Subincrengatura Angiosperme

Numarul angiospermelor este de aproximativ 300 000 de specii, iar la noi in tara sunt aproximativ 3 600 de specii. Majoritatea sunt plante terestre, altele traiesc in locuri umede, in apa, iar un numar mic traiesc pe diferiti copaci, folosind umezeala aerului atmosferic. Floarea angiospermelor este conside-rata o ramura scurta, redusa, ale carei frun-ze, modificate progresiv, s-au specializat in vederea reproducerii sexuate. Majoritatea au flori hermafrodite, insa intalnim si plante cu flori unisexuate (ex. arborii). La angiosperme, staminele si pistilul sunt inconjurate de un invelis floral numit periant, format din calciu (K) totalitatea sepalelor si corola (C) totalitatea petale-lor (O). Totalitatea staminelor formeaza androceul (A), iar totalitatea carpelelor formeaza gineceul (G). Tipul floral se poate include in doua forme fundamentale: Clasa Dicotiledonate Clasa Monocotiledonate Modificarile profunde in floare se datoresc si modului de polenizare. Astfel, la plantele care se polenizeaza prin vant (anemofile), invelisurile florale sunt modificate sau reduse. La plantele cu poleniza-rea prin insecte (entomofile), periantul este diferit colorat, florile mici se grupeaza in inflorescente caracteristice. fnchiderea carpelor la formarea ovarului a determinat o serie de modificari privind modul de deplasare a gametilor in sacul embrionar. Se diferentiaza un stigmat care retine graunciorii de polen. Polenul ajuns pe stigmat germineaza si formeaza un tub polinic, de lungimi diferite, care strabate stilul si ajunge in ovar. Prin tubul polinic, nuclei! spermatici patrund in interiorul ovarului, in ovul. In urma procesului de dubla fecundate se formeaza din ovulul fecundat samanta, iar din ovar, fructul. Ciclul de viata este reprezentat prin alternarea a doua generatii. Generatia sporofitica este reprezentata de planta propriu-zisa, bine dezvoltata, reprezentand un corm, care protejeaza generatia gametofitica. Generatia gametofitica reprezinta formarea granulelor de polen (microsporo-geneza) si formarea sacului embrionar (macrosporogeneza) Angiospermele se deosebesc de gimnosperme prin: a. sunt atat plante lemnoase, cat si ierboase; b,in structura tulpinii apar traheele, vase lemnoase mai perfectionate, cu rol in conducerea sevei brute; c. ovulele, din care iau nastere semintele,sunt inchise in ovar d,aparitia fructului care protejeaza semintele

Angiospernele cuprind doua clase: dicotiledonate si monocotiledonate.

1. Angiosperme dicotiledonate In aceasta clasa sunt cuprinse plante ierboase si lemnoase cu radacini pivotante sau ramuroase. Frunzele sunt pejiolate, simple sau compuse, cu nervatiunea penata sau palmata. Florile sunt alcatuite din 5, 4 sau 2 elemente, dispuse ciclic, sau, mai rar, spirociclic. Embrionul are doua cotiledoane
A. Familia Ranunculaceae Caracteristici: Plante ierboase, perene, cu frunze adesea sectate si flori her-mafrodite. Elementele florale sunt formate din 5 sepale libere (caliciul), 5 petale libere, de diverse culori (corola), nume-roase stamine (androceul) si numeroase carpele (gineceul) dispuse in spiral ape receptacul Fructul e format din mai multe achene , numit poliachena.

B. Familia Rosaceae Caracteristici: Plante ierboase si lemnoase perene. Radacina este ramuroasa, tulpina simpla si ramificata si frunzele alterne, penat-compuse, simple si cu stipele. Florile sunt actinomorfe pe tipul 5, sau un multiplu al acestui numar, dispuse in cercuri concentrice. Fructul poate fi: poama, drupa, achena, poliachena sau polidrupa. C .Familia Papilionaceae (Leguminoase)

