectorial de Mediu al Romniei 2007-2013, aprobat de Comisia Europeana n iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finanate din fonduri europene si naionale si vizeaza conformitatea cu directivele UE n materie, reflectnd n acelasi timp interesele naionale. Pe ansamblu, strategiile si programele naionale referitoare la mediu corespund orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoite (2006) si vizeaza realizarea urmatoarelor obiective specifice: (a) mbunatairea calitaii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare n majoritatea zonelor urbane pna n 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata. (b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin mbunatairea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pna n 2015. Aciunea n acest domeniu se va concentra pe punerea n aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseurilor la nivel naional si regional prin orientarea ierarhica a investiiilor conform prioritailor stabilite: prevenire, colectare selectiva, reciclare, valorificare, tratare si eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv si n mediul rural prin instituirea unor servicii de colectare, si prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate. (c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de ncalzire urbana n cele mai poluate localitai pna n 2015. Romnia a obinut perioade de tranziie pna n anul 2013, respectiv 2017, pentru respectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) n vederea conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaii mari de ardere. Aciunile 30

programate prevad utilizarea raionala a surselor de energie neregenerabile si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puin poluante n sistemele de ncalzire urbana. Se are n vedere corelarea acestor masuri cu programul de gestionare a apei, ntruct infrastructura precara a reelelor de ncalzire municipala cauzeaza pierderi nsemnate n reelele de distribuie a apei. (d) Conservarea biodiversitaii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000. Obiectivul principal n perioada de referina este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protecia naturii n vederea conservarii diversitaii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica. Aciunile prevazute vizeaza ntarirea capacitaii instituionale, la nivel naional si local, si atragerea participarii publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE, n special cele referitoare la pasari si habitate, n corelare cu dezvoltarea reelei Natura 2000. intele concrete propuse pentru anul 2015 includ sporirea numarului de arii protejate si situri Natura 2000 care dispun de planuri de management aprobate, de la 3 n 2006 la 240 n 2015 si extinderea acestor suprafee la 60% din totalul ariilor protejate. (e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundaiilor n zonele cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre. Realizarea unui nivel adecvat de protecie mpotriva inundaiilor se impune datorita cresterii n intensitate a acestor dezastre naturale n ultimul deceniu. Inundaiile din 2005 si 2006 pe teritoriul Romniei au avut efecte catastrofale, afectnd peste 1,5 milioane persoane (93 mori) si producnd daune grave elementelor de infrastructura (pagube totale estimate la 2 miliarde euro). Interveniile prioritare propuse se vor implementa pe baza unei strategii pe termen lung, viznd aciuni la nivel naional si regional privind dezvoltarea graduala a infrastructurii pentru prevenirea inundaiilor si reducerea consecinelor destructive ale acestora, elaborarea unor hari de pericol de risc si a unor metodologii precise pentru pregatirea de proiecte, management, supervizare si publicitate. intele propuse la nivelul anului 2015 includ pregatirea si nceperea punerii n aplicare a unui numar de 10 proiecte majore de protecie mpotriva inundaiilor de care sa beneficieze circa 1,5 milioane locuitori din zonele de risc si reducerea riscului de incidena a inundaiilor n zonele de intervenie cu 30%. Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri, cu extinderea suprafeei de plaja cu 30%. Se va aciona pentru eficientizarea interveniilor dupa inundaii si alte dezastre naturale (cutremure, alunecari de teren) prin crearea unor unitai operative

31

speciale, instruirea si dotarea lor cu echipamente, precum mbunatairea sistemelor de avertizare si informarea publica asupra riscurilor. Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea nivelului mediu actual al arilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale. Avnd n vedere intele strategice ale sectorului de mediu si masurile preconizate pentru perioada 2008-2013, nca din aceasta perioada de programare vor trebui stabilite necesitaile privind modificarile legislative, capacitaile si reformele administrative, inclusiv crearea de noi instituii sau redistribuirea responsabilitailor pentru implementarea proiectelor din noua perioada de programare. n masura n care se acopera necesarul de finanare pe domeniul gospodaririi apelor si apelor uzate, conform obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, localitaile cu peste 2.000 locuitori vor avea asigurata aprovizionarea cu apa potabila de calitate si acces la canalizare precum si dotarea cu staii de epurare a apelor uzate n proporie de 100% nca din anul 2018. Se va continua procesul de mbunataire a serviciilor de apa, canalizare si tratarea apelor uzate n localitaile rurale mai mici. n anul 2021 vor fi revizuite planurile de management si amenajare a bazinelor si spaiilor hidrografice. Planul de management al riscului de inundaii va fi definitivat si publicat pna n decembrie 2015, iar n 2018 se va face o evaluare preliminara, introducndu-se ajustarile necesare. Harile de hazard si harile de risc la inundaii vor fi revizuite pna n decembrie 2019 si actualizate, ulterior, la fiecare 6 ani. Pe baza analizei rezultatelor obinute pna n 2013, vor fi reevaluate domeniile de intervenie, prioritaile de aciune si necesarul de finanare pentru perioada urmatoare. n privina managementului integrat al deseurilor, se va trece treptat de la depozitarea deseurilor la colectarea selectiva si valorificarea ntr-o proporie mai mare a deseurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea deseurilor organice n compost, si utilizarea exclusiva, pentru mediul urban, a depozitelor ecologice. n mediul rural, va creste gradul de implementare a sistemelor de management integrat al deseurilor. La capitolul mbunatairea calitaii aerului, se va continua reabilitarea sistemelor centrale de ncalzire, ajungndu-se la ncadrarea emisiilor de SO2, NOx si pulberi n limitele prescrise de Directivele UE. Vor continua aciunile iniiate n perioada anterioara pentru mbunatairea biodiversitaii si patrimoniului natural prin perfecionarea gestionarii ariilor naturale protejate, inclusiv completarea reelei Natura 2000, adncirea studiilor de specialitate pentru fundamentarea proiectelor, introducerea si urmarirea unor noi indicatori sintetici de performana, promovarea unor tehnologii eco-eficiente, aplicarea reglementarilor UE privind zonele maritime si gestionarea integrata a zonelor de litoral.

32

Se va ncheia, n linii mari, elaborarea planurilor de aciune pentru prevenirea inundaiilor si interveniile n cazul dezastrelor naturale, inclusiv pentru reabilitarea celei mai mari pari a zonei de litoral. Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea semnificativa de performanele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an. Romnia se va alinia, n linii generale, la cerinele si standardele UE privind gestionarea apei si apelor uzate, n conformitate cu proieciile preliminare ale Planului de management al bazinelor hidrografice. Se prevede atingerea obiectivelor de mediu pentru toate corpurile de apa din Romnia. Vor fi reanalizate prioritaile de aciune n domeniul gestionarii deseurilor, mbunatairii calitaii aerului, conservarii biodiversitaii si patrimoniului natural, precum si prevenirii dezastrelor naturale pe baza rezultatelor obinute n perioada anterioara de referina, si se vor stabili noi obiective n conformitate cu politicile UE si tendinele predominante pe plan mondial.

Sanatatea publica
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate n condiii de egalitate si mbunatairea proteciei mpotriva ameninarilor la adresa sanataii. Sanatatea publica a devenit n mod oficial un domeniu care intra n competena Uniunii Europene, n condiiile respectarii principiului subsidiaritaii, odata cu adoptarea Tratatului de la Maastricht (1992), iar prin Tratatul de la Amsterdam (1997) s-a stipulat ca toate politicile n alte domenii-cheie ale activitaii comunitare trebuie sa ina cont de cerinele de protecie a sanataii umane. Regulamentele, directivele si deciziile adoptate de-a lungul timpului n cadrul Uniunii Europene fac parte din acquis-ul comunitar si sunt obligatorii pentru statele membre. Resursele alocate domeniului sanataii si sistemelor de sanatate n statele din nucleul central al Uniunii Europene se ridica la circa 8,5% din PIB, reprezentnd n medie, cu variaii de la ara la ara, 1.600 euro pe cap de locuitor. Desi nu exista nca un sistem medical european unitar ci numai modele de referina (german, francez, britanic, scandinav), este evidenta tendina spre adoptarea unor standarde si protocoale comune pentru efectuarea si evaluarea tratamentelor, aciunilor de prevenie si starii generale a populaiei, n condiiile n care toate sistemele din arile UE sunt de tip social si se bazeaza pe principiul solidaritaii (asiguraii beneficiaza egal de servicii, desi contribuiile lor variaza dupa venit). Orizont 2013. Obiectiv naional: mbunatairea structurii sistemului de sanatate, a calitaii actului medical si a ngrijirilor furnizate n cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de sanatate a populaiei si cresterea performanei sistemului de sanatate.

33

Romnia nu dispune nca de o viziune strategica pe termen mediu si lung n domeniul sanataii publice pentru atingerea parametrilor medii de performana din celelalte ari ale Uniunii Europene si pentru integrarea organica a acestor preocupari n strategiile naionale si programele operaionale sectoriale sau tematice. Planul Strategic al Ministerului Sanataii Publice 2008-2010 ofera unele repere orientative privind desfasurarea, n continuare, a acestui proces si recomanda elaborarea si adoptarea unei Strategii Naionale de promovare a sanataii si a educaiei pentru sanatate, precum si a unor planuri specifice pe patologii. Principalele direcii de activitate stipulate pe termen scurt sunt: (a) Cresterea accesibilitaii la serviciile medicale: (i) Implementarea de programe naionale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor vulnerabile prin: Dezvoltarea capacitaii de reacie rapida la ameninarile la adresa sanataii prin eficientizarea structurii existente de supraveghere si raspuns n privina bolilor transmisibile, cu o capacitate de notificare si verificare imediata, 24 ore pe zi, n tot cursul anului; Reducerea impactului asupra sanataii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, tuberculoza, infecii cu transmitere sexuala, infecii nosocomiale) precum si a bolilor cronice; focalizarea aciunilor preventive si de asigurare de servicii de baza catre populaiile aflate n situaie de risc crescut; stabilirea unor pachetele minime de ngrijiri medicale asigurate pentru grupurile vulnerabile; introducerea unor sisteme de raportare standardizata si de evaluare periodica pe baza unor indicatori specifici; Promovarea unor intervenii asupra determinanilor starii de sanatate prin ierarhizarea factorilor de risc pe diferite grupuri de populaie; instituirea unor programe de educaie pentru sanatate si de informare asupra riscurilor, inclusiv n privina sedentarismului, nutriiei, consumului de tutun, alcool si droguri psihotrope, nivelului de sanitaie si igiena n locuine, siguranei alimentare; evaluarea eficacitaii campaniilor de constientizare si ajustarea lor n vederea cresterii impactului pe termen lung; Deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate; (ii) Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu aparatura, echipamente si mijloace de transport specifice prin construirea a 28 spitale de urgena noi (8 regionale universitare si 20 judeene), reabilitarea a 15 spitale judeene de urgena; realizarea dotarii cu aparatura si echipamente medicale, inclusiv cu mijloace de transport specifice, prin licitaii publice deschise. (iii) Dezvoltarea resurselor umane prin identificarea unor facilitai pentru atragerea personalului medical n zone izolate, defavorizate economic; deplasarea n asemenea zone a unor echipe medicale mobile pentru evaluarea starii de sanatate a populaiei si a riscurilor specifice, 34

