PRODUC IA EMISIUNILOR RADIOFONICE

RADIO-UL N SISTEMUL MASS MEDIA

Nimeni nu stie destul ast zi. To i vrem s fim informa i. Cu privire la ce? Nu stim exact. Dar am voi s stim, s afl m, s putem spune ntr-o lume n

care, n orice clip , avem impresia c se ntmpl ceva, f r ca noi s fim la curent. Exist , n vremuri de mare densitate, cum sunt cele de azi , o suprem valoare, din care omul si face hran zilnic : inf orma ia. S stii ceva, chiar inexact, dar s stii. E aproape ca un narcotic . (Din volumul Constantin Noica, 21 de conferin e radiofonice. 1936-1943 ) Cu aceste cuvinte si ncepea Constantin Noica conferin a - una dintr-un ciclu de 21, rostit pe postul na ional de radio, la 25 noiembrie 1943. Era o recunoastere de la altitudinea filosofului -a faptului c omul secolului XX este

n stare permanent de informare. Acest adev rat drog pe care l reprezint informa ia pentru omul modern aceast constatare este valabil ns pentru

omul tuturor timpurilor, deoarece informa ia a fost si este vital pentru ns si existen a speciei ne-a adunat ntr-un sat global, n care to i stim aceleasi

lucruri, avem obiceiuri si interese similare. Pentru c inf orma ia nseamn mbog ire, dar, n acelasi timp, induce si fenomene contrare: pierderi de identitate, mpu inare intelectual ,s r cie spiritual , uniformizare, simplism. Se afirma chiar c omul modern s-ar afla sub dictatura presei. Ziarul, televizorul, postul de radio ne dicteaz ce s cump r m, ct, de unde si cum s ne hr nim, cum s ne mbr c m si cum s vorbim, cum s gndim si cum s ne crestem copiii. n acest proces complex de bombardament informa ional, creat n secolul XXI de globalizarea informa iei si de noile mijloace de comunicare n mas care l asalteaz pe om din toate direc iile, presa are, f r ndoial , un loc principal, fiind furnizoarea celei mai mari cantit i de informa ii. n plus,

procesul de informare prin intermediul presei este constant si sistematic. Radioul este comunicare Radioul este, n primul rnd, comunicare. Este prima lec ie pe care a nv at-o la debutul s u ca redactor la un mic post de radio din Brooklyn, celebrul show-man de la CNN, Larry King. Primul lui sef i-a explicat lapidar si foarte clar con inutul activit ii pe care urma s o desf soare:

Asta e munc de comunicare! Comunicarea prin radio cere onestitate. A doua lec ie pe care a nv at-o Larry King a fost c trebuie s fii onest. Ca s

devii un crainic de succes, f -i pe ascult torii si telespectatorii t i p rtasi la experien ele si sentimentele tale . Ce nseamn onestitatea? Povesteste tot Larry King, referindu-se, de data aceasta, la debutul s u pe micul ecran: Nu mai fusesem niciodat ntr-o emisiune televizat si am l sat acest gnd s -mi dea emo ii. Produc torul m-a asezat pe un scaun rotativ. Mare greseal ! Din cauza emo iei m tot roteam la dreapta si la stnga si m-au v zut to i

telespectatorii. Trebuie s fi fost amuzant, asa c am mers pe instinct. i-am pus pe telespectatori n locul meu. Le-am m rturisit c eram emo ionat. Le-am spus c lucram la radio de trei ani, dar era pentru prima oar cnd ap ream la televizor. Si cineva m-a mai pus pe acest scaun rotativ. Acum, c toat lumea mi stia situa ia, nu mai eram emo ionat. Asta m-a f cut s vorbesc mai bine si mi-a adus un si mai mare succes n acea prim sear la televiziune pentru c am fost onest cu cei c rora le vorbeam . Comunicarea cu elementul s u curent art si cel ce o st pneste poate s conversa ia este o adev rat are totul doar

se considere realizat pentru c

posibilitatea s intre n contact nemijlocit cu oameni diferi i, din locuri diferite, pe care nu-i cunoaste. Comunicarea direct interuman este acum la fel de important , poate chiar mai important dect n urm cu cteva decenii, cnd

nu se inventase internetul. Unii se tem c , din cauza volumului att de mare de informa ii transmis prin tot att de multe mijloace electronice, arta conversa iei se va demoda scrie Larry King n lucrarea amintit . Eu a spune

exact contrariul. Vorbim mai mult dect oricnd si n mai multe feluri dect oricnd, tocmai datorit acestor noi mijloace. Dar conversa ia va r mne cu noi att ct vor exista oameni. Indiferent ce noi tehnologii ne va aduce secolul XXI, primele cuvinte din aceast carte vor r mne adev rate: To i trebuie s

vorbim . Si, cu toate inven iile si evolu ia r zboiului stelelor, succesul va reveni la baz . Fie c stai cu cineva la mas sau scrii o scrisoare la compu ter, principiile unei bune conversa ii r mn aceleasi. Totul se reduce la a stabili o leg tur cu o alt persoan . Franche ea, entuziasmul si dorin a de a asculta vor face din tine un maestru al conversa iei n orice ocazie. Si, fie c te adresezi unui grup de 12 persoane ntr-un sediu al unei comunit i, fie c ii o teleconferin prin

satelit, lucrurile sunt la fel ca atunci cnd te adresezi unui grup. Preg tirea, cunoasterea publicului si simplitatea discursului te vor ajuta ntotdeauna s ob ii succesul ca vorbitor Comunicarea prin mass media nseamn leg tura prin care individul intr n contact cu lumea. El afl ce fac ceilal i oameni, indiferent unde s-ar afla ei pe mapamond, poate chiar intra n conversa ie cu i, si poate exprima, la rndul s u, opiniile, si poate povesti necazurile, poate ntreba sau poate r spunde instantaneu la unele ntreb r i, prin emisiunile interactive. Spre deosebire de telefon unde, n general fiecare comunic cu oameni sau institu ii cunoscute, prin intermediul radioului sau televiziunii aceast convorbire nu presupune un scop anume, nici conoasterea

interlocutorului. Subiectul convorbirii este suficient pentru ca, fiind interesat de tema pus n discu ie, fiecare s aib posibilitatea s intervin n dialog. Acesta este, de altfel, si unul din punctele de atrac ie pe care presa electronic la are n rndul publicului de pretutindeni.

Comunicarea presupune participan i egali, care se respect , au ceva de comunicat si doresc s partenerii trebuie s par comunice. Din punctul de vedere al publicului, c nu ncearc s se pun nici un moment n

dificultate. Un reporter prea agresiv, care nu doreste dect s -si prind interlocutorul adresndu-i ntreb ri incomode nu va avea parte de un interviu, un reportaj sau o anchet reusit si cu succes la public. Intreb rile incomode l intimideaz pe interlocutor si duc la blocarea convorbirii. Automat, ascult torii vor trece de partea interlocutorului, pe care vor avea tenta ia s -l comp timeasc si, orict dreptate ar avea, reporterul nu va mai avea credibilitate. Dar se cuvine s men ion m si situa ia opus -aceea a unui reporter coplesit de eveniment sau de personalitatea interlocutorului s u si pe care l las s vorbeasc vrute si nevrute. Un asemenea ziarist este califica t de public drept incompetent, nechemat n breasl . Discu iile din lumea teoreticienilor presei au dus la concluzia c nu poate fi vorba de pres f r a constientiza c scopul fiec rei edi ii de ziar sau revist , al fiec rei emisiuni de radio sau de televiziune este comunicarea. Acest proces este colectiv sau individual. Un ascult tor de radio ac ioneaz individual, de unul singur atunci cnd deschide sau nchide aparatul. Tot dup voin a proprie, el opteaz pentru un post de radio sau altul. Alegerea este si ra ional , dar mai ales sentimental . Noi cucerim o na iune de ascult tori, cucerind-l pe fiecare n parte subliniaz Michael H. Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, n Radio management . Manualul jurnalistului de radio, POLIROM, 2001, p.51). Aceast situa ie i-a determinat pe unii teoreticieni s sus in c radioul nu este un

mijloc de comunicare n mas , ci un mijloc de informare individual , sus in aceeasi autori. Produc torul de radio are datoria de a-si imagina condi iile n care se face ascultarea de c tre fiecare receptor. El ar trebui s stie unde se afl

beneficiarul efortului s u de a informa, dac munceste, nva

, se odihneste, n

ce stare de spirit se afl , aceast intuire fiindu-i facilitat de sondaje de opinie, scrisori, telefoane etc. Dar mai mult dect att, cunoasterea cerin elor si intereselor publicului este dat de cunoasterea si n elegerea temeinic a realit ilor sociale, economice si politice ale momentului. O zi n care s -au anun at noi scumpiri ale tarifelor la unele servicii de interes public nu poate fi o zi fast pentru nimeni. Un moment n care undeva n ar sau ntr-o ar vecin s-a produs o catastrof natural sau s-a declansat un conflict militar poate induce n rndul ascult torilor o stare de tensiune, am r ciune, chi ar disperare. n aceste condi ii, produc torul de emisiuni radiofonice si va echilibra programele, n concordan cu starea de spirit a receptorilor s i si numai n

acest fel va putea dialoga cu fiecare ascult tor n parte si nu cu mase anonime si indiferente. Este ra iunea pentru care posturile de radio FM se bucur de asemenea succes n prezent. Aceste posturi locale sau comerciale si cunosc

destul de bine publicul c ruia i se adreseaz pentru c pot determina destul de precis aria de difuzare a programelor. n acest fel ele pot r spunde mai precis nevoilor de cunoastere ale grupurilor de receptori, dar si intereselor individuale ale ascult torilor pe care i servesc. Comunicarea prin programe radiofonice este un proces ce se realizeaz cu mult efort si imagina ie. A- i fermeca publicul este o datorie profesional a fiec rui produc tor, redactor sau reporter. Captarea ascult torului se realizeaz mai nti superficial, la nivelul auzului. Un sunet nou -fiecare post de radio are propriul s u sunet -poate strni interesul. Etapa urm toare este aceea a dobndirii credibilit ii. Este un proces complicat si dificil, care nseamn , de

fapt, pentru un post de radio, cstigarea audien ei. Ascult torii cred n postul de radio, nu numai c le place cum sun , dar au garan ia obiectivit ii, a

respect rii adev rului de c tre redactorii si produc torii lui. n sfrsit, dup ce

s-a impus n rndul ascult torilor prin sunetul s u aparte, prin respectarea adev rului, postul de radio poate considera c si-a dobndit o personalitate. Credibilitatea unui post de radio fost Eugen Preda obisnuia s spun marele om de radio care a

se cstig foarte greu, dar se poate pierde ntr -o clip .

Formarea deprinderilor de urm rire a anumitor programe la un num r apreciabil de ascult tori este un proces dificil si de durat . La cstigarea credibilit ii contribuie, n primul rnd, calitatea informa iei difuzate. Echilibrul, echidistan a, onestitatea, neimplicarea politica, operativitatea n difuzare sunt condi ii ale credibilit ii. Un factor important n consolidarea

credibilit ii l constituie realizatorii de emisiuni, cei care vorbesc n direct pe post. Ascult torul i va urm ri n mod special pe unii dintre ei, va recunoaste postul si dup vocile lor, iar, dup voce, le va face chiar un portret imaginar. Nevoia de vedete la radio este la fel de mare ca si la televiziune. Dar, f r discu ie, starurile singure nu pot face viabil un post de radio. De aceea, fiecare program trebuie s aib personalitate si o int precis pentru a se bucura de aten ia si pre uirea unui segment de public. Radioul este informa ie ntre toate componente sistemului presei, radioul de ine prioritatea n domeniul informa iei. Emisiunea de radio ns si este sinonim cu ideea de informa ie, pentru c radioul este cel care are prioritate, datorit posibilit ilor sale tehnice, n a anun a un eveniment. Deci, prima

relatare despre un eveniment, primele date noi, inedite, de actualitate si de interes elemente ce constituie calit ile informa iei vor fi aflate mai

totdeauna de la radio si apoi aceste elemente sunt completate cu ceea ce ofer alte surse ziare, emisiuni tv., filme etc. Una din calit ile de baz ale informa iei la radio este continuitatea.

Radioul nu numai c emite cea mai mare cantitate de informa ie, dar acesta este un proces ce nu se ntrerupe niciodat pe ntregul parcurs al programelor

emise de un post de radio. Oricnd programul poate fi ntrerupt pentru a se prezenta o stire de ultim or . n plus un post de radio are programe de informa ii din jum tate n jum tate de or si aceast realitate i ofer

posibilitatea de urm ri un eveniment pe ntreaga sa desf surare. O alt calitate a informa iei de radio este diversitatea. Fiecare om poate afla din emisiuni stirile pe care le doreste . Stirile politice, economice si de burs , utilitare, din domeniile culturii, stiin ei, sportului sectoarele activit toate temele, toate

ii umane sig sesc la radio spa ii n emisiuni. ntr-un

program de 24 de ore sau chiar mai pu in, se ncearc g sirea r spunsurilor la o gam de interese umane extrem de larg . Radioul este furnizor si p str tor de cultur Radioul este mijlocul prin care ascult tori cu nivele culturale diferite se pot instrui n toate domeniile culturii, artei, stiin ei. Programe speciale intr n casele receptorilor aducdu-le nu numai informa ie cultural , ci chiar manifest ri culturale la care ei nu pot participa. Spectacole de teatru, concerte, recitaluri ale unor vedete unele

desf surndu-se la mii de kilometri dep rtare de locul unde se afl receptorul fac parte din existen a de zi cu zi a tuturor celor ce opteaz pentru programele culturale. Emisiunile culturale sunt adaptate vrstelor si nivelelor culturale diferite ale ascult torilor, astfel nct fiecare s afle ceea ce si doreste, s poat s se instruiasc sau s -si completeze cunostin ele n domeniile preferate si la nivelul particular de n elegere. n acelasi timp, n fonotecile lor, posturile de radio tezaurizeaz fapte culturale remarcabile, voci ale unor personalit i din toate domeniile. Radioul se constituie, n acest fel, ntr-o arhiv sonor de importan na ional . Aceste nregistr ri se utilizeaz apoi n emisiuni sau sunt oferite marelui public nregistrate pe casete sau CD-uri.

Radioul este creator de cultur

Spectacole de teatru si variet

i,

recitaluri poetice, concerte sunt produse foarte frecvent si pretutindeni n lume de posturi de radio. Radioul nu numai c preia manifest ri cultural distractive de la institu ii de profil, dar produce fapte de cultur . Scenariz rile unor opere literare celebre, piese de teatru special create pentru a fi montate la radio, concerte nregistrate n studiou, emisiuni de variet t considerate opere artistice originale care mbog na ional. Operele dramatice radiofonice care stau la baza emisiunilor teatru la microfon, de pild , sunt diferite de textele teatrale destinate scenei. Miscarea scenic , decorul trebuie suplinite de sunete si zgomote. Orice gest al actorilor nu poate fi sugerat dect prin inflexiunile vocii umane sau prin sunete sugestive. nregistr rile muzicale realizate n studiourile posturilor de radio au o calitate excep ional datorit mijloacelor tehnice de care acestea dispun. i toate pot fi

esc patrimoniul spiritual

Aceast calitate face din nregistr rile muzicale sau teatrale ale posturilor de radio adev rate bijuterii, multe nregistr ri fiind apoi multiplicate pe casete sau CD-uri. Radioul este divertisment Ca si televiziunea, radioul ofer multe

momente de desindere autentic prin emisiuni sp eciale de divertisment. Si programele muzicale, adaptate tuturor gusturilor, transmisiile sportive fac din radio un mijloc de destindere c utat si apreciat. Trebuie s mai men ion m, c acest tip de programe, ca, de altfel si cele culturale, sunt si foarte ieftine si nu presupun dect dispozi ie de ascultare din partea receptorilor, prea obosi i si adesea n lips de bani pentru a se deplasa la locul unde are loc un spectacol sau o manifestare sportiv . Radioul este mijloc de educa ie S-a acreditat ideea c radioul se

adreseaz ndeosebi persoanelor cu cultur medie, ceea ce nu nseamn c

aceste persoana ar fi refractare la mbog

irea cunostin elor lor. De aceea, n

func ie de vrsta receptorilor, de categoriile profesionale si culturale care ascult programele de radio la diferite ore sunt emise n eter tot felul de emisiuni, care au rolul de a mbog i nivelul de cunoastere al tuturor. Mai mult, mnt, sunt difuzate programme-

n colaborare cu institu ii de nv

scoal ,ac ror frecventare sistematic , nso it , fireste , de tese de verificare a nsusirii cunostin elor, confer anumite drepturi celor ce le frecventeaz n mod regulat. Multe posturi de radio si-au prev zut, chiar de la nceputirle existen ei lor, canale educative tocmai pentru c s-a intuit rolul important pe care acest mijloc de comunicare de mas l poate avea n procesul educa ional. O men iune special se cuvine a fi f cut n leg tur cu rolul covrsitor pe care radioul l are n cultivarea limbii literare, o exprimare corect din punct de vedere gramaticat si ortoepic, nuan at si modern , din care s lipseasc

elementele arhaice, de jargon sau de argou, ca si neologismele stridente. Radioul este prestator de servicii Am comparat odat un post de radio cu un magazin universal deschis n permanen . 24 de ore din 24, n toate zilele anului. Radioul ofer tuturor

ascult torilor servicii dintre cele mai diverse, de la ora exact si buletine meteo, la lec ii de limbi str ine, sfaturi medicale, sugestii pentru petrecerea timpului liber, orarul magazinelor, informa ii rutiere etc. Aceast prestare de servicii

nseamn , n acelasi timp o form de manipulare, pentru c presa, televiziunea si radioul ne organizeaz via a, consumul, educa ia, universul de cunoastere, interesele si, prin aceasta, chiar gndirea si modul de reac ie la factorii sociali, la evenimente.