Caracteristici: Plante erbacee sau noase, cu radacina pivotanta cu nodozitati, dreapta, lem tulpina agatatoare, volubila frunze penat-compuse, insotite de stipele. si Floarea este hermafrodita, cu simetrie bila terala (zigomorfa), formata din 5 sepale la baza, 5 petale libere (corola dialiunite petala), de forma si marime diferita: petala superioara m ai mare, numita stindard (ve doua xil), laterale de forma unor aripioare si doua inferioare, care alcatuiesc luntrita( carena). Staminele sunt in numar de 10, dintre care 9 cu filamente unite si una ra. Gineceul este superior alcatuit dintr-o libesingura carpela. Fructul este o pastaie.
D. Famllia Umbeliferae (Apiaceae) Caracteristici: Plante erbacee cultivate si spontane, anuale, bienale si perene. Radacina pivotanta, adesea modificata, tulpina erbacee cu internodurile lungi si frunze penat sectate. Florile sunt grupate Intr-o inflorescenta numita umbela. Roarea este formata din 5 sepale mici libere, 5 petale libere, 5 stamine, iar gineceul este inferior si alcatuit din doua carpele. Fructul este o diachena sau o dicariopsa. Majoritatea plantelor sunt utilizate in alimentatia omului si in medicina. Datorita continutului lor in uleiuri eterice, mirositoare, unele plante (chimenul, coriandrul) sunt folosite in aromatizarea branzeturilor, mezelurilor si a bauturilor. E. Familia Cruciferae (Brassicaceae) Caracteristici: Plante erbacee, mai rar lemnoase, anuale, bienale si perene, raspandite mai ales in emisfera boreala. Radacina pivotanta, tulpina simpla sau ramificata, frunzele alteme, intregi sau sectate. Florile, dispuse in inflorescente racemoase, sunt herrnafrodite si actinomorfe, alcatuite dintr-un caliciu format din 4 sepale libere iar corola din 4 petale libere. Androceul este alcatuit din 6 stamine, dintre care 4 sunt lungi si doua scurte. Gineceul este superior, alcatuit din doua carpele concrescute. Cruciferele se folosesc in alimentatia omului (varza, conopida, ridichea, gulia), in tratarea unor boli (mustarul alb, traista ciobanului). in industrie (rapita) pentru uleiuri, lacuri si vopsele, in scopuri ornamentale (micsuneaua). F. Famllia Solanaceae Caracteristici: Plante erbacee si arbusti, care contin in organele lor substante toxice numite alcaloizi (solanina). Radacina pivotanta, tulpina ramificata si frunze simple sau sectate, dispuse altem. Florile sunt solitare sau grupate in inflorescente. Floarea este actinomorfa, hermafrodita, formata din 5 sepale concrescute (caliciu gamosepal), 5 petale concrescute (corola gamopetala), androceul format din 5 stamine cu antere mari, galbene, a caror filamente sunt concrescute cu petalele, gineceul este alcatuit din doua carpele. Fructul este o baca.

G. Famllia Compositae (Asteraceae) Caracteristici: Plante erbacee, anuale sau perene. Radacina pivotanta, tulpina putin ramificata, cu frunze simple sau sectate, de obicei alterne. Florile sunt sesile, hemiafrodite si unisexuate si formeaza o inflorescenta, numita calatidiu (capitul), protejata la exterior de numeroase bractee care alcatuiesc involucrul. Florile actinomorfe sau zigomorfe, au un caliciu redus, corola alcatuita din 5 petale concrescute, formand un tub simplu (florile tubuloase) sau un tub scurt care se continua cu o prelungire in forma de lim-ba (ligula), rezultata din concresterea a 3 sau 5 petale (flori ligulate). Androceul este format din 5 stamine fixate pe tubul corolei cu filamente libere, dar cu anterele concrescute, formand un tub in jurul stilului. Gineceul este inferior si bicarpelar. Fructul este o achena H. Famllia Chenopodiaceae Caracteristici: Plante erbacee, anuale, bienale sau perene. Radacina pivotanta, metamorfozata in care se depoziteaza substante de rezerva. Tulpina scurta, denumita colet. Frunzele, de obicei alterne, adesea carnoase. Florile hermafrodite sunt grupate in spice si glomerule. Invelisul floral este format din 5 frunzisoare verzi (tepale) concrescute la baza. Androceul este format din 5 stamine, iar gineceul superior este alcatuit din 3 carpele unite. Fructul este o achena.

I. Familia Fagaceae Caracteristici: Plante arborescente, arbori si arbusti. Radacina ramuroasa, tulpina lemnoasa formata din trunchi si coroana, frunze alterne intregi, penat-lobate cu stipele. Florile sunt unisexuate. Florile barbatesti formeaza inflorescente numite amenti, florile femeieijti sunt grupate cate 2-3 la un loc. Fructul este o achena, care se numeste ghinda la stejar, si jie la fag. 2. Anglosperme monocotiledonate Plantele cuprinse in aceasta grupa sunt erbacee, mai rar lemnoase, tulpina de obicei neramificata si metamorfozata (bulbi, rizomi). Cilindrul central este format din numeroase fascicule libero-lemnoase, lipsite de cambiu. Frunzele sunt in general lineare, lanceolate, sesile, cu o teaca bine dezvoltata si nervatiunea paralela sau arcuata. Invelisul floral este nediferenfiat in caliciu si corola. Floarea este pentaciclica si trimera. Embrionul semintei are un singur cotiledon.

A.