precum si pentru desfasurarea de activitai de educaie pentru sanatate; extinderea reelei de asistena medicala comunitara integrata; definirea rolului asistenilor medicali comunitari si formarea profesionala a acestora (angajarea a 500 persoane pe an dintre care 50 de etnie roma); producerea de materiale informative si educaionale specifice; implementarea unui sistem de indicatori pentru evaluarea performanei. (iv) Stabilirea listei de medicamente eseniale pentru sanatatea populaiei care sa fie acoperite total sau parial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate. (b) Cresterea calitaii serviciilor medicale: Asigurarea continuitaii actului medical prin cresterea ponderii ngrijirilor la domiciliu, asistenei medicale primare si serviciilor de specialitate acordate n ambulator. Realizarea compatibilitaii cu sistemele de sanatate din celelalte ari membre ale UE prin adoptarea de standarde pentru produse si tehnologii medicale, formarea profesionala si crearea unor reele de informare; introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si evaluare a tehnologiilor medicale; standardizarea masurilor de sigurana a pacienilor. Cresterea competenelor profesionale ale personalului medical, n special a medicilor, prin mbunatairea pregatirii profesionale de baza; introducerea unor criterii mai severe pentru obinerea licenei de medic si pentru formarea profesionala a asistenilor medicali si a infirmierelor; reevaluarea specialitailor si atestatelor conform standardelor de baza practicate n UE; cresterea abilitailor de comunicare ale personalului medical. Introducerea unor practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practica si protocoale clinice. Evaluarea spitalelor n perspectiva obinerii acreditarii prin: constituirea unei Comisii Naionale de Acreditare a Spitalelor (CNAS); precizarea competenelor pe tipuri de spitale; elaborarea procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare; acreditarea tuturor spitalelor n termen de 5 ani (pna n 2012). (c) mbunatairea finanarii sistemului de sanatate prin cresterea transparenei n utilizarea fondurilor; informatizarea sistemului n scopul evidenierii costurilor reale ale serviciilor medicale; ntarirea capacitaii de evaluare, audit statutar si control financiar; ntarirea disciplinei financiare; dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si nemedicale, externalizarea unor servicii; reprofilarea unor unitai neperformante; ncurajarea cooperarii si parteneriatelor cu sectorul privat, organizaiile neguvernamentale si societatea civila; nfiinarea de secii private n spitale publice; cultivarea unui mediu concurenial real ntre furnizorii de servicii de sanatate. (d) Descentralizarea sistemului sanitar prin transferul de competene, atribuii si responsabilitai catre administraia publica locala; preluarea de catre autoritaile locale a activitailor de promovare si educaie pentru sanatate, a competenelor legate de recrutarea, formarea si 35

evaluarea activitaii mediatorilor sanitari si asistenilor comunitari precum si a celor legate de asistena medicala, inclusiv de medicina dentara, n unitaile de nvaamnt; realizarea, ntr-o prima etapa, a transferului spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sanatate, iar n a doua etapa a spitalelor municipale n administrarea efectiva a autoritailor si comunitailor locale; evaluarea intermediara la 6 luni si finala dupa 1 an a rezultatelor obinute n fiecare etapa si operarea corecturilor necesare. (e) Reorganizarea instituionala a Ministerului Sanataii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa. Dupa cum se poate vedea din simpla enumerare a aciunilor preconizate pe termen scurt, Planul aprobat pentru 2008-2010, desi conine obiective ambiioase n raport cu situaia existenta la punctul de pornire, se axeaza n principal pe recuperarea unora dintre cele mai flagrante decalaje faa de indicii de performana considerai drept minimali n majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Omisiuni importante faa de prioritaile stabilite n sectorul sanataii publice prin Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila se constata n privina iniiativei legislative si designului instituional din partea autoritailor centrale de specialitate n domenii precum securitatea alimentelor, folosirea aditivilor si etichetarea produselor alimentare destinate consumului uman; reglementarea producerii si utilizarii substanelor chimice, inclusiv pesticidele, care pot crea riscuri semnificative pentru sanatatea populaiei si a mediului natural; influena factorilor poluani, inclusiv a radiaiilor ionizante si substanelor radioactive, asupra sanataii umane; dimensiunea reala a problemelor de sanatate mentala si impactul socio-economic al starilor emoionale si de stres; evaluarea stiinifica a efectelor utilizarii unor organisme modificate genetic n alimentaia umana si animala; problemele specifice ale riscurilor de sanatate pe domenii ocupaionale, n spea n sfera transporturilor, precum si n condiii de saracie extrema etc. Lista acestor omisiuni, nici pe departe exhaustiva, este prea lunga pentru a justifica absena unor preocupari prospective pe orizonturi mai largi, care sa ina seama n mai mare masura de evoluiile demografice mai mult dect ngrijoratoare. Viitoarele programe n domeniu vor trebui sa se concentreze pe efectele asupra sanataii populaiei generate de mobilitatea transfrontaliera, recrudescena unor maladii transmisibile (inclusiv a tuberculozei rezistente la antibiotice, asociate sau nu cu HIV/SIDA), modificarea morbiditaii prin cresterea incidenei bolilor cardiace si a celor provocate de diabet, obezitate, cancer si neuropsihice. O atenie speciala va trebui sa fie acordata problemelor specifice de sanatate care pot surveni drept consecina a schimbarile climatice. Este, de asemenea, necesara implicarea activa a serviciilor de sanatate publica n aciunile menite sa duca la realizarea unei calitai a mediului n care nivelul contaminanilor produsi de om sa 36

nu aiba un impact semnificativ si sa nu reprezinte un risc pentru sanatatea umana. Aceasta presupune: Identificarea riscului pe care l prezinta pentru sanatatea umana diferitele categorii de contaminani; substanele periculoase trebuie sa devina obiectul unor proceduri specifice de management al riscului nainte ca acestea sa fie utilizate; Identificarea si evaluarea traseelor pe care contaminanii ajung n organismul uman si stabilirea celui mai eficient mod de aciune pentru a diminua nivelul de expunere sau, cel puin, aducerea acestui nivel la valori acceptabile; Fixarea anumitor prioritai mediu-sanatate la stabilirea politicilor specifice prin care se urmareste eliminarea contaminanilor sau utilizarea substanelor nepericuloase n produse si n procesele de producie. Orizont 2020. Obiectiv naional: Atingerea unor parametri apropiai de nivelul mediu actual al starii de sanatate a populaiei si al calitaii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sanatate si demografice n toate politicile publice ale Romniei. Avnd n vedere intele strategice ale sectorului sanitar si masurile preconizate pentru perioada anterioara, ncepnd cu anul 2014 vor fi consolidate noile structuri instituionale, n special pentru asigurarea calitaii serviciilor de asistena medicala n condiiile descentralizarii si managementului pe programe. Se vor iniia noi masuri, inclusiv prin iniiative legislative, pentru fundamentarea deciziilor n domeniul politicilor de sanatate prin analiza performanei sistemului n funcie de rezultate, evaluarea tehnologiilor, efectuarea sistematica de cercetari de cost/eficacitate si cost/beneficiu. Prin implementarea principalelor programe de sanatate, se prevede continuarea trendului descrescator n privina mortalitaii si morbiditaii infantile si materne, incidenei mbolnavirilor si mortalitaii prin boli transmisibile si prin cancer (scadere cu 50%). n acest scop, se va trece la al doilea val de servicii organizate la nivel populaional pentru prevenia secundara (screening) n privina cancerului de col uterin, a incidenei si mortalitaii prin cancer de sn si de colon. Va continua cresterea procesului de acoperire a populaiei cu servicii de baza cum ar fi asistena de urgena, cresterea cu 50% a accesului la servicii de asistena medicosanitara (ngrijiri pe termen lung) a populaiei de vrsta a treia, cresterea acoperirii cu servicii paliative la 60% din necesar si cu servicii de asistena de psihiatrie comunitara la 70% din necesar. Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea deplina la nivelul mediu de performan inclusiv sub aspectul finanarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE.

37

Romnia se va alinia, n linii generale, la cerinele si standardele UE privind accesul la serviciile de baza privind asistena de urgena, asistena medicala primara, controlul cancerului, asigurarea cu servicii de sanatate mintala la nivelul comunitaii.

CURS 6
Incluziunea sociala, demografia si migraia
38

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societai bazate pe incluziunea social prin luarea n considerare a solidaritaii ntre generaii si n interiorul lor si asigurarea cresterii calitaii vieii cetaenilor ca o condiie a bunastarii individuale durabile. Activitaile Uniunii Europene n domeniul proteciei si incluziunii sociale sunt reglementate prin deciziile Consiliului European din martie 2006 care stabilesc noi obiective si modalitai de aciune si ncurajeaza cooperarea dintre statele membre potrivit metodei deschise de coordonare. Comunicarea Comisiei Europene privind Serviciile Sociale de Interes General statueaza reperele principale ale responsabilitailor ageniilor guvernamentale si organismelor de suport n acest domeniu. Statelor membre le revin, de asemenea, ndatoriri precise n baza Pactului European pentru Tineret si a Pactului European pentru Egalitatea de Gen. Cel de-al doilea Raport al Romniei asupra realizarii Obiectivelor Mileniului convenite n cadrul ONU, aprobat la 18 septembrie 2007, releva faptul ca o buna parte dintre obiectivele asumate n 2003 si care prezinta relevana pentru problematica incluziunii sociale au fost ndeplinite, unele dintre acestea n avans, crend premisele pentru o mbunataire substaniala a situaiei pna n anul 2013 si n perioadele urmatoare. Cu toate acestea, decalajele faa de media UE n privina accesului la serviciile de protecie sociala si a masurilor active pentru promovarea incluziunii sociale ramn importante si vor constitui obiectul unei preocupari serioase, printr-un ansamblu de politici publice, si dupa 2013. Aceste politici vor trebui sa vizeze, de asemenea, n mod prioritar, stabilizarea si redresarea ntr-un orizont de timp realist a situaiei demografice, care a nregistrat tendine negative alarmante n ultimele doua decenii. Orizont 2013. Obiectiv naional: Crearea unui cadru legislativ, instituional si participativ modern pentru reducerea riscurilor de saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitaii de sanse si diversitaii culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a fenomenelor demografice si migraiei. Programele prin care sunt finanate iniiativele sociale acopera ansamblul populaiei Romniei, dar sunt direcionate prioritar spre reducerea riscului saraciei, promovarea accesului la servicii pentru anumite grupuri defavorizate, mbunatairea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii. Grupurile inta identificate includ: populaia roma, persoanele cu dizabilitai, tinerii care parasesc sistemul de stat pentru protecia copilului, femeile, familiile cu mai mult de 2 copii, familiile monoparentale, copiii n situaii de risc, infractorii si fostii delincveni, persoanele dependente de droguri si alcool, persoanele fara adapost, victimele violenei domestice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele afectate de boli profesionale, refugiaii si azilanii. La acestea se adauga problemele specifice ale copiilor ai caror parini se afla la munca temporara n 39

