Anul XIV nr. 33 (662) 17-23 august 2004 32 de pagini 15.

000 lei

Cenaclul Fleica

Adrian P`unescu, fil [i afum`tur` de poveste comunist`

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Speciile din Delt`, \ncol]ite \n arca lui B\stroe

Spionii ucraineni vor s` ne suceasc` bra]ul Chilia la spate |

n timp ce scrumbiile din apa canalului B\stroe \noat` lini[tite, abominabili mafio]i ucraineni, mult mai boga]i dec\t cei mai boga]i mafio]i romni, au pus la cale ni[te planuri odioase. C\nd zici Pinciuk, Lazarenko, Ahmetov, Martinov [i Volodimir Pop, zici Kucima, [i abia c\nd zici Kucima, oric`rui sturion i se scoal` solzii de fric` pe spate. Cui folose[te, de fapt, canalul B\stroe [i c\t c\[tig` din asta, afla]i \n ancheta Academiei Ca]avencu din

\n` s` dedice versuri la chil victimelor nevestei \n capitalism, Adrian P`unescu a avut [ansa, pe vremea comunismului, s` dedice tone de vorbe de ocar` nevinova]ilor care-i ie[eau \n drum. Ba s`-i [i dijmuiasc`. De la \n`l]imea supraponderabilit`]ii sale [i cu \ndr`zneala pe care i-o permitea statutul de poet de curte, de pe l\ng` casa omului Ceau[escu, bardul din B\rca taxa c-o curc`, c-o juma de porc, c-o damigean` de vin sau direct cu un portbagaj de mur`turi pe oricine prindea la \nghesuial`. {i \]i imaginezi c`, atunci c\nd te nimereai \n acela[i spa]iu cu ditamai omnivorul, n-aveai cum s` scapi de \nghesuial`. Mai multe am`nunte picante, cu sos, \n

Pagina 3

Pagina 12

Anun]\nd o campanie electoral` negativ` [i candidatura la pre[edin]ie a lui Adrian N`stase, PSD d` startul la

BATJOCURILE OLIMPICE
Uaau, ce c`dere superb` avem! Z`u, Adriane, ai zice c` nu se mai termin`!

Ion Iliescu [i Adrian N`stase, doi campioni ai Certurilor Olimpice evolu\nd la aruncarea cu pisica, s`ritura peste cal, parale inegale (\n favoarea lui N`stase) [i inele pentru Dana

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Ooof, ce veste minunat`!

Ion Iliescu nu mai avea r`bdare de mult. Luni, dis-de-diminea]`, \n comuna M`lin, nici timpul n-a mai avut r`bdare; [i nici m`car Adrian N`stase, care [i-a anun]at \n sf\r[it candidatura la pre[edin]ie. Sora lui Nicolae Labi[ a fost at\t de emo]ionat` \nc\t i-a oferit premierului o carte a marelui scriitor. Probabil ceva cu Moarte c`prioarei, ceva \n spirit v\n`toresc. La fel de g\tuit de emo]ie a fost [i postul na]ional de radio, care a g`sit de cuviin]` s` comit` un breakingnews ca s` ne dea vestea cea mare. Bine c` i-a venit ideea asta luni, c` altfel era \n stare s` opreasc` vreun atac mai periculos al lui Mutu \n meciul cu Finlanda, numai de dragul unei audien]e record.

