MARELE ALB

Sectorul de cresterea porcinelor pe plan mondial Cresterea porcinelor este o ramura importanta in productia de carne. Pe plan mondial carnea de porc reprezinta peste 40% din consumul total de carne, aceasta pondere este in jur de 50% in Romania. Pentru etapa urmatoare perspectivele dezvoltarii productiei de carne de porc in principalele zone din lume (Asia, Uniunea Europeana si SUA) sunt prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1 Perspective pentru dezvoltarea productiei de carne de porc in Asia, USA si U.E. ZONA ASIA UE USA 2002 (000 t) 48.448 17.930 (actual 17.600) 8.969 2007 (000 t) 53.552 18.370 9.396 2012 (000 t) 59.278 19.040 9.857 Crestere (%) 18,26 6.2 9.9

Se constata un ritm de crestere in perioada 2002 2012 de 18,26% pentru Asia, 6,2% in U.E. si 9,9% in SUA. Performantele in cresterea porcinelor in cele mai mari tari exportatoare de carne de porc din lume respectiv Danemarca, SUA si Canada sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2 Performantele in cresterea porcinelor la cele mai mari tari exportatoare de carne de porc Specificare Purcei intarcati per scroafa (capete) Produsi finali per scroafa (capete) Loturi per an Purcei nascuti vii per lot (capete) Conversia hranei (kg furaj per kg spor) Rata mortalitatii (%) Maternitate (%) Cresa (%) Porci grasi (%) Spor zilnic in perioada de ingrasare (g) Greutatea in viu la sacrificare (kg) Greutatea carcasei la sacrificare (kg) Danemarca 23.20 21.50 2.25 11.81 2.70 12.70 3.80 3.50 804 101 77 USA 19.17 17.86 2.20 9.68 10.00 3.40 3.40 114 87 Canada 19.17 18.02 2.20 9.68 3.28 10.00 3.00 3.00 748 113 86

Se remarca un numar mare de purcei intarcati pe scroafa pe an 23,20 cap in Danemarca, 19,17 in SUA si Canada. Cu pierderi de 19,3% in Danemarca, 16,8% in SUA si 16,0% in Canada. Se obtine astfel un numar de 21,5 produsi finali/scroafa pe an in Danemarca, 17,86 cap in SUA si 18,02 cap in Canada. Este de observat greutatea de taiere de 110 115 kg la varsta de 200 zile si un procent de tesut muscular de peste 55%. Valorificarea carcaselor pe baza procentului de tesut muscular si plata diferentiata este posibila prin aplicarea unui sistem de apreciere a carcaselor de porcine pe baza sistemului EUROP care a fost introdus oficial dupa 1985.

Estimarea procentului de tesut muscular se face prin utilizarea diferitelor aparate a caror ecuatii specifice sunt verificate prin transari (disectii) experimentale in fiecare tara care aplica sistemul. O alta problema care se pune sectorului de cresterea porcinelor de catre Uniunea Europeana este respectarea cerintelor minime pentru protectia suinelor care in sinteza sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3 Cerinte minime pentru protectia suinelor Intretinere GENERALE cel putin 8 h lumina cu minimum 40 lucsi; limita maxima de zgomot 85 db, mai mult este de evitat; suinele trebuie sa aiba acces continuu la materiale care pot sa le suscite interesul si pe care le pot misca (ex. fan, lemn, rumegus, paie sau amestec din aceste materiale); spatiul plin al gratarului minim 80 mm; Transportul porcinelor: se interzice pentru porcinele mai mici de 4 saptamani; sa nu se amestece cu 6 ore inainte de transport; dupa 8 ore de transport 6 ore de odihna + mancare + adapare. Suprafata in m2 pentru transportul porcilor: A = 0,03 W 0,67 pentru 3 ore sau mai mult; A = 0,026 W 0,67 pentru 30pana la 3 ore; A = 0,0192 W 0,67 pentru < 30. Sacrificarea porcinelor: asomarea ca operatiune obligatorie. intretinerea legata este interzisa; in adaposturile vechi se permite pana la data 01.01.2006; intretinerea in grup incepand cu 01.01.2003 pentru adaposturile noi pentru toate unitatile (saptamana a 4-a de gestatie pana la penultima saptamana inaintea fatarii). Este permisa intretinerea scroafelor agresive, pentru o perioada, in boxe individuale, pentru limitarea miscarii. Marimea boxei de intretinere in grup sa fie mai mare de 2,8 m x 2,4 m. Spatiul per scroafa: adulta 2,25 m2 ( 10%); scrofite 1,64 m2 ( 10%) din care: pardosea plina 1,3 m2 la scroafe si 0,95 m2 la scrofite, suprafata perforata a pardoselii maxim 15%; distanta intre gratare maximum 20 mm latimea gratarului pe care calca scroafa sa fie de minimum 80 mm. Cu o saptamana inaintea fatarii, scroafele trebuie intretinute pe un strat gros de paie (daca este posibila evacuarea dejectiilor). distanta intre gratare maxim 11 mm; latimea gratarului pe care calca purcelul sa fie de minimum 50 mm; perioada minima de alaptare 28 zile, cu exceptiile: 1) Cand este periclitata sanatatea scroafei 2) Cand sunt intarcati si mutati in adaposturi pentru tineret dezinfectate. Spatiul de cazare: pana la 10 kg 0,15 m2 10 - 20 kg 0,20 m2 3 Furajare si management furajare cel putin o data pe zi cand porcii sunt tinuti in grup fara o furajare ad libitum sau cu hranitori individuale electronice, trebuie ca fiecare porc sa aiba acces la hrana in acelasi timp cu ceilalti din grup; toti porcii cu varsta mai mare de 2 saptamani sa aiba apa in mod permanent; statele membre trebuie sa asigure perfectionarea angajatilor din sectorul de cresterea animalelor in privinta protectiei animalelor.