strainatate si care se afla n ngrijirea unor persoane vrstnice sau altor membri de familie (reprezentnd, potrivit sondajelor recente, ntre 1/3 si 1/5 din numarul total al familiilor din unele zone rurale). Principalele domenii de intervenie prevazute sunt: a Dezvoltarea economiei sociale prin implicarea activa a tuturor actorilor relevani (instituii publice, asociaii patronale sau profesionale, sindicate etc.) si ncurajarea cu precadere a aciunii sociale a organizaiilor neguvernamentale si altor formaiuni ale societaii civile (cooperative sociale, asociaii de ajutor reciproc, fundaii si asociaii de caritate si voluntariat). n acest fel, va fi sprijinita dezvoltarea unor comunitai locale puternice, furnizarea unor servicii utile pentru populaie, cetaenia activa, precum si apariia unor noi actori n economie, rezultnd n cresterea oportunitailor de ocupare pentru grupurile vulnerabile si realizarea coeziunii si solidaritaii sociale. b mbunatairea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii prin masuri suplimentare celor prevazute pentru ansamblul populaiei, favoriznd o abordare focalizata si personalizata, inclusiv aciuni de sensibilizare si constientizare publica privind problematica populaiei de etnie roma. c Promovarea egalitaii de sanse pe piaa muncii prin facilitarea accesului femeilor n zone economice rezervate tradiional barbailor, la poziii de conducere sau n politica, combaterea stereotipurilor de gen, traficului de fiine umane, violenei domestice, discriminarii sau haruirii sexuale la locul de munca, crearea unei piee a muncii incluzive, furnizarea de programe speciale pentru femei (munca la domiciliu, timpul flexibil de munca etc.), inclusiv recalificarea pentru alte ocupaii a persoanelor angajate n industrii care prezinta risc de delocalizare (textile, confecii). d Iniiative transnaionale pentru o piaa incluziva a muncii prin extinderea ariei de colaborare cu celelalte ari membre ale UE, schimb de experiena si informaii privind legislaia primara si secundara, procedurile de lucru, metodologiile de evaluare a performanei n domeniul proteciei si incluziunii sociale, adaptarea formarii profesionale la noile tehnologii. ntruct Romnia are unul dintre cele mai mari segmente de populaie de etnie roma din arile UE, apare necesara iniierea si promovarea consecventa a unor aciuni concrete, inclusiv prin adoptarea unor masuri legislative si practici uniforme, la nivelul ntregii Uniuni Europene, privind problematica specifica a acestei etnii. n perioada imediat urmatoare se vor realiza urmatoarele aciuni: - Elaborarea si adoptarea unui pachet legislativ coerent privind combaterea saraciei, prevenirea excluziunii sociale si implementarea conceptului de economie sociala, inclusiv Legea de nfiinare a Observatorului Social si a unui centru de documentare n domeniul incluziunii sociale, Legea unica a prestaiilor sociale si operaionalizarea Ageniei Naionale pentru Prestaii Sociale;

40

- Reanalizarea cuantumului prestaiilor sociale si a sistemului de alocaii familiale avnd ca scop, printre altele, reconcilierea vieii de familie cu cea profesionala; - Asigurarea unui sistem unic de acreditare, autorizare si liceniere a furnizorilor de servicii n domeniul asistenei sociale si a unor criterii unice pentru serviciile din domeniul proteciei copilului, persoanelor vrstnice sau cu dizabilitai, victimelor violenei n familie si altor categorii defavorizate; - Promovarea de programe speciale pentru cresterea calitaii vieii persoanelor n vrsta, cu implicarea mai accentuata a autoritailor publice locale si organizaiilor civice n acordarea serviciilor socio-medicale si de ngrijire ambulatorii si la domiciliu; dezvoltarea si modernizarea serviciilor de rezidena; - Iniierea si dezvoltarea unor servicii alternative pentru ngrijirea copiilor (crese, centre de zi, gradinie) si a unor programe speciale pentru copiii cu dizabilitai, realizarea unor campanii de constientizare privind drepturile copiilor; - Modernizarea si dotarea infrastructurii serviciilor socio-medicale, cu precadere a celor de urgena (centre sociale, servicii rezideniale, centre multifuncionale); - Susinerea sectorului neguvernamental n vederea dezvoltarii de servicii sociale prin reglementarea unui cadru unic de finanare si stabilirea procedurilor de sprijinire a asociaiilor si fundaiilor care desfasoara activitai de asistena sociala; - Consolidarea capacitaii instituionale si administrative a autoritailor centrale si locale si a interaciunii acestora cu fundaiile caritabile si asociaiile de asistena pe baza de voluntariat. - Promovarea unor iniiative romnesti proprii n cadrul instituiilor UE n privind problematica specifica a comunitailor rome. innd seama de aceste elemente, este o prioritate de interes naional elaborarea unei Strategii privind populaia Romniei pe termen lung (pna n 2050) si foarte lung (pna la sfrsitul secolului), coninnd propuneri concrete, bazate pe datele stiinei, care sa cuprinda un ansamblu de masuri pro-active, compatibile cu principiile dezvoltarii durabile si cu drepturile fundamentale ale omului, pentru stabilizarea si redresarea situaiei. Pna n anul 2013 se va asigura elaborarea si va ncepe implementarea cadrului legislativ unitar privind problematica migraiei forei de munca, pentru promovarea unei aciuni concertate, mpreuna cu partenerii sociali, autoritaile locale si regionale, centrele de nvaamnt si de formare profesionala si societatea civila, viznd obiectivul unei mobilitai echitabile, n special prin combaterea muncii nedeclarate si a dumpingului social. Dezvoltarea unor instrumente mai bine adaptate la nevoile lucratorilor migrani si ale ntreprinderilor care i angajeaza, asigurarea dezvoltarii oportunitailor si accesului pe piaa forei de munca a lucratorilor migrani, dezvoltarea 41 domeniul incluziunii sociale, inclusiv adoptarea unor reglementari unitare la nivelul ntregii Uniuni Europene

abordarii bazate pe principiul flexicuritaii vor conduce la fructificarea eficienta a beneficiilor mobilitaii geografice pentru individ si pentru economie n ansamblu Orizont 2020. Obiectiv naional: Promovarea consecventa, n noul cadru legislativ si instituional, a normelor si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse si sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea n aplicare pe etape, a Strategiei Naionale pe termen lung privind populaia si fenomenele migratorii. Obiectivele operaionale prioritare avute n vedere pentru aceasta perioada includ: a Consolidarea capacitaii instituionale pentru asigurarea actualizarii permanente instituiile publice, mediul de afaceri si societatea civila prin: - ntarirea capacitaii autoritailor locale de a identifica n mod corect prioritaile, de a administra eficient realizarea proiectelor si fondurile alocate n acest scop, de a mobiliza participarea activa a comunitailor; - Asigurarea unei abordari integrate privind incluziunea activa a grupurilor dezavantajate prin combinarea masurilor personalizate de asistena n cadrul comunitailor, n centre rezideniale sau la domiciliu cu aciuni de integrare pe piaa muncii. b Dezvoltarea si implementarea unui sistem de protecie sociala adecvat provocarilor demografice si sprijinirea iniiativelor favorabile realizarii acestui scop prin: - mbunatairea si sincronizarea cadrului legislativ aferent consecinelor previzibile ale evoluiilor demografice; - Dezvoltarea unui sistem de pensii si ajutoare sociale adecvat evoluiilor demografice; - Stoparea declinului natalitaii; diminuarea mortalitaii si morbiditaii infantile si materne; - Dezvoltarea sistemului de prestaii si servicii sociale pentru crearea de condiii favorabile cresterii, ngrijirii si educarii copiilor; - Promovarea politicilor sociale de susinere a familiei, ndeosebi a familiei tinere cu doi si trei copii; asigurarea accesului cu sanse egale a ntregii populaii la servicii de sanatate a reproducerii; facilitarea inseriei/reinseriei parinilor pe piaa muncii prin diversificarea masurilor care ncurajeaza reconcilierea vieii de familie cu cea profesionala; - Adaptarea sistemului de educaie si formare profesionala la evoluiile demografice si la nevoile pieei muncii; cresterea si diversificarea ofertei de locuri de munca; - Cresterea speranei de viaa si a speranei de viaa sanatoasa prin dezvoltarea serviciilor de sanatate de calitate, precum si a campaniilor de informare si a programelor naionale de promovare a activitailor sportive si a alimentaiei echilibrate; si implementarii politicilor de incluziune si solidaritate sociala si optimizarea coordonarii ntre

42

- Dezvoltarea sistemului de ngrijiri de lunga durata pentru persoanele vrstnice dependente; facilitarea accesului persoanelor vrstnice, n special al celor din mediul rural, la servicii medicale si sociale de calitate; - Promovarea principiului mbatrnirii active si echilibrarea raportului de dependena n sistemul de pensii; promovarea meninerii n activitate a lucratorilor vrstnici, inclusiv pentru persoanele care au ndeplinit vrsta de pensionare dar doresc sa continue sa munceasca; dezvoltarea programelor flexibile de lucru; adaptarea condiiilor de la locul de munca si furnizarea de formare profesionala pentru lucratorii vrstnici; - Limitarea disparitailor n distribuia teritoriala a populaiei; - Evaluarea primelor rezultate ale Strategiei Naionale privind Populaia Romniei si revizuirea, pe aceasta baza, a intelor si modalitailor de aciune pentru perioada urmatoare. c. Managementul adecvat al migraiei forei de munca prin: - Aplicarea unor programe speciale de admisie a anumitor categorii profesionale din ari tere; - Elaborarea si punerea n aplicare a unei politici de imigrare corespunzatoare obiectivelor Strategiei demografice; - Promovarea unor masuri active pentru scaderea numarului tinerilor sau familiilor tinere care emigreaza definitiv. Orizont 2030. Obiectiv naional: Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE n privina coeziunii sociale si calitaii serviciilor sociale. Pentru a asigura cresterea calitaii vieii cetaenilor si persoanelor rezidente n Romnia si pentru reducerea si inversarea declinului demografic, vor fi urmarite urmatoarele obiective orientative: - nscrierea pe o tendina sigura de diminuare a reducerii numarului populaiei generale; - Reducerea ratei saraciei la un nivel comparabil cu media UE din acel an; - Asigurarea accesului tuturor cetaenilor si rezidenilor la servicii de sanatate, educaie si sociale de calitate; - Asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor persoanelor pe piaa muncii; - Cuprinderea tuturor persoanelor apte de munca n sistemul de educaie si formare profesionala continua, inclusiv a celor n vrsta de peste 50 ani.

Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

Uniunea Europeana si statele sale membre se afla printre principalele susinatoare ale procesului de extindere a aplicarii principiilor si practicilor dezvoltarii durabile la nivel global, pentru reducerea saraciei si discrepanelor economico-sociale si pentru promovarea unor politici responsabile n privina conservarii si utilizarii raionale a resurselor naturale ale planetei. n acest 43

sens, UE si-a asumat obligaii precise, n conformitate cu documentele programatice adoptate la cel mai nalt nivel n cadrul ONU precum si al Organizaiei Mondiale pentru Comer, privind sporirea substaniala, n termeni cantitativi si calitativi, a contribuiei sale la ajutorul pentru dezvoltare si la mbunatairea guvernanei internaionale n materie de protecie a mediului. Din punctul de vedere al volumului asistenei oficiale pentru dezvoltare (ODA), Uniunea Europeana si statele sale membre reprezinta cel mai mare donator din lume, cu o contribuie de circa 60% din totalul alocaiilor ODA pe plan internaional. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoita (2006) reitereaza aceste angajamente de solidaritate internaionala prin integrarea ariei problematice a dezvoltarii durabile la nivel global n Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) a Uniunii Europene ca obiectiv al colaborarii multilaterale si bilaterale pentru sporirea eficienei, coerenei si calitaii ajutorului pentru dezvoltare n perioada urmatoare. Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel global si asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltarii durabile si angajamentele sale n aceasta privina. Cu ocazia Consiliului European din iunie 2008, a fost aprobata Agenda de Aciune privind rolul UE ca partener global n atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, prin care se reitereaza angajamentul UE de a ramne cel mai important donator la nivel mondial, precum si de a ntreprinde toate demersurile pentru susinerea realizarii Obiectivelor Mileniului. Atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului n contextul unei dezvoltari durabile reprezinta o responsabilitate comuna a tuturor partenerilor, care vor trebui sa-si onoreze angajamentele, raspunderea principala revenind statelor n curs de dezvoltare. Orizont 2013. Obiectiv naional: Implementarea instrumentelor legislative si instituionale aferente statutului Romniei de ara donatoare de asistena pentru dezvoltare, conform obligaiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritailor si modalitailor de aciune, si alocarea n acest scop a circa 0,25% din venitul naional brut (VNB) n 2013 si 0,33% n 2015, cu inta intermediara de 0,17% din VNB n 2010. Odata cu aderarea la UE, Romnia a devenit stat donator de asistena pentru dezvoltare. Ministerul Afacerilor Externe este instituia responsabila pentru coordonarea si gestionarea politicii naionale de cooperare internaionala pentru dezvoltare. Cooperarea pentru dezvoltare este integrata n ansamblul politicii externe a Romniei. n calitate de stat membru al UE, Romnia poate acorda asistena statelor n curs de dezvoltare aflate pe lista Comitetului de Asistena pentru Dezvoltare al OCDE, att printr-o politica proprie, ct si prin asocierea la politica si eforturile financiare ale UE n materie.

44

Principalul obiectiv al politicii naionale de cooperare internaionala pentru dezvoltare l reprezinta susinerea eforturilor de reducere a saraciei n statele beneficiare de asistena, n contextul mai larg al contribuiei la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. n acelasi timp, Romnia s-a asociat angajamentelor asumate de UE n domeniul finanarii pentru dezvoltare (Angajamentele Monterrey) si al cresterii eficacitaii asistenei pentru dezvoltare (ca semnatara a Declaraiei de la Paris privind eficacitatea asistenei), inclusiv al celor referitoare la sporirea substaniala a volumului de asistena oficiala pentru dezvoltare. n conformitate cu practica europeana, Romnia a adoptat Strategia Naionala privind Politica Naionala de Cooperare Internaionala pentru Dezvoltare si Planul de Aciune pentru aplicarea acestei Strategii printr-o Hotarre de Guvern aprobata la 31 mai 2006. Strategia stabileste prioritaile geografice (Europa de Est, Balcanii de Vest si Caucazul de Sud, lista statelor beneficiare putnd fi extinsa si pentru state din Asia Centrala, Africa si America Latina) si sectoarele de direcionare prioritara a asistenei (buna guvernare, consolidarea instituiilor democratice si statului de drept, dezvoltarea economica, educaia si formarea profesionala, ocuparea forei de munca, sanatatea, dezvoltarea infrastructurii, protecia mediului). Pentru anii urmatori se are n vedere sporirea bugetului alocat ODA, n sensul respectarii obligaiilor asumate, cresterea graduala a asistenei bilaterale, ntarirea capacitaii instituionale si coerenei de aciune la nivel naional n sectorul guvernamental, dar si n cel neguvernamental, n scopul consolidarii profilului Romniei ca ara donatoare n stransa colaborare si coordonare cu ceilali donatori internaionali. Pe plan regional, Romnia va continua sa acorde asistena n acele domenii prioritare, menionate n Strategia Naionala, n care a acumulat n procesul de aderare la UE o experiena ce se poate dovedi utila statelor partenere. De asemenea, Romnia va continua sa acioneze n sprijinul extinderii colaborarii transfrontaliere axate pe obiectivele dezvoltarii durabile n zona Marii Negre, prin utilizarea raionala si eficienta a fondurilor puse la dispoziie de guvernul romn si de ali parteneri europeni si internaionali, si prin implementarea Conveniei de la Bucuresti privind protecia Marii Negre mpotriva poluarii (1992), n corelare cu obiectivele complexe ale politicii maritime a Uniunii Europene si prin concretizarea iniiativei comune cu Austria privind intensificarea cooperarii n bazinul dunarean. Vor fi ntreprinse aciuni de constientizare a cetaenilor asupra importanei implicarii Romniei n programele de asistena pentru implementarea principiilor si practicilor dezvoltarii durabile la nivel global, nu numai ca o obligaie morala de solidaritate internaionala, ci si ca o modalitate concreta de promovare a intereselor naionale ale Romniei, n special n domeniul economic.

45

Romnia va susine, alaturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, ntarirea rolului si competenelor Programului pentru Mediu al Naiunilor Unite (UNEP) cu sediul la Nairobi si transformarea acestuia ntr-o agenie specializata a ONU, ca vehicul principal al integrarii preocuparilor de conservare si folosire raionala a resurselor naturale la nivel planetar, n efortul general de ndeplinire a obiectivelor dezvoltarii durabile. Orizont 2020. Obiectiv naional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei si resurselor disponibile n Romnia n slujba asistenei pentru dezvoltare, si alocarea n acest scop a circa 0,50% din venitul naional brut. n scopul consolidarii profilului internaional de donator al Romniei vor fi avute n vedere, printre altele, sporirea bugetului alocat asistenei oficiale pentru dezvoltare n vederea respectarii obligaiilor asumate la nivel european si internaional, crearea unei Agenii Naionale de implementare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, si promovarea expertizei dobndite de Romnia ca stat donator n domeniile n care Romnia deine avantaje comparative. Romnia va promova o mai buna coordonare si complementaritate ntre donatori, prin eforturi n direcia programarii multianuale comune bazate pe strategiile de reducere a saraciei, crearii unor mecanisme comune de implementare, ntreprinderii unor analize si misiuni comune ale donatorilor si utilizarii eficiente a mecanismelor de cofinanare. n sensul Declaraiei de la Paris privind Eficacitatea Asistenei (2005), Romnia va urmari dezvoltarea simului de proprietate (ownership) al statelor partenere asupra procesului de dezvoltare, armonizarea procedurilor cu cele ale statelor partenere, alinierea asistenei la necesitaile lor reale, punnd accentul pe obinerea de rezultate si responsabilizarea n dublu sens. Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea completa a Romniei la politicile Uniunii Europene n domeniul cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocarilor bugetare ca procent din venitul naional brut. Romnia va spori n continuare bugetul alocat n scopurile asistenei oficiale pentru dezvoltare, va urmari alinierea la politicile UE pe linia cooperarii pentru dezvoltare si va susine demersurile comune ale UE n domeniu. Se vor ntreprinde demersuri pentru alinierea la cerinele OCDE, n vederea obinerii de catre Romnia a statutului de membru al Comitetului de Asistena pentru Dezvoltare. Va continua promovarea expertizei dobndite de Romnia ca stat donator n domeniile n care Romnia deine avantaje comparative, si se va promova coordonarea si complementaritatea ntre donatori, cu respectarea principiilor de baza nscrise n Declaraia de la Paris privind eficacitatea asistenei.

46

Dimensiunea culturala a dezvoltarii durabile

Pastrarea patrimoniului cultural, creaiei contemporane si diversitaii culturale ca premisa a coeziunii si solidaritaii europene este menionata n mod expres n Strategia pentru Dezvoltare Durabila a UE si se regaseste n principalele documente politice ale Uniunii Europene, inclusiv n Tratatul de la Lisabona, precum si ntr-o serie de convenii multilaterale adoptate sub egida UNESCO sau a Consiliului Europei. Importana dimensiunii culturale la nivelul Uniunii Europene este evideniata de faptul ca n domeniul creaiei si serviciilor culturale lucreaza aproximativ 6 milioane de cetaeni europeni, reprezentnd 3,1% din totalul locurilor de munca n UE. Tema proteciei si valorificarii bunurilor culturale (imobile, mobile si imateriale, peisajele culturale) revine frecvent n dezbaterile Parlamentului European, genernd iniiative importante cum ar fi introducerea unei sigle a patrimoniului european, masuri suplimentare pentru protecia proprietaii intelectuale, inclusiv pentru creaiile online, realizarea unui echilibru raional ntre libertatea de acces si combaterea pirateriei digitale, promovarea unui cadru fiscal favorabil industriilor culturale. Se subliniaza, de asemenea, valoarea intrinseca si perena a diversitaii si creativitaii culturale si se recomanda prudena n aplicarea mecanica a logicii strict economice la domeniul cultural. Dezvoltarea durabila ca obiectiv strategic fundamental presupune ncetaenirea unor practici si instrumente libere si diverse de acces la educaie si cunoastere, la tezaurul cultural al propriei naiuni si al umanitaii n ansamblu, la toate resursele care pot dezvolta creativitatea si spiritul novator. Este vorba de asigurarea sansei pentru toi indivizii de a deveni producatori de cultura, depasind astfel statutul de simpli consumatori de divertisment. n esena, principiile dezvoltarii durabile se aplica n egala masura patrimoniului cultural ca si capitalului natural, fiind vorba de resurse mostenite de care trebuie sa beneficieze si generaiile urmatoare. ntruct avem de-a face cu resurse neregenerabile, eventuala lor irosire, din ignorana sau neglijena, devine astfel irecuperabila si ireversibila. Orizont 2013. Obiectiv naional: Crearea si meninerea unui cadru legislativ si instituional coerent, congruent cu reglementarile si practicile existente n cadrul UE; implementarea primei faze a planurilor de masuri pentru inventarierea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural naional si racordarea lui deplina la spaiul european si universal al valorilor culturale; cresterea accesului tuturor categoriilor de populaie, din toate zonele si mediile sociale, la informaie si cultura si mbunatairea statutului social si economic al creatorului si artistului. Activitaile privind patrimoniul cultural naional sunt n prezent reglementate de un numar de 43 de acte normative (legi, inclusiv cele pentru ratificarea unor convenii europene sau internaionale n materie, ordonane sau hotarri ale Guvernului, ordine ale ministrului Culturii si Cultelor) si se realizeaza, sub coordonarea Ministerului de resort, de catre ministerele de linie si 47