FORMATE PUBLICISTICE N RADIO Termenul format este de origine anglo-saxon si reprezint un proiect comunica ional, deci o manier de alegere si asamblare de con inuturi prin care se caut personalizarea canalului, nt rirea capacit publicul. Formatul unui program priveste un anumit tip de produs mediatic, cu form , con inut si durat determinat , elaborat pe baza unei scheme repetitive si recognoscibile. Multiplicarea dup 1990 a posturilor de radio de diferite tipuri: locale, regionale, teritoriale, na ionale specializate a determinat o mutare a accentului de redactare din punct de vedere jurnalistic. n primul rnd s-a pornit de la capacitatea de vitez a informa iei att ca circula ie, ct si ca perimare, pe de alt parte s-a luat n calcul radio-ascult torul, care si el este prins ntr-o alt vitez de desf surare a activit ii att n familie, ct si n societate. ii de a atrage si re ine

Genurile redac ionale si formatele publicistice trebuie s in cont de normele de ifuzare ale CNA. n acelasi timp CNA monitorizeaz si forma de exprimare din punct de vedere al corectitudinii limbii romne folosite si se fac aten ion ri posturilor care nu respect normativul gramatical acceptat de

Academia Romn . n compara ie cu presa scris , presa radio si televiziune are reglement ri determinate de CNA, care administreaz si supravegheaz spa iul audio-vizual. Spa iul audio-vizual nseamn totalitatea din frecven e de radio si TV prin care se ob in licen e de emisie. n cadrul licen elor de emisie fiecare post de radio si TV si asum un program editorial care d specificul postului. Posturile generaliste, de regul , trebuie s con in pn la 25-30% emisiuni informative, restul fiind acoperite cu emisiuni formative si de divertisment. n momentul n care licen a este ob inut pentru un post specializat, atunci

formatele (tipurile, structurile) trebuie s fie n cadrul structurii ob inute din licen . De ex.Pro Tv CINEMA, care are ca licen specializarea pe filme, dar

foloseste n momentele de pauz caseta cu informa ii de la MEDIA FAX care fac parte din acest grup. Formatul din pauz este reclama postului si informa iile zilei. La posturile de radio formatele emisiunilor n care sunt incluse genuri jurnalistice sunt determinate de aceeasi licen ob inut si de condi iile pe

care si le-a asumat la depunerea licen ei. Formatele radio s-au dezvoltat pe pia a concuren ial a posturilor de radio american n FM care au trebuit s -si adapteze programele pentru supravie uire. O dat cu apari ia si la noi n ar a posturilor de radio private s-a sim it nevoia adapt rii la un anumit tip de format. Succesul ns , depinde de dib cia manifestat n alegerea formatului adecvat specificului pie ei. Copia fidel a unui format care s-a bucurat de succes pe o pia nu poate fi aplicat altei

pie e, dect dac pe cele 2 pie e exist o serie de condi ii asem n toare. Dac formatul emisiunii este cump rat din alt ar , se pl teste licen a formatului. fac fa concuren ei,

Plata licen ei presupune doar plata ideii. Ca s

formatele emisiunilor s-au structurat pe informa ii scurte, concise. Apari ia telefonului mobil si a aparaturii radio mobil (usor de transportat oriunde) au f cut ca formatele emisiunilor s includ relatarea telefonic . Ea d oric rei emisiuni nota de autenticitate, credibilitate si sentimentul participativ al radio ascult torului. Specializarea canalelor, sta iilor de radio a f cut ca formatul emisiunilor s aib secven e aproape abligatoriu de interactivitate, radioascult torul,

publicul avnd capacitatea s intre n direct n timpul desf sur rii emisiunii. Pe de alt parte, prin apari ia internetului si transmisiunii on-line ex.RADIO

ROMNIA TINERET. Radio-ascult torul poate accesa programul radio si chiar

dac a pierdut un buletin de stiri de la 13.00, el si -l poate scoate spre ascultare din memoria site-ului si si poate crea din banca de date a radioului programul pe care l doreste s l asculte.

TIPOLOGIA EMISIUNILOR DE RADIO

Criterii: 1. Simultaneitatea sau decalajul relat rii cu faptul real: -emisiuni n direct -emisiuni nregistrate 2. Locul de filmare: -emisiuni n interior -emisiuni de exterior 3. Natura mesajului: - emisiuni de tip publicistic-informativ (stiri, reportaj documentar, anchet , interviu, dezbatere) - emisiuni de tip artistic, cu scenariu, interpre i, pe baza unor formate create sau achizi ionate. 4. Dup structura formal : -emisiuni unitare -emisiuni complexe 5.Dup provenien :

-emisiuni de produc ie proprie -emisiuni realizate n coproduc ie -emisiuni achizi ionate 6.Dup adresabilitate: -emisiuni generaliste

-emisiuni specializate

EMISIUNEA COMPLEX n componen a sa, al turi de folosirea tuturor genurilor publicistice mai apar si: orchestra de suport pentru mesajul muzical si publicul de platou. n prezent, emisiunea complex de radio de tip clasic ex. Radiojurnalul de la 7, 13, 10, 22 sau o alt emisiune a c rei ntindere este ntre 60-120 de minute se caracterizeaz prin existen a ei pe o gril de programe cu o frecven ritmic n

aceeasi zi, or , durat , moderator, voce, care se impregneaz n memoria publicului prin prezen a ei ca un partener de existen .

Din punct de vedere jurnalistic o astfel de emisiune se constituie dup un sumar care con ine tema edi iei, secven ele sonore, nregistr rile, interviurile, participarea n direct, muzica ca ilustra ie si poten ial sonor si comperajul (suma de idei pe care se brodeaz un text pentru a face leg tura dintre dou locuri diferite ca transmisie sau dou materiale, subiecte r-tv, pentru a fi incluse ntr-o emisiune de sine st t toare) sau prezentare, ns no iunea de prezentare nu are dect ideea de ceea ce urmeaz . Pe aceste structuri din interiorul unei emisiuni complexe se dezvolt genurile jurnalistice. Pot fi folosite si comentarii, interviuri, reportaje, relat ri. Etapele principale n realizarea unei emisiuni sunt: planificarea, produc ia si difuzarea. Alte clasific ri:

 -tema emisiunii  -genericul  -documentarea  -sumarul  -nregistrarea materialului

 -montajul  -comperajul  -desf sur torul  -emisia (difuzarea)

La formatele emisiunilor de radio care sunt de divertisment radiofonic ex. Teatru ele se ncadreaz n metoda strict a transpunerii radiofonice. n

emisiunile de divertisment, pamfletul, schi a satiric , poezia satiric , cntecul satiric, toate nso ite de imaginea sonor constituie un mozaic publicistic

specific acestui format. n aceste formate complexe de radio se p ot folosi accentele sonore, diferitele forme de atragere a aten iei: rsete, alte tipuri de coloane sonore, care s creeze reac iile la ceea ce se nregistreaz n emisiune, reac ie care s induc ascult torul n starea de participare si s ob in aceeasi reac ie. Mai trziu, n 1990, o astfel de tehnic a fost folosit n serialele

americane prin introducerea benzii de rs pe fundalul filmului pentru a ob ine aceeasi reac ie din partea telespectatorului.

EMISIUNEA INTERACTIV Emisiunea interactiv de radio are ca particularitate tipul de format care determin natura contribu iei financiare. Dac este o emisiune umanitar , atunci postul de radio accept apelul telefonic al ascult torului gratuit, dac ia ascult torul drept finan ator, atunci apelul telefonic cost . Unele posturi folosesc aceast tehnic pentru a-si promova imaginea: intrarea n direct a ascult torului este gratuit , altele pe tipul de interactivitate participativ . Intrarea ascult torului n direct ntr-o emisiune care creaz starea de

interactivitate are riscuri: telefoanele nu pot fi triate dect foarte pu in, n sensul nu al cenzurii, ci n sensul apropierii interesului ascult torului de

subiectul emisiunii radiofonice. n momentul n care jurnalistul de radio este n direct cu ascult torul, capacitatea lui de reac ie trebuie sa fie mobilizat pentru a face fa si la un refuz ferm al dialogului, atunci cnd acesta a dep sit

mijloacele decen ei conversa iei, s fie preg tit s aib r spunsuri care s nu nchid dialogul si nici s nu jigneasc ascult torul. n concluzie, moderatorul trebuie s aib o mare mobilitate de comunicare. Emisiunea interactiv presupune existen a pe durata ei a mai multor genuri publicistice, n func ie de subiectul care se dezbate: stire, relatare etc. n cadrul grilelor de program, ca un specific al ultimilor ani, n spa iul audio-vizual au ap rut programe de shopping (cump raturi) sau pentru televiziune teleshopping. Dincolo de aspectul pur financiar, comercial, specialistii le acord acestor programe si valoarea informativ si formativeducativ , argumentnd c n zonele care sunt departe de via a trepidant a unui ora sau acolo unde presa scris nu reuseste s ajung , aceste programe suplinesc n mediul rural absen a publicit ii stradale care n accep iunea specialistilor ar avea si valen e de informare si formare. n cadrul emisiunilor complexe care sunt specializate pe medii de ascult tori diferite, ex. VIA A SATULUI, emisiunile pentru armat , terminologia si limbajul folosit con in cuvintele care sunt specifice celor care practic profesiunile n domeniul respectiv.

INFORMA IA RADIOFONIC n domeniul ziaristicii, informa ia trebuie n eleas n dublu sens. ile de

Termenul este utilizat n accep iunea de gen ziaristic, dar toate modalit exprimare n domeniul presei implic

existen a unei informa ii. ns ,

informa ia a devenit un termen sinonim celui de pres . Astfel, Bernard Voyenne, n L Information aujourd hui , defineste informa ia drept procesul comunic rii sociale si institu iile care asigur acest proces . n ceea ce priveste

informa ia de radio, Daniel Garvey si William L. Rivers, n News -writing for the Electronic Media citeaz opinia unor cercet tori n domeniul comunic rii Serena Wade si Wilbur Schramm care cred c Stirile de radio sunt principala

surs de informa ii mai ales pentru oamenii mai pu in educa i, pentru femei, oameni de culoare, agricultori si muncitori, n timp ce stirea tip rit este principala surs de informa ie pentru oamenii cu educa ie nalt , pentru albi,. pentru b rba i, pentru oamenii cu func ii de conducere si pentru cei cu venituri mai mari . n aceste condi ii, opineaz autorii, redactorul de stiri de la radio trebuie s se ngrijeasc de con inutul si forma de prezentare a corespund nivelului cultural, de

informa iilor, astfel nct acestea s

n elegere si de interese ale poten ialului public ascult tor. Defini ii Desi apreciem c defini iile nu servesc scopului didactic practic urm rit n demersul pe care l ntreprindem, nu putem eluda exprimarea sintetic a

con inutului unui gen publicistic de mare ntindere n presa de toate tipurile, dar mai ales la radio. To i teoreticienii, dar mai ales practicienii, sunt de acord c stirea este o relatare succint a unor fapte reale. Al ii adaug elementele de neobisnuit, senza ional sau m car de abatere de la regula general pe care trebuie s le con in stirea. George Fox Mott n New Surwey of Journalism propune chiar o aritmetic a stirii: 1 om obisnuit +o via obisnuit =0

1 om obisnuit + o aventur extraordinar =o stire 1 so obisnuit +o so ie obisnuit =0 1 casier + o so ie +7 copii = 0 1 casier 10.000 de dolari = o stire 1 so +o so ie +un scandal = o stire

1 om+ o masin + un scandal = o stire 1b rbat + o realizare = o stire Preciznd c nu faptul n sine, ci relatarea despre fapt este informa ie, n teoria presei s-au lansat defini ii peste defini ii care, n sine, nu prezint mare importan dect n m sura n care pun n lumin elemente definitorii ale stirea este o

genului. Ken Metzler, n manualul Newsgathering , apreciaz c

relatare prompt , succint a informa iei factuale despre evenimente, situa ii si idei (inclusiv opinii si interpret ri) menit s intereseze o audien ajute pe oameni s fac fa sis -i

mediului inconjur tor . Din realitatea

nconjur toare, reporterul selecteaz acele fapte despre care presupune c publicul s u ar fi interesat. Deci, subiectivitatea reporterului l ndeamn s culeag de pe teren anumite fapte pentru a satisface setea de cunoastere a publicului s u. Aceste fapte sunt, la rndul lor, selectate a doua oar de editor sau de realizator, care va hot r ce subiecte vor intra ntr-o anumit emisiune, ce ntindere va avea fiecare relatare si n ce moment din desf surarea cronologic a radioprogramului se va difuza acel material. Trebuie s re inem, deci, c informa ia de pres este relatarea unui fapt selectat din realitate, interpretat si ierahizat ntr-o succesiune de relat ri. Responsabilitatea si profesionalismul reporterului sau editorului de radio constau n capacitatea de alege acele fapte care pot fi definitorii pentru momentul respectiv din via a socialpolitic respectiv. Daniel Garvey si William L. Rivers consider c informa ia este o relatare (un raport) la timp a unor evenimente, fapte si opinii care intereseaz un num r semnificativ de oameni. Sintetiznd, putem propune ca defini ie a stirii la radio urm toarea formulare: o relatare concis a unor fapte, evenimente, a rii sau a localit ii unde func ioneaz postul de radio

idei reale, semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezint interes pentru public.

Caracteristicele stirii de radio sunt: Noutatea. Stirea sau informa ia de radio este relatarea unui fapt nou ntmplat. Spre deosebire de accep ia dat termenului n alte domenii ale cunoasterii umane, informa ia de pres presupune c undeva, ntr-un anumit moment, s-a petrecut un eveniment despre care o mas mai mult sau mai pu in numeroas de receptori ar fi interesat s afle. Nou nseamn , n pres , nou ntmplat si nu nou aflat. Ca n toate activit ile umane, fiecare dintre noi

are un orizont de cunoastere limitat, n fiecare clip un om poate afla noi informa ii despre lucruri, evenimente, personalit i deloc sau pu in cunoscute.

Ce este nou pentru ziarist nu este neap rat nou si pentru al i oameni. De aceea numai relat rile despre evenimente nou produse pot deveni stiri de pres . Unele evenimente sunt nout i absolute. Este vorba de marile si

importantele evenimente politice, economice, culturale, stiin ifice. Dar alte evenimente sunt mai pu in b t toare la ochi si atunci depistarea lor ca fapte nou ntmplate este mai dificil . Solu ia pentru gazetar, ndeosebi pentru ncep tori, este de a se documenta mult n prealabil, att pe teren, ct si la serviciile speciale pentru a afla toate am nuntele posibile despre evenimentul pe care ar trebui s -l prezinte. Prezentarea noului este o condi ie a ns si existen ei presei, pentru c ziarele, radioul si televiziunea r spund unei nevoi firesti a omului modern de a fi la curent cu tot ce se ntmpl . Cerin a de a prezenta nout ile cele mai importante ale zilei, ale orei chiar, este cu att mai imperioas la radio,

deoarece, ntre componentele mass media, radioul are datoria s anun e primul un eveniment.

Operativitatea. Strns legat de noutate se prezint o alt calitate a informa iei radiofonice: operativitatea, care presupune scurtarea drumului dintre momentul producerii unui eveniment si receptarea lui de c tre public. n presa modern , dezvoltarea f r precedent a mijloacelor tehnice de difuzare a mesajului a f cut posibil difuzarea mesajului publicistic cu maximum de

operativitate. Acest punct maxim se traduce n limbajul presei audio-vizuale prin transmisia direct . Timpul si spa iul se comprim si informa iile ajung la receptor chiar n momentul desf sur rii evenimentului. Transmisia direct l transform pe ascult tor din simplu consumator de informa ie n participant la eveniment. Interesul. Pentru a fi receptat , stirea de radio trebuie s prezinte interes pentru o categorie de public. Aceasta cere, din partea redac iei, o bun cunoastere a categoriilor de public c rora li se adreseaz pentru a putea r spunde intereselor si nevoilor lor de cunoastere. Asa cum men ioneaz Wilbur Schramm, n The Process and Effects of Mass Media Communication, interesul si receptarea informa iei se pot exprima prin urm torul raport: (for a utilit ii mesajului perceput) (for a de constrngere perceput )

Interesul =............. cheltuiala de efort n percepere Deci, cu ct utilitatea mesajului va fi mai mare sau cu ct cheltuiala de efort necesar recept rii va fi mai mic , interesul si, n consecin For a utilit , si utilitatea mesajului vor fi mai mari.