Brfe, [menuri, [u[anele

fost manechin, nu mai este \n NN Marian Opri[an,reprezen- din Romnia. deinvesti]ia de lei La 450 miliarde gra]iile Cotroceniului, se ridic` de la NNunde Romsilva \[i face notat de un b`trnel care, \n afar` Toboc, de faptul c` a purtat basc`, alt` extravagan]` vestimentar` nu a comis. Ca s`-i reintre \n gra]ii, Opri[an a c`utat s` se dea bine pe lng` prietenul de aceea[i culoare al lui Iliescu, M`d`lin Voicu, [i i-a propus acestuia s` candideze de pe un loc eligibil pe listele din Vrancea. Numai c` Medelin avea deja un loc rezervat pe listele de la Bucale, a[a c` nu a ezitat s` scoat`, dar s`-[i [i bage armele verbale din dotare \n personalitatea [i caracterul baronului vrncean. Pn` la urm` \ns`, Cozmnc` a reu[it s` aplaneze conflictul [i s`-i sf`tuiasc` pe cei doi s`-[i dea mna. O strngere de mn` din care, dac` va avea loc, cel pu]in unul va pierde, c`ci ori M`d`lin va r`mne f`r` ghiul, ori Opri[an va r`mne f`r` ceas. |n 2002, Ioana Rus, nepoata lui Ioan Rus, a fost numit` de Agathon [efa biroului de turism de la Londra. Dup` ce a distrus biroul, a fost mutat` la Bruxelles. Ea zice c` a plecat din Anglia din cauza h`r]uielilor sexuale la care a supus-o ambasadorul Dan Ghibernea. Din 15 august, Ioana va lucra \n subordinea lui Laz`r Com`nescu, [eful Misiunii Permanente a Romniei pe lng` Uniunea European`. Ne a[tept`m ca pe la sfr[itul anului, Ioana s` se plng` c` Laz`r vrea s`-[i mute misiunea permanent` sub fustele ei. Va fi poate pretextul prin care va \ncerca s`-[i acopere g`urile din buget, care \ncep s` se vad` deja ul sediu. Asta \n timp ce Direc]ia silvic` Giurgiu st` \ntr-o colib`, iar cea din Ialomi]a, \ntr-un bordei. Licita]ia de la Toboc a fost adjudecat` de eterna Aedificia Carpa]i, a tovar`[ului Badea. De aici se va fura pe rupte, cu fondurile deturnate se vor construi vile, iar cu ce va r`mne va fi finan]at` campania PSD. Ion }iriac [i-a ar`tat cu mndrie caii mari pe care \ncalec` cu prilejul vizitei lui Schroeder. Caii n`r`va[i, \nghesui]i sub capota Mercedesului Maybach, n-au mai putut fi struni]i de bunul-sim] [i s-au l`sat condu[i de arogan]`. Bolidul lui }iriac s-a strecurat \ntre covorul ro[u [i cordoanele de acces chiar pe aleea unde N`stase [i Schroeder au mers la pas un pic mai trziu. Marea onoare de a merge cu ma[ina pe culoarul cu covor ro[u se datoreaz` comodit`]ii marelui sportiv. }iriac a preferat s` coboare sub peluz` [i s` urce direct sc`rile guvernului, f`r` s` se oboseasc` pe jos c]iva metri. S-a dat legea prin care se privatizeaz` societ`]ile Horticola Bucure[ti, BTT [i hotelurile Amfiteatru, Belvedere [i Neptun, de pe litoral. Ferici]ii c[tig`tori care au pus mna pe o avere pe care au f`cut-o comuni[tii sunt societatea Spring Time, tovar`[ii Badea [i Popovici de la Dinamo [i SIF Transilvania. {ulfa de Ion Dumitru, directorul Regiei Rom-