ageniile relevante, autoritaile publice locale, serviciile deconcentrate sau subordonate MCC (institute de cercetare, muzee, instituii de arta, centre de cultura), n colaborare cu asociaii profesionale, organizaiile neguvernamentale si universitai. Proiectul de Strategie n domeniul Patrimoniului Cultural Naional 2008-2013, elaborat n februarie 2008, defineste patrimoniul naional ca un ansamblu de resurse mostenite, identificate ca atare indiferent de regimul de proprietate, care reprezinta marturia si expresia valorilor, credinelor, cunostinelor si tradiiilor aflate n continua evoluie si cuprinde toate elementele rezultate din interaciunea dintre factorii umani si naturali de-a lungul timpului. Strategia evoca drepturile culturale de baza, asa cum sunt fundamentate la nivelul Uniunii Europene, si stabileste ca principii generale: participarea cetaenilor, mbunatairea administraiei n sectorul patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor culturale si folosirea durabila a resurselor patrimoniului. Prioritaile generale identificate n aceasta Strategie sunt: realizarea inventarului si a codului patrimoniului cultural naional precum si a unui sistem informaional operativ si eficient care sa conecteze, n condiii de transparena, autoritaile centrale si locale, instituiile specializate si formaiunile societaii civile cu atribuii sau interese n domeniu. (a) n domeniul conservarii si valorificarii patrimoniului cultural naional obiectivele stabilite se concentreaza pe urmatoarele domenii de intervenie: 1 Patrimoniul imobil (monumente arheologice si arhitecturale incluznd cetai, curi domnesti, biserici fortificate, castele, conace, palate, cule, cladiri civile urbane, biserici din lemn, muzee etnografice n aer liber, biserici rupestre, biserici si ansambluri manastiresti, arhitectura industriala, monumente de arhitectura populara, precum si complexe paleolitice, neolitice si eneolitice, asezari si necropole din epoca bronzului, fortificaii si asezari din prima epoca a fierului, fortificaii dacice, orase antice, edificii, monumente medievale, rezervaii arheologice): Meninerea unui cadru legislativ coerent prin eliminarea excesului de reglementare si corelarea cu obiectivele planificarii spaiale, stabilizarea legislaiei secundare si descentralizarea mecanismelor de avizare cu implicarea specialistilor calificai n domeniul protejarii si restaurarii monumentelor; Stabilirea prioritailor si esalonarea multi-anuala a finanarii n privina lucrarilor de restaurare, punere n valoare si revitalizarea monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, cu accent pe cele care prezinta posibilitai rapide de atragere a publicului si de amortizare a cheltuielilor; Dezvoltarea unor planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural si natural cu participarea directa a specialistilor din domeniile planificarii teritoriului, urbanismului, conservarii si restaurarii monumentelor, industriei turismului, arhitecilor peisagisti, ecologilor, sociologilor etc.; descentralizarea deciziei n domeniul punerii n valoare a bunurilor culturale imobile; 48

 Asigurarea unui mecanism pentru dezvoltarea durabila a zonelor protejate pe baza conservarii integrate a patrimoniului cultural imobil; Acordarea unei prioritai majore formarii profesionale a specialistilor n toate profesiile necesare, de la cele de cercetare si evidena pna la cele de ntreinere fizica a monumentelor restaurate si revitalizate prin revizuirea sistemului de formare postuniversitara, stagii n strainatate si perfecionare continua; Responsabilizarea si constientizarea unor paliere sociale diverse asupra rolului patrimoniului cultural imobil n pastrarea identitaii naionale si locale si n realizarea coeziunii sociale; Meninerea monumentelor nscrise n lista patrimoniului mondial ntr-un stadiu optim de conservare prin masuri de consolidare n cazul riscului unor degradari iminente, retrasarea reelei de artere de circulaie si acces cu salvgardarea peisajului autentic, amplasarea facilitailor turistice astfel nct sa nu impieteze asupra integritaii monumentelor si zonelor de protecie, realizarea de masuri promoionale; Dezvoltarea unor programe comune cu parteneri din UE si alte state pentru protejarea patrimoniului cultural imobil si a peisajelor, mai ales n zonele de grania, inclusiv la nivelul autoritailor locale n cadrul euroregiunilor; utilizarea experienei si leciilor nvaate din programele Sibiu capitala culturala a Europei (2007) si Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural si Natural din Sud-estul Europei 2003- 2008 (RPSEE); Revizuirea unor prevederi ale legislaiei financiare pentru a stimula utilizarea unor surse suplimentare de finanare n vederea protejarii monumentelor istorice si cresterii independenei faa de subveniile bugetare; Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate (industriale, balneare, construcii din secolul XX etc.). 2 Patrimoniul mobil (muzee, arhive, colecii cu specific de arta, arheologie si istorie, stiina si istorie, etnografie si antropologie, specializate): Perfecionarea cadrului legislativ si normativ n materie; Asigurarea accesului larg al publicului la muzee si colecii prin aciuni promoionale adecvate si anunarea planurilor expoziionale cu cel puin doi ani nainte; Introducerea unor module speciale la nivel universitar si post-universitar pentru pregatirea si formarea continua a specialistilor muzeografi si n management si marketing cultural; Meninerea n stare optima a exponatelor si stabilirea unor programe clare, cu ordine de prioritai, pentru lucrarile necesare de ntreinere si restaurare; Diversificarea sferei de activitai a asezamintelor muzeale pentru a prelua unele dintre atribuiile unui centru cultural n calitate de mediator cultural si furnizor de servicii culturale; 49

 Dezvoltarea substaniala a schimburilor de expoziii cu muzeele din arile Uniunii Europene si din alte state si efectuarea unor proiecte comune de cercetare; Includerea muzeelor si coleciilor n ansambluri culturale care sa constituie poli de atracie pentru vizitatori si dezvoltarea infrastructurii aferente; Adoptarea unor masuri suplimentare pentru asigurarea integritaii si securitaii fizice a bunurilor culturale muzeale mpotriva furtului, distrugerii sau deteriorarii si altor factori de risc naturali sau antropici. 3 Patrimoniul imaterial si etnografic (tradiii si expresii orale avnd limba drept vector principal, artele vizuale si ale spectacolului, practici sociale, ritualuri si evenimente festive, datini, cunostine si practici legate de natura si univers, artizanat tradiional): Identificarea, documentarea, cercetarea, inventarierea si actualizarea permanenta a diverselor elemente ale patrimoniului imaterial cu participarea specialistilor, comunitailor si organizaiilor societaii civile; Prezervarea, promovarea si punerea n valoare a patrimoniului prin programe la nivel naional si regional si susinerea din resurse publice a proiectelor si iniiativelor n acest domeniu; Transmiterea n forme autentice a coninuturilor specifice prin sistemul de educaie formala si informala si prin mijloacele de informare n masa; Implementarea unor programe speciale de formare a artizanilor si creatorilor populari n vederea nsusirii tehnicilor, materialelor si formelor de expresie tradiionale pentru prezervarea autenticitaii si stimularea creativitaii si inovarii; stabilirea procedurilor de acreditare sau autorizare a formatorilor si de emitere a certificatelor de calificare; Asigurarea proteciei legale a proprietaii intelectuale a comunitailor asupra formelor de expresie tradiionale create nlauntrul lor si care le exprima identitatea spirituala, precum si a artizanilor si creatorilor populari; Proiectarea unei reele multifuncionale la nivel naional si local (muzee etnografice, scoli populare de arta, ansambluri folclorice, asociaii voluntare) care sa poteneze capacitaile creative si iniiativele de valorizare si reinserie a patrimoniului imaterial n coordonatele vieii comunitare. (b) n domeniul creaiei contemporane si diversitaii culturale Planul Naional Unic de Dezvoltare 2007-2013, seciunea Cultura, Culte, Cinematografie, stabileste o serie de obiective strategice si direcii de aciune: 1 Artele spectacolului: Diversificarea tipurilor de oferta si a formelor de expresie artistica, inclusiv prin susinerea proiectelor care vizeaza organizarea de turnee si micro-stagiuni n zonele unde nu exista colective artistice permanente, organizarea de festivaluri, gale, concursuri de creaie si de interpretare la nivel naional, regional si local; 50

 Consolidarea si diversificarea structurilor instituionale prin continuarea descentralizarii administrative si financiare, dezvoltarea infrastructurii instituiilor de spectacol si dotarea lor cu echipamente moderne; Asigurarea adresabilitaii ofertei si, implicit, cresterea audienelor; cultivarea trasaturilor distinctive ale artelor spectacolului din diferite zone si comunitai; Stimularea creaiei si promovarea artelor interpretative; susinerea mobilitaii profesionale si a circulaiei artistilor; Stimularea comunicarii inter-culturale prin organizarea schimburilor de turnee artistice si sprijinirea participarii artistilor romni la evenimente internaionale. 2 Lectura publica si biblioteci: Actualizarea si completarea coleciilor de biblioteca; modernizarea incintelor si a serviciilor oferite; Redefinirea rostului bibliotecilor publice prin conectarea lor la societatea informatica si tehnologica, asumarea rolului de mediateca prin mbogairea coleciilor oferite cu noi tipuri de materiale n format video, electronic si multimedia; mbunatairea calitaii prestaiei bibliotecarilor si a capacitaii lor de a iniia programe culturale complexe, inclusiv pentru prezervarea memoriei colective a comunitailor locale. 3 Artele vizuale (sculptura, pictura, gravura, litografia, arta monumentala, scenografia, tapiseria, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desen, design, alte forme de arta aplicata, arta fotografica si procedeele asimilate): Stimularea potenialului creativ prin consultarea si implicarea directa a artistilor n elaborarea politicilor si reglementarilor care privesc activitatea acestora; Protecia drepturilor de autor si sprijinirea organizarii de asociaii profesionale sau sindicale ale liber-profesionistilor pentru asigurarea securitaii lor sociale, siguranei muncii si ocuparii; Sporirea interesului publicului pentru artele vizuale prin cresterea numarului si diversificarea funcionalitailor spaiilor de expunere, sprijinirea formarii pieei specifice si desfasurarea unor programe de educaie pentru arta n cadrul nvaamntului formal si informal. 4 Industriile culturale: Cresterea rentabilitaii si competitivitaii industriilor culturale romnesti pe piaa UE si internaionala prin susinerea ntreprinderilor mici si mijlocii n domeniu, revizuirea mecanismelor de acordare a ajutoarelor de stat, identificarea si utilizarea unor surse suplimentare de finanare, inclusiv prin ncurajarea parteneriatelor public-privat; mbunatairea statutului social si economic al creatorului si artistului;

51

 Promovarea unor mecanisme eficace de protejare a proprietaii intelectuale, inclusiv prin sisteme de marcare a operelor produse, att n formate clasice ct si n forme digitale sau virtuale, combaterea pirateriei si contrafacerilor; Facilitarea accesului la produsele culturale, inclusiv prin comenzi si achiziii din fonduri publice. 5 Asezaminte culturale (case de cultura, universitai populare, scoli populare de arte si meserii, camine culturale, centre de cultura, formaii artistice si ansambluri profesioniste, centre zonale pentru educaia adulilor, Centrul Naional pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiionale si filialele sale judeene): Asigurarea coerenei sistemului la nivelul fiecarei comunitai prin fructificarea sinergiilor ntre actorii locali si evitarea paralelismelor; cresterea responsabilitaii autoritailor locale pentru buna funcionare a asezamintelor; Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii asezamintelor, dotarea lor cu echipament modern; Redefinirea si completarea funciilor tradiionale ale asezamintelor; crearea unor centre de resurse si asistena pentru elaborarea de programe si proiecte si accesarea unor surse suplimentare de finanare. Orizonturi 2020 si 2030. Stabilirea obiectivelor naionale pentru aceste orizonturi de timp nu apare posibila ntruct documentele si studiile elaborate pna n prezent nu permit identificarea unor prioritai de perspectiva n domeniu.