ii mesajului se traduce prin valoarea con inutului. Asadar,

con inutul mesajului este factorul determinant al interesului. Interesul poate fi definit ca o nevoie de informa ie resim it de oameni, ca indivizi si, n acelasi timp, n calitate de membri ai diferitelor comunit i

sociale sau organiza ionale. Exist interese generale, de grup si personale. Un post de radio, prin informa iile pe care le difuzeaz , trebuie s in seam de

categoriile c rora le apar in ascult torii. For a de constrngere despre care

aminteste raportul lui Wilbur Schramm trebuie conceput

n sensul

elementelor restrictive pe care le con ine o informa ie. Con inutul stirii se poate adresa unei categorii de specialisti si, astfel, ea nu va interesa publicul larg sau l va interesa mai pu in. Sau, de pild , stirea poate con ine prea mul i termeni tehnici sau cuvinte rare neologisme, arhaisme, regionalisme care

vor diminua interesul receptorilor fa acestui raport

de respectiva informa ie. Numitorul semnific comoditatea

cheltuiala de efort n percepere

receptorului,i care refuz s fac prea mari eforturi pentru a primi si stoca o nou informa ie. Ca atare, ziaristul va face eforturi la redactarea, prezentarea si paginarea informa iilor pentru a amplifica interesul publicului si pentru a diminua efortul de receptare. Interesul receptorilor fa factori: a. Locul de unde provine stirea. Cu ct evenimentul sau faptul relatat s-a desf surat ntr-un loc mai apropiat de receptor, cu att interesul lui fa de de informa ie poate fi stimulat de anumi i

fapt va fi mai mare. Aceasta este una din explica iile prolifer rii posturilor de radio regionale si locale, care emit pe unde ultra scurte si care, cunoscndu-si foarte bine ascult torii c rora li se adreseaz , pot s satisf c tor intereselor si evoilor lor de informare. b. Locul unde se pagineaz stirea. Ascult torul de radio si-a format le r spund mai

anumite reflexe. El stie c primele stiri sunt cele mai importante. De aceea va fi atent n primele 3-4 minute. Treptat, pe parcursul derul rii emisiunii, interesul lui se va diminua pn la zero. Redactorii au grij , de aceea, s rubricizeze emisiunile mai ample de stiri, s distinctive introduc , din cnd n cnd elemente

cortine sonore, formule de adresare direct c tre ascult tori, stiri

de mare interes utilitar (ora exact sau buletinul meteo, de exemplu etc.), care

au rolul de a stimula aten ia si de a readuce interesul ascult torilor la cote maxime. c. Con inutul stirii. Acesta este elementul determinant al interesului ascult torului fa de stiri. n ultimii ani, stirea politic ac p tat tot mai mult ii acestui domeniu si datorit evenimentelor politice

teren, datorit complexit

ce se succed cu repeziciune, att n plan intern, ct si n via a interna ional . n acelasi timp, si alte tipuri de informa ii capteaz interesul ascult torului mai mult dect alt dat . Este vorba de stirile de interes social, de stirile din domeniul sportului, dar, mai ales, de stirile utilitare, care aduc servicii mari ascult torilor. Dar exist si o alt categorie de informa ii, care poate capta interesul ascult torilor, indiferent de categoria social din care fac parte. Este vorba de stirea fapt divers , care satisface nevoia de senza ional a oamenilor. Asa se explic proliferarea stirilor din via a vedetelor, a stirilor din culisele vie ii personalit ilor politice, artistice, sportive, a celor care vorbesc despre tot felul de scandaluri din existen a intim a unor personalit i publice, a

stirilor despre crime, violuri, accidente etc. Aceste stiri sunt, de multe ori, la periferia gazet riei, pentru c spiritul morbid, brfa, informa iile neverificate si care se insinueaz n via a privat a oamenilor f r acordul lor, prezentate uneori f r discern mnt si f r grija elementar fa de vocabularul folosit, nu subiectul si

au nimic comun cu gazet ria, cu decen a sau cu respectul fa

obiectul inform rii. Este de semnalat c aceste brfe jurnalistice nu sunt agreate la radio sic prezen a lor n emisiuni, n compara ie cu presa scris sau cu televiziunea, este foarte redus . Actualitatea evenimentului. Prezen a n actualitate este o condi ie a ns si existen ei omului modern. Pentru a-si ndeplini cu adev rat menirea social , stirea de radio trebuie s prezinte fapte din actualitatea imediat . Actualitatea unor evenimente poate fi ntre inut o perioad mai lung de timp prin campaniile de pres , n care, chiar dac

evenimentul propriu-zis s-a consumat, efectele, consecin ele lui persist si a-l men ine n actualitate prin informa ii referitoare la consecin e si implica ii este nu numai util, dar chiar necesar. Semnifica ia faptului sau evenimentului. Aceasta presupune din partea ziaristului o cunoastere clar a evenimentului pentru a-i putea descifra

resorturile si urm rile sociale. Consecin ele unui fapt, implica iile sale, felul n care el poate influen a via a oamenilor nu se relev n totdeauna de la sine. Descifrarea semnifica iei unui fapt sau eveniment nseamn o documentare minu ioas , capacitatea de a evalua dimensiunile lui sociale. Prin eviden ierea semnifica iei unui fapt, prin relevarea capacit ii lui de influen are a altor

fapte, precum si a impactului asupra unor categorii umane, ziaristul poate transforma un fapt, n aparen banal, n eveniment. Este o calitate ce se cere

ziaristului aceea ce a fi creator de evenimente prin descifrarea semnifica iei faptelor cotidiene. Interesul uman este elementul care genereaz succesul la public al unei informa ii. Stirea este tratat ca un gen de recompens . Publi cul este interesat de anumite fapte, iar de altele nu. Semnifica ia unui fapt sau eveniment este tocmai acest grad de interes pe care o informa ie l poate provoca pentru o categorie ct mai larg de receptori. n general publicul va alege acele fapte care l intereseaz si pe care le-a inclus ntr-un sistem foarte personal de interese. Ceea ce intr n acest cadru personal va fi lesne acceptat si re inut. Continuitatea. La radio, asa cum men ionam, informa ia asupra unui eveniment n desf surare este continu . De la o or la alta, evenimentul este urm rit n desf surarea sa, ad ugndu-se elementele nou ap rute. n emisiunile de bilan ale zilei radioprogramele de sear si de noapte sunt

redactate stiri de sintez , care reamintesc momentele cele mai importante ale

evolu iei evenimentului. n felul acesta sunt create condi iile ca un num r mare de receptori s cunoasc evenimentul. Efemeritatea. Stirea de radio nu este peren , cum este cea difuzat n presa scris . Con inutul ei trebuie re inut de la prima ascultare. Nu se poate reveni asupra con inutului dac , de la prima audi ie, un cuvnt, un num r sau un nume nu au fost n elese. Pentru a remedia aceste deficien e ce in de oralitate, elementul specific al mesajului, stirile la radio se reiau pentru a da posibilitate ascult torilor care nu au n eles mesajul s -si completeze informa iile. Dar, de la o or la alta, ascult torii se schimb si, de aceea, dac evenimentul este apreciat ca fiind foarte important, informa iile se repet Irene Joanescu, n Radioul modern. Tratarea informa iei si principalele genuri informative , men ioneaz urm toarele caracteristici ale stirilor: stirile sunt factuale stirile sunt nout con in fapte adev rate;

i con in fapte la zi;

stirile sunt interesante pentru un num r semnificativ de persoane. n aceste condi ii, autoarea defineste stirea ca fiind prezentarea unor

evenimente, fapte si opinii recente, care intereseaz un num r semnificativ de persoane . Al i factori care influen eaz valoarea unei stiri sunt amploarea,

anvergura si aspectele neobisnuite ale unui eveniment . Daniel Garvey si William L. Rivers consider ca definitorii pentru

informa ie n general, deci si pentru cea de radio sau tv, urm toarele: * informa iile sunt factuale, adic au n centrul lor fapte. Ei consider c sunt mai multe tipuri de fapte: simple fapte (cum ar fi, de exemplu, anun area temperaturii); evenimente n general lucruri de importan deosebit ;

opinii. n acest caz, evenimentul este exprimarea opiniei si este nevoie de o bun acoperire a prezent rii adev ratelor opinii, a celor noi, interesante si importante pentru public. Exist , n acest caz pericolul prezent rii unor pseudo-evenimente pentru simplul fapt c reporterii nu au fost prezen i. * informa ia este la timp si trebuie s existe o justificare: n fiecare stire sunt elemente ce o recomand pentru a fi difuzat ntr-o anumit zi si or , chiar dac stirea nu este strict la zi, din con inutul ei trebuie s reias leg tura ideii sau faptului trecut cu un aspect al actualit * informa ia trebuie s ii; la adev ratele evenimente

intereseze un num r semnificativ de

oameni. n aceeasi lucrare, referindu-se la normele de selectare a stirilor, autorii stabilesc mai multe criterii utile pentru reporteri n procesul de decizie asupra oportunit o informa ie : proximitatea. Cu ct evenimentul se petrece mai aproape de receptor, cu att informa ia va prezenta mai mult interes pentru el; consecin ele. Putem recunoaste adev ratele informa ii chiar atunci cnd faptele se petrec la mare distan altora, inclusiv asupra noastr ; proeminen a. Este interesant pentru receptori ce face o anumit persoan sau ce sufer o anumit persoan important , un vip; caracterul neobisnuit. Orice fapt ce se plaseaz n afara obisnuitului este interesant pentru public sub aspectul nout ii.Si, totusi, nu orice lucru , dac au efecte si asupra ii alegerii unui subiect pentru a-l prezenta ntr-

neobisnuit este interesant. Reporterul trebuie s trag o linie ntre evenimente si pseudoevenimente, pentru c unele fapte, desi pot fi socante, sunt numai extravagan e, uneori chiar traivialit i sau de prost gust;

 noutatea intereseaz ntotdeauna publicul. Dac o stire va con ine expresia pentru prima oar va fi mereu interesant pentru public;

. conflictul. Orice disensiuni ntre oameni, grupuri sau na iuni sunt interesante. Presupunerea c linistea este condi ia natural a vie ii se pare c este gresit . Conflictele sunt cele ce ne re in aten ia: Conflictele pot conduce la schimb ri, care ne pot afecta via a.; interesul uman. Teoreticianul n domeniul comunic rii Daniel Lerner a sugerat c diferen a major ntre societ ile primitive si cele avansate este

abilitatea membrilor societ ii empatia, adic capacitatea oamenilor de a se plasa n locul altora. n societ ile tradi ionale, rolul fiec rei individualit i era

foarte rigid definit, fiecare individualitate g sea aproape imposibil s -si imagineze cum i-ar sta n alt predestinat . n societ ipostaz social dect aceea care i fusese

ile mai avansate fiecare individ poate s vieseze. Dac Asemenea no iuni

a fi fost presedinte, i-a fi spus eu presedintelui OPEC

sunt vise imposibile, dar sunt vise posibil a fi visate. Lerner observ c empatia creste si datorit mass media . Oamenii au tendin a de a se plasa n locul celor despre care citesc sau aud. Oameni care sufer , oameni care dep sesc adversit speran e sunt distruse de o soart crud i, oameni ale c ror

to i sunt un material bun pentru

pentru con inutul unor stiri, dac sunt oameni cu care receptorii pot schimba locurile. Oamenilor le plac stirile despre oameni. Nimic mai simplu . sexul. n ultimele dou decenii, ne-am transformat, dintr-o societate care rar men iona sexul, ntr-o societate care pare c rar mai poate vorbi despre altceva Dac n ziare si reviste aceasta este o tem deja veche, la radio si la televiziune informa iile despre via a intim a vip-urilor nu se bucur de mare aten ie din partea realizatorilor pentru c informa iile pe aceast tem

rar sunt lipsite de trivialit

i si vulgarit

i. Dar exist si alte tipuri de emisiuni pe

aceast tem . Este vorba, n primul rnd, de emisiuni educative adresate, ndeosebi, diferitelor categorii de ascult tori tineri. Profesorul Ken Blake de la Middle Tenesse State University propune un set de repere pentru orientarea culeg torului de stiri aproximativ asem n tor: impactul dac evenimentul poate afecta un grup semnificativ de

oameni, atunci relatarea trebuie prezentat publicului; timpul care s-a scurs ntre desf surarea evenimentului si momentul recept rii relat rii -cu ct este mai scurt, cu att stirea va fi mai interesant ; aceast no iune este relativ , fiind determinat de periodicitatea apari iei publica iilor, a difuz rii unor emisiuni; n cazul radioului cea mai potrivit stire este cea despre un eveniment desf surat n ultima jum tate de or ; proeminen a implicate personalit proximitatea informa ia va avea impact dac n eveniment sunt i, persoane sau institu ii bine cunoscute; stirea trebuie s relateze fapte petrecute n apropierea

locului unde se afl receptorul; conflictul informa ia trebuie s prezinte fapte care s implice o

contradic ie ntre dou sau mai multe persoane; acesta este motivul pentru care, ntr-o democra ie, publicul este deosebit de interesat de dezbaterile politice care implic lupta de idei, confruntarea de programe si orient ri

politice ntre personalit i mai mult sau mai pu in cunoscute; ciud enia informa ia are succes dac implic fapte neobisnuite sau

stranii. Charles Dana, un faimos editor, a spus odat : Dac un cine musc un om, aceasta nu este o informa ie. Dar, dac un om musc un cine, aceasta este o informa ie . Dana sublinia, astfel, c oamenii sunt interesa i de orice lucru iesit din comun;

 continuitatea-dac , dup informa ie general despre o anumit stare a unui sector din via a social se difuzeaz alta despre un fapt particular care confirm informa ia general , atunci ambele vor avea impact. Andrew Boyd, faimos profesor de jurnalism radio si tv la universit ile

britanice si redactor si produc tor de programe radio la BBC, n Broadcast Journalism. Techinques of Radio and TV News , men ioneaz urm toarele elemente care dau unei relat ri valoarea unei informa ii interesante pentru public: proximitatea; relevan a cu ct efectul unei informa ii este mai mare asupra

ascult torilor, cu att impactul ei va fi mai important. Redactorul si editorul de stiri cunosc c un serviciu de stiri cstig audien dac stirile pe care le

difuzeaz au impact asupra unui num r ct mai mare de ascult tori si pe perioade ct mai lungi; scurtarea duratei ntre desf surarea evenimentului si transmiterea lui c tre receptori; interesul. Produc torii programelor radiofonice de stiri sunt dese ori critica i pentru c cedeaz gustului popular , dar aceast critic este fals . Radioul se adreseaz maselor, r spunde intereselor unor mase foarte mari de oameni si nu unor minorit i;

caracterul dramatic al unor evenimente; caracterul distractiv al unor evenimente. n aceast categorie sunt incluse stirile tip fapt divers , care, de obicei, i fac pe oameni s zmbeasc si care sunt incluse, n general, la sfrsitul unei emisiuni de informa ii. Ghid de selectare a faptelor pentru a le prezenta n informa ii Daniel Garvey si William L. Rivers men ioneaz sapte ntreb ri pe care fiecare reporter ar trebui s si le pun atunci cnd se confrunt cu evenimentele de pe teren:

l. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc acest eveniment imediat pentru a-si salva s n tatea sau economiile? (Dac da, atunci evenimentul trebuie prezentat n primul buletin de stiri, iar informa ia trebuie repetat si n alte emisiuni ulterioare.) 2. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc informa ia pentru a-si orienta activit ile lor curente sau pentru a se manifesta ca adev ra i cet eni ntr-o societate democrat ? 3. Relatarea este necesar ascult torilor, dar trebuie comunicat ascult torii

imediat? (Relat ri despre evenimente viitoare care intereseaz

trebuie difuzate, dar pot fi amnate, n cazul n care exist alte evenimente la zi care au prioritate.) 4.Relatarea este important pentru o parte semnificativ a

ascult torilor? (Reporterul trebuie s -si cunoasc bine ascult torii si grupele de interes n cadrul acestora.) 5.Informa ia este important pentru ascult tori, dar ar putea fi

amnat ? (Uneori informa ia, desi este important , poate fi amnat pentru un radioprogram de mai trziu, dac nu este suficient timp pentru verificarea tuturor surselor sau pentru preg tirea difuz rii ei.) 6. Relatarea nu este esen ial , dar, totusi, intereseaz un num r

semnificativ de ascult tori? (n multe situa ii, evenimentele nu au un impact direct asupra ascult torilor, dar ei sunt interesa i de stiri de senza ie, despre via a vip-urilor etc.) 7. Relatarea este distractiv ? (Desi programele de radio sunt foarte dense, exist spa ii n care, ocazional, se pot difuza stiri care nu au alt scop dect s amuze.) Documentarea. Culegerea informa iilor. Citarea surselor. Starea

permanent de c utare defineste profesiunea de ziarist. Esti ziarist 24 de ore

din 24. Altfel nu se poate. Descoperirea noului, a unor fapte sau evenimente ce pot interesa publicul este o preocupare de zi si noapte a ziaristilor. Andre Gide afirma. Eu numesc ziaristic ceea ce va fi mai pu in interesant mine dect ast zi . Aceasta nseamn c nu numai op iunea pentru un eveniment sau altul este esen ial n munca ziaristului, ci si alegerea momentului optim pentru a difuza o stire, adic oportunitatea difuz rii. Dintr-o mul ime de evenimente ce au loc n ar si n lume la un moment dat, radio reporterul aleg e cteva pentru a le prezenta publicului la o anumit or si ntr-o anumit zi. Dintr-un eveniment care se desf soar ntr-o perioad mai lung de timp, ziaristul alege acele momente cheie care pot configura o imagine asupra evolu iei procesului si care au capacitatea de a ntre ine interesul ascult torilor fa de eveniment. n aceste demersuri complicare, documentarea este esen al . Fie c este vorba de documentarea general cultur general de factur din care fac parte acele cunostin e de

enciclopedic , informa ii lazi din actualitatea

intern si interna ional , datele despre profilul publica iei, rubricii sau emisiunii la care lucreaz , despre publicul pentru care lucreaz fie c este vorba de documentarea special n leg tur cu evenimentul despre c are urmeaz s redacteze o informa ie acest moment al activit ii este esen ial n reusita

unui act jurnalistic. Documentarea unui reporter are dou etape: n redac ie si pe teren. Culegerea informa iilor pe teren, la fa a locului este momentul cel mai dificil din cariera unui reporter ncep tor si nu s-ar putea spune c , ulterior, pe parcursul carierei, documentarea nu r mne elementul crucial n realizarea unui material publicistic, indiferent de genul abordat. Se cere unui reporter o calitate special , din acest punct de vedere si anume s aib fler .

