Definitie -Actiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale prin inter-mediul carora partea interesata poate solicita si isi

poate asigura concursul unei autoritati jurisdictionale in vederea recunoasterii sau a realizarii unui drept subiectiv ori a unui interes legitim, inclusiv prin punerea in aplicare a unor masuri de execu-tare silita. Actiunea civila este o virtualitate, o posibilitate legala, o categorie abstracta care devine concreta si efectiva prin exercitarea ei. Constituita ca o categorie generala si abstracta a dreptului, actiunea civila in concret se poate infatisa in diverse forme: actiune mobiliara, imobiliara, petitorie, patrimoniala, extrapatrimoniala etc. Se spune ca actiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale care se deruleaza pe intreg parcursul procesului civil, in cele doua faze ale acestuia: judecata si executarea silita. Ea este imanenta oricarui drept subiectiv, adica nu exista un astfel de drept care sa nu fie insotit si de o actiune civila. Actiunea civila nu se identifica cu cererea de chemare in judecata si nici nu se reduce la aceasta, cererea fiind doar un element al actiunii civile. Este important de precizat ca in orice proces civil se intersecteaza doua actiuni civile: actiunea reclamantului si actiunea paratului. Clasificarea actiunilor civile I. a) Actiuni patrimoniale -; Acele actiuni care sunt evaluabile in bani. b) Actiuni extrapatrimoniale -; Acelea neevaluabile in bani. Importanta clasificarii consta in faptul ca uneori competenta materiala sau de atributiune a instantei judecatoresti se determina nu numai in raport cu natura litigiu-lui ci si, in subsidiar, in raport de valoarea pretentiilor deduse judecatii (pretentiile sub 2 miliarde sunt atribuite judecatoriei, iar cele peste 2 miliarde se atribuie tribunalului; in materie comerciala pretentiile peste 10 miliarde se atribuie tribunalului, iar cele peste aceasta limita se atribuie Curtii de Apel). Drepturile care fac obiectul actiunilor extrapatrimoniale sunt, in principiu, indis-ponibile, neputand fi transmise altora. De asemenea aceste drepturi sunt, de regula, imprescriptibile. Tot caracteristic acestor actiuni este faptul ca nu pot fi exercitate prin subrogatie, adica nu pot fi exercitate prin actiunea oblica a creditorului sau prin actiunea pauliana a acestuia. II. a) Actiuni mobiliare -; Acelea care au ca obiect un bun mobil prin natura lui, prin destinatie sau prin obiectul la care se refera. b) Actiuni imobiliare - Acelea care se refera la un imobil prin natura lui, prin destinatie sau prin obiectul la care se refera. Importanta clasificarii consta in aceea ca, atunci cand obiectul litigiului il consti-tuie un bun imobil, competenta teritoriala a instantei judecatoresti se stabileste in raport de locul unde e situat imobilul. De asemenea procedurile de urmarire silita sunt diferite atunci

cand se urmaresc bunuri mobile fata de situatia in care se urma-resc bunuri imobile. III. a) Actiuni personale b) Actiuni reale Importanta clasificarii: Actiunile personale (cele privind o creanta) se exercita in personam, adica im-potriva debitorului respectivei creante, iar actiunile reale se exercita in rem, adica impotriva aceluia ce detine bunul, indiferent de calitatea acestuia. In principiu, actiunile reale sunt imprescriptibile sau, daca sunt prescriptibile, termenul de prescriptie este mai mare sau mai mic decat termenul general de prescriptie. O alta deosebire este legata de competenta teritoriala, care, in cazul unei actiuni reale exercitate in legatura cu un bun imobil, se determina in raport cu locul situarii imobilului. In schimb, de regula, actiunile personale se introduc la instanta in cir-cumscriptia careia isi are domiciliul paratul. IV. a) Actiunea in realizare -; Este o actiune in condamnarea paratului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. b) Actiunea in constatare -; Prin aceasta se urmareste constatarea existentei ori inexistentei unui drept (o hotarare data in urma unei asemenea actiuni nu este sus-ceptibila de executare silita). Art. 111, C.pr.civ. stabileste trei conditii pentru exer-citarea unei actiuni in constatare: 1)Partea sa nu poata exercita 2) Partea sa nu justifice un interes. o actiune in realizarea dreptului.

3) Obiectul actiunii in constatare nu-l poate constitui constatarea existentei sau inexistentei unui fapt, ci al unui drept. c) Actiuni in constituire (in transformare) -; Acele actiuni prin care, daca sunt admise, se creeaza o situatie juridica noua. Orice hotarare judecatoreasca poate produce efecte, atat ex tunc, cat si ex nunc (prof. Deleanu nu este de acord cu aceasta afirmatie). Este important de precizat ca exercitarea unei actiuni in transformare se face, in principiu, personal. O astfel de actiune nu este transmisibila si in legatura cu o astfel de actiune nu sunt admise acte de dispozitie.