Familia Liliaceae
Caracteristici: Plante erbacee perene. Majoritatea au tulpina subterana (bulb, rizom sau tubercul) din care se formeaza radacina fasciculara, iar la exterior o tulpina ierboasa, care sustine frunzele dispuse altern, lineare sau lanceolate, sesile, cu nervuri paralele. Invelisul floral este format din 6 elemente, la fel colorate, numite tepale, dispuse pe doua cercuri, perigonul (P). Androceul este format din 6 stamine bine dezvoltate dispuse si ele tot pe doua cercuri concentrice. Gineceul este superior si este format din 3 carpele. Fructul este o capsula sau baca.

B. Familia Gramineae (Poaceae) Caracteristici: Plante erbacee, anuale sau perene. Radacina firoasa sau fasciculara, tulpina aeriana, cilindrica, goala in interior (exceptie la porumb si trestia de zahar), cu noduri pline, denumita pai. Plantele perene prezinta un rizom (pirul crestat, paiusul). Frunzele sunt sesile, lipsite de petiol, cu o teaca bine dezvoltata, care inconjoara tulpina intre doua noduri. Frunzele sunt liniare cu nervuri paralele. Florile sunt grupate Intr-o inflores-cen{a numita spic compus, asezat in varful tulpinii. Spicul este format dintr-un ax principal pe care sunt fixate numeroase spiculefe. Un spiculet este format din 3-5 flori, dintre care numai 2-3 fructifica. Fiecare spiculet este aparat de doua frunze mici numite glume - una inferioara si alta superioara. O floare propriu-zisa se afla situ-ata la baza unei frunzulite numita glumela (palee) inferioara, prevazuta cu o teapa numita arista. Opus glumelei inferioare se afla glumela (paleea) superioara, care nu poarta arista. Glumele impreuna cu glu-melele alcatuiesc pleava. La baza florii se gasesc 2 solzisori numiti lodicule, care probabil reprezinta resturile corolei de la celelalte monocotiledonate. Floarea are 3 stamine cu filamentele lungi, cu anterele man in forma de X si gineceul constituit dintr-o singura carpela prevazuta cu 1-3 stigmate paroase. La porumb (Zea mays ) florile barbatesti si cele femeiesti sunt separate si situate pe acelasi individ. Florile barbatesti se gasesc in varful tulpinii grupate intr-o inflorescenta numita panicul.O floare barbateasca este fonnata din doua frunzisoare aparatoare si 3 stamine cu anterele in forma de X. Florile femeiesti se gasesc mai jos pe tulpina, pe ramuri scurte si groase numite stiuleti, care sunt protejati de frunze numite panusi. O floare este formata dintr-un pistil, un ovar cu un singur ovul, un stil lung si un stigmat lipicios. Stigmatele ies din panusi la varful stiuletelui, alca-tuind matasea porumbului. Fructul de la graminee se numeste cariopsa, este uscat, nedehiscent si confine o singura samanta. Samanta are un embrion cu un singur cotiledon, bogata in amidon, gluten si ulei.

REGNUL ANIMALIA

Dezvoltarea ontogenetica (individuala) incepe cu celula-ou (diploida), care ia nastere din fuzionarea a 2 garnetf de sex opus, care sunt haploizi. Dupa fecundate, aceasta incepe sa se divida imediat . In urma unor diviziuni mitotice succesive, celula-ou va forma o masa sferica, numita morula. Segmentarea continuand, celulele rezultate se dispun intr-un strat extern, diferentiind blastodermul cu o cavi-tate centrala (blastocel), plina cu lichid, formand blastula. Celulele continua sa se divida, iar o parte a peretelui blastulei se turteste si se adanceste in blastocel, Astfel, blastocelul se micsoreaza, formsndu-se un strat extern de celule, ectodermul, si unul intern, endodermul. Endodermul margineste o cavitate interna, arhenteronul (intesti-nul primitiv), cu o singura deschidere, numita blastopor. Aceasta formatiune se numeste gastrula. Deci, morula, blastula si gastrula sunt principalele stadii in formarea embrionului. Spongierii 51 celenteratele sunt formate din doua straturi celulare (ectoderm si endoderm), de aceea se numesc didermice (diploblaste). Incepand cu viermii, structura metazoarelor se complica prin diferentierea celei de-a treia foite embrionare mezodermul intercalata intre ectoderm si endoderm. Aceste metazoare se numesc tridermice (triploblaste). La tripoblastele primitive, reprezentate prin viermii latf, mezodermul este un tesut numit parenchim, care