El trebuie s

cunoasc

sursele de stiri, s

aib

leg turi bune cu

departamentele sau cu sectoarele pe lng care a fost acredidat si unde trebuie s aib oameni de leg tur . Mai mult. Reporterul trebuie s studieze actele normative referitoare la problemele despre care va trebui s relateze, legile, hot rrile, normele de func ionare a institu iei, s -si procure o organigram , astfel nct s cunoasc structura institu iei, cine sunt sefii pe domenii si ce competen e au. n plus, trebuie s mai cunoasc si ce spune presa despre aceast institu ie din activitatea c reia va furniza informa ii, care este

imaginea ei n opinia public . Documentarea nu se realizeaz doar n momentul n care are loc un eveniment. Cnd ajunge la locul faptei, reporterul trebuie st mai multe sau m car s aib idee de ceea ce s-a ntmplat. Astfel, preg tit si competent, reporterul va face o bun impresie interlocutorilor, le va cuceri stima si

respectul. Comportamentul pe teren este decisiv pentru reusita n profesiune a unui reporter. Dar, n timpul document rii pe teren, reporterul are obliga ia ca datele ob inute pe teren s le aduc la cunostin a redac iei pentru a se hot r ce pondere va de ine subiectul propus de el n economia emisiunii. Frank Candlin, n Teach Yourself Journalism , i sf tuia pe tinerii gazetari: ine i

contactul cu redac ia. Nimic nu sup r mai mult pe redactorul sef, dect faptul c un ziarist trimis pe teren, dispare ore ntregi f r s dea vreun semn de via sau f r s comunice dac progreseaz n investigarea subiectului abordat. Re ine ic stirile se refer , n primul rnd, la oameni si nu la lucruri. Nota i numele si titlurile, adresele, numerele de telefon. Ori de cte ori este posibil, lua i o declara ie, pune i-i pe oameni s relateze ce au v zut, ce au gndit. Nimic nu d mai mult credibilitate si autenticitate unui material ca o

declara ie a unui martor ocular. S ac iona i cu mult bun sim . Cu ct ve i uita mai mult de voi nsiv , cu ct ve ir mne mai mult n umbr , cu att ve i reusi

s culege i mai multe stiri interesante. ncerca i s v dezvolta i flerul pentru stiri. n acest scop trebuie s cunoaste i ndeaproape oamenii si problemele din raza voastr de ac iune, precum si din alte domenii, n asa fel nct s

recunoaste i, din primul moment, ceea ce este proasp t si original ntr -un discurs sau ntr-un eveniment si poate constitui subiectul unei stiri. Urm ri i pn la cap t evenimentele. Fi i pruden i. Vorbele gresite pot fi rectificate cnd sunt auzite de un num r redus de persoane; ceea ce se public ntr -un ziar sau se difuzeaz la radio se adreseaz tuturor si nu mai poate fi revocat . Un moment important n elaborarea unei informa ii este men ionarea sursei care a furnizat stirea. Sursele de informa ii trebuie s fie men ionate pentru ca gradul de credibilitate a postului s creasc . n aceste situa ii, sursele fie c sunt reporterii sau coresponden ii redac iei, fie c sunt agen ii de pres , ziare, alte posturi de radio sau tv. -sunt men ionate astfel nct si r spunderea asupra adev rului informa iei s revin chiar sursei. n acelasi timp, o multitudine de surse este o dovad a seriozit ii postului.

Dar men ionarea surselor implic si un alt aspect. Este vorba despre men ionarea sursei de informa ii n leg tur cu paternitatea unor declara ii sau afirma ii, exprim ri de opinii, care nt resc ncrederea ascult torilor n seriozitatea, onestitatea si autoritatea redactorilor postului de radio respectiv. Faptul c stirile sunt completate cu declara ii, c nu redactorii sunt autorii unor teze, ai unor exprim ri de pozi ii n probleme importante ale actualit un spor de credibilitate informa iei. Citatele sunt menite s conving ascult torii asupra adev rului ii adug

informa iilor, dar si asupra credibilit

ii postului. Citatele sunt redate n vorbire

indirect , dar pot fi nso ite si de inserturi sonore., fragmente din interviuri, declara ii sau radioreportaje mai ample care s-au difuzat sau urmeaz s se

difuzeze n alte emisiuni. Aceste scurte declara ii sau interviuri confer un plus de veridicitate emisiunilor. Inserturile con in mai ales opinii si nu fapte. Regimul ntreb rilor n informa ie Vom analiza regimul celor 5 W (what, who, where, when, why) + 1 H (how) specifice informa iilor de pres , cu referire, n principal, la informa ia de radio. n 1948, sociologul american Harold Laswell, n lucrarea The

Communication of Ideas, stabilea un model al comunic rii prin mass media. El preciza c acest proces trebuie s con in r spunsurile la ntreb rile: who says, what, to whom, with what effect. ntruct stirea este una din modalit ile de baz n difuzarea unui mesaj prin pres , deci prin una din componentele mass media, acest model a fost adaptat si la pres . Lan ul comunica ional stabilit de Laswell ar putea fi redat grafic astfel: emi tor -mesaj canal receptor -impact

Cine? Ce? Prin ce Cui? Cu ce mijloace? efect? Aceast schem linear , care disociaz func iile emi torului de cele ale receptorului, prezint tor la

comunicarea ca pe un simplu fenomen de transmisie de la emi receptor. ns aceast schem nu este suficient

pentru a explica procesele

informa iei de pres . Ce comunic mijloacele de comunicare de mas ?F r discu ie c nu propriul lor mesaj, ci, dimpotriv , ceea ce s-a ntmplat chiar publicului. Principala surs de stiri este, de cele mai multe ori, chiar publicul, el ndeplinind att rolul de emi tor ct si de receptor al informa iei de pres .

Gra ie mijloacelor moderne de comunicare, informa ia este produs si difuzat pentru un auditoriu de vaste dimensiuni. Mesajele, ca sisteme de informa ie, sunt materializate pe un suport dat (limbaj scris, vizual, audio) si devin

documente. n presa radiofonic

elementul cel mai important este ce s -a

ntmplat, con inutul faptului sau evenimentului. R spunsul la ntrebarea ce este nsusi con inutul evenimentului. n publicistica radiofonic , acest r spuns este cel mai important, mult mai important dect autorul evenimentului, desemnat prin r spunsul la ntrebarea cine . De aceea ntr-o stire de radio este preferabil, ca, de la nceput, s se spun r spund la alte ntreb ri. Aceast structur special a stirii de radio este determinat de tr s turile specifice ale tipului de publicistic . La radio, calitatea recept rii, depinznd numai de auz, este mult mai dificil , auzul nefiind unul din sim urile foarte fine, cum este v zul, de pild . S-a constatat c numai prima parte a mesajului se re ine. De aceea este foarte important ca elementul esen ial al mesajului relatarea con inutului evenimentului pentru a avea garan ia c va fi re inut. O stire de tip ce (ce s-a ntmplat) se refer la evenimente importante, care trebuie re inute de ct mai mul i receptori. Un asemenea text va avea urm toarea structur : -ce s-a ntmplat? -prima fraz relateaz pe scurt s fie asezat n prima parte a relat rii ce s-a ntmplat si apoi s se

con inutul evenimentului; -cum s-a ntmplat? -explica ia mprejur rilor sau contextului; -amplificarea introducerii desf surarea principalelor aspecte n

ordinea importan ei lor; -finalul relat rii, care poate cuprinde r spunsurile la ntreb rile: cine?, ce?, cnd?, unde?, de ce ?, cum? apreciat ca fiind necesatr . Stirile de fapt divers, stiri de interes uman cum mai sunt denumite (features) sunt concepute n alte modalit atmosfera evenimentului i. Ascult torul trebuie introdus n derulate n ordinea

fie c este tragic, amuzant sau palpitant. Scopul

unor asemenea informa ii fiind acela de a distra, de a-l deconecta pe ascult tor, ele pot ncepe cu o introducere n care s i se explice acestuia de ce

i este oferit

relatarea. Se apeleaz

la compara ii cu fenomente sau

evenimente asem n toare

toate pentru a emo iona. R spunsul la ntrebarea

unde este foarte important n stirea de radio, ca de altfel n toate tipurile de pres . Publicul este interesat s afle unde a avut loc evenimentul. Proximitatea evenimentului este un mijloc deosebit de atractiv n pres . Cu ct evenimentele relatate se desf soar ntrun loc mai apropiat de ascult tori, cu att interesul lor este mai mare. Asa se explic interesul ascult torilor pentru stirile difuzate de posturile de radio locale si regionale, n general pentru acest tip de pres , pe care o resimt ca fiindu-le mai apropiat . R spunsul la ntrebarea cnd nu este foarte important la radio pentru c , dup cum se stie, n programe, evenimentele sunt la zi , la or chiar. n toate informa iile dintr-un radioprogram ar trebui s se repete adverbul azi . Men ionarea momentului de desf surare a evenimentul nu se face dect n cazul informa iilor retrospective, care se transmit, n general, n primele emisiuni ale zilei, cnd se face o trecere n revist a evenimentelor din ziua precedent , ca si cazul celor anticipative. n cazurile n care se inten ioneaz s se scoat n eviden faptul c , de la producerea evenimentului pn la n

momentul difuz rii informa iei, a trecut un timp scurt se men ioneaz urm cu pu in timp , azi-diminea

, acum cteva minute etc. Cine este

autorul evenimentului este un element important, care apare, de asemenea, n informa ie. Orice eveniment are un autor. Cu excep ia ac iunilor impersonale care se refer la evenimente meteorologice ninge , plou , tun etc.

orice ac iune are un autor. (De aceea, formele de reflexiv impersonal ale verbelor sunt, sau ar trebui s fie, n general, evitate n pres . Formul ri de tipul se zice , se afirm , se realizeaz , se ob ine etc. nu ar trebui s apar n stirea de pres , pentru c i d receptorului o imagine trunchiat si vag a evenimentului, nespunndu-i si cine este autorul unui fapt

sau eveniment.) La radio, numele autorului, dac personalitate, poate fi eludat, mult mai important

nu este vorba de o dect numele fiind

men ionarea func iei sau a calit ii n care este autorul sau participant la eveniment. Dac , n multe cazuri numele fac stirea , relatarea unor

evenimente nso it de nsiruirea numelor autorilor lor d uneaz re inerii sau chiar n elegerii mesajului pentru c ascult torii vor fi tenta is se opreasc asupra numelor proprii ntrebndu-se cine or fi si stia? . Blocarea interesului asupra unor nume necunoscute d uneaz n elegerii mesajului, f cnd inutil demersul comunic rii. R spunsurile la ntreb rile de ce si cum nu sunt obligatorii n

informa ia de radio. Investigarea cauzelor unui eveniment, ca si prezentarea modului de desf surare a evenimentului sunt l sate pe seama altor tipuri de pres sau a altor tipuri de materiale. Dac stirea este important si redactorul consider necesar si util pentru n elegerea semnifica iei con inutului se mai poate r spunde si la ntrebarea ce nseamn acest lucru, prin care se subliniaz , chiar se explic semnifica ia informa iei. De re inut c la radio orice ntrebare care se pune trebuie s primeasc un r spuns ferm. La radio numai informa ii sunt sau trebuie s par vremea este probabil , celelalte

foarte sigure pentru acest mijloc de

comunicare de mas nu admite erate. Niciodat nu se va putea sti cine, ct si cnd a ascultat un program, ct si ce a re inut. Asupra stirii nu se poate reveni cu o corectur , chiar dac o informa ie se reia de mai multe ori pe parcursul a 24 de ore si este completat si, sigur, corectat dac este cazul. Dar ascult torii nu mai sunt aceiasi de la o or la alta si ca atare fiecare difuzare trebuie tratat ca si cum ar fi unic Lead-ul Fraza de nceput a unei stiri radiofonice este esen ial pentru captarea interesului ascult torului. Prima fraz la radio are si

rolul de titlu. De fapt primele 20-30 de cuvinte sunt cele care atrag si re in aten ia. ntre aceste cuvinte sunt incluse numerele, nume importante si foarte bine cunoscute de receptori, alte cuvinte cu putere de seduc ie cum ar fi :

accident, discurs, guvern, catastrof , calamitate, r zboi, atentat, aventur etc acesti termeni devin cuvinte cheie si vor fi re inute imediat de ascult tori. Ele sunt cuvinte simple, directe, cunoscute de to i receptorii, nu neologisme sofisticate. John Chancellor, prezentator de stiri la NBC, citat n manualul Radioul modern de Irene Joanescu, care, la rndul s u, preia citatul din Broadcast Writing as a Liberal Art, autor Seth Finn concepe lead-urile drept ideile fundamentale, uverturile, loviturile la int ale scriiturii stirilor. Compus corect, lead-ul r spunde la ntreb ri nainte ca ele s fie puse si promite mai multe r spunsuri n continuare . Lead-ul r spunde la cele patru ntreb ri esen iale: ce s-a ntmplat, cine sunt autorii, unde si cnd s-a produs evenimentul. Capacitatea unui text de deschidere a unei informa ii de a soca ascult torul este una din sansele textului de a fi re inut si gustat de receptor. Dac stirea de radio nu este receptat de la nceput, ea nu mai are nici o sans de a fi re inut pe parcurs pentru c sunt suficiente si numai cteva secunde, deci cteva cuvinte, de lips de interes pentru ca textul informa iei s nu mai ajung la ascult tor sau s fie n eles distorsionat. La radio exist obisnuin a cum men ionam mai sus -de a se ncepe prin

precizarea a ce s-a ntmplat. Ascult torul trebuie s re in c s-a ntmplat ceva care ar trebui s -l intereseze. Important este evenimentul n sine, elementul nou ntmplat. Celelalte elemente pot fi completate n timp; dac ascult torul va considera c evenimentul este cu adev rat nou si interesant el si va c uta ulterior elementele legate de autorul evenimentului, locul si timpul producerii sau se va interesa, dac este mai curios, de cauzele si circumstan ele n care evenimentul s-a desf surat. Dar, desigur, se poate ncepe si cu

r spunsurile la celelalte ntreb ri: unde, cine, cnd si chiar de ce sau cum, cu condi ia ca elementele cuprinse n r spunsurile la aceste ntreb ri s fie cele mai importante aspecte ale informa iei. Apelnd la literatura de specialitate, Irene Joanescu men ioneaz , urm toarele tipuri de lead-uri: lead-ul standard sau direct, care nseamn o expunere explicit , dar si selectiv , n func ie de importan , a faptelor, lead-ul de fapt divers (soft) . pentru stirile cu impact mai pu in serios si prin care se subliniaz interesul uman al informa iei; leadul ntrziat (sau aruncat sau structural) care aduce mult cu anun ul, lead-ul umbrel , care precede dou sau mai multe stiri pe aceeasi tem . Cuprinsul stirii Stilul conversa ional trebuie s domine att lead-ul ct si restul stirii. Dac lead-ul poate cuprinde punctul culminant sau chiar deznod mntul unui fapt, n corpul stirii elementele se nl n iue, de obicei, cronologic, am nuntele oferite de reporter fiind necesare pentru n elegerea

dimensiunilor, importan ei, consecin elor si pentru plasarea n spa iu si timp a unui eveniment. Dar o abunden de am nunte, n loc s fac evenimentul mai

inteligibil si mai demn de interes, i dilueaz con inutul, ascult torii re innd, de multe ori, detalii nesemnificative si mai pu in importante si uitnd adesea chiar evenimentul n sine. Evident, structura informa iei, compozi ia se adapteaz con inutului. Stirile la radio pot con ine inserturi sonore declara ii ale unor personalit scurte

i sau persoane implicate n evenimentul narat

de informa ie. Dac informa ia radiofonic ncepe, de obicei, cu prezentarea faptului, a evenimentului de c tre reporter sau prezentatorul de buletin de stiri, insertul con ine opiniile despre eveniment ale protagonistului

evenimentului sau un fragment dintr-un radioreportaj realizat la locul de desf surare a evenimentului, ntr-o ambian sonor adecvat . Stirea nu

ncepe si nu se sfrseste cu un insert. Nici emisiunea de stiri nu se termin niciodat cu o informa ie cu insert pentru c se poate ntmpla ca spa iul

alocat buletinului de stiri s fie dep sit sis se renun e exact la acest material. Regulile redact rii informa iilor la radio. Probleme de stil. Nu se folosesc metafore, epitete, hiperbole sau alte figuri de stil pentru c ngreuneaz textul si pot provoca reac ii de respingere din partea ascult torilor cu mai pu in sim poetic sau pot distrage aten ia de la adev ratul con inut al relat rii. De asemenea, figurile de stil calific un obiect, o persoan , o ntmplar e si stirbesc, n acest fel, obiectivitatea relat rii. Trebuie preferate cuvintele ct mai scurte, atunci cnd exist sinonime. Timpul verbelor, cum mai precizam, este bine a fi prezentul, iar din formele trecutului este de preferat perfectul compus pe ntru c apropie n timp o ac iune trecut si pentru precizia pe care o prezint . Dac scurt mo stire nu reducem num rul cuvintelor, ci elimin m o parte din am nuntele considerate n plus ale relat rii. Este bine s fie evita i termenii stiin ifici, specializa i si, ca atare, cunoscu i de o mas limitat de ascult tori Frazele sunt mai scurte si cu mai pu ine si mai clare subordon ri. Ascult torul trebuie s realizeze de la primul contact auditiv rela ia dintre elementele comunic rii. Pentru aceasta, ntre elementele mesajului trebuie s existe o rela ie clar ,usor de descifrat. Orice dificultate n n elegerea mesajului poate duce la renun area la recep ie. Propozi iile trebuie, de asemenea, s fie scurte si corect construite, p strndu-se topica obisnuit din gramatica limbii romne. Termenii utiliza i trebuie s fie cunoscu i de to i vorbitorii. Se apeleaz , n general, la lexicul din fondul principal de cuvinte, compartimentul de baz al limbii. Nu-si au locul n stirile difuzate la radio cuvintele arhaice, regionalismele sau neologismele prea stridente, barbarismele. Radioul este un mijloc de promovare a limbii literare. Aceast situa ie implic din partea celor ce vorbesc la microfon si o mare r spundere, pentru c modul lor de exprimare este perceput de ascult tori ca model si norm lingvistic . Numele proprii la nceput de stire nu-si au locul la radio; primele cuvinte care trebuie auzite sunt

cele denumesc func ia sau calitatea n care personajul este prezent n informa ie. Nici apelativele comune domnul , doamna etc nu se

utilizeaz ntr-o informa ie de radio. ns abuzul de nume proprii d uneaz con inutului unei stiri pentru c seriile de nume de persoane, denumiri de localit i, ri etc. fac imposibil memorarea m car a unuia dintr e aceste

substantive. Numerele, de obicei, se rotunjesc, pentru c numerele mari, cu mai multe cifre nu se pot re ine. De asemenea, nu se pot re ine frac iile, mai curnd se re in procentele ns , de obicei, procentele nu comunic mare lucru ascult torului obisnuit. Lui nu-i spune mai nimic dac i se comunic , de

