Sunt de acord cu afirmatia lui Livius Ciocarlie Am sentimentul.

In primul rand a fi curajos nu inseamna sa nu-ti fie frica, ci sa fii capabil sa-ti duci o misiune la indeplinire, chiar daca iti este frica. Adevaratul curaj este o calitate pe care o poseda cei care sunt gata a se lansa intr-o situatie inspaimantatoare, in pofida unei frici subiective. Curajul insa este mai mult decat o calitate innascuta.El se poate dobandi prin recunoasterea temerilor si lasarea lor deoparte. In al doilea rand curajul vine din inima.Uneori ratiunea ne indeamna sa renuntam la unele provocari. Inima este vesnic gata sa-si asume riscul. In concluzie, curajul inseamna sa risti cunoscutul pentru necunoscut, familiarul pentru nefamiliar, confortabilul pentru neconfortabil; el e un pelerinaj aspru spre o destinatie necunoscuta. Niciodata nu stii daca ai sa poti sa mergi pana la capat sau nu. E un joc de noroc pe care daca nu-l joci poti avea sentimentul ca ai ratat ceva esential asa cum reiese si din afirmatia de la care am pornit.