NNN

Radio ga[-ca

A[ez`m\ntul cultural

Stima]i aleg`tori, dragi ]igani [i Miss Pirando! B`, m\nca-v-a[ peleu vostru, dac` nu ne unim to]i ]\ganii din ]ara asta [i ne tot bulim mamele unii la al]ii, risc`m s` nu mai primim nimic pe de-a moaca de la Guvern [i de la FARE. C` tare mi-e fric` s` nu-[i dea seama rumnii c` [i pensionarii lor s\nt la fel de s`raci ca [i noi, rromii cocalari, cu diferen]a c` fraierii `ia a muncit toat` via]a. Deputatul M`d`lin Voicu, nimerit \nt\mpl`tor \n politic` \nc` dinainte de 89, de g\t cu Nicu Ceau[escu, Serghei Niculescu-Mizil [i Jean Maurer, dup` ce [i-au b`ut cojoacele \n cram` la Moldova
silva, care a omort p`durea, a ucis fauna [i a m`tr`[it zeci de miliarde de lei pe cadouri electorale, a strns cele 1.500 de semn`turi necesare pentru listele electorale. Fiecare p`durar din jude]ul Dmbovi]a a primit sarcina s` strng` cte 15 buc`]i de semn`turi, pentru dom director. Dumitru va candida din partea PSD Dmbovi]a, pe un post de sinuciga[, \n Camera Deputa]ilor. Accidentul cu explozie de zilele trecute este al treilea accident de cale ferat` din ultimele s`pt`mni. |n mod normal, el trebuia s` se lase cu o demisie \n minister sau m`car cu o radere a lui Mitrea pe la musta]`, eventual cu tot cu nas. Ancheta asupra cauzelor accidentului, finalizat` \n timp record, pomene[te multe despre o osie rupt` la garnitur` [i nimic despre starea deplorabil` a infrastructurii c`ilor ferate romne[ti. Speciali[tii sus]in c` osia se putea rupe la fel de bine [i dup` accident, idee care ar conduce la ipoteza unei deraieri [i, implicit, la ipoteza unei demisii sau m`car a unei demiteri. Dar, ca s`-[i acopere nep`sarea vizavi de starea [inelor, func]ionarii de la minister ar fi \n stare s` declare c` osia era beat`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Doru COSTEA Trebi juridice: R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Octav MARDALE Redactor artistic: Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NN

NNN

NNN

NN

Bula demnitarului
Doljul meu drag. Renun], iubindu-v`. Orgoliul meu nu mai conteaz` acum! Romic` Gher`escu (pre[edinte Lia Roberts (candidat` la pre[ePSD-O]eleni, Ia[i): Candidatul la Parla- din]ia Romniei): Eu s\nt [ansa poporument nu ar trebui s` fie medic, pentru c` lui romn. nu moare lumea \n Parlament. Acolo nu-i spital, nu se opereaz`, nu se fac opera]ii es- CATEGORIA tetice, pe creier, pe cord. Ar trebui s` fie MAMA juri[ti, oameni cu studii politice. Istoricul LUI {TEFAN CEL MARE s` se ocupe de istoria ]`rii, a lumii, medicul Octav Cozmnc` (pre[edinte execus` \[i vad` de pacientul lui. tiv PSD): Nu [tiu la aceast` or` dac` voi candida pentru Parlament, pentru Senat CATEGORIA sau Camera Deputa]ilor, iar dac` voi canAFIRMA}IA NEGA}IEI dida, nu [tiu unde voi candida, r`m\n la Nicolae V`c`roiu (pre[edintele Se- Boto[ani sau merg \n alt` parte. Nu [tiu. natului Romniei): Nu avem \ncotro, va Mai am [i eu nevoie de ni[te r`spunsuri, trebui s` recurgem la campania negativ`. m` mai consult [i eu. Merg dup`-amiaz` la () N-a[ folosi termenul de campanie mama mea s` o v`d [i o \ntreb [i pe ea. negativ`, dar vom vorbi mai bine [i mai aplicat despre aceste lucruri. Oricum, vom CATEGORIA avea o puternic` component` de campanie EMIL BOBU pozitiv`. Traian Rece (senator PSD): Nu am nevoie s` lucrez la semn`tur`. To]i oamenii CATEGORIA din jude]ul meu m` iube[te [i m` resCOEFICIENTUL pect`.
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

POIANA LUI IOCAN

Am \ntrebat-o pe mama dac` s` mai candidez [i mi-a zis: Tavi, maic`, io o s` votez cu ai lu Stolojan, c` e mai tineri [i mai frumo[i. Da tu po]i s` candidezi lini[tit, c` or mai fi \n ]ara asta ni[te pro[ti care s` voteze ho]ii.

manager

DE VIGILEN}~

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

marius.bortea@catavencu.ro

Marian S`niu]` (ministrul Adminis- CATEGORIA tra]iei [i Internelor): To]i lucr`torii vor COLABORARE fi supu[i la teste de vigilen]`, de integri- CU DE-A SILA Gheorghe Ciuhandu (primarul Timitate. [oarei): Dac` domnul prefect mai vrea CATEGORIA controale n pie]e, s` m` anun]e. Poate merACESTE CUVINTE gem mpreun`, s` ne vad` lumea c\t de NE MOARE bine colabor`m. Adrian P`unescu (senator PSD): Nu mai am sufletul s` mai candidez \n |ntunericitul