exemplu, c salariul minim pe economie creste cu 3%. Mult mai mult nseamn pentru un receptor detaliul c acest salariu creste cu 300.000 de lei. Dac , de asemenea, exist ntr-o stire o formulare de tipul s-a nregistrat o crestere de 65 la sut , este mai bine s scriem s-a nregistrat o crestere de dou treimi . Nu se utilizeaz nici simbolurile sau abrevierile, dect atunci cnd este vorba de institu ii foarte cunoscute (ONU, NATO, de exemplu). De men ionat c , stirea pentru radio se scrie complet. Nici un cuvnt nu se prescurteaz , nu se folosesc simbolurile matematice (de exemplu: 1+1 = 2 se scrie ntr -o stire radio: 1 plus 1 este egal cu 2). Nu este recomandabil utiliza rea prea frecvent a pronumelor personale el , ea , ei , ele sau demonstrative acesta , aceasta , acestia , acestea , care mai apar din dorin a redactorului de a nu repeta prea des nume proprii. Pronumele pot induce n eroare denaturnd chiar sensul unor declara ii. Se impune ca o regul de baz a scrierii pentru radio

respectarea strict a punctua iei, chiar dac textul nu se vede . Semnele de punctua ie l avertizeaz pe prezentator asupra intona iei n fraz , asupra pauzelor mai mici sau mai mari, asupra accentelor. Virgula, de pild , i indic o pauz mai scurt , iar cratima i va semnaliza o pauz mai mare. Crainicii, prezentatorii si fac propriile lor semne pe texte, care s le indice frazarea. Ei si

subliniaz , de asemenea, numele pro prii, cuvintele mai dificile, cifrele sau numerele, pentru a fi aten i la lectur . Unele posturi de radio sau tv. utilizeaz anumite semne pe pagin care s indice dac stirea respectiv poate fi citit pe un ton sobru sau, dimpotriv , se recomand a fi citit cu zmbetul pe buze. Astfel, pentru a veni n ajutorul prezentatorilor, pe col ul fiec rei pagini se aplic semnul cu masca plngnd sau, dimpotriv , rznd. n acest fel crainicul si va adapta lectura la con inutul informa iei. Irene Joanescu enun sapte

puncte relevante pentru ntreaga scriitur a stirilor: 1. Scriitura pentru stiri este scurt si conversa ional . 2. Fiecare stire ncepe cu cel mai important fapt, desi stilul audio permite varia iuni pe aceast tem . 3. n radio, stirile sunt deseori scrise astfel nct s poat ncorpora interviuri nregistrate ale surselor. ncerc ms scriem stirea asa nct s nu se repete cuvnt cu cuvnt ceea ce spune interlocutorul, sau, invers, nregistrarea s repete ceea ce spune stirea. 4. Vom compune un text ce poate fi citit usor cu voce tare. Aceasta nseamn c nu vom folosi un lead rezumativ cum apare n ziare, n care cine, ce, unde, cnd, cum sunt deseori nghesuite n prima fraz usurin nimeni nu poate citi cu

atta informa ie. De asemenea, ne asigur mc toate cuvintele pe care usor. 5. Stirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci

le scriem se pronun

trebuie s fie absolut clare. Ascult torii nu se pot ntoarce s descifreze ceva ce nu au n eles. 6. Stirile radio urmeaz structura frazei unele conven ii standard privind

inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia, la

nceputul frazei n loc de sfrsit. 7. Stirile audio se concentreaz pe cele mai noi ntmpl ri. Trebuie s ne nnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri c nu r mnem n urm cu evenimentele. Ascult torii doresc s stie ce se ntmpl acum. De aceea cele mai multe stiri sunt scrise la prezent . Repeti ie si redundan Sunt dou aspecte ce in de structura compozi ional si stilistic a

informa iei. Teoreticienii n domeniul presei sunt de acord c repeti ia este

chiar necesar , ndeosebi n presa electronic , pentru a facilita n elegerea si fixarea con inutului unei informa ii. Repeti ia nseamn a spune mai mult dect o dat un detaliu, un am nunt din con inutul stirii. Se poate recurge la acest procedeu pentru a fi siguri c publicul a n eles mesajul. O veche axiom spune c , pentru a fi n eles, un lucru trebuie spus de trei ori. Dac de trei ori ar fi prea mult, de dou ori o repeti ie este admis n presa radiofonic , ca, de altfel, si ntr-o conversa ie obisnuit . Dac fa n elegere, fa nseamn de redundan de repeti ie exist o oarecare . Redundan a

nu se poate ar ta nici o clemen

utilizarea mai multor cuvinte sau expresii pleonastice. Desi

redundan a apare n stilul conversa ional, ea nu poate fi admis n scrierea pentru radio si, ca atare, elementele redundante trebuie eliminate.Tipologie n teoria presei sunt frecvene ncerc rile de stabilire a unei tipologii a stirilor. Criteriile de clasificare sunt diverse. De pild , n func ie de con inut, stirile sunt economice, politice, culturale, sociale, sportive, fapt divers . Andrew Boyd propune urm toarele grupe de interese care l pot ghida pe reporterul ncep tor n abordarea unor institu ii si domenii ce prezint maximum de interes pentru ascult tori Urgen e. Serviciile de urgen umane, care prezint reprezint puncte ale unor drame accidente,

cel mai mare interes pentru receptori

catastrofe naturale, incendii; Crime cresterea ratei criminalit ii reprezint o surs de informa ii.

Crimele, r pirile, violurile, jafurile i intereseaz pe oameni, care vor s stie tot ce se ntmpl n afara c minului lor. Prezentarea unor asemenea evenimente se face n mai multe faze de la desf surarea ntmpl rii, la opiniile poli iei si,

eventual, la pronun area verdictului. Oricum, ziaristul are datoria s aminteasc si pedepsele ce se aplic n cazurile de fapte antisociale.

 Activitatea administra iei centrale si locale

orice ac iune a

administra iei centrale sau locale intereseaz publicul. Dar buletinele de stiri nu trebuie s devin emisiuni ale prim riilor sau ale guvernului. De aceea, se impune o selectare a acelor nout i care intereseaz n cel mai mare grad

cet eanul si anume fapte, hot rri care mai mult sau mai pu in i afecteaz via a lui si a familiei sale. Planificare si dezvoltare. Publicul este dornic s afle ce se pune la cale pentru cresterea nivelului s u de confort drumuri, construc ii de locuin e,

magazine, scoli, spitale etc. Conflicte si controverse -confruntarea de idei, de pozi ii pro si contra intereseaz totdeauna ascult torii. Ac iuni ale grupurilor de presiune. Anumite persoane se asociaz n grupuri care au anumite revendic ri. Faptele si cererile lor mitinguri, alte forme de protest, precum si reac iile oficialit ac iuni pot constitui subiecte de informa ii de mare interes. Industria marea majoritate a oamenilor si are sursa de trai din dezvoltarea unor ii ntr-un greve, marsuri, ilor la aceste

salariile ob inute din industrie. De aceea, orice ac iune

ntreprinderi sau, dimpotriv , nchiderea sau reducerea activit anumit sector sunt subiecte de stiri apreciate de ascult tori. S n tate informa ie.

orice problem de s n tate poate constitui subiect de

Interesul uman -aceast categorie de informa ii se refer la lucruri deosebite care li se ntmpl unor oameni obisnui i. Personalit stiri. Sportul mul i ascult tori suport un buletin de stiri pentru c stiu c , i faptele persoanelor publice pot fi oricnd subiecte de

la sfrsit, li se vor oferi cteva informa ii din lumea sportului preferat.

 Informa ii de sezon

legate de anumite s rb tori, de anotimpuri si de

vacan e intr n preferin ele ascult torilor. Stiri de interes local acestea nu pot lipsi din buletinele de informa ii

difuzate de sta iile locale, pentru c oamenii sunt interesa i mai ales de ceea ce se ntmpl n imediata lor apropiere. Vremea companiile de radio si de televiziune cheltuiesc mul i bani

pentru a ob ine informa ii meteorologice ct mai exacte. De obicei, informa iile despre vreme sunt prezentate la sfrsitul emisiunilor, dar, n momentele producerii unor evenimente meteo deosebite, acest gen de stiri ine capul de afi al emisiunilor. Trafic dup vreme, al doilea lucru pe care ascult torii doresc s -l afle

este cum se circul prin oras, n zona n care locuiesc sau prin ar . Redactorii de stiri in seam de faptul c mai toate automobilele si camioanele posed aparate de radio. De aceea, audi en pe mijloacele de circula ie auto este

foarte mare. Unele posturi de radio si-au creat chiar canale speciale pentru conduc torii auto. Animale num rul iubitorilor de animale este tot mai mare n lume si

cuprinde toate categoriile de vrst sau profesionale. De aceea, pentru ei, din programele de informa ii nu trebuie s lipseasc acele stiri despre respectarea sau nerespectarea legisla iei de ocrotire a animalelor, faptele nostime sau tragice ale c tor protagonisti sunt cei ce nu cuvnt . n func ie de structura lor, stirile sunt: simple enun uri (flash-uri); explicative (se pune accentul pe r spunsul la ntrebarea de ce? ) ; contextuale (background ce permite cititorului cunoasterea

antecedentelor evenimentului); de sintez (un rezumat al etapelor de desf surare a evenimentului).

Mai trebuie s ad ug m acestor tipuri de clasific ri si alte observa ii. n dorin a de a capta interesul ascult torilor si de a face fa concuren ei pe

undele hertziene, realizatorii de programe de informa ii caut acele subiecte bomb cu care s -si deschid programele. Con inutul stirii reclam difuzarea urgent pentru ca postul s -si men in calitatea de a fi primul care difuzeaz o informa ie extrem de important . Uneori asemenea informa ii se difuzeaz prin transmisie direct si prin ntreruperea altor programe.. Spre deosebire de acest tip de informa ii denumite si hard news sau breaking news , exist si stiri care pot fi difuzate si mai trziu f r ca nimeni s piard ceva. Acestea sunt stirile soft. Dar mai exist si stiri perene, care pot fi difuzate oricnd, deoarece ideea sau problema pe care o trateaz nu-si pierde actualitatera. n prezent, stirea de radio a devenit starul serviciilor de informa ii. Oamenii asteapt de la radio n acest moment cnd concuren a n primul rnd, muzic si stiri. Stirile ii, stirile

televiziunii este tot mai puternic resim it

cele mai rapide pot fi transmise numai prin radio. Datorit rapidit

radio au o mai mare credibilitate n rndul receptorilor dect cele difuza te prin alte tipuri de pres . Superioritatea radioului const n prioritatea transmiterii stirilor, iar n teoria presei c

prioritatea m reste totdeauna credibilitatea. Se afirm

succesul este asigurat dac anun i primul stirea. Potrivit unor sondaje, la care ne-am mai referit, jum tate dintre americani afl de la radio stirile despre evenimente importante. Prioritatea n relatarea evenimentelor este o calitate determinat de mobilitatea programelor, costurile mai reduse de transmitere, mijloacele tehnice mai pu in sofisticate dect cele ale televiziunii.

Grupajul. Rubricizarea Din totdeauna si n toate domeniile, omul a avut si are tendin a de a-si dr mui eforturile. n ra ionalizarea str daniilor lui de a gndi sau de a se exprima, el si-a n scocit unelte proprii. A ap rut de mult, poate chiar de la nceputurile presei, tendin a de a grupa tematic subiectele pentru a-i da receptorului posibilitatea s -sig seasc mai rapid informa iile preferate. Caracterizat prin unitatea de con inut, de titlu si de stil, precum si de spa iul fix n pagina de ziar, rubrica a nceput s fie r spndit si n radio programe. Rubricile au mare c utare si se difuzeaz n toate emisiunile.

Grupajele de stiri din domeniul sportului, informa ii meteo, rubricile de stiri culturale, utilitare, reclamele etc. toate au aceleasi ore de difuzare, n fiecare

zi sau n aceleasi zile, cu aceleasi semnale de introducere si de final. n acest fel, ascult torul ar putea chiar s -si potriveasc ceasul dup rubricile preferate pe care le urm reste. Recomand ri Stirea trebuie s fie obiectiv sau s par ct mai obiectiv . De aceea nu trebuie s cuprind nici un fel de aprecieri personale ale autorului sau autorilor. Nu sunt utile n emisiunile consacrate drept serioase stiri, radiojurnale buletinde de a

brfele, orict de picante ar fi. Via a intim

personalit ilor, scandaluri, alte stiri de senza ie mai ales negative pot fi incluse n rubrici speciale. Nu este obligatorie divulgarea surselor unor informa ii, numai c acestea trebuie temeinic verificate. n general, acele informa ii din surse care doresc s -sip streze anonimatul nu se difuzeaz , ci sunt p strate n carnetele de noti e personale ale reporterilor pn la confruntarea cu alte surse sau pn la confirmarea producerii evenimentului. Cei ce se gr besc cu anun area unui eveniment de senza ie urmnd datele furnizate de surse neverificate risc

s se compromit

si ei si postul de radio pentru care lucreaz

si mai sunt n

primejdie s suporte rigorile justi iei. Orice informa ie trebuie verificat cel pu in din dou surse. Cine se gr beste si utilizeaz o singur surs de informare, risc fie s prezinte faptele trunchiat, lipsite de componentele relevante, fie s cad sub influen a opiniei subiective a celui ce culege informa ia. Reporterul aduce de pe teren mult mai multe date dect cele i-ar fi necesare pentru redactarea unei informa ii. Datele suplimentare pe care le de ine i sunt utile pentru alte materiale sau i pot fi solicitate de editor pentru a rescrie stirea. Camera stirilor News Room Sistemul de organizare a

produc iei de stiri are, la radio, o configura ie aparte prin Camera stirilor News Room , al c rei model este preluat de la BBC. Principiul dup care func ioneaz acest compartiment este acela ca to i cei implica i n procesul de culegere, redactare, difuzare si prezentare a informa iilor si n elaborarea si difuzarea emisiunilor informative ntr-o echip buletine de stiri, radiojuranale s lucreze

puternic sudat , n care comunicarea, conlucrarea, chiar

solidarizarea s ating cote maxime. Existen a si func ionarea spiritului de echip este condi ia esen ial n reusita acestui demers gazet resc, de maxim importan pentru orice post de radio.

Mai mult, spiritul de echip la Camera stirilor are chiar o component concret , material . To i membrii unei echipe trebuie s se afle mpreun , n aceeasi nc pere pentru a putea comunica mai operativ, pentru ca ori ce repartizare de sarcini si atribu ii, modific ri de atribu ii, modific ri de emisiuni prin apar ia unor noi evenimente n spa iul orar al zilei acoperit de echip s se produc cu maximum de operativitate si de eficien inutile. Deci, n aceeasi nc pere se afl ,f r discu ii sic ut ri

redactori, editori, comentatori,

realizatori de emisiuni si prezentatori. Ei lucreaz n ture pentru a acoperi

ntreaga durat a programului de emisie. Fiecare tur are un coordonator, unul sau mai mul i editori, unul sau mai mul i comentatori, mai mul i prezentatori. La unele posturi de radio calit ile de redactor realizator si aceea de prezentator sunt ntrunite de aceeasi persoan . Se realizeaz n acest fel o economie de personal, dar si o calitate superioar a emisiun ilor pentru c prezentatorul nu mai este un simplu crainic-lector, ci el cunoaste bine evenimentul pe care l prezint n informa ia pe care o citeste la microfon. Seful de echip sau coordonatorul alc tuieste sumare, repartizeaz membrilor echipei subiectele, vegheaz asupra pagin rii informa iilor, se preocup de realizarea comentariilor ce vor fi incluse n emisiune, de coresponden ele din ar si din str in tate, de interviurile sau de alte materiale ce urmeaz a fi incluse n emisiuni. Fiecare radioprogram are un realizator, care colaboreaz strns cu seful de tur din Camera stirilor si si procur de la acesta materialele necesare, se preocup de modificarea, rescrierea si corectarea lor, stabileste cine si ce prezint pe post. n Camera stirilor se mai afl si toate sursele de stiri: terminale pe

telexuri sau pe e-mail ale principalelor agen ii de stiri, colec ii de ziare, televizoare fixate pe canalele de stiri . Accesul n aceste nc peri este foarte limitat. n afara echipei de serviciu, celorlal i redactori nu le este permis intrarea n Camera stirilor dect dac sunt chema i de seful de tur pentru l muriri suplimentare sau pentru a livra stirile aduse de pe teren. Camera stirilor este inima unei redac ii de informa ii. Aici se stie tot, se produce fiecare informa ie ce va fi difuzat pe post. Aici se primesc

informa ii de la reporteri de teren, cei numi i de americani foot reporters . Ei transmit informa iile n Camera stirilor pentru a fi rescrise si pentru a le da o form menit s le fac apte spre a fi difuzate pe post. Acest proces de rescriere - rewriting este un proces dificil si plin de r spundere.

n Camera stirilor cei ce rescriu textele informa iilor au datoria s verifice fiecare detaliu. n lumea presei radiofonice exist o lege: nici o stire nu se difuzeaz dac nu este confirmat de cel pu in dou surse. Cei ce lucreaz la Camera stirilor au obliga ia de a face aceast confruntare ntre surse si de a men iona eventualele diferen e constatate la diferitele surse consultate. Pentru a rescrie o stire si a o propune spre difuzare, redactorii din Camera stirilor trebuie s fie persoane foarte informate, la curent cu toate evenimentele interne si interna ionale, astfel nct ei s selecteze sis fie capabili s

ierarhizeze informa iile. Tot redactorii de la Camera stirilor

hot r sc ce si unde, pe parcursul unei emisiuni, se introduc inserturile de interviuri, declara ii, radioreportaje. Ei ascult , scurteaz , redacteaz textele de prezentare a benzilor. n Camera stirilor se afl si secretarii de emisie, care au n grij buc t ria ntregii emisiuni: verificarea textelor, a pagin rii, ntocmirea

sumarelor pentru fiecare emisiune, preluarea apel urilor telefonice. Tot secretarii de emisie urm resc emisiunea atunci cnd se difuzeaz pe post si sesizeaz n scris greselile. Produc ia programelor de stiri Sistemul de organizare a produc iei de programe de informa ii este la fel de precis pus la punct ca si ntr-o organiza ie militar . Fiecare membru al echipei si cunoaste perfect ndatoririle, le execut f r nici un fel de

comentariu, pred materialele la timp si imediat reia lucrul pentru urm toarea emisiune. La nceputul fiec rei ture, n camera stirilor se desf soar o sedin de

sumar. Sunt anun ate principalele evenimente ale tronsonului orar acoperit de echip , cine va merge pe teren pentru procurarea informa iilor pentru ce emisiuni, ce dimensiuni va avea fiecare relatare. Sedin a este condus de

editorul de serviciu si la ea asist

toate compartimentele redac ionale

implicate n programele de informa ii. Multe dintre evenimente sunt cunoscute din ziua precedent , ntruct reporterii, pe teren, au aflat de la persoane sau institu ii competente despre ele. Aceste evenimente sunt doar reconfirmate si li se adaug elementele nou aflate n leg tur cu desf surarea lor. Unul din redactorii din camera stirilor are ndatorirea de a citi n permanen informa iile difuzate de agen iile de pres sau de alte surse

ziare, serviciile proprii de monitorizare etc. Aceste informa ii sunt verificate cu mare aten ie. La aflarea unui subiect important, reporterii sunt trimisi pe teren pentru a afla si alte detalii interesante despre respectivul eveniment. Urm toarea etap a acestui proces este echilibrarea subiectelor. ntr-o emisiune de informa ii trebuie cuprinse toate tipurile de subiecte care i intereseaz pe ascult tori politice, economice, sociale, fapt divers, sport etc.