umple spatiul dintre organe. Aceste metazoare constitu-ie grupul triploblastelor acelomate, deoarece mezodermul nu formeaza o cavitate generala, numita celom. De la viermii inelati si pana la mamifere, celulele mezodermului formeaza peretii celomului. Aceste metazoare sunt reunite in grupul triploblastelor celomate. In celom sunt situate organele interne care participa la functiile de nutritie, res-piratie, excretie, constituind mediul intern al organismului. La triploblastele inferioare (viermi, moluste, artropode), orificiul bucal isi are originea in blastopor si se numesc protostomieni. La tripoblastele superioare (de la echinoderme la vertebrate), orificiul bucal se formeaza la polul opus blastoporului, dand nastere anusului. Aceste metazoare se numesc deuterostomieni. Majoritatea animalelor ingera hrana care este preluata de celulele tubului digestiv prin procesul de fagocitoza sau pinocitoza ANIMALE DIPLOBLASTE Increngatura Spongieri Spongierii sau buretii sunt animale solitare sau coloniale, libere sau fixate, traiesc in mediul acvatic, majoritatea marini, dar si de apa dulce. Spongierii au forma de cupa. Peretele corpului este strabatut de pori inhalanti prin care circula permanent un curent de apa ce scalda cavitatea corpului (atrium) si iese printr-un orificiu exhalant (oscul). Peretele corpului este format dintr-un strat extern, ectodermul, si un strat intern, endodermul, care are celule numite coanocite (celule cu guleras si flagel). Intre cele doua straturi se afla o patura gelatinoasa numita mezenchim, care contine celule ce secreta spiculi de natura calcaroasa sau silicioasa

Increngatura Celenterate Celenteratele sunt animale acvatice, majoritatea marine, solitare sau coloniale, libere sau fixate (hidra de apa dulce, me-duza, coralul, deditelul de mare). Celenteratele se prezinta sub forma de polip, de regula fixat, si meduza, forma libera. Peretele corpului este format din doua straturi: stratul extern, ectodermul, si stratul intern, endodermul, care marginesc o cavitate digestiva, care comunica cu exteriorul prin orificul bucoanal, inconjurat de tentacule. Ectodermul prezinta celule specializate: a. celule mioepiteliale (celule contractile); b. celule senzitive; c. celule urticante (nematocisti), cu ajutorul carora animalul paralizeaza organismele cu care se hraneste, sau se apara. Endodermul este format din celule digestive flagelate si celule glandulare fara flageli, cu rol in digestie. Cele doua straturi sunt separate printr-un perete subtire, gelatines, numit mezoglee, in care sunt raspandite celulele nervoase. Celenteratele se reproduc asexual, prin inmugurire, si sexuat, prin oua. Din aceasta increngatura fac parte cla-sele: hidrozoare, scifozoare si antozoare. 1. Clasa Hidrozoare Hidra de apa dulce -- care se prezinta sub forma de polip, fix sau cu mobilitate redusa 2. Clasa Scifozoare prezinta doua stari morfologice , scifoporul si scifomeduza, exclusive marine. Polipul este mic sisolitar. 3. Clasa Antozoare , specii exclusive marine , reprezentata numai de polipi . Actiniile sau dediteii de mare, traisc si in marea Neagra , fixate pe pietre.

ANIMALE TRIPLOBLASTE
Increngatura Viermilor lati L a aceste anim ale structura corpului complicat prin formarea mezodermului, prezinta s-a care mai multe tipuri de celule cu diferite functii: respiratorie, fagocitara, de acumulare. Deci, viermii constituie grupul triploblastelor acelomate, deoarece dermul nu formeaza celomul, M ajoritatea mezosunt viermi herm afroditi, cu organe de reproducere complicate. Aceasta increngatura cuprinde 3 clase: turbelariate, trematode si cestode

1. 2.

3.

Clasa Turbelariate (planariile) de specii(D endrocoelum lacteum cuprin ) care traiesc liber in izvoare, paraie si rauri, sub frunze si pietre. Prezinta un corp tur pe tit dorso-ventral acoperit cu cili. Sunt organisme hermafrodite si au o mare putere de regenerare. Clasa Trematode cuprinde specii en doparazite in corpul om ului, ovinelor sau bovinelor. Viermele-de-galbeaza (Fasciola hepati din cauza vietii parazitare are o alcatuire ), simpla: nu prezinta sistem circulator, respirator, tubul digestiv are un singur ori nici ficiu buco-anal si numeroase ramificatii scurte, iar sistemul nervos este format din ganglioni nervosi, grupati in partea anteri a corpului. Este hermafrodit, cu organe oara genitale complicate si cu un ciclu evolutiv confine mai multe forme larvare. care Clasa Cestode cuprinde grupul tenii ex clu siv end op arazite in intestin al lor, omului si in musculatura multor anim ale (porcine, bovine). De exemplu, la solium Taenia ,gazda interm ediara este por la Taenia saginata,o specie de bovine cul; ,iar la Taenia echinococcus,adultul paraziteaza intestinul cainelui. Corpul tora este format din aces numeroase segmente, numite proglote, iar la partea sa anterioara scolexul cu se afla ventuze. Ca urmare vietii parazitare, sistemul digestiv lipseste, iar la eel genital se a observa o hipertrofie.