52

CURS 7 POLUAREA, DEGRADAREA I PROTECIA MEDIULUI Majoritatea activitilor economice necesit folosirea resurselor naturale, lsndu-i, n mod inevitabil, amprenta asupra ecosistemele terestre. Folosirea n exces a resurselor naturale a dus la situaia n care multe ecosisteme nu se mai pot reface sau susine i cei care pierd sunt tot oamenii care se bazeaz pe ele. Impactul degradrii mediului nu se face ntotdeauna simit imediat, ca atunci cnd tierea copacilor n zonele de munte duce la inundaii n aval. Adeseori, efectele se resimt departe de locul declanrii fenomenului, aa cum emisiile sporite de gaze de ser din rile industrializate strnesc ngrijorri cu privire la creterea nivelului apei n sudul Pacificului. Oceanele au mai puin pete, terenurile agricole i-au pierdut stratul superior i dau o recolt redus, iar apele poluate nu mai pot asigura ap potabil, astfel nct ecosistemele degradate sunt o surs major a srciei, a dezastrelor naturale, a foametei i a bolilor din toat lumea. Deertificarea afecteaz aproape un sfert din suprafaa total a uscatului i n jur de 70% din regiunile aride ale lumii se confrunt cu degradri intensificate. Cauzat, n general, de punat i de folosirea excesiv a solului srccios i strns legat de srcia rural i de foamete, deertificarea amenin existena a peste un miliard de oameni, din 100 de ri. Munii asigur ap dulce pentru jumatte din populaia lumii. Pe de alt parte, ecosistemele montane sunt puse n pericol de topirea ghearilor, de defriri i de practicile agricole necorespunztoare. n ultimul deceniu, lumea a pierdut, n total, 94 milioane de hectare de pdure, ceea ce constituie o suprafa mai mare dect Venezuela. Cea mai mare rat de despdurire se nregistreaz n rile n curs de dezvoltare din zonele tropicale, unde s-au pierdut, n ultimul deceniu, 4% din pduri. Jumtate din ecosistemele de coast ale lumii au fost degradate de factorul antropic. n Europa, proporia este de 80%, iar n Asia de 70%. n jur de 80% din poluarea marin este cauzat de surse de pe uscat. n rile n curs de dezvoltare, peste 90% din apele reziduale i 70% din deeurile industriale sunt deversate fr a fi tratate. Pescuitul asigur n mod direct i indirect existena a 400 de milioane de oameni. Peste un sfert din apele cu pete ale lumii sunt utilizate n mod excesiv i jumtate sunt exploatate la capacitate maxim. n total, 75% din apele cu pete ale lumii necesit msuri imediate de stopare sau reducere a pescuitului, pentru a asigura rezerva de pete pe viitor. Aproape un sfert din recifele de corali din lume au fost distruse complet i 20 pn la 30% dintre acestea sunt n pericol de a fi distruse n urmtorii 10 ani. Recifele de corali sunt un element esenial din lanul trofic al oceanelor. Concentraia atmosferic de bioxid de carbon, principalul gaz 53

de ser, a crescut la peste 360 de pri la milion, de la un nivel pre-industrial de aproximativ 270 de pri la milion. O treime din bioxidul de carbon generat de activitile umane n prezent va rmne n atmosfer nc 100 de ani de acum nainte. Nivelul mrii a crescut cu 10 - 20 cm din 1900, majoritatea ghearilor non-polari se retrag, iar suprafaa i grosimea gheii din Marea Arctic scade vara, conform Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbrile Climatice (IPCC). Aceasta a constatat c aproximativ 46 de milioane de oameni sufer, n fiecare an, din cauza inundaiilor cauzate de furtuni. O cretere a nivelului mrii cu 50 cm va mri acest numr la aproape 92 de milioane; o ridicare a nivelului mrii cu un metru ar spori acest numr la 118 milioane. Ultima evaluare a IPCC, din 2001, arat c insulele mici i zonele deltaice sunt cele mai vulnerabile n faa unei ridicri a nivelului mrii cu un metru. Dac nu se iau msuri, cum ar fi construirea de diguri marine, se estimeaz c pierderile de teren vor varia ntre 1,0 % n Egipt, 6% n Olanda, 17,5% n Bangladesh i pn la 80% n Insulele Marshall, cauznd strmutarea a zeci de milioane de oameni i, n cazul statelor situate la altitudini sczute, pe insulele mici, eliminnd naiuni ntregi. Peste 11000 de specii sunt nregistrate ca fiind pe cale de dispariie i mai mult de 800 de specii au disprut deja, majoritatea din cauza pierderii sau degradrii habitatelor. nc 5000 de specii sunt n pericol, n cazul n care nu se iau msuri majore de protejare a lor. Pe de o parte, degradarea mediului este cauzat de srcie, dat fiind c oamenii i naiunile srace trebuie s pun nevoile imediate de supravieuire naintea prezervrii resurselor pe termen lung. Pe de alt parte, n rile bogate, degradarea ecosistemelor este adesea rezultatul utilizrii n exces a resurselor naturale i a generrii de mari cantiti de deeuri. Lupta mpotriva srciei i lupta pentru protejarea mediului merg mn n mn, n special n zonele rurale din rile n curs de dezvoltare. Administrarea mai bun a pmntului produce o rezerv stabil de hran. Dat fiind c peste jumtate din lemnul tiat n Africa se folosete pentru foc, dezvoltarea unor surse mai bune de energie va ajuta la prezervarea pdurilor. n special n rile srace trebuie gsite modaliti de stimulare a oamenilor pentru protejarea resurselor naturale. Acetia trebuie s beneficieze de protejarea speciilor ameninate prin turism, de exemplu n loc s le vneze. S-au negociat o mulime de acorduri multilaterale pentru protecia ecosistemelor, dar implementarea i punerea lor n vigoare a fost limitat. Unul dintre cele mai de succes acorduri de protecie a mediului Protocolul de la Montreal referitor, la distrugerea stratului de ozon include sanciuni comerciale n cazul nerespectrii prevederilor acestuia i a nfiinat un fond pentru a ajuta rile n curs de dezvoltare s opreasc folosirea clorofluorocarburilor (CFC), principala substan ce distruge stratul de ozon. Consumul total de CFC a sczut de la 1,1 milioane tone n 1986, la 156000 tone n 1998, n special datorit implementrii Protocolului de la Montreal. Spre deosebire 54

de acesta, majoritatea acordurilor sau conveniilor de mediu nu au mecanisme sau fonduri pentru punerea n aplicare. Sunt necesare reglementri corespunztoare pentru prevenirea pescuitului n exces i a despduririi i este necesar o cooperare internaional pentru limitarea efectelor schimbrilor climaterice. Protejarea ecosistemelor este esenial pentru dezvoltarea durabil i necesit aciuni clare, nu doar simple acorduri. Poluarea apei Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problem actual cu consecine mai mult sau mai puin grave asupra populaiei. Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare, prin care se asigur condiiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc. Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat) se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat ) provine din surse de poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. Poluarea normal i accidental reprezint categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal provine din surse de poluare cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de canalizare la staia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidental apare, de exemplu, ca urmare a dereglrii unor procese industriale, cnd cantiti mari (anormale) de substane nocive ajung n reeaua de canalizare sau ca urmare a defectrii unor obiective din staia de preepurare sau epurare. Se mai poate vorbi i despre poluare primar i secundar. Poluarea primar apare, de exemplu, n urma depunerii substanelor n suspensie din apele uzate, evacuate ntr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundar apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate n urma

55

fermentrii materiilor organice depuse din substanele n suspensie antreneaz restul de suspensii i le aduce la suprafaa apei, de unde sunt, apoi, transportate n aval de curentul de ap . Principalele materii poluante i efectele acestora Substanele poluante introduse n ape, din surse naturale i artificiale, sunt numeroase, producnd un impact important asupra apelor de suprafa i subterane. Prejudiciile aduse mediului de substanele poluante pot fi grupate n dou mari categorii: prejudicii asupra sntii publice i prejudicii aduse unor folosine (industriale, piscicole, navigaie etc.). Substanele poluante pot fi clasificate, dup natura lor i dup prejudiciile aduse, n urmtoarele categorii: - substanele organice, de origine natural sau artificial, reprezint poluantul principal pentru ap. Substanele organice de origine natural (vegetal i animal) consum oxigenul din ap att pentru dezvoltare, ct i dup moarte. - substanele anorganice, n suspensie sau dizolvate, sunt mai frecvent ntlnite n apele uzate industriale. Dintre acestea se menioneaz, n primul rnd, metalele grele (Pb, Cu , Zn , Cr), clorurile, sulfaii etc. Srurile anorganice conduc la mrirea salinitii apelor, iar unele dintre ele pot provoca creterea duritii. Clorurile n cantiti mari fac apa improprie alimentrilor cu ap potabil i industrial irigaiilor etc. Prin bioacumulare, metalele grele au efecte toxice asupra organismelor acvatice, inhibnd, n acelai timp, i procesele de autoepurare. Srurile de azot i fosfor produc dezvoltarea rapid a algelor la suprafaa apelor. - materialele n suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului, formnd bancuri care pot mpiedica navigaia, consum oxigenul din ap dac materiile sunt de origine organic, determin formarea unor gaze urt mirositoare. Substanele n suspensie plutitoare, cum ar fi ieiul, produsele petrolifere, uleiul, spuma datorat detergenilor, produc prejudicii emisarului. Astfel, ele dau apei un gust i miros neplcut, mpiedic absorbia oxigenului la suprafaa apei i, deci, autoepurarea, se depun pe diferite instalaii, colmateaz filtrele, sunt toxice pentru fauna i flora acvatic, fac inutilizabil apa pentru alimentarea instalaiilor de rcire, irigaii, agrement etc.; - substanele toxice nu pot fi reinute de instalaiile de tratare a apelor i o parte din ele pot ajunge n organismul uman, provocnd mbolnviri. Aceste materii organice sau anorganice, cteodat chiar n concentraii foarte mici, pot distruge, n scurt, timp flora i fauna receptorului; - substanele radioactive, radionuclizii, radioizotopii i izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substane toxice. Evacuarea apelor uzate radioactive n apele de suprafa i subterane prezint pericole deosebite, datorit aciunii radiaiilor asupra organismelor vii. Efectele substanelor radioactive asupra organismelor depind att de concentraiile radionuclizilor, ct i de modul cum acestea acioneaz din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase; 56