Ponderea fiec reia dintre aceste grupaje este stabilit de editor. Este stabilit , totodat , modalitatea publicistic ce va fi folosit : informa ia propriu-zis ,

instantaneul, un scurt interviu, nota etc. n fiecare program de informa ii este necesar alternan a mijloacelor de expresie publicistic , pentru c stirile citite de crainici pot plictisi ascult torul, orict de interesante ar fi subiectele. Dimpotriv , vocile protagonistilor implica i n evenimente, scurte secven e sonore realizate la fa a locului, n ambian a specific prezentate, strnesc interesul si conving ascult torii. Orice ntmplare are mai multe unghiuri de interpretare. Fiecare protagonist sau martor al unei ntmpl ri poate avea propria sa versiune n prezentarea faptelor. Stirile de importan na ional sunt mai simplu de a ntmpl rilor

l murit pentru c se refer la evenimente importante n sine, fie c strnesc reac ii pro sau contra. Faptele cuprinse n acest gen de informa ii implic

interesele unor mase largi de ascult tori si nu au nevoie d e mai multe unghiuri de abordare, ci doar de opinii care s exprime adeziunea sau delimitarea de asemenea fapte. Stirile de interes uman sau de interes local sunt mai dificil de apreciat. n acest caz, reporterul va prezenta evenimentul asa cum s-a desf surat si va solicita si opiniile, punctele de vedere ale celor implica i sau ale martorilor, care vor prezenta, de multe ori, versiuni originale asupra desf sur rii evenimentelor. De ce sunt necesare aceste m rturii, chiar dac nu aduc elemente inedite de cunoastere ? Pentru c sporesc credibilitatea informa iilor, conving

ascult torii c faptele narate chiar au avut loc, la locul si ora indicate de reporter. Principala dificultate pentru reporter este g sirea persoanelor celor mai indicate pentru a acorda aceste scurte declara ii sau pentru a r spunde la cteva ntreb ri. El nu trebuie s -si piard timpul solicitnd declara ii unor oficialit i minore, ci trebuie s insiste n a aduce n emisiune cele mai credibile persoane, oameni cu atribu ii importante n sectorul respectiv. n aceste cazuri, o rela ie bun cu purt torii de cuvnt ai institu iilor respective poate fi de un real ajutor, pentru c acestia sunt obliga i, prin statutul lor profesional, s r spund ntreb rilor ziaristilor sau s -i ndrume c tre cea mai competent persoan n domeniul respectiv. Pentru a economisi timp si energie, reporterul nu trebuie s se lase impresionat de o secretar sau de un sef de cabinet. El trebuie s fie tenace si s nu renun e prea usor atunci cnd i se spune c demnitarul pe care l caut vorbeste la telefon pe alt linie sau tocmai a intrat ntr -o sedin . Reporterul va astepta, va insista, va reveni cu un nou apel pentru c rar se ntmpl ca secretara sau seful de cabinet s -l caute, n momentul cnd demnitarul va avea o clip de r gaz. n cel mai r u caz el se va interesa ce alt persoan l poate

nlocui n problema respectiv pe seful mult prea ocupat si va apela la serviciile acesteia.

UTILIZAREA GENURILOR PUBLICISTICE DE RADIO N EMISIUNI COMPLEXE STIREA I.Defini ie Literatura de specialitate con ine o gam vast de defini ii. Melvin ii

DeFleur si Everette Dennis, definesc informal stirea ca o imagine a realit ob inut repede n circumstan e dificile .

Profesorul de jurnalism de la Universitatea din O regon, Ken Metzler, ofer o alt defini ie: stirea este o relatare prompt , succint a informa iei factuale despre evenimente, situa ii si idei (inclusiv opinii si interpret ri) calculat s intereseze o audien nconjur tor . Thomas Franklin ofer o defini ie mai extins : orice expunere de sis -i ajute pe oameni s fac fa mediului

ntmpl ri actuale, nep rtinitoare, corecte, afectnd interesele, via a si bun starea persoanelor care citesc, ascult sau privesc acea prezentare . Prin urmare, orice ntmplare ce poate interesa sau afecta oamenii este stire.

II.Caracteristici Suntem confrunta i cu nenum rate posibilit i de stiri n fiecare zi. Unele

situa ii sunt n mod clar stiri, altele nu. Mul i cercet tori si jurnalisti au realizat clasific ri care se refer la reprezentarea aspectelor fundamentale ale aprecierii stirilor. n primul rnd, stirile sunt factuale. Aceasta nseamn , dup cte stiu cei care le preg tesc, c stirile con in fapte adev rate. Totusi exist mai multe feluri de fapte: exist fapte importante, adic evenimente si exist opinii.

Prezentarea unei opinii cu impact social poate fi considerat o alt form de prezentare a evenimentelor, evenimente rezultnd din prezentarea opiniilor. Elementul factual n prezentarea evenimentelor si opiniilor, este c evenimentele s-au ntmplat si c opiniile au fost exprimate. Stirile sunt nout i. Mul i dintre noi sunt interesa i de ntmpl rile

recente. Uneori acest interes n stirile noi este o func ie a curiozit ii, n timp ce alteori este o necesitate direct de a cunoaste informa ia de ultim or . Ele sunt interesante pentru un num r semnificativ de persoane semnificativ este o cantitate foarte incert . Avem astfel defini ia a ceea ce constituie n general o stire: stirea este prezentarea unor evenimente, fapte si opinii recente, care intereseaz un num r semnificativ de persoane. Amploarea si anvergura unui eveniment au un impact direct asupra valorii sale de stire. Aspectele neobisnuite ale unui eveniment reprezint o alt caracteristic pentru m rimirea valorii de stire. Stereotipul omului care musc un cine se men ine adev rat n stiri. Stirea este generat cnd se ntmpl ceva iesit din comun. Evenimentul nu trebuie s fie neap rat cutremur tor, el poate fi de-a dreptul stupid. Trebuie de asemenea s stabilim grani a dintre evenimente si pseudoevenimente. Conflictul. Orice lupt ntre oameni, grupuri sau na iuni poate fi desi num r

interesant . Conflictul este cel care ne atrage aten ia, poate duce la schimbare, iar schimbarea ne poate afecta via a. Dac ar fi s facem o compara ie, ntre un cotidian, o emisiune de stiri de televiziune si un buletin de 5 minute de stiri radio, am putea spune c de fapt toate trateaz aceleasi evenimente. Limit rile de timp oblig ns radioul la dou restric ii importante: n primul rnd stirile radio sunt mult mai selective; folosesc mai pu ine din temele zilei dect o face un ziar.

n al doilea rnd, stirile radio sunt mai pu in detaliate dect cele tip rite. Ele trebuie s fie mai scurte, iar aceast reducere este realizat mai ales prin eliminarea detaliilor. Se poate argumenta c se pot oferi mai multe detalii n comunicarea radio utiliznd scrierea mai concentrat , sc znd mai degrab num rul de cuvinte dect cel de am nunte. Abordarea fundamental a unei stiri radio o reprezint men inerea num rului de fapte si detalii la nivelul minim. Trebuie s t iem cuvintele inutile, cum am face -o n orice tip de scriitur de pres .

III.Tipuri de stiri Jurnalistii occidentali utilizeaz termenii de stiri hard si stiri soft pentru a descrie materialele pe care le produc. Cei mai mul i jurnalisti sunt de acord cu principiile care fac o stire s fie hard . Ea este un text con innd o idee puternic , dramatic , ce va strni instantaneu interesul publicului. Stiri despre dezastre, crime sir zboi; stiri despre evenimente politice majore; stiri despre personalit i. o personalitate, cu att este mai

Cu ct este mai proeminent

important stirea. Un eveniment care afecteaz o mie de persoane nseamn o stire mai puternic dect un eveniment care afecteaz numai zece. Stirile hard sunt nout i, desi nu este necesar ca ele s se petreac exact

n momentul n care sunt prezentate pentru a fi calificate ca atare. Termenul de stire soft poate induce n eroare. El d impresia c stirea nu este bine

focalizat ,c este mai pu in important dect un hard. Soft nu nseamn neimportant. Stirile pot fi umoristice si sarcastice, dar acest lucru nu nseamn c nu ating subiecte serioase. O stire soft exist sub multe aspecte. n unele cazuri, soft, este sinonim cu nsemnnd o stire care apeleaz interes uman ,

la emo iile umane fundamental, chiar dac nu este un subiect nou, de impact. Cercet torii au aflat c publicul prefer s afle informa ii despre oameni, mai degrab dect despre lucruri. Astfel, stirile soft sunt deseori latura uman a stirilor hard.

IV.Organizarea si structurarea stirilor Tipuri de structur a stirii Indiferent de tipul de lead, cele mai multe dintre elementele de baz cine, ce, cnd, unde, cum, de ce trebuie incluse n stire dar nu le putem

include pe toate ntr-o singur fraz simpl , coerent , pentru lead; le alegem deci pe acelea care sunt cele mai importante pentru stire. Cele mai utilizate sunt: Unde: fiindc posturile de radio au o att de mare audien unui eveniment este foarte important . Cine: identifica i un vorbitor prin func ie nainte de a-i da numele. Cnd: aproape toate stirile din radio se petrec ast zi, evita i folosirea a.m. si p.m. Exist patru tipuri de structuri obisnuite pentru construirea unei stiri radio: Problem -solu ie. Cea mai obisnuit structur ncepe cu prezentarea problemei, ofer sprijin prin inserturi sonore si fapte, d contextul si discut solu iile dac ele exist . Succesiunea temporal .O stire poate duce ea ns si la ordonarea ideilor n func ie de timp. Cum stirile radio trebuie s fie ct mai actuale , secven a de timp este de obicei o cronologie invers care ncepe cu ac iunea prezent , merge spre trecut, si sfrseste cu un element viitor. Clepsidra. Aceasta structur este tot un fel de succesiune temporal . Se ncepe cu un lead rezumativ si apoi se construieste stirea cronologic. Circular. , localizare

Imagina i-v stirea ca un cerc. Punctul principal este lead-ul. Toate punctele de sprijin ar trebui s fie legate de ideea din lead. Spre deosebire de piramida inversat unde ideile sunt plasate n ordinea descresc toare a importan ei, ntr-o construc ie circular fiecare parte a stirii este egal important . Sfrsitul se poate referi la ideea din lead. Insertul sau t ietura Reprezint echivalentul utiliz rii citatelor n presa scris . Dar exist o diferen . n jurnalistmul tip rit, citatele nt resc ideile

principale ale stirii. n radio, insertul duce stirea mai departe. O stire bun de radio va combina inserturile si scriptul pentru a da un material complet de la nceput si pn la sfrsit. ntr-o prim etap trebuie alese inserturile, iar scriptul construit n jurul acestuia, si nu invers. Alegerea t ieturilor de band este prin ea ns si o art . n timp ce sunt alese t ieturile ziaristul trebuie s constientizeze n fiecare clip ce vrea s transmit : Care sunt faptele? Care sunt evenimentele importante care au avut loc? Care sunt ideile principale? Un mod simplu de eficientizare a acestor opera iuni este conceperea unei liste cu detalii. Un lucru foarte important de re inut pentru acela ce redacteaz stirea este urm torul: nu sacrifica i con inutul pentru form ! Dac scriitura de ziar este structurat ntr-o piramid inversat ceea ce

nseamn c informa ia cea mai important este inclus n lead, urmat de cele mai importante detalii, scriitura radio este liniar ; are un nceput, un cuprins si o ncheiere. Inserturile sonore Este bine s utiliz m inserturi sonore atunci cnd: Interviul nregistrat exprim mai mult opinie dect fapte concrete. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine dect persoana intervievat , dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva.

Exist altceva n segmentul de interviu care d autoritate sau interes suplimentar t ieturii (sirene n fundal sau zgomotul unei zone n construc ie). Segmentul de interviu reprezint drama uman . Inserturile nu trebuie s fie cutremur toare pentru a fi eficiente. Orice ofer comentariu, un plus de claritate, sau un unghi interesant merit folosit. Inserturile sunt eficiente cnd con in sunetele evenimentului. Jurnalistii radio exploateaz inserturile la maximum atunci cnd las sunetul cunoscut si ca sunet brut sunetul singur,

si vocile s spun stirea. Un alt lucru important: nu

ncepe i si nu sfrsi i stirea cu un insert. Se ncepe stirea cu propria voce, si insertul este mutat ceva mai jos. Lans rile si anun urile n redactarea unei stiri pentru jurnalele de actualit i complexe,

nceputul unei stiri nu nseamn primele cuvinte ale reporterului. Sunt primele cuvinte ale gazdei, prezentatorul. Punctul de plecare este numit lansare sau introducere gazd . Lansarea ar trebui s dea faptele de baz ale stirii si s spun

ascult torului de ce stirea este important . Ar trebui scris astfel nct s conduc direct la partea de text a reporterului. Lans rile pot preceda si pachetul de stiri al unui reporter. Acestea sunt scrise mai mult ca un lead dar nu trebuie s repete lead -ul reporterului. Un anun nseamn cteva propozi ii care au rostul de a ispiti

ascult torul s r mn pe post pentru stirea ce va veni dup publicitate sau urm torul buletin.

V.Scrierea stirilor Bazele scriiturii unor stiri de radio Exist 7 puncte relevante n redactarea unei stiri de radio:

Scriitura pentru stirile audio este scurt si conversa ional . Fiecare stire ncepe cu cel mai important fapt astfel nct s poat ncorpora interviuri nregistrate ale surselor. Vom compune un text ce poate fi citit usor cu voce tare. Stirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie s fie absolut clare. Stirile radio urmeaz unele conven ii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia la nceputul frazei n loc de nceput. Stirile radio se concentreaz pe cele mai noi ntmpl ri. Stirile sunt scrise la prezent.

Lead-ul Lead-ul este semnalul ca audien a s nceap s asculte, de aceea nu trebuie s con in detalii importante. Nu este lead-ul din presa scris : cine unde cum ce

de ce? La una sau dou din aceste ntreb ri tradi ionale se

poate r spunde, dar nu la toate. Orice detalii includem ntr-un lead difuzat pe calea undelor, ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Trebuie s presupunem c audien a nu va da aten ie primelor cteva cuvinte ale lead -ului. Jurnalistii radio si-au dezvoltate propriul lor stil de scriere a lead-ului, unul ce a atras aten ia ascult torului, l-a introdus usor n subiect cu unul sau dou fapte importante. Fraza de nceput ntr-o stire radio este asem n toare unui titlu de ziar. Din cele 6 ntreb ri, cele dou la care este posibil s r spundem n lead sunt Ce? si Unde? . De ce? este o ntrebare la care nu se r spunde aproape niciodat ntr-un lead radio. Cele mai multe lead.-uri pot fi grupate n patru tipuri fundamentale:

Lead-ul standard (direct)

este o expunere explicit

a faptelor,

utilizndu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea aten iei ascult torului. Este forma cea mai obisnuit de lead. Lead-ul de fapt divers (soft) imediat pot fi mai multe posibilit pentru stirile cu impact mai pu in serios si i de alegere n scrierea lead-ului. De pild se

poate alege un lead ce prezint un unghi de interes uman al stirii, un unghi de prevedere a viitorului sau un lead ce leag stirea de alte subiecte. Lead-ul ntrziat numit uneori si lead aruncat sau structural, aceast

form reprezint un adev rat anun pentru audien . El spune pu in despre faptele din stire, dar introduce o afirma ie sau o ntrebare provocatoare, la care audien ar spunde Oare despre ce e vorba sir mne pe recep ie. Lead-ul umbrel uneori dou sau mai multe stiri pot fi strns legate nct fraza lead a jurnalului

ntre ele, sau pot fi de o asemenea importan

trebuie s acopere mai mult dect o stire. n acest caz va fi necesar s scrie i un lead umbrel , numit uneori si trecerea n revist .

Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. Exist cteva abord ri folosite n mod obisnuit n prezentarea informa iilor: Succesiunea cronologic folosit pentru stirile n care exist o

succesiune a evneimentelor. Este comun pentru stirile despre crime, dezastre, accidente etc Succesiunea efect cauz Succesiunea ac iune reac iune folosit mai ales pentru stirile n care

exist mai mult de un singur punct de vedere

Nume de persoane Numele fac stiri este o axiom banal pentru jurnalisti, dar adev rat pentru toate tipurile de stiri reviste, radio sau televiziune. n textul de ziar, numele din lead este cel care atrage aten ia. Dar n stirile radio, dac ncepem cu un nume, ascult torul nu este gata s -l aud , si probabil nu-l va auzi, petrecnd restul timpului stirii ntrebndu-se despre cine vorbim. De aceea este necesar s indic m ascult torului c va ap rea un fie ele pentru ziare,

nume n stire. Acest lucru se face printr-o fraz descriptiv . Regula general este amnarea celor mai multe nume sau denumiri pn n a doua sau a treia fraz . Dac numele este larg cunoscut si este un

instrument de atragere a aten iei prin el nsusi, atunci este posibil ca el s nceap stirea. Dar dac ncepem cu un nume, trebuie s ne asigur mc el este cunoscut bine de to i ascult torii. Sunt cazuri n care nu este indicat utilizarea numelor, mai ales cnd stirea nu include persoane locale. De exemplu prezentarea unui accident aviatic n Floren a care a ucis 125 de pasageri este important , dar numele lor nu are nicio semnifica ie pentru ascult torii care nu sunt din Floren a. Este suficient s d m numele lor. Citatele directe n scriitura radio, citatele care apar n script care sunt nregistrate nu cele

sunt n general parafrazate. Aceasta nseamn c ele

sunt rescrise, dar reflect cu acurate e ceea ce a spus persoana implicat n eveniment. Exist dou motive principale pentru a face aces t lucru: este dificil de citit un text care con ine citate exacte, nu exist un mod convenabil de a indica un citat. Ghilimelele nu servesc la nimic n textul difuzat. Nu se uitilizeaz citez si am ncheiat citatul sau astfel de indica ii pe post, cu excep ia cazului cnd citatul este att de important sau bizar nct vrem s ne

asigur mc

ascult torii

n eleg

perfect

acestea

sunt

cuvintele

interlocutorului si nu ale prezentatorului. Putem alege s construim o stire povestit parafraznd citatul, n loc s -l difuz m direct. Un lead anun ar merge n astfel de situa ii. Situa iile sunt multiple, este imposibil s existe o regul de aur n ceea ce priveste utilizarea citatelor, exist ns cteva linii generale: Nu folosi i citate directe lungi. Este imposibil pentru un ascult tor s urm reasc o afirma ie lung , complex . Este mult mai eficient s le rupe i n citate indirecte prin parafrazarea sursei. Dac este necesar s folosi i un citat lung, rupe i-l prin numirea sursei de mai multe ori n timpul citatului. Indica i ntotdeauna exact audien ei cnd ncepe si cnd se termin citatul. Selectarea stirilor Redactorii sefi si editorii de rubric urm toarele criterii pentru a alege dintre stirile existente: Audien a o stire trebuie s fie relevant pentru audien a sa Oportunitatea anumit oportunitate Impactul impactul stirii depinde de ct de mult audien este ca jurnalisti trebuie s g sim un unghi ce d stirii o pot utiliza

afectat , ct de direct este efectul, si ct de imediat este acesta Proeminen a numele sunt importante n stiri, binen eles cele care

sunt usor de recunoscut, proeminente Proximitate oamenii sunt interesa i de evenimentele care se ntmpl

ct mai aproape de ei, sau n care poate fi dezvoltat un unghi local. Acest criteriu este strns legat de impact, fiindc stirile locale vor avea un impact mai mare asupra audien ei locale Conflictul publicul va r mne atent la astfel de teme atta timp ct

rezultatul este incert Ineditul

Personalizarea.

INTERVIUL Defini ie Interviul este genul ce constituie inima jurnalismului audio-vizual. Succesiune de ntreb ri si r spunsuri ntr-o ntrevedere solicitat de ziarist, el reprezint o conversa ie mediatizat . Interviul este genul jurnalistic cel mai utilizat, att ca modalitate de colectare a informa iei ct si ca element de sine st t tor n con inutul unei emisiuni. Tipuri de interviu Dup modul de realizare: Interviu instantaneu este folosit mai ales ca ilustra ie audio n

buletinele de stiri, pentru c adaug credibilitate prin introducerea surselor n comunicarea direct cu ascult torii. Interviul preg tit folosit pentru ob inerea de informa ii, opinii,

explica ii etc. si poate fi folosit att ca baz pentru realizarea altor tipuri de emisiuni (reportaje, buletine de stiri, anchete, comentarii, emisiuni complexe), ct si ca material de sine st t tor. n func ie de circumstan ele realiz rii: interviuri prin ntlnire direct reporterul si interlocutorul aflndu-se

fa -n fa , ntr-un loc ales de comun acord dinainte (n cazul unui interviu preg tit) sau la locul evenimentului (n cazul ntlnirilor neprev zute) interviuri la fa a locului realizate n timpul producerii evenimentului sau imediat dup

eveniment si difuzate n urm torul buletin de stiri interviuri la o conferin de pres este mai bine ca interviul luat unui

purt tor de cuvnt la o conferin

de pres s fie luat la sfrsitul ntlnirii. De de pres este lent

cele mai multe ori, ritmul cuiva care vorbeste la o conferin

si poate fi iritant pentru radio. Totusi, n unele cazuri, cuvintele nregistrate n prima variant a rostirii lor fac stirea mai interesant . Interviuri n direct participare direct inserturile de interviuri live dau senza ia de

a ascult torului la emisiune, dar au dezavantaj ul c

reporterul pierde un anumit control asupra situa iei. Interviuri prin telefon Dup con inut: interviul informativ este tipul de interviu cel mai obisnuit si poate

constitui un material factual pentru stiri sau poate fi porcesat pentru a deveni un material de sine st t tor. Ordinea ntreb rilor este important pentru ca detaliile s fie clare. O discu ie preliminar este util pentru a puncta

informa ia necesar si pentru a da timp interlocutorului s -si aminteasc sau s consulte unele date. Tot n aceast categorie intr interviul descriere, care este o m rturie

dar nu din partea actorului nsusi, ci din partea celui care asist sau a asistat la evenimente si care transmite stirea martor. Interviul interpretativ este cel n care reporterul furnizeaz faptele si un alt jurnalist, un observator, un simplu

cere interlocutorului s le comenteze sau s le explice. Scopul este de a expune ra ionamentul acestuia si de a permite ascult torului s judece prin prisma valorilor sau priorit interviu: interviul de analiz este interviul n care interlocutorul ncadreaz dat , si ilor lui. n aceast categorie intr trei subtipuri de

evenimentul sau situa ia ntr-un cotext precis, ntr-o perspectiv r spunde la ntrebarea-cheie de ce? interviul de comentariu despre...?

se bazeaz pe ntrebarea care este p rerea dvs

interviul de opinie

poate fi numit si interviu de controvers . Este cazul care sus ine

omului politic care r spunde adversarului sau a omului de stiin

sau respinge o teorie. Scopul este de a afla ce gndesc cei n cauz referitor la subiect. Interviul afectiv are scopul de a oferi o viziune general asupra

interlocutorului, a.. ascult torul s n eleag mai bine situa ia n care este implicat intervievatul, n termeni umani. Exemple specifice sunt sentimentele rudelor minerilor ngropa i ntr-un accident. Puterea sentimentului prezent este mai important dect ra iunea. Durata conversa iei preliminare difer considerabil n func ie de

circumstan e; ea poate fi un proces ndelungat, dar exist un moment propice pentru a ncepe nregistrarea si este important ca reporterul s fie atent s nu piard acest moment, deoarece o asemenea situa ie nu las posibilitatea de reluare. interviul de personalitate sau celebru, n m sur s -si fac nseamn ntlnirea cu un individ remarcabil bilan ul carierei, o vedet sau o stea a . Unele interviuri au ns ca obiectiv

sportului care si povesteste drumul n via

doar atragerea aten iei publicului asupra unui fapt excep ional. n asemenea cazuri, jurnalistii sutn chema i s joace un rol de promovare a acestor fapte mai ales cnd sunt implica i bani publici, prin finan are direct sau subven ii. Aceste categorii de interviu pot ap rea mpreun cu preg tirea unui material pentru o anchet , un documentar sau un reportaj. Etapele sunt urm toarele: mai nti faptele, informa ia de background sau ordinea evenimentelor; apoi interpretarea, semnifica ia sau implica iile faptelor; efectul lor asupra oamenilor, o reac ie personal la tem .

Fiecare interviu este diferit, dar dou

principii r mn fundamentale

pentru reporter: s asculte atent si s ntrebe mereu De ce? . Etapele realiz rii interviului

Alegerea temei si a interlocutorului Reporterul trebuie s stie mai nti ce vrea s afle si apoi s determine de la cine. Este esen ial s fie bine preg tit, ceea ce nseamn o munc de

cercetare n intervalul de timp pe care l are la dispozi ie, astfel nct s stie de unde s ia informa ia necesar ct mai repede. Jurnalistul trebuie n astfel de situa ii s fie un bun psiholog, s dea dovad de n elegere sir bdare atunci cnd este cazul. Reporterul are la

ndemn cteva criterii de ghidare: Celebritatea, personalitatea individului Autoritatea informa iei de inute Realiz rile deosebite Implicarea ntr-un eveniment inedit Sim ul umorului sau capacitatea de a crea atmosfer . Documentarea Jurnalistul trebuie s studieze pe ct posibil totul n leg tur cu

personajul pe care l va intervieva, pentru c numai astfel si poate formula corect ntreb rile. nainte de a merge la interviu, reporterul trebuie s fie sigur c posed mereu urm toarele informa ii: numele ntreg al interlocutorului, activitatea sa, titlul s u oficial. El trebuie de asemenea s aib fixat foarte bine scopul interviului si implicit tehnicile pe care doreste s le foloseasc .

Exist o rela ie direct ntre ct de multe stie reporterul nainte de interviu si ct va afla n timpul acestuia. Este bine ca jurnalistul s cunoasc dinainte: Contextul istoric al temei, de la evenimentele anterioare importante la situa ia actual Argumentele aduse n mod obisnuit att pentru, ct si mpotriva unor aspecte ale temei Subtilit ile temei, reporterul s fie atent s nu simplifice

excesiv lucrurile, n ncercarea de a face subiectul mai usor de n eles Liderii sau avoca ii temei, precum si pe oponen ii ei. Condi iile pe care trebuie s le ndeplineasc reporterul nainte de a porni la realizarea interviului sunt: S ob in suficient informa ie asupra subiectului si interlocutorului, astfel nct s poat de ine controlul interviului; S cunoasc n detaliu ceea ce trebuie s scoat n eviden S -si fixeze ntreb rile cheie. Preg tirea ntreb rilor Baza interviului o constituie ntrebarea. Calitatea ntreb rilor determin calitatea r spunsurilor. De aceea, exprimarea concis a ideilor, simplitatea, formularea la obiect sunt calit construirea unor ntreb ri eficiente. Preg tirea unui interviu presupune si realizarea unor liste de ntreb ri. Ea serveste doar ca linie de orientare si pentru a men ine interviul alert, n cazul unei pauze de discu ie. Este de asemenea o modadlitate de verificare la final, pentru a vedea dac au fost acoperite toate punctele vizate. Un interviu este o conversa ie cu un scop. De aceea ntreb rile pot fi clasificate, n diferite categorii: n func ie de scop: i esen iale pentru interviul;

-ntreb ri factuale sau de informa ie care ofer date concrete -de opinie cand se cere punctul de vedere unui specialist se urm reste s se ob in confirmarea unei informa ii

-de m rturie

-de motiva ie pentru a afla cauzele unei ac iuni sau decizii -de urm rire pentru a detalia sau clarifica un punct discutat anterior puse n special la sfrsitul interviului.

-de completare

Dup rolul lor: de atac prima ntrebare si cea mai important , mai ales n cadrul interviului

folosit ca insert n stire, care nu are dect una sau dou ntreb ri de sprijin pentru a-l ajuta pe interlocutor s -si precizeze afirma iile, s fie clar

sau pentru a-l constrnge s r spund , dac jurnalistul simte c interlocutorul ascunde o informa ie esen ial pentru interviu de relansare dac interlocutorul se abate de la linia prev zut a interviului, el

trebuie readus la subiectul discu iei de punctare pentru un interviu mai lung, jurnalistul trebuie din cnd n cnd

s puncteze subiectul. El va sintetiza cele spuse de interlocutor pn atunci, pentru ca ascult torul s poat urm ri mai usor interviul si principalele idei vehiculate de insisten date cum ar fi interviului de obiec ie dac , inten ionat sau nu, interlocutorul devine evaziv sau este indicat ca, din cnd n cnd, reporterul s includ anumite nume, func ie, calitate si n alte ntreb ri pe parcursul

divagheaz , reporterul nu are voie s -i treac cu vederea greselile sau s lase s se strecoare incertitudini ori enormit controvers contrazis. i, el trebuie s cear explica ii de fie

uneori (desi rar) poate fi necesar ca interlocutorul s

ntrebarea de controvers l poate for a pe acesta s admit un element de la care ar fi dorit s se sustrag .

Dup forma r spunsului cerut: ntreb ri deschise sunt cele care necesit un r spuns elaborat ntreb ri nchise pot c p ta un r spuns ntr-un singur cuvnt.

Mai exist de asemenea ntreb ri de ntindere introduc ideea l s rii r spunsurilor la latitudinea i.

interlocutorului, care alege dintr-o gam larg de posibilit

Un alt tip de ntrebare, care de asemenea pare de ajutor, este cea de tipul sau sau. ntreb rile trebuie formulate scurt si simplu, iar reporterul trebuie s aib grij ca ntreb rile s -i fie clare mai nti lui nsusi. Ocazional, jurnalistii ntreab dac pot pune ntreb ri. Acest lucru este, desigur, inutil, din moment ce

acceptarea interviului reprezint acceptarea faptului de a r spunde la ntreb ri.

Interviul prin telefon Reporterii de radio au dezvoltat o specie de interviu deosebit , prin telefon, acesta fiind cel mai rapid si cel mai simplu mod de a lua un interviu pentru acest canal. Exist ns si dezavantaje: este cel mai usor de ocolit de c tre cel vizat reporterul nici nu poate fi sigur c discut cu persoana dorit calitatea

sunetului nu este cea mai bun pentru folosirea acestui tip de interviu n buletinele de stiri si, cu excep ia urgen elor nregistr rile de acest tip nu se folosesc dac se poate aranja un alt tip de interviu posibilitatea interlocutorului s n eleag gresit ntrebarea este mai mare, deci formularea lor trebuie f cut cu mai mult aten ie. Persoana c utat trebuie neap rat informat c discu ia

se nregistreaz , iar la sfrsitul interviului reporterul trebuie s ntrebe dac poate reveni pentru informa ii adi ionale.

Legile interviului radiofonic Prima si cea mai important este alegerea intervievatului. n strns leg tur cu aceast cerin este aceea a adecv rii ntreb rilor la persoana

intervievat . Formulele stereotipe nu-si au locul n interviu. ntreb rile nu trebuie s repete prezentarea f cut de realizatorul emisiunii. n interviurile live -din ce n ce mai frecvente n emisiuni -misiunea reporterului este mult mai complicat . El trebuie s fie atent la desf surarea n timp a discu iei, astfel nct s nu se dep seasc timpul alocat. Mai trebuie s aib pauze, s intervin grij ca, n

derularea discu iei, s

nu se produc

operativ pentru

acoperirea oric ror hiaturi sau ezit ri ale invitatului. Locul de desf surare a interviului este, de asemenea, deosebit de important. Ideal este ca interviul s fie luat n mediul ambiant specific

interlocutorului, pentru ca el s se comporte ct mai firesc, s nu se simt stresat de atmosfera ultratehnic a unui studiou de radio sau de prezen a la discu ie a unor persoane necunoscute (tehnicienii din studio). Ani de-a rndul interviurile pentru radio erau concepute mai nti pe hrtie si apoi erau citite pe dou voci reporter si intervievat -, nregistrate,

fonotecate si, n sfrsit, difuzate. Se mima, de multe ori cu succes, dar de si mai multe ori f r , stilul oral, ncercndu-se o interpretare a textului. Era si dificil, si nespecific unei prese orale prin defini ie. Procedeul era preferat din cauza fricii, n primul rnd. Fric de interlocutor, care ar fi putut s spun cine stie ce pe post, fric de reporter, care si el ar fi putut sc pa de sub controlul mai marilor s i sis ofenseze vreo persoan sus pus . Interviul inregistrat,

fonotecat, ascultat , cenzurat si vizat de mai marii redac iei era prezentat n

emisiuni. Dar, n acest fel nici interlocutorul, nici reporterul nu mai aveau nici un fel de personalitate, nu se mai putea face vreo distinc ie ntre interlocutori si reporteri. Totul era anost, oamenii citeau ca niste automate texte ce nu le apar ineau. Vorbirea liber a nviorat emisiunile de radio. Mai mult, vorbirea n direct , de la fa a locului, cu emo ia specific , le confer emisiunilor un plus de autenticitate si de interes. Concluzii: Radioreporterul, autor de interviuri, trebuie s se preg teasc foarte bine, s -si alc tuiasc o documentare minu ioas asupra interlocutorului si asupra temei, s -si conceap foarte atent ntreb rile, astfel nct, n orice moment al conversa iei, cnd interlocutorul este n pan de inspira ie sau d un r spuns mai succint, s fie gata s intervin cu o alt ntrebare sau cu un comentariu care s duc mai departe discu ia. Reporterul este, de fapt, purt torul de cuvnt al ascult torilor s i. Este un fel de broker, a c rui misiune este s ac ioneze n numele si n interesul clien ilor s i ascult torii. De aceea, vorbind n numele lor, el trebuie s -i

cear invitatului s u acele r spunsuri pe care receptorii ar dori s le aud . Intona ia cu care sunt rostite ntreb rile sir spunsurile sunt esen iale pentru conferirea sensului dorit unei discu ii. Elementele nonlingvistice tonul, accentul, punctele de suspensie, suprapunerea de voci, exclama iile, interjec iile pot sublinia sensul dorit, exprimat prin cuvinte sau, dimpotriv ,

pot da un n eles contrar unei fraze. Controlul asupra acestor elemente nonlingvistice trebuie s apar in n totalitate reporterului. El trebuie s -si controleze nu numai fiecare cuvnt, dar si modul cum l rosteste si, de asemenea, trebuie s sesizeze orice inflexiune a vocii interlocutorului, care ar putea denatura sensul discu iei si s solicite o explica ie. (De pild se poate

adresa

interlocutorului o und

cu

interven ii

de

genul:

remarc ironic

vocea

dumneavoastr

de ndoial , sesizez o not

n felul cum

prezenta i lucrurile etc.) Reporterul trebuie s -i dea sansa interlocutorului s r spund

prezentnd informa iile pe care le de ine. ntreb rile trebuie s -i ofere aceast posibilitate. Un reporter care vorbeste mai mult dect interlocutorul, dndu-i acestuia posibilitatea doar s rosteasc niste r spunsuri monosilabice sau s nu-si termine nici o fraz nu este un profesionist. n aceste situa ii prezen a interlocutorului nu se justific , dar nici reporterul nu va avea zile multe de lucru n continuare n redac ia respectiv . ntreb rile la care trebuie s r spund interlocutorul sunt cele adresate n interviu, pe care le-au auzit si ascult torii. Ceea ce s-a discutat nainte de nceperea interviului reprezint o discu ie particular , iar, dac reporterul

consider util prezentarea unor informa ii aflate n afara interviului propriuzis, atunci el va adresa ntreb rile si va primi r spunsurile asteptate, f r referiri la discu iile din afara interviului. Reporterul nu se mir pe parcursul interviului, nu aprob si nu

dezaprob , indiferent de r spunsurile pe care i le invitatul s u. El nu r mne un ascult tor pasiv al r spunsurilor, ci, urm rindu-le cu aten ie, este gata oricnd s intervin cu o ntrebare suplimentar sau cu sublinierea unei idei exprimate de interlocutor.