Increngatura Viermilor cilindrici (Nemathelmlnthes) Viermii cilindrici au dimensiuni variate, liberi sau parazili la plante, animale si om. Aceasta increngatura cuprinde 3 clase: rotiferi, gastrotrichi si nematode. 1. Clasa Rotiferi si 2. Clasa Gastrotrichi includ specii care traiesc in apele marine si dulci, deplasandu-se cu ajutorul cililor. In jurul guru prezinta o coroana de cili (aparatul rotator), caracteristica rotiferilor, care in miscare are aspectul unei rofi, folosite pentru capturarea hranei. 2. Clasa Nematode cuprinde specii endoparazite la plante si animale. Reprezentanti: limbricul omului (Ascaris lumbricoides ) si limbricul porcului (Ascaris suuiri). Acestia au corpul cilindric, de culoare alba-galbuie. Femela este mai mare decat masculul. Pentru prima data in seria animala, orificiul bucal este separat de orificiul anal; oxiuml traieste in cecum intestinal si apendicele omului, mai ales la copii; trichina (Trichinela spiralis) care paraziteaza intestinul subfire al omului, pisicii, cainelui, porcului, iar larvele, muschii striati ai gazdelor.

Increngatura Viermilor inelati (Annelida) Anelidele traiesc in mediul acvatic (marin si dulcicol), in sol, iar unele sunt parazite. Au corpul format dintr-un numar variabil de inele. De la aceste animale, celulele mezodermului formeaza peretii celomului, cavitatea unde sunt situate organele interne, care participa la functiile de nutritie, respiratie, excretie, constiruind mediul intern. Aceasta Jncren-gatura cuprinde 3 clase: polichete, oligochete si hirudinee.

1. Clasa Polichete cuprinde specii marine, mobile, bentonice sau pelagice. Nereis este o specie foarte raspandita in Marea Neagra, pe sub pietre sau in galerii sapate in nisip. Corpul sau prezinta pe partile laterale expansiuni ale segmentelor. numite parapode, pe care sunt infipfi peri chitinosi, numiti cheti. In dezvoltarea ontogenetica a acestor animale. din ou apare o larva numita trocofora, cu rol in evolutia unor grupe de animale. 2Clasa Oligochete cuprinde viermi care traiesc in sol si in apele dulci. Reprezentantul tipic este rama (Liunbricus terrestris ), care prezinta, infipti in tegument, un nuniar mic de cheti. Oligochetele sunt colorate, fie datorita pigmentului din tegument, fie culorii sangelui. Ramele sunt hermafrodite, iar din oua rezulta rame mici. 3.Clasa Hirudinee cuprinde specii care traiesc in apele dulci sau marine, foarte putin terestre. Sunt hermafrodite, din ou dezvoltandu-se direct lipitori mici. Reprezentanti: lipitoarea comuna.

Increngatura Moluste (Mollusca) Molustele sunt animale marine si de apa care prezinta un corp moale si neseg dulce, mentat, format din 3 regiuni: cap, masa cerala si picior. Masa viscerala este acope de o rasfrangere a vis rita tegumentului, numita manta, care secreta o cochilie calcaroasa la scoici si nautil. Intre manta si melci, peretele corpului se formeaza o cavitate paleala,care, la unele specii, se gasesc branhiile. in Molustele sunt hermafirodite, dar si cu sexe separate. Larva libera este de tip trocofora.
Speciile de moluste sunt grupate in 4 clase: amfineurieni, gasteropode, lamelibranhiate si cefalopode