- substanele cu aciditate sau alcalinitate pronunat, evacuate cu apele uzate, conduc la distrugerea florei i a faunei acvatice, la degradarea construciilor hidrotehnice, a vaselor i instalaiilor necesare navigaiei, mpiedic folosirea apei n agrement, irigaii, alimentri cu ap etc. - coloranii, provenii ndeosebi de la fabricile de textile, hrtie, tbcrii etc, mpiedic absorbia oxigenului i desfurarea normal a fenomenelor de autoepurare i a celor de fotosintez; - energia caloric, caracteristic apelor calde de la termocentrale i de la unele industrii, aduce numeroase prejudicii n alimentarea cu ap potabil i industrial i mpiedic dezvoltarea florei i a faunei acvatice. Datorit creterii temperaturii apelor, scade concentraia de oxigen dizolvat, viaa organismelor acvatice devenind, astfel, dificil; - microorganismele de orice fel, ajunse n apa receptorilor, fie c se dezvolt necorespunztor, fie c deregleaz dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii. Microorganismele provenite de la tbcrii, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vtmtoare, producnd infectarea emisarului pe care l fac de neutilizat. Principalele surse de poluare a apelor Sursele de poluare sunt, n general, aceleai pentru cele dou mari categori, de receptori: apele de suprafa (fluvii, ruri, lacuri etc.) i apele subterane (straturi acvifere, izvoare etc.) . Impurificarea apelor de suprafa sau subterane este favorizat de urmtoarele elemente : starea lichid a apei la variaii mari de temperatur, ceea ce face ca ea s antreneze n curgerea sa diferite substane impurificatoare; apa e un mediu propice pentru realizarea a numeroase reacii fizico-chimice (ca, de exemplu, dizolvarea unor substane naturale sau artificiale, sedimentarea suspensiilor etc.); faptul c n natur apa se gsete sub forme diferite (inclusiv gaze i vapori) i mrete sensibil domeniul de aplicare; apa este unul din factorii indispensabili vieii pe pmnt. Sursele de poluare se pot mpri n dou categorii distincte: surse organizate, care produc murdrirea n urma evacurii unor substane n ape prin intermediul unor instalaii destinate acestui scop, cum ar fi canalizri, evacuri de la industrii sau cresctorii de animale etc.; surse neorganizate, care produc murdrirea prin ptrunderea necontrolat a unor substane n ape. Dup aciunea lor n timp, sursele de poluare pot fi: - surse de poluare permanente; - surse de poluare nepermanente; - surse de poluare accidentale. Dup modul de generare a polurii, sursele de poluare pot fi mprite n: surse de poluare naturale;

57

 surse de poluare artificiale, datorate activitii omului, care, la rndul lor, pot fi subdivizate n ape uzate i depozite de deeuri. Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din: - impurificri cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrri miniere sau foraje; - impurificri produse de infiltraiile de la suprafaa solului a tuturor categoriilor de ape care produc n acelai timp i impurificarea surselor de suprafa; - impurificri produse n seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de protecie sanitar sau a condiiilor de execuie. a. Surse naturale de poluare Sursele naturale de poluare a apelor sunt, n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoac, adesea, modificri importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influennd negativ folosirea lor. Cu toate c, n legtur cu aceste surse, termenul de poluare este, oarecum, nepotrivit, el trebuie considerat n sensul ptrunderii n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele respective improprii folosirii. Principalele condiii n care se produce poluarea natural a apelor sunt : - trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) constituie principala cauz de ptrundere a unor sruri, n cantiti mari, n apele de suprafa sau n straturile acvifere. Un caz deosebit l reprezint rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafa sau subterane; - trecerea apelor de suprafa prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoac impurificri prin particulele solide antrenate, n special dac solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne i argil, care se menin mult timp n suspensie; - vegetaia acvatic, fix sau flotant, n special n apele cu vitez mic de scurgere i n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile n timp, n funcie de perioadele de vegetaie; - vegetaia de pe maluri produce i ea o impurificare, att prin cderea frunzelor, ct i prin cderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire i descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau sub pod de ghea . Sursele naturale de poluare accidental sunt, n general, rare, ele datorndu-se, n special, unor fenomene cu caracter geologic. Dintre impurificrile de acest tip se poate cita ptrunderea unor ape puternic mineralizate n straturile subterane sau n apele de suprafa, n urma unor erupii sau a altor activiti vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi ci de circulaie a apei subterane prin splarea unor falii etc.

58

b. Surse artificiale de poluare A. Ape uzate Principala surs de poluare permanent o constituie apele uzate reintroduse n receptori dup utilizarea apei n diverse domenii. Dup proveniena lor, exist urmtoarele categorii de ape uzate: - ape uzate oreneti, care reprezint un amestec de ape menajere i industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodreti de ap ale centrelor populate, precum i a nevoilor gospodreti, igienico-sanitare i socialadministrative ale diferitelor feluri de uniti industriale mici; - ape uzate industriale, rezultate din apele folosite n procesul tehnologic industrial, ele fiind, de cele mai multe ori, tratate separat, n staii de epurare proprii industriilor respective. Numrul de poluani pentru o anumit industrie este, de obicei, restrns, o ap industrial uzat avnd, n principiu, caracteristici asemntoare substanelor chimice sau fizice utilizate n procesul tehnologic. De exemplu, apele uzate provenite de la minele de crbuni au drept caracteristic principal coninutul n substane n suspensie, n timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zahr conin att substane n suspensie, ct i substane organice; - ape uzate de la ferme de animale i psri care au, n general, caracteristicile apelor uzate oreneti, poluanii principali fiind substanele organice n cantitate mare i materialele n suspensie; - ape uzate meteorice, care, nainte de a ajunge pe sol, spal din atmosfer poluanii existeni n aceasta. Aceste ape de precipitaii care vin n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, n procesul scurgerii, antreneaz att ape uzate de diferte tipuri, ct i deeuri, ngrminte chimice, pesticide, astfel nct, n momentul ajungerii n receptor, pot conine un numr mare de poluani; - ape uzate radioactive, care conin ca poluant principal substanele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul i utilizarea acestora. Indiferent de proveniena lor, substanele radioactive pot ajunge n ap, aer i sol pe multiple ci, prejudiciind ntreg mediul nconjurtor; - ape uzate calde, care conin, de obicei, un singur poluant, energia caloric, a crei provenien a fost menionat anterior; - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemntoare cu apele uzate oreneti; - apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conin impuriti deosebit de nocive, cum ar fi: reziduuri lichide i solide, pierderi de combustibil, lubrifiani etc. B. Depozite de deeuri sau reziduuri solide O surs important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deeuri sau de diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate. 59

Impurificarea provenit de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea direct a reziduurilor n apele curgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie, n sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de deeuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora. Cele mai rspndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparaiile miniere, rumegu i deeuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc. De asemenea, pot fi ncadrate n aceeai categorie de surse de impurificare depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum i cele de la staiile de epurare a apelor uzate. Mai pot fi amintite i surse de poluare accidental, dar ele sunt, n marea lor majoritate, legate de probleme de risc industrial. Clasificarea apelor dup utilizri Lundu-se n considerare toate utilizrile, clasificarea apelor de suprafa se face n mai multe categorii : categoria I ape care servesc n mod organizat la alimentarea cu ap a populaiei, ape care sunt utilizate n industria alimentar care necesit ap potabil, sau ape care servesc ca locuri de mbiere i tranduri organizate; categoria a II-a ape care servesc salubrizarea localitilor, ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihn, recreere, reconfortarea organismului uman; categoria a III-a ape utilizate pentru nevoi industriale, altele dect cele alimentare artate mai sus, sau folosite n agricultur pentru irigaii. Pentru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie s le ndeplineasc la locul de utilizare. Bineneles c aceste norme sunt cu att mai pretenioase cu ct categoria de utilizare este mai mic. Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici i de eutrofizare, care trebuie ndeplinii de apele de suprafa, n funcie de categoria de calitate. n timp ce n multe ri apa potabil, proaspt i curat, este la ndemna oricui, n alte ri este o resurs greu de gsit, apa lipsind sau fiind contaminat. Aproape 1,1 miliarde persoane, sau 18% din populaia globului, nu au acces la ap potabil i peste 2,4 miliarde persoane nu au acces la servicii de salubritate. Peste 2,2 milioane locuitori din rile n dezvoltare, n majoritate copii, mor anual din cauze asociate cu lipsa apei potabile, a serviciilor de salubritate i a unei igiene necorespunztoare. Un numr mare de persoane din rile n dezvoltare sufer de boli cauzate direct sau indirect de consumul de ap sau hran infestat sau 60

de organismele purttoare de microbi care se dezvolt n ap. Pericolul apariiei anumitor boli, precum i decesele, ar putea fi evitate n proporie de 75% prin asigurarea de resurse adecvate de ap potabil. Lipsa apei potabile se datoreaz att lipsei investiiilor n sistemele hidrografice, ct i proastei ntreineri a acestora. Aproape jumtate din cantitatea de ap din rile n curs de dezvoltare se pierde prin scurgeri, racordri ilegale la reea i vandalism. n unele ri, apa potabil este subvenionat masiv n folosul persoanelor influente conectate la reea, n timp ce sracii, exclui din sistemul de alimentare cu ap, se bazeaz fie pe apa oferit scump de companii private, fie pe alte surse, nesigure, de ap. Problemele legate de ap implic i aspecte majore legate de sex. Adesea, n rile n dezvoltare, femeile sunt cele care trebuie s care apa. n medie, ele trebuie s parcurg zilnic ase km, crnd echivalentul unei valize, adic 20 de kg. Femeile i fetiele sufer, n plus, cel mai mult din cauza lipsei apei i a serviciilor de salubritate/canalizare. Cea mai mare parte a apei potabile cam 70% din volumul mondial este utilizat n agricultur. Totui, majoritatea sistemelor de irigaii sunt ineficiente, pierzndu-se aprox. 60% prin evaporare sau scurgere n apele freatice. Sistemele slabe de irigare nu numai c risipesc apa, dar creeaz riscuri att pentru mediu, ct i pentru sntate, reducnd productivitatea agricol prin bltire, o problem major n unele zone din Asia de Sud, dar i prin apariia mlatinilor, care faciliteaz transmiterea malariei. Retragerea apelor din unele zone a avut un impact major asupra mediului nconjurtor. n zone din SUA, China sau India, apele freatice se consum mai rapid dect se pot reface, nivelul acestora fiind ntr-o continu scdere. Unele ruri, cum ar fi Colorado, din vestul Statelor Unite ale Americii, sau Rul Galben, din China, seac pn ajung s se verse n mare sau ocean. Fiind un element vital n asigurarea vieii i a dezvoltrii economice, alimentarea cu ap a dat natere, adesea, la conflicte i dispute, dar a fost i un motiv de cooperare a celor care mpreau aceast resurs. Negocierile asupra alocrii i managementului resurselor de ap s-au transformat ntr-un subiect comun pe msur ce cererea de ap potabil a crescut.