Octav Cozmnc`, un ales care \ncearc` s`-[i conving` mama c` \nainte era mai bine [i reu[e[te la perfec]ie

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Canalul B\stroe este o afacere a mafiei lui Kucima [i parte a unui plan de sabotaj \ndreptat \mpotriva Romniei
O s` v` avertiz`m cu privire la riscurile
ca un capital mafiot, precum cel ucrainean, s` prind` cheag pe un teritoriu fragil, precum Delta Dun`rii. O s` v` ar`t`m c` toate firele acestei afaceri gangstere[ti, pe care o reprezint` construc]ia canalului B\stroe, duc la cabinetul pre[edintelui Leonid Kucima. O s` v` demonstr`m c` omul direct interesat de construc]ia canalului este [eful g`[tii mafiei de stat a Ucrainei. |l cheam` Viktor Pinciuk. Este \nsurat cu Olena, fiica lui Kucima. Este deputat \n Rada de la Kiev. Controleaz` capacit`]ile siderurgiei ucrainene [i are nevoie ca de aer de canalul B\stroe, pentru a-[i transporta fabricatele spre Europa occidental`. Plus de asta, canalul scurteaz` ruta de transport maritim dintre Krivoi Rog [i combinatul Ispat Sidex de la Gala]i. Romnia a investit peste o jum`tate de miliard de dolari \n combinatul de concentrate de fier de la Krivoi Rog, \ncepnd de pe vremea lui Ceau[escu, iar acum aceast` surs` vital` pentru func]ionarea siderurgiei g`l`]ene risc` s` fie controlat` tot de Pinciuk. Ginerele preziden]ial figureaz` la pozi]ia 10 \n topul celor 30 de miliardari est-europeni, cu o avere estimat` la 1,3 miliarde de dolari, cu afaceri \n siderurgie [i mass-media. O asemenea avu]ie nu se poate acumula dect prin afaceri mafiote. la 1,7 miliarde de dolari, cu afaceri \n extrac]ia c`rbunelui, metalurgie, construc]ii de ma[ini [i fotbal. Olexii Martinov este administratorul societ`]ii Feral (UK) Ltd. din Marea Britanie, cu capital ucrainean, care a cump`rat societatea Feral SRL din Tulcea, singurul combinat din ]ar` care produce feroaliaje. Este proprietarul unor combinate siderurgice din Ucraina, Bulgaria [i SUA [i al b`ncii Bank IBU din Ucraina. Societatea Feral (UK) Ltd. inten]ioneaz` s` achizi]ioneze \ntreaga infrastructur` a societ`]ii Deltanav din Tulcea, pentru a prelua sub controlul ei activit`]ile portuare [i transporturile maritime ce se desf`[oar` \n jude]ul Tulcea.

La Camer` [i Senat, V`c`roiu scufundat

Cunosc`tori ai sfor`riilor politice pesediste sus]in ceva destul de greu de crezut la prima vedere: c` redeschiderea dosarului Flota nu ar fi fost f`cut` pentru a-l rade pe B`sescu, ci, ]ine]i-v` bine, pentru a-l scufunda pe V`c`roiu [i, al`turi de el, pe Micky {p. Toat` opera]iunea s-ar face la ini]iativa aripii N`stase, care vrea s` distrug` orice opozi]ie intern`. {i cum V`c`roiu reprezint` o arip` destul de dur`, s-a redeschis megadosarul care l are drept vinovat pe premierul sub care s-a m`tr`[it, de fapt, flota. Iar B`sescu va sc`pa pentru c`, dac` puteau s` i aga]e ceva de picior, b`ie]ii ar fi f`cut-o pn` acum!