1. Clasa Amfineurieni include animale exclusiv marine, primitive, care traiesc fi xate pe stand. Din aceasta clasa face parte Chiton. 2. Clasa Gasteropodecuprinde specii demelci care traiesc in apele marilor si oceanelor (Murear), alfii in apele dulci (Limnea, aludina, Planorbis iar melcul de vada (Helix pomatia P ), li ) si limaxul(Limax sp.) sunt terestri. Majoritatea melcilor au initial simetria bilaterala, modificata apoi prin rasucirea in spirals, corpului ca si cochilia calcaroa Respiratia se face prin branhii sau prin mantaua vascularizata , cu rol de sa. plamani. 3.Clasa Lamelibranhiate reprezenata prin animale marine si de apa dulce, traiesc pe este t care fundul malos sau nisipos. aceasta clasa fac parte: scoica de (Anodonta cygnaea), Din lac scoica de rau (Unio crassus ). Dintre speciile marineamintim: midia(Mytilus galloprovincialis),t r i d i a s ( O s t r e a l a m e l l o s a )v, e n u s . 4 Clasa Cefalopode reprezentata de specia caracatita , care traieste in mediul marin . are simetrie bilaterala. Capul prezinta 2 ochi mari o coroana de brate , numite tentacule prevazute cu ventuze , si o singura gura cu falci tari . corul este acoperit de manta . Increngatura Artropode (Arthropoda)
Artropodele sunt raspandite in toate mediile de viata si pe tot Globul. Au corpul acoperit cu chitina sau cu o crusta care formeaza scheletul extern (exoscheletul). Corpul lor este diferentiat in 3 regiuni: cap, torace si abdomen. Segmentele corpului poarta apendice articulate (picioare), de unde sa dat si denumirea de artropode. Din numeroasele unitati sistematice in-cadrate in aceasta increngatura vom pre-zenta pe cele mai importante.

1. Clasa Arahnide cuprinde paianjenul cu cruce (Aranea diadema- DS3), scorpionul (Euscorpius carpaticus), capusa.. Arahnidele au corpul format din doua parti: cefalotorace si abdomen. Au o pereche de chelicere si patru perechi de picioare. Cu exceptia scorpionului, abdome-nul lor este nesegmentat. Capusa este un animal parazit pe corpul altor animale. Prezinta o trompa ascutita cu care inteapa pielea si suge sangele animalului parazital 2. Clasa Crustacee cuprinde specii marine si foarte putine de apa dulce si terestre. Cele mai cunoscute crustacee sunt: racul de rau (Astacus fluviatilis), crabul de piatra (Pachygrapsus marmoratus ), carnioca (Xantho poressa ), homarul (Homarus vulgaris), langusta (Palinurus vulgaris), puricele de balta. Crustaceele au corpul acoperit cu o crusta chitinoasa, impregnate cu carbonat de calciu. Corpul este format din cefalo-torace si abdomen. De cef alotorace se prind 5 perechi de apendici locomotori . 3. Clasa Miriapode cuprinde animale terestre, din care fac parte urechelnita (Forficula auricolaria). Se caracterizeaza prin numarul mare de segmente cu numeroase picioare. 4. Clasa Insecte cuprinde circa 32 de ordine cu peste un milion de specii, care traiesc in mediul terestru si acvatic. Sunt singurele animale nevertebrate capabile de zbor, fapt ce le-a permis o larga raspandire. Corpul lor este format din cap, toracesi abdomen. Capul poarta o pereche de antene, ochii si piesele bucale, a caror structura este adecvata regimului de hrana. Toracele, format din 3 regiuni, poarta 3 perechi de picioare articulate si doua perechi de aripi . Abdomenul prezinta apendice numai la insectele primitive si la larve; la celelalte insecte, apendicele abdominal s-a transformat in piese ale apa-ratului reproducator. Increngatura Echinoderme (Echinodermata) Echinodermele reprezinta animate exclusiv marine, cum sunt: steaua de mare (Fromia monilis ), ariciul de mare (Spatangus purpureus), castravetele de mare (Synapta hispida ), crinul de mare . Sunt animale cu simetrie pentaradiara sau bilaterala, pe suprafata corpului prezinta tepi rigizi, iar in tesutul dermic se gasesc mai multe placi calcaroase care formeaza scheletul. Caracteristic echino-dermelor este sistemul ambulacrar cu rol locomotor, respirator, circulator si excretor. Acesta este format dintr-un sistem de tuburi cu ventuze (picioare ambulacrare), care strabat placile din zonele ambulacrare si au rol de fixare si deplasare. In dezvoltarea embrionara se ajunge la o larva-dipleurula cu simetrie bilaterala

Increngatura Stomocordate(Stomochordata) Aceasta increngatura cuprinde animale exclusiv marine, care traiesc in regiu-nea litorala, in mal sau nisip. Reprezentantul tipic este Balanoglossus sp. , care prezinta un corp vermiform, impartit in 3 segmente: trompa, gulerul si trunchiul. Acestor 3 segmente le corespund 3 compartimente ale celomului. In regiunea faringelui. animalul prezinta un schelet primitiv numit stomocord

GRUPUL CORDATE
Cordatele sunt cele mai evaluate ani-male, la care apare un schelet intern axial numit notocord (coarda dorsala), protejat de un manson conjunctiv. Grupul cordatelor este reprezentat prin trei increngaturi: urocordate, cefalocordate si vertebrate.