SCROAFE

scroafele intretinute in grup trebuie sa fie furajate cu un sistem care permite furajarea individuala, care sa inlature concurenta la furajare.

toate scroafele gestante trebuie sa primeasca furaj de baza suficient sau furaj cu continut optim de proteina bruta, fortifiant.

PURCEI SUGARI

TINERET SI PORCI LA INGRASAT

pilirea si taierea coltilor este permisa doar in cazul in care se demonstreaza ca este periclitata sanatatea sfarcurilor si integritatea celorlalti purcei din boxa. castrarea dupa a 7-a zi de viata este permisa doar cu anestezie si sa fie facuta doar de catre un veterinar. se vor lua masuri pentru evitarea luptelor.

20 - 30 kg 0,30 m2 30 - 50 kg 0,40 m2 50 - 85 kg 0,55 m2 85-110 kg 0,65 m2 peste 110 kg 1,00 m2 Formarea loturilor se va face in cel mult o saptamana.

Sectorul de cresterea porcinelor in Romania Dupa scaderile de efective din ultimii 10 ani situatia cresterii porcinelor in Romania este urmatoarea (tabelul 4).
Tabelul 4 Situatia efectivelor de porcine in Romania 2003 SPECIFICARE Porcine total din care: sector de stat societati + asociatii ferme familiale Scroafe total din care: sector de stat societati + asociatii ferme familiale EXISTENT LA 30.11.2003 mii cap % din total 7.040 100 98 1 952 14 5.990 85 346 100 8 2 79 23 259 75

Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in aplicarea programului de ameliorare, a tehnologiilor moderne de furajare si exploatare. Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua astfel: o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva; o calitate inferioara in gospodariile familiale. De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile. In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exportatoare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului, crescatorii neputand valorifica eficient productia pe piata interna. Fata de aceasta situatie, sectorului de cresterea porcinelor in pregatire pentru integrarea in Uniunea Europeana, ii revin o serie de sarcini care in mare pot fi sintetizate astfel: organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii, asociatii, patronate s.a.);
4

 respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in asigurarea conditiilor de exploatare; masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine; aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste 55%); administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura materialului genetic; renuntarea la vaccinarea antipestoasa; folosirea celor mai ieftine mijloace de productie, capital, munca si tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de porc conform cu standardele europene. In rezolvarea celor de mai sus, in tara, s-au efectuat urmatoarele: 1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la porcine (2003).

Tabelul 5 Performantele medii ale vierilor disponibili pentru insamantari la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. Rasa Marele Alb Landrace Duroc LS-345 Peris LSP-2000 Nr. vieri 34 19 10 18 18 Caracterul strat mediu varsta la 100 kg slanina (mm) (zile) 11,13 160,26 10,69 164,31 13,61 176,84 10,93 161,72 11,02 177,50

spor mediu zilnic (g) 627,26 611,26 570,29 618,66 572,77

procent tesut muscular %) 59,43 59,19 57,52 59,48 59,62

Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara (tabelul 5). 2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP. Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape: alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase); alegerea aparatelor (Fat-o-Meater, Ultra Fom 200, Ultra Fom 300, Z.P.); efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.E.; prelucrarea statistica a datelor; instruirea primilor clasificatori si controlori;
5

 elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii. 3) Subventia pentru carnea de porc de 8.000 lei/kg care sa protejeze productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima perioada.