Volodimir Pop este patronul firmei

Akva, din ora[ul Reni, de pe frontiera cu Romnia. Desf`[oar` activit`]i comerciale \n domeniul piscicol, \n sectorul ucrainean al Deltei [i pe bra]ul Chilia. A constituit, \mpreun` cu banditul Cornel Savin, societatea comercial` mixt` cu profil piscicol Masiva SRL din Tulcea, cu punct de lucru \n zona Hlebea, \n incinta Chilia Veche. |n cadrul firmei, Pop de]ine capitalul majoritar, cu 85 de procente din pachetul de ac]iuni. Inten]ia lui Pop este s` populeze cu puiet de pe[te suprafa]a de 1.300 de hectare de luciu de ap`, concesionat` de firma Masiva. Pop a contractat` \ntreaga cantitate de puiet produs` de institutul de specialitate din Gala]i. Pop mai inten]ioneaz` s` populeze cu puiet de sturion de ap` dulce, produs \n Ucraina, suprafa]a concesionat`, pentru a \ncruci[a speciile de sturioni autohtoni cu cei importa]i. Scopul lui este acela de a promova interesele grupurilor mafiote agreate de Kucima, pentru a desface pe pia]a occidental`, sub marc` romneasc`, pe[tele produs \n Ucraina. Pentru aceste servicii, Savin este pl`tit de Pop cu 1.000 $ pe lun`. Pop a contacat [i autorit`]ile jude]ului Tulcea, \n inten]ia de a \nfiin]a un punct de trecere a frontierei \ntre localit`]ile Orlovka [i Isaccea. Scopul lui real este de a pune mna pe fondurile PHARE destinate proiectului de deschidere a punctului de trecere.

Domnule Constantinescu, prin cuv\ntul meu, Ucraina \[i exprim` \ngrijorarea fa]` de stadiul reformelor [i stabilitatea situa]iei din Romnia. P`i, c\t de serioas` poate s` fie, b`, democra]ia de la voi din ]ar` dac` \n timpul mandatului meu voi a]i schimbat at\]ia pre[edin]i?

C`su]a noastr`, cuibu[or de mici chirii

Aterizat tocmai din Cluj-Napoca, comandantul Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Bistri]aN`s`ud, comisarul-[ef Ioan Mure[an, s-a acomodat bine \n mica urbe. Att de bine nct nsu[i primarul Bistri]ei, Vasile Moldovan, s-a ngrijit s` i fac` rost de o locuin]` n buricul trgului. Locuin]a e, de fapt, o cas` aflat` n proprietatea prim`riei, pentru care poli]aiul-[ef al jude]ului pl`te[te lunar fabuloasa sum` de 432.000 de lei, plus cheltuielile legate de ntre]inere. Din sursele noastre, comisarul-[ef s-a legat att de mult suflete[te, nct tare ar vrea s` cumpere de tot [i pentru totdeauna c`su]a. Probabil, dup` aprige licita]ii, Prim`ria i-o va oferi la monstruosul pre] de un milion de lei, [i acela n rate lunare pe 25 de ani!

De altfel, Pinciuk a f`cut obiectul

unei investiga]ii americane, \n septembrie trecut. Echipa avocatului Harold Rosenthal s-a deplasat la Kiev, unde a strns date cu privire la fostul premier Pavlo Lazarenko, arestat \n SUA pentru sp`lare de bani [i asociere criminal`. Ini]ial, Lazarenko a fost acuzat de regimul de la Kiev c` ar fi ordonat dou` asasinate. Fuge \n SUA, iar \n 1999 este inculpat [i pus sub arest la domiciliu, unde a[teapt` s` fie citat [i judecat. |n acela[i timp, echipa i-a mai interogat [i pe pre[edintele Kucima, pe vicepremierul Azarov [i pe ministrul Ap`r`rii, Marciuk. Prezen]a americanilor la Kiev las` loc specula]iei c` Lazarenko a primit, de la Kucima [i de la acoli]ii s`i, comanda s` spele o mare cantitate de bani, produs` prin activit`]i criminale. Ceilal]i apropia]i ai pre[edintelui Kucima, direct interesa]i de construc]ia canalului, sunt: Renat Ahmetov, Olexii Martinov [i Volodimir Pop. |n iunie, companiile lui Viktor Pinciuk [i ale lui Renat Ahmetov, patronul clubului de fotbal {ahtior Done]k, dar care controleaz` industria din Bazinul Donbas, au achizi]ionat, cu aproape un miliard de dolari, 93 de procente din pachetul de ac]iuni ale societ`]ii Krivorijstal, cea mai important` fabric` de o]el din Ucraina.