Increngatura Urocordate (Urochordata) Cuprinde cordate primitive, exclusiv marine, solitare sau coloniale, sedentare sau pelagice. Epiderma secreta o tunica ce inveleste indivizii izolati sau colonia; de aceea se mai numesc si tunicate Reprezentantul tipic este Ascidia sp. specie sedentara al carei corp, in forma de sac, este prevazut cu doua sifoane: bucal, pe unde intra apa, si cloa-cal, pe unde iese apa. Din oua se dezvolta larve libere care au notocordul situat in regiunea cozii, de unde si denumirea increngaturii
Increngatura Cefalocordate (Cefalochordata) Amphioxus lanceolatum este un cefalocordat, care traieste in zonele litorale, unde inoata sau sta fixat in nisip. Are corpul pisciform, alb-galbui. lung de 5-8 cm, acoperit de o epiderma unistratificata. Notocordul este situat dorsal si se mentine toata viata. Increngatura Vertebratelor (Vertebrata) Din aceasta increngatura fac parte: pesti, amfibieni. reptile, pasari si mamifere, animale adaptate la toate mediile de viata. Vertebratele prezinta o serie de caracteristici. atat din punct de vedere structural, cat si al relariilor cu mediul inconju-rator. Notocordul, prezent numai in perioada embrionara. este inlocuit la adult prin coloana vertebrala, provenita din fe-sutul conjunctiv din jurul notocordului. Corpul este protejat de tegument, care da nastere la productii comoase si osoase: ghearele reptilelor, pasarilor si mamiferelor, penele pasarilor, perii, unghiile si co-pitele mamiferelor. De asemenea, unele vertebrate (mamiferele) au productii glandulare, ca glandele sudoripare, sebacee si mamare. Spre deosebire de nevertebrate, scheletul vertebratelor este intern si cuprinde: scheletul capului, scheletul trunchiului si almembrelor. Membrele sunt reprezentate prin inotatoare, picioare si aripi, organe adaptate la medii diferite de viata. Sistemul nervos este plasat in partea dorsala a corpului, iar organele de simt sunt mai complexe si mai bine dezvoltate decat la nevertebrate. Sistemul digestiv este alcatuit dintr-un tub digestiv si glande anexe. Respiratia este branhiala la pesti si larvele amfibienilor, cutanee si pulmonara la amfibieni si pulmonara la celelalte vertebrate. La scheletul capului apar falcile care constituie aparatul masticator, adaptat la diferite moduri de hranire. Cutia craniana protejeaza encefalul, iar coloana vertebra-la, maduva spinarii. Pe schelet se insera muschii, deci apare sistemul locomotor. Circulatia sangelui se face prin vase sangvine (artere, vene, capilare), iar inima este situata ventral. Sistemul excretor este reprezentat prin rinichi si cai urinare, iar sistemul repro-ducator, prin doua testicule la mascul si doua ovare la femela. Increngatura veretebratelor cuprinde: vertebrate fara falci (agnate) si vertebrate cu falci (gnatostomate). SUBCLASA PESTI Supraclasa pesti este reprezentata prin vertebrate acvatice, poichiloterme, cu corpul hidrodinamic , acoperit cu solzi ososi, produsi de derma si infipti in tegument. Membrele acestor animale sunt reprezentate prin inotatoare perechi si neperechi. Supraclasa pestilor este impartita in doua clase: pesti cartilaginosi si pesti ososi 1. Clasa pestilor cartilaginosi este reprezentata de unele specii, ca: pisica de mare (Dasyatispastinaca), rechinul (Acanthus vulgaris ), vulpea de mare (Raja clavata) etc.

Acesti pesti prezinta un schelet cartilaginos, si pentru prima oara in seria animala se observa coloana vertebrala formata din ver-ebre care inlocuiesc in mare parte notocordul. Pestii cartilaginosi prezinta solzi, fiecare fiind format dintr-o placa osoasa, pe care se afla un ghimpe. Gura acestor pesti are o pozitie subterminala si este prevazuta cu mai multe randuri de dinti, dintre care randul interior este cel mai nou , inlocuindu-l treptat pe cel vechi. Narile comunica cu gura. 2. Clasa pestilor ososi cuprinde acipenseridele si teleosteenii. Acipenseridele sunt, in majoritate, specii marine, reprezentate prin: nisetrul (Acipenser guldenstaedti ), cega (Acipenser ruthenus), pastruga (Acipenser stellatus), morunul (Huso huso). Scheletul lor este in mare parte cartilaginos, bolta cutiei craniene este osificata, iar notocordul se mentine toata viata. Tegumentul lipsit de solzi prezinta cinci randuri de placi osoase, iar coada este heterocerca.Teleosteeni sunt representati de : somonul , bibanul, stiuca, carasul, scrumbia, pastravul. Scheletul pestilor este complet osificat, din notocord ramanand doar discuri intervertebrale. Majoritatea speciilor prezinta solzi, iar culoarea pielii este determinata de celule pigmentare speciale numite cromatofori. Coada are lobi egali (homocerca). Pe partea dorsala a esofagului se leaga vezica inotatoare. SUBCLASA TETRAPODA