REPORTAJUL Defini ie Specie publicistic apelnd adesea la modalit i literare de expresie,

care informeaz operativ asupra unor realit i, situa ii, evenimente de interes general sau ocazional (Mic Dic ionar Enciclopedic).

Etimologic, un reportaj este un raport, si unul si cel lalt informeaz . Dar scopurile lor sunt diferite. Raportul este un mijloc de comunicare ntre ini ia i. Reportajul este un mod de comunicare ce descrie marelui public spectacolul unui eveniment . Prin defini ie un reportaj raporteaz ceea ce se ntmpl si ceea ce s-a ntmplat. El prezint un eveniment, o situa ie, expune fapte . Dic ionarul Explicativ al Limbii Romne adaug la aceast defini ie faptul c informa iile sunt culese de obicei de la fa a locului Ideea Munca reporterului este una creativ . Ca reporter esti mereu n c utare de subiecte. Cum s le g sesti? Fii atent la povestile spuse de cei din jur. Pot fi o surs de subiecte. Nu neglija subiectele care vin spre tine. Alt surs de idei sunt ziarele, posturile de televiziune sau de radio. Uneori ideile vin pur si simplu din ntmpl rile tr ite de reporter. De aceea trebuie spirit de observa ie si o aten ie vesnic treaz . Subiectele i pot fi date din redac ie. Documentarea Ce informa ii cau i atunci cnd te documentezi? Pierre Ganz consider c dup ce te-ai decis asupra subiectului, reporterul trebuie s ob in ct mai multe informa ii despre: informa ii despre eveniment. n cazul n care evenimentul este spontan, nu se pot g si informa ii n serviciul de documentare. n schimb dac evenimentul este previzibil, de regul reporterul ar trebui s g seasc m ai multe informa ii n baza de date a institu iei n care lucreaz . Informa ii despre protagonisti. Reporterul trebuie s cunoasc suficiente date despre protagonisitii evenimentului pentru a -i n elege si a-i prezenta Informa ii despre cadrul n care se desf soar evenimentul. Detalii despre topografia locului, detalii geografice sau care privesc arhitectura.

Informa ii despre contextul evenimentului (background). F r

aceste

informa ii, reporterul risc s nu n eleag sau s n eleag doar ntr-o mic m sur evenimentul. Un truc caut evenimente similare si vezi cum au decurs, ce probleme

au ap rut pe parcursul desf sur rii lor.

Modalit

i si surse de documentare cele mai conving toare relat ri sunt cele ale

Observa ia direct

faptelor pe care jurnalistul le observ n mod direct. Intervievarea de cele mai multe ori jurnalistul nu se afl la fa a locului,

asa c este nevoit s -si construiasc reportajul bazndu-se pe relat rile unor persoane care de in informa ii despre evenimentul produs. Acestia sunt: Martorii oculari ajuns la locul unde s-a produs evenimentul,reporterul trebuie

s discute n primul rnd cu martorii. n discu ia cu acestia un rol important l au flerul reporterului si capacitatea sa de a evalua oamenii. Organizatorii pot

da cele mai sigure informa ii n cazul evenimentelor anun ate. Discu ia trebuie purtat cu persoana cea mai autorizat s dea l muriri n problema care ne intereseaz . Autorit ile

Protagonistii i pot da informa ii de prim mn . Trebuie s fii atent la informa iile pe care le ceri. Jurnalistii afla i la fa a locului este posibil ca al i colegi de pres s fi

ajuns naintea ta la locul evenimentului, s aib surse mai bune sau s fie specializa i n domeniul respectiv. Trebuie ns s -i cunosti destul de bine nct s ai ncredere c au n eles exact despre ce este vorba, c sursele lor sunt credibile si c nu au niciun motiv s distorsioneze informa ia.

Specialistii specialistilor, care s

n multe situa ii reporterul are nevoie de ajutorul dea anumite explica ii. Specialistii sunt o surs de

informa ii dificil pentru ascult torii care nu lucreaz n domeniu . Limbajul lor constituie un real handicap pentru canalul mediatic ce difuzeaz informa ia pentru un public larg. Reporterul surs . Reporterul nu este o masin de nregistrat sunete si imagini . Ceea ce vede este un lucru subiectiv, dar constituie, n egal m sur o surs . El trebuie s scrie despre ceea ce vede, ce aude, despre ceea ce i se spune, s fie atent la mirosuri, la sunete de fond: cele cinci sim uri ale sale sunt n alert . Reporterul trebuie s aib el nsusiop rere. Cercetarea documentelor oficiale orice institu ie de pres ar trebui s Ganz consider c reporterul este el nsusi o

aib un serviciu de documentare. Aici se g sesc colec iile ziarelor, precum si dosare tematice. Presa dac institu ia la care lucrezi nu are documentare, sau dac

reporterul este prea gr bit s ajung la documentare, poate folosi informa iile ap rute n ziare sau difuzate de posturile de radio Documente oficiale si acte tv.

titluri de proprietate, testamente,

certificate de c s torie, certificate de deces, rapoarte de autopsie, diplome, cita ii, mandate de arestare, d ri de seam , autoriza ii declara ii, stenograme etc. Internetul este util atunci cnd organizatorii evenimentului au o baz

de date care poate fi consultat . Sau cnd faci un reportaj tematic (de ex despre violen a n familie) po i intra n leg tur cu organiza ii care combat violen a n familie, cu poten iali interlocutori. Mape de pres , comunicate de organizatori. sau orice alte materiale puse la dispozi ie

C r ile de specialitate, enciclopediile, dic ionarele. Important de re inut! dac ai timp documenteaz -te ct mai mult cu putin asupra evenimentului la care urmeaz s participi fii atent la utilizarea

informa iilor neoficiale si a celor off the record evit intoxic rile verific din dou surse informa iile pe care le ob ii, foloseste documentarea pentru a cunoaste lucrurile n profunzime nu neglija documentarea zilnic pre ios serviciu de documentare este memoria noteaz cel mai

corect numele.

Noteaz cu aten ie func iile noteaz cifrele exacte foloseste- i spiritul de observa ie Alegerea unghiului de abordare. Uneori unghiul de abordare se stabileste din redac ie. Alteori redactorul este cel care trebuie s -l aleag . Pierre Ganz numeste mai multe criterii dup care se face alegerea unghiului de abordare:

 actualitatea, noutatea informa iei  faptele observate si elementele de care reporterul dispune  publicul c ruia i este destinat reportajul
Se ntmpl ca, n momentul n care i se cere s faci un reportaj s te gndesti deja la un unghi de abordare, dat n urma document rii s - i schimbi compelt optica asupra subiectului. Sunt cazuri n care unghiul de abordare se stabileste din redac ie. De multe ori, alegerea unghiului de abordare arat jurnalistic la care a ajuns reporterul. Important de re inut! maturitatea

 Orice reportaj trebuie s aib un unghi de abordare  Un subiect se poate aborda din mai multe unghiuri. Important este ca
dup ce l identifici, s l alegi pe cel mai convenabil.

 Uneori unghiul de abordare rezult din documentare, alteori el apare pe

m sur ce se deruleaz evenimentul.

 Nu trebuie ezitat schimbarea unghiului de abordare dac n timpul

nregistr rii, reporterul simte c a g sit un alt unghi, mai pertinent, din care poate fi privit subiectul.

Construc ia reportajului Pentru construc ia reportajului, reporerul are de parcurs patru etape principale: y Alc tuirea planului de reportaj. y Manualul pentru ziaristii din Europa Central si de Est precizeaz c n timp ce n pres majoritatea articolelor informative sunt scrise conform stilului piramidei inversate, n radi o se foloseste unitatea dramatic : punctul culminant, cauza si efectul. y Punctul culminant ofer ascult torului esen a materialului, cauza spune de ce s-a ntmplat, mprejur rile n care s-a produs evenimentul; y Partea cu efectul ofer ascult torului conte xtul si eventual si cteva sugestii despre consecin ele evenimentului n viitor.

Planul de reportaj trebuie s :

 i ordoneze logic ideile  S fie o proiec ie a celui mai bun mod n care informa ia jurnalistului
poate s ajung la ascult tor

 S distribuie unitar si logic informa ia a.. ea s fie receptat n mod

optim de ascult tor

 S

includ

toate punctele de vedere care vor trebui prezentate n

reportaj

 S fac inventarul celor mai importante informa ii pe care va trebui sa le

contina reportajul

 Selectarea inserturilor sonore. Inserturile cuprind de regul : informa ii

esen iale; decizii; apeluri; acuza ii grave, dure; declara ii foarte importante; declara ii socante; declara ii contradictorii; declara ii amuzante; puncte de vedere; opinii; concluzii; m rturii. Durata inserturilor: n medie insertul trebuie s aib ntre 12 si 20 de secunde. Aceast regul este valabil pentru reportajele de stiri sau pentru cele care urmeaz a fi difuzate n emisiunile de actualit i, reportaje care de regul

au unul sau dou minute. Un insert mai lung de 25 de secunde plictiseste. Este indicat ca un insert de 30 de secunde s fie fragmentat n dou inserturi a cte 15 secunde. Alternan a insert textului. Inserturi scurte: exist cazuri n care insertul are 3 secunde. De cele mai multe ori, aceste inserturi scurte au un impact mai puternic dect inserturile de 12-15 secunde. Inserturile lungi: n anumite situa ii inserturile sunt mai lungi de 20 chiar 30 de secunde. Exist dou posibilit i: difuzezi insertul integral si contezi pe vocea reporterului insert d dinamism

faptul c povestea este att de interesant , nct ascult torul nu-si va pierde aten ia: sau spargi insertul cu muzic pentru a-i da ascult torului timp s respire. Scopul folosirii inserturilor: credibilitatea Scrierea textului Scriptul trebuie s respecte regulile de baz ale scriiturii de radio: fraze scurte, cuvinte simple, exprimare clar , concis etc. O parte foarte important a scriptului este introducerea (atacul), care trebuie s ascult torului, s incite, s capteze aten ia

vnd reportajul . Prima fraz trebuie s indice

unghiul care va fi abordat n reportaj. Ea va con ine cele mai noi, mai puternice

si mai incitante elemente si trebuie s dea indicii asupra ambian ei, asupra analizei care va fi f cut sau dezvoltat n reportaj. Introducerea nu trebuie s vnd mai mult dect ofer reportajul. Prima fraz este folosit pentru preg tirea terenului . Langlois men ioneaz trei reguli pentru redactarea unui bun atac: fi i scurt, capta i aten ia ascult torilor, include i un element cheie al stirii. Scriptul trebuie s includ : Informa ii principale (altele dect cele din inserturi) ntr-o ordine logic . Parafrazarea exact de regul se foloseste n script pentru a reda o nuan acestea trebuie prezentate corect,

din discursul vorbitorului sau pentru a atrage aten ia asupra unei

anumite sintagme folosite de acesta. Parafrazarea confer dinamism scriptuli si apropie tonul acestuia de cel al insertului. Descrierea reporterul de radio trebuie s compun imagini n mintea ile prin care realizeaz opiniile

ascult torului, iar descrierea este una din modalit

acest lucru. De aceea trebuie s fie foarte atent la detalii. Impresiile reporterului

scriptul include impresiile, opiniile reporterului n calitatea sa de s afecteze

participant direct la evenimente. Acest lucru nu poate ns

neutralitatea materialului. A exprima o opinie nu nseamn a fi p rtinitor sau a da verdicte. Exprim - i tr irile dar nu le l sa s te domine. Finalul trebuie construit cu mult aten ie. El poate s exprime

concluzia la care au dus faptele

declara iile despre care s-a vorbit n reportaj.

Finalul reportajului poate formula o ntrebare sau poate lansa un subiect de medita ie care s dea posibilitatea ascult torului s trag singur concluzia. n unele situa ii, n cazul reportajelor care ofer informa ii utile, finalul poate fi o informa ie care s -i ajute pe cei interesa is afle mai multe despre subiect. Finalul este punctul de rezonan al reportajului. El nchide unghiul. Dar

aceast concluzie nu trebuie s capete forma unei morale. Ea poate s ofere o

deschidere c tre alt subiect sau c tre un punct r mas n suspensie la momentul redact rii reportajului (Ganz) De asemenea mai trebuie inut cont si de urm toarele aspecte:

Exprimarea trebuie s fie clar . Scriptul trebuie s con in cuvinte simple, comune, usor de n eles si de pronun at. Textul trebuie s par vorbit;

Al tura i cuvintele astfel nct s fie usor de exprimat; Exprimarea trebuie s fie adecvat genului de reportaj pe care l faci; Nu c dea n patima exprim rilor pre ioase . Nu folosi i cuvinte pe care nu le n elege i. Evita i abunden a de adjective, numerale, superlative. Folosi i verbe dinamice si prefera i verbele si cuvintele concrete celor abstracte; Evita i s repeta i n mod deranjant un cuvnt. Este indicat folosirea sinonimelor; n prima fraz n care trebuie s amintesti despre vorbitor, i spui numele complet si func ia. nregistrarea scriptului, montajul si fonotecarea Jaques Larue-Langlois defineste montajul t iere a unui text nregistrat . El enumer urm toarele tipuri de mesaj: Montajul de reducere are drept scop reducerea unui material sonor

prea lung sau a unui material n care vorbitorul nu se expr im clar; Montajul de cur ire prin care se elimin repeti iile, pauzele,

zgomotele, respira iile care se aud deranjant, sunetele parazitare; Montajul artistic prin care se mbun t este calitatea artistic a

reportajului, prin ad ugarea unor ilustr ri sonore, a unor sunete de fond, a unui fond muzical; Montajul de scenariu prin care asambleaz p r ile reportajului ntr-o

anumit ordine, dorit de redactor. Cteva tipuri de reportaj

Dup modalit nregistrat.

ile tehnice de realizare: reportajul n direct, reportajul

Reportajul n direct

de regul nu are inserturi, presupune o mare

putere de concentrare si rapiditate n ob inerea informa iilor; presupune asumarea de c tre reporter a deciziilor de difuzare si ierarhizare a informa iilor; descrierea atmosferei are un rol foarte important n reportaj; de cele mai multe ori nu are script; presupune o mare putere de adaptare a reporterului la orice situa ie; aten ie distributiv . Reportajul nregistrat reporterul trebuie s fie atent la modalit ile

tehnice de nregistrare; capacitate de a sintetiza si de a lucra rapid materialul sonor; d reporterului posibilitatea de a-si folosi sim ul artistic; au o durat stabilit de regul de realizatorul emisiunii sau de redactorul sef; permite ierarhizarea informa iilor si eliminarea eventualelor greseli: Dup tematic : politic, social, cultural, economic, sportiv, de investiga ie, de r zboi, de divertisment, special. Reportajele tematice sunt difuzate n emisiuni specifice, n buletinele de stiri, sau n emisiuni de actualitate. Dup mesajul pe care l transmite: Reportaj informativ (transmite informa ii) are scopul de a informa

ascult torul, este scurt si dinamic, este cel mai folosit tip de reportaj folosit n buletinele de stiri Reportaj afectiv (transmite stirea) transmite o anumit stare, are o

durat mai mare dect cel informativ, adesea este sus inut de muzic si sunete de fond Reportaj interpretativ ajut ascult torul s interpreteze informa iile

primite, include opinii ale specialistilor

Reportaj de personalitate (transmite informa ii despre personalitatea interlocutorului) Reportaj de atmosfer eveniment) Reportaj de analiz (transmite un punct de vedere) (descrie atmosfera n care s-a desf surat un

RELATAREA Spre deosebire de materialul produs , relatarea nu con ine inserturi de niciun fel. Este un text prezentat. Acest gen publicistic este cel mai ntlnit n coresponden ele radiofonice, transmise prin telefon sau circuit special. Relat rile pot fi prezente att n emisiunile de tip magazin, ct si n rubrici, ele fiind des introduse de c tre prezentator. Durata relat rilor nu este limitat , ea are n general cam aceleasi dimensiuni ca si materialele produse. Dar trebuie inut cont de faptul c aceste texte, care sunt prezentate de c tre un singur prezentator si nu con in zgomote de fond sau alte nregistr ri la fa a locului au o putere de atrac ie mult mai limitat asupra ascult torilor. a atare, ntotdeauna se va ncerca s se acorde prioritate unui material produs fa de o relatare simpl .

BIBLIOGRAFIE 1. Coman, Mihai (coord.), 2001, Manual de jurnalism, Ed. Polirom, Iasi, pp.237 262. 2. Coman, Mihai (coord.), 2001, Manual de jurnalism, Ed. Polirom, Iasi, pp.135 195, 196-240. 3. Garvey, Daniel, Rivers, William, 1982, News Writing for Elections Principles. Examples. Applications, WPC, pp.4-13, 21-38, 89-115, 197-207 sau

L information radio-televis, (trad.), 1987, Bruxelles, pp.1-17, 56-71, 95-130, 140-150, 156-157, 220-230. 4. Joanescu, Irene, 1999, Radioul modern. Tratarea informa iei si genuri informative, Ed. ALL, pp.55-158. 5. Haas, Michael si colab., (trad.), 2001, Radio manageme nt, pp.81-87, 113-122, 192-226. 6. Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2003.