Dorind s` egaleze performan]ele lui Ceau[escu, pre[edintele Leonid Kucima nu se mul]ume[te doar cu lungimea mandatului, ci vrea s` inaugureze [i un canal Dun`re-Marea Neagr`
platformele industriale de la Reni [i Ismail. Dup` o prealabil` desc`rcare a m`rfurilor ucrainene \n instala]iile portuare de pe Insula {erpilor, ele vor fi re\nc`rcate \n nave de capacitate medie [i o organiza]ie nonguvernamental` transportate, pe canalul B\stroe, spre cele ucrainean`, a c`rei misiune este aceea dou` platforme [i spre Occident. de a limita impactul mediatic produs de consecin]ele, \n plan ecologic, ale construc]iei canalului B\stroe. Organiza]ia urmeaz` s` stabileasc` contacte \n Romnia, s` ung` osia cu bani negri [i s` societ`]ii Deltanav din Tulcea de c`tre diminueze protestele ecologi[tilor. Bra]ul Martinov. Dac` acest demers se va fina- B\stroe str`bate delta secundar` a braliza, valoarea manoperei de \nc`rcare/ ]ului Chilia [i traverseaz` o zon` cu desc`rcare va cre[te discre]ionar sau va regim de protec]ie integral, pus` sub ju\ntrzia opera]iunile, blocnd produc]ia risdic]ia UNESCO. Delta secundar` face de la Ispat Sidex Gala]i [i Alum SA Tul- parte din Rezerva]ia Biosferei Dun`rea cea. Planul de sabotaj este coordonat de din Ucraina [i este inclus`, ca [i Delta Serviciul de securitate a Ucrainei (SBU), Dun`rii, \n Conven]ia RAMSAR, ca zon` condus de generalul-lt. Igor P. Sme[ko, nu- umed` de importan]` interna]ional`. |n mit director \n septembrie 2003. Sme[ko zona bra]ului Chilia, unde se desf`[oar` a trecut pe la comanda Directoratului lucr`rile canalului B\stroe, se afl` un imcentral al informa]iilor militare [i a fost portant habitat de chire de mare [i rnavansat [ef al Comisiei de securitate [i dunici de ap`, care cuib`resc pe baninforma]ii a lui Kucima. Prezen]a agen]i- curile de nisip Pticia. Din cauza zgomolor SBU pe teritoriul nostru, unde [i-au tului produs de utilaje, mii de p`s`ri constituit puternice re]ele de informa]ii, [i-au p`r`sit cuiburile, inaugurnd o hea devenit alarmant`. SBU cunoa[te me- catomb` ecologic`. Cea mai cumplit` diul de afaceri din Romnia [i sl`biciu- consecin]` a t`ierii canalului este c` nile lui [i gestioneaz` \ntreaga situa]ie regimul hidrologic pe bra]ele Dun`rii va politico-economic` creat` de criza cana- afecta biofiltrarea [i va conduce, \n final, lului B\stroe. |n Ucraina, SBU contro- la colmatarea unei serii de lacuri [i bra]e leaz` o parte din organiza]iile nonguver- secundare cu debit restrns. |n ciuda tunamentale, iar prin Pinciuk, mass-media. turor protestelor na]ionale [i internaConform datelor furnizate de Reporters ]ionale, pe mafiotul Kucima l-a durut \n sans frontires, de la c[tigarea indepen- toh`s [i [i-a v`zut de treab`. Kucima s-a den]ei, \n Ucraina au fost asasina]i 20 specializat \n rachete [i a activat timp de de jurnali[ti. Ca pre[edinte de stat, Kuci- 22 de ani pe cosmodromul de la Baikoma a ordonat asasinarea jurnalistului nur, din fosta URSS. |n ceea ce-l prive[te Grigori Gongadze, care l-a acuzat de co- pe criminalul care conduce Ucraina, penrup]ie. Ofi]erii SBU l-au r`pit pe strad`, tru noi nu este nici o diferen]` \ntre a fi l-au drogat cu thiopental, l-au decapitat rachetist sovietic sau raket ucrainean. [i i-au aruncat cadavrul \ntr-o p`dure. Cornel IVANCIUC