Tetrapodele sunt reprezentate de cla amfibieni, reptile, pasari, mamifere sele: 1.Clasa Amfibieni cuprinde animalepoichiloterme, adaptate la viata de uscat, prezentand dar inca legaturi cu mediul acvatic prin modul de reproducere si respiratia cutanata. Pielea, puternic vascularizata si subtire, este umeda, datorita cretiei numeroaselor glande cutanate se (IB). Dezvoltarea amfibienilor se face metamorfoza. prin Speciile din aceasta clasa se grupeaza urodele (amfibieni cu coada) si anure in (amfibieni fara coada). Dintre urodele: tritonul alpin (Triturus alpestris salamandra(Salamandra ), salamandra), tritonul cucreasta (Triturus cristatus, Triturus her veticus ) proteul(Proteus , anguinus ) - specie troglobionta, endemica, traieste in pesterile Sloveniei. Membrele lor sunt egale. La proteu branhiile se menfin toata viafa. Salamandra traieste prin padurile umede. Ea se aseamana cu o soparla, avand pielea de culoare neagra cu pete galbene-portocalii. Tritonul traieste pe langa balfile cu vegetatie bogata, unde isi depune ouale. La triton exista un dimorfism sexual evident, masculul avand o creasta dorsala care, in perioada de reproducere, are o culoare marmorata.. Dintre anure: broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), brotacelul
2. Clasa Reptile cuprinde tetrapode terestre poichiloterme, cu raspandire mai mare in regiunile calde. Dintre speciile mai importante amintim: soparla de camp (Lacerta agilis ) naparca gulerata (Columber natrix), vipera (Vipera berus ) 3. Clasa Pasari cuprinde vertebrate homeoterme, adaptate la zbor, printr-o puternica transformare morfo-functio-nala a organismului . Corpul lor este acoperit cu pene, fulgi si puf. Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare sunt adaptate la sprijinirea corpului si la locomotia terestra. Scheletul este format, in mare parte, din oase pneumatice. Pielea este uscata si lipsita de glande, cu exceptia glandei uropigiene, care, la pasarile inotatoare, secreta o substanta grasa, servind la ungerea penelor. Epiderma produce formatiuni cornoase, ca: ciocul, solzii de pe picioare, ghearele, penele, fulgii si puful.

10

Pasarile isi depun ouale in cuib, le clocesc si isi ingrijesc puii pana la dezvoltarea lor completa. 4. Clasa Mamifere cuprinde cele mai evoluate animale. Ele sunt homeoterme, raspandite in toate zonele geografice ale Globului. Majoritatea mamiferelor sunt adaptate la mediul terestru. Corpul mamiferelor este acoperit cu par. Ele nasc pui, pe care ii hranesc cu lapte produs de glandele mamare. Producfiile comoase ale epidermei sunt: ghearele, copitele, unghiile, coarnele, tepii, solzii si perii, iar cele glandulare sunt: glandele sudoripare, glandele sebacee care secreta o substanta (sebum), cu rol in ungerea firelor de par, si glandele mamare, care secreta laptele. Dupa modul de reproducere si al dezvoltarii puilor, mamiferele ae clasifica in: monotreme, marsupials, placentare. Monotremele sunt mamifere ovipare, reprezentate prin ornitorincul (Omithorhynchus anatinus) si echidna (Tachyglo-ssus aculeata ), specii care traiesc in Australia, Tasmania si Noua Guinee. Ele prezinta un singur orificiu posterior, numit orificiul cloacal. Ornitorincul isi depune si cloceste ouale intr-un cuib, iar echidna le poarta intr-o punga tegumentara a pantecului. Puii sunt hraniti cu lapte, care se prelinge pe perii abdomenului, de unde este supt de pui. Monotremele sunt lipsite de mamele. Marsupialele din care fac parte cangurul, lupul marsupial, cartita marsupiala, ursuletul marsupial Koala etc. traiesc in Australia, America de Sud si America de Nord. Aceste animale au pe abdomen o punga a tegumentului numita marsupiu, unde se afla mamelele si unde sunt adapostiti puii dupa nastere. Marsupiul este sustinut de oasele marsupiale, articulate de oasele bazinului. Temperatura corpului variaza putin, in functie de temperatura mediului.

Placentarele sunt cele mai numeroase si mai evaluate mamifere, raspandite in cele mai variate medii.

11