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.E.

In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc. In viziunea reglementarilor U.E. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini: promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia animalelor si a mediului; cercetari la cerere (ameliorare, furajare, reproductie, tehnologii etc.); sarcini de control pe baza legii zootehniei; testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare; instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti; informatii si consultanta pentru fermieri; sarcini economice pentru autofinantare Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se desfasoara la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. societate comerciala infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcinelor Peris. Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in tabelul 6.
Tabelul 6 Domeniile si personalul de cercetare la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. - 2004 Personal Cercetatori Studii s u p e r i o a r e -

Specificare CP I CP II CP III CS CA

Studii medii

Ameliorare genetica + studiul carnii Reproductie

2 1

2 -

2 -

1 -

1 2

Microbiologie Protectia mediului Documentare Total 16

2 1 5

1 1

1 4

RASA MARELE ALB (LARGE WHITE)

Rasa Marele Alb(large white), a fost creata in Anglia. La baza acestei rase au stat porcii locali primitivi cu urechi lungi, supusi unor conditii deosebite de hranire si selectie si care s-au incrucisat cu rasele chinezesti, si Napolitana, Micul alb si Essex. Din aceste incrucisari multiple si ca o consecinta a unei hraniri foarte bune si a unei selectii permanente, au rezultat porcine de talie mare, robuste, de culoare alba, cu precocitate si prolificiate ridicate. In anul 1868, afost recunoscuta oficial ca rasa sub numele de Large-White (Marele Alb). Insusirile valoroase, precum si marea capacitate de aclimatizare a acestei rase cosmopolite si universal ameliorate, au determinat raspandirea ei in toata lumea. In unele tari in care s-a importat , datotrita cresterii indelungate si a daptarii la conditiile respective, este considerata drept rasa proprie (ex. Mare Alb suedez). In alte tari a servit la incrucisari de absorbtie a porcinelor indigene, contribuind la obtinerea de rase proprii(Mare Alb cehoslovac, Marele Alb bulbaresc, etc). De asemenea, a contribuit la formarea multor rase aparute ulterior cum sunt: Edelschwein, Chester-White, Lacombe, Alb ucrainian de stepa, etc. In tara noastra , rasa Marele Alb a fost inportata din Anglia inainte de 1900 si utilizata atat pentru incrucisari de absorbtie a porcinelor indigene, cat si pentru obtinerea de metisi industriali. In prezent, este crescuta in rasa cuarata in unitatile de selectie si in fermele se simpla hibridare , pentru incrucisare cu Landrace , in scopul obtinerii de scroafe. Poercinele din rasa Marele Alb sunt de talie mare, robuste si cu o conformatie armonioasa. Capul este potrivit de mare, larg , cu profilul
7

usor concav. Urechile sunt de marime mijlocie, drepte si purtate inainte si lateral. Trunchiul este de forma cilindrica cu linia superioara dreapta. Spinarea si crupa sunt lungi si largi , iar suncile au o descindere buna. Membrele sunt puternice, rezistente, cu osatura bine dezvolate. Pielea si parul sunt de culoare alba. Prolificitatea este ridicata, obtinandu-se , in medie , 10-11 purcei la o fatare , din care se intarca 8-9. Scroafele sunt bune mame si au o capaciate de alaptare de 40-45 Kg. Precocitatea este foaret buna astfel ca , tineretul se introduce la reproductie la varsta de 8-8,5 luni , iar cel supus ingrasarii atinge greutatea pentru sacrificare de 105-110 Kg , la varsta de 7-8 luni. Tineretul supus testarii dupa performante proprii a realizat un spor mediu zilnic de 450-480 g , cu o grosime a slaninii dorsale de 19,6 20 mm si un consum specific de 2,9 3,05 Kg concentrate/kilogram spor. Rasa Marele Alb realizeaza productii bune atat in sistemul gospodaresc , cat si in cel industrial de exploatare , valorificand bine nutreturile concentrate , dar si furajele verzi si suculente. Datorita insusirilor sale , Marele Alb este cea mai raspandita rasa din tara noastra , putand fi considerate astazi , dupa mai bine de 20 de ani de crestere in izolare reproductiva, ca Marele Alb romanesc.

Bibliografie: Editura Ion Ionescu de la Brad , Iasi 200 Autori : Angela Gavrila , Vasile Stan www.google.com

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA AGROTURISM BUCURESTI

Proiect practica T.C.A

Paunescu C-tin Alexandru

10

Grupa 8215

11