Exist` indicii c` SBU a finan]at

A treia etap` este achizi]ionarea

Dac` aceste planuri diabolice,

promovate de Viktor Pinciuk, Renat Ahmatov, Olexii Martinov [i Volodimir Pop vor reu[i, peste Delta Dun`rii va flfi drapelul Ucrainei. Sunt o mul]ime de date care acrediteaz` ipoteza c` serviciile secrete ucrainene au pus la cale strategii de sabotaj \mpotriva Romniei. Istoria lor a re]inut e[uarea inten]ionat` a navei Rostock, \nc`rcat` cu lingouri de fier, pe canalul Sulina, pentru a bloca circula]ia navelor maritime [i a da peste cap economia romneasc`. Alta, c` o serie de explozii [i incendii misterioase, produse \n ultimii 15 ani pe platforma siderurgic` de la Gala]i, puteau fi provocate de o mn` criminal`. {i, \n fine, ultima pacoste cu care ne-am procopsit este acest canal criminal, care face parte dintr-o strategie de sabotaj pe termen lung, \ndreptat` \mpotriva Romniei, pe cteva etape. Prima este includerea Insulei {erpilor \n sectorul ucrainean al Rezerva]iei Biosferei Dun`rea, printr-un decret preziden]ial, emis deja de Kucima. A doua etap` este scoaterea de sub controlul romnesc [i occidental a transporturilor de m`rfuri ucrainene, tranzitate \n acest moment pe canalul Sulina, spre

Geostrategia mbujoreaz` Romnia

Ioan Mircea Pa[cu, pentru prietenari Nea Puiu, ministrul Ap`r`rii Na]ionale, a fost desemnat de conducerea central` a partidului s` supervizeze [i activitatea filialei din Bihor a partidului de guvern`mnt. De supervizat, nea Puiu oricum superviza Bihorul, ori de c\te ori trecea pe acolo, n drum spre Satu Mare (unde e deputat). Sau, mai bine zis, superviza o tn`r` [i preabel` ziarist`, Teodora Ivan, c`reia i explica mai toate secretele unei a[ez`ri geostrategice reu[ite. Iar la rndul ei, se n]elege, Teodora se acredita de fiecare dat` la cabinetul volant al ministrului Pa[cu. Se pare c` exact pentru f`tu]a cea descurc`rea]` s-a cerut nea Puiu la Bihor, nu de alta, dar parc` [i hotelurile s\nt mai fierbin]i \n acea zon` a ]`rii! Ehei, piscinele din B`ile Felix [tiu de ce! {i mai [tiu [i cum!

Kucima i-a aranjat ploile lui Ahmetov,

pe vremea cnd a fost pre[edintele Uniunii industria[ilor [i \ntreprinz`torilor din Ucraina, \nainte de a fi ales [ef de stat, \n 1994. Ahmetov a mai cump`rat [i ac]iunile combinatului siderurgic Dzerjinski [i pe cele ale fabricii de feroaliaje de la Nikopol. Licita]iile au fost c[tigate de Ahmetov \n condi]ii dubioase, \n detrimentul grupurilor [i companiilor LNM anglo-indian`, US Steel american` [i Severstal ruseasc`. Ahmetov figureaz` la pozi]ia 6 din topul miliardarilor est-europeni, cu o avere cifrat`

f i n c`
Platon [i Aristotel, doi strategi buni de r`zbel

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

FANTASTICK: Nelu nu mai e verginul nostru, nu mai e la mod`!

Pe {oseaua Olteni]ei din Bucure[ti, pu]in mai departe de tumultul Pie]ei Sudului, creeaz` \n studioul s`u Romeo Fantastick. El a avut curajul s` lanseze pe pia]` albumul Manele electorale. Via]a sa, opera sa v` vor complica via]a \n urm`toarele r\nduri.