Calitatea aerului - Surse de poluare a aerului

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoac dect n mod excepional poluri importante ale atmosferei. Cea mai comun dintre polurile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vnt pn la o anumit altitudine. Furtunile de praf pot constitui, uneori, factori de poluare care pot influena sntatea populaiei, n apropierea unor zone aride sau de deert. n anumite condiii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pn la distane apreciabile de locul de producere. 61

De asemenea, ntre sursele naturale de poluare putem meniona erupiile vulcanice, emanaiile de gaze din sol, poluarea produs de procese naturale de descompunere n sol a substanelor organice, incendiile din pduri etc. Sursele artificiale sunt mult mai importante, mulirea acestora constituind cauze pentru care protecia aerului reprezint o problem vital a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitii omului, a progresului societii; n primul rnd, procesul de industrializare i urbanizare are drept fenomen de nsoire poluarea mediului implicit i poluarea aerului. Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate n surse staionare i surse mobile. Sursele staionare cuprind procesele de combustie i diversele procese industriale. Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obinerea de energie sunt folosite n scopuri industriale (centrale electrice etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare nclzirii sau pentru incinerarea reziduurilor. Produii de petrol reprezint, de asemenea, combustibili frecvent folosii n procesele de combustie din sursele staionare. Principalii poluani emii n atmosfer sunt oxizii de azot, oxidul de carbon, bioxidul de sulf (dependent de concentraia sulfului n petrol), hidrocarburi printre care i hidrocarburi policiclice (benzopiren), precum i suspensii coninnd carbon i cenu bogat n sulfai, precum i alte substane printre care sunt de menionat seleniul i vadiul. Transporturile auto sunt, dimpotriv, surse deosebit de importante, constituind pentru anumite ri sau localiti, principale surse de poluare. Astfel, n SUA 60% din totalul emisiilor poluante provine de la autovehicule, iar n unele localiti procentul ajunge pna la 90%. Emisiile de poluani ale autovehiculelor prezint dou particulariti: n primul rnd, eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraii ridicate la nlimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mic i mare capacitate de difuziune n atmosfer. n al doilea rnd, emisiile se fac pe ntreaga suprafa a localitii, diferenele de concentraii depinznd de intensitatea traficului i posibilitile de ventilaie a strzii. Ca substane poluante, formate dintr-un numr foarte mare (sute) de substane, pe primul loc se situeaz gazele de eapament. Volumul, natura i concentraia poluanilor emii depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului i de condiiile tehnice de funcionare. O alt surs de poluare a aerului atmosferic sunt ntreprinderile industriale. n ultim instan, degajrile industriale nimeresc n sol, fiind cunoscut faptul c n jurul uzinelor metalurgice, n perimetrul a 30-40 km, n sol e crescut concentraia de ingrediente ce intr n compoziia degajrilor aeriene a acestor uzine. Dispersarea n aer a prafului de ciment constituie pna la 10 % din producia de ciment. Acest praf acoper totul din jurul ntreprinderii cu un strat cenuiu.

62

Petrolul este un produs indispensabil, n special ca surs important de energie. ns, pe ct este de necesar, pe att e de periculos din punct de vedere ecologic. Este una din principalele surse de hidrocarburi care se ntlnesc n sol, atmosfer i hidrosfer. n atmosfer, hidrocarburile ptrund ca substane volatile, prin evaporarea produselor petroliere sau ca rezultat al arderilor industriale. Contribuie nemijlocit la aparia smogului. n hidrosfer, hidrocarburile ajung din atmosfer, dar n special n urma scurgerilor de iei. Se estimeaz c, anual, n urma deversrilor petroliere accidentale n oceane ptrund pn la 200000 tone de iei. Cantiti i mai mari provin n urma proceselor de extracie, transport i prelucrare, curirea halelor vapoarelor etc. O mare cantitate ptrunde n mediul nconjurtor prin scurgerile de la rafinrii sau terminale petroliere. Pierderile anuale de produse petroliere care ptrund n mediul ambiant ajung pna la cinci milioane de tone. n acelai timp, e demonstrat c o ton de iei brut acoper cu o pelicul fin, aproape molecular, o suprafa de 12 km2 de ap. Din pcate, omul de multe ori subestimeaz toxicitatea produselor petroliere. n acelai timp, savanii, deosebesc dou categorii de efecte toxice: efecte imediate i efecte tardive. Efectul imediat se datoreaz hidrocarburilor. Cele saturate sunt solubile n ap, n concetraii mici produc anestezie, iar n doze mai mari moartea animalelor, n special a formelor tinere. Hidrocarburile aromatice (benzenul, toluenul, naftalenul) sunt i mai toxice, avnd i un efect cancerigen pronunat. Efectele toxice tardive sunt mai complexe, producnd, pe termen lung, grave dezechilibre ecologice. Formarea peliculei de petrol la suprafaa apei are un prim efect de scdere a tensiunii superfciale la interferena ap-aer, astfel este perturbat activitatea numeroaselor organisme planctonice, multe din ele neputnd supraveui. Se modific cantitatea de lumin ptrunsa n ap, diminuind fotosinteza algelor. Chiar dup dispariia peliculei de petrol, ele nu vor mai fi n stare s revin la starea iniial. Evaporarea n atmosfer a petrolului este destul de intens, astfel, circa 25% din pelicula de petrol se evapor n cteva zile. O alt parte din iei trece n soluie, iar alta n organismele marine. De multe ori, pelicula de petrol este dus spre zonele litorale, de rm, invadnd plajele i distrugnd toat flora i fauna adiacent un numr impresionant de crustacee, molute, psri i animale marine.

63

Efectele pe termen lung ale polurii

1. Efectul de ser. O serie de gaze existente n atmosfera terestr au proprietatea de a lsa s treac spre pmnt radiaia solar, dar s nu permit trecerea radiaiei calorice n sens invers, spre spaiul cosmic. Se realizeaz astfel un efect de ser care const n nclzirea suprafeei pmntului pe seama radiaiei solar. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier n 1824.Principalele gaze cu efect de ser, provenite din activitile umane sunt: bioxidul de carbon cu 50%, metanul cu 19%, compuii clorofluorocarbonici cu 1,7% i oxizii de azot cu 15%. Efectul de ser a nceput s se manifeste i este considerat mai pronunat la poli dect la ecuator. Acest fenomen este principalul vinovat n producerea schimbrilor climatice la nivelul globului. Schimbri climatice reprezint modificri ale climatului care pot fi atribuite n mod direct sau indirect activitilor omeneti care altereaz compoziia atmosferei la nivel global i care se adaug variabilitii naturale a climatului observat n cursul unor perioade comparabile. Efectele acestor schimbri atrag dup sine modificri ale temperaturii, precipitaiilor, creterea nivelului oceanului planetar sau alternarea unor temperaturi extreme. Schimbrile de temperatur Studiile efectuate au artat c n anumite regiuni se vor nregistra creteri ale temperaturii mai mari dect media global. Regiunile situate n latitudinea nordic vor fi cele mai afectate (Nordul Asiei, platoul Tibet, Nordul Europei, regiunea mediteranean, America de Nord). Schimbri ale precipitaiilor La nivel global vor fi nregistrate i creteri ale cantitilor de precipitaii, mai ales n latitudinea nordic. Singura regiune de aici care va suferi o scdere a precipitaiilor, mai ales n lunile de var, este regiunea mediteranean. Din aceste modificri va rezulta i o schimbare a duratei efective a sezonului de var i a celui de iarn (veri mai scurte n nordul Europei, sudul Africii, Australia i ierni mai lungi n Africa tropical i Antarctica). Creterea nivelului oceanului planetar Specialitii consider c pn n anul 2100 nivelul oceanului planetar va crete cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o cretere mai important n Oceanul Arctic i mai sczut n cel din sud. Se estimeaz c Groenlanda i Oceanul Artic pot crete nivelul apei cu 70 m, n condiiile n care sar nregistra o topire a ghearilor acestora. nregistrarea unor temperaturi extreme va deveni un fenomen din ce n ce mai frecvent. Ca fenomene foarte probabile vor fi: nregistrarea de temperaturi extreme pozitive, din ce n ce mai multe zile caniculare, temperaturi minime extreme, diferene considerabile ntre temperaturile din timpul zilei i cele din timpul nopii etc. Din categoria celor probabile sunt: nregistrarea tot mai frecvent a fenomenului de 64

secet, vnturi puternice, precipitaii intense asociate cu producerea unor cicloni tropicali etc. Totui, efectul de ser are i proprieti pozitive, deoarece n absena substanelor care provoac efectul, temperatura medie pe globul pmntesc va fi -15 C. 2. Ploile acide. Cnd se ard combustibili fosili, cum sunt crbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf, carbon i azot n atmosfer. Aceti oxizi se combin cu umezeala din aer i formeaz acid sulfuric, acid carbonic i acid azotic. Cnd plou sau ninge, aceti acizi ajung pe pmnt sub forma a ceea ce numim ploaie acid. n secolul XX, aciditatea aerului i ploaia acid au ajuns s fie recunoscute ca o ameninare capital la adresa calitii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditi este produs n rile industrializate din emisfera nordic: SUA, Canada, Japonia i majoritatea rilor din Europa de Est i de Vest. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de via, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt ns mai vizibile n lacuri, ruri i pruri i la nivelul vegetaiei. Aciditatea apei omoar practic orice form de via. La nceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acid. Cele mai grave probleme au existat n Norvegia, Suedia i Canada. 3. Degradarea stratului de ozon. n partea superioar atmosfera este alctuit dintr-un strat de gaze, care nconjoar planeta formnd un ecran protector fa de radiaiile ultraviolete i permind totodat ptrunderea cldurii slare care mpiedic nghearea apelor. Distrugerea stratului de ozon din atmosfer, de o grosime de civa mm intensific proprietile de absorbie ale atmosferei lsnd s treac radiaiile solare n cantiti exagerate i implicit o mare parte din radiaiile infraroii. n felul acesta, echilibrul balanei energiei de radiaie a pmntului este astfel perturbat. n limite normale, gazele existente n atmosfer asigur o temperatur medie a globului de cca 15oC, situaie care favorizeaz existena vieii pe pmnt. Orice perturbare a echilibrului, datorit emisiilor de gaze poluante din activitile umane, deterioreaz ptura de ozon i declaneaz efectul de ser, care la rnul su declaneaz efecte n lan: schimbri climatice, creterea nivelului mrilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului etc.

65