Fantastick, alias Bombastick, alias Regele sexului

Reporter: Cum v-a venit ideea? Romeo Fantastick: Ideea este simpl`, dar pe at\t de simpl` pe c\t e, pe at\t de problematic` pare, pentru c` eu am f`cut-o pentru noi, pentru oameni. Eu s\nt singurul solist din ]ar` care c\nt pentru oameni nu c\nt pentru nun]i, pentru botezuri [i am c\ntat pentru oamenii care nu au bani s`-[i pl`teasc` \ntre]inerea, pentru cei care s\nt [omeri, pentru cei care au ajuns \n pragul de s`r`cie [i am zis c`, dac` politicienii r\de de noi, s` r\dem [i noi, adic` eu, [i prin mine, toat` ]ara. Practic, dac` nu putem s`-i facem altfel, barem s` m` r`zbun eu pentru to]i. Rep.: De ce s\nte]i Fantastick? R.F.: C` a[a au zis fanii mei. C\nd am ap`rut pe pia]`, mai de mult, am fost Bombastick. Rep.: A, dumneavoastr` s\nte]i Bombastick? R.F.: Da, eu! Dar s\nt [i Regele sexului! }in optzeci de minute la pat, cel mai prost num`r! Rep.: Ave]i un tatuaj! R.F.: Da, este un [arpe cu picioare de cal, gur` de dragon. Este interiorul meu [i via]a din trecut. Putere, r`utate, bun`tate. Picioarele de cal simbolizeaz` \ngerii. Dar mai simbolizeaz` [i c`-mi pas` de al]ii. Mai am tatuaj s`rutul mor]ii. Am avut \n via]` dou` infarcturi [i nu am murit. Am c`zut de la \n`l]imi de al]ii mureau pe loc [i ni[te babe, c\nd m-au v`zut pe mine [i pe [efu, pe Dumnezeu, mi-au f`cut s`rutul `sta. De atunci nu mi se mai \nt\mpl` nimic. Rep.: V-a prins careva la nevast`-sa? R.F.: M-a luat o t\mpit`, cu ochelari pe ochi, de la spectacol. C\nd am ajuns acas`, era superbomb` sexy, cu jacuzzi, cu vr`jeal`, m-a uns cu alifii pe acolo [i c\nd, deodat`, aud u[a! M-am b`gat \n [ifonier! Noroc, frate, noroc. Frate, zic, s` nu dai la fa]`! Dar n-a dat! Am plecat,

i-am l`sat cu spume!

De la Ceau[escu la restul
Rep.: Ceau[escu e pe coperta albumului! R.F.: Da, e un component la pies`, c` \nainte se tr`ia mai bine fiindc` avea lumea unde munci. Acum, tr`ie[te bine cine are oase roade. Pur [i simplu, ideea pur` a fost pentru oameni, nu pentru mine, nu po]i c\nta a[a ceva la nun]i sau botezuri, iar televiziunile care aud de asta nici nu vor s` aud`. Singurii care m` dau pe radio s\nt Huidu [i G`inu[`. Rep.: Cum o ducea]i pe vremea lui Ceau[escu? R.F.: Foarte bine! Munceam la o \ntreprindere de femei, la o textil`, [mecher... toate pu[toaicele erau pe mine... cam asta. Metaforic l-am folosit pe Ceau[escu, nu c` am ceva \mpotriva democra]iei. Rep.: |ncepe]i cu un \ndemn: Las`-ne, Nelule!. R.F.: Consider c` nu mai e verginul nostru, nu mai e la mod`, s` vin` unul cinstit, curat, s` ne guverneze [i s` fac` s` fie mi[to acolo. A f`cut [i Nelu bine, dar p\n` la superbine mai este! Rep.: Nelule du-te [i f`-]i treaba / Te-am pupat cu ]eava / Ia-]i-l pe N`stase / {i \mpinge]i tava! R.F.: P`i, pe vremea lui N`stase e ca pe vremea iob`giei. Din punct de vedere ce a f`cut N`stase, never-ever. De-abia acum se instaureaz` ni[te chestii, servicii sociale [i altele, dar nu s\nt mul]umit deloc. Dac` nu aveam harul `sta s` c\nt, ce f`ceam?

B`sescu [i M`d`lina
Rep.: |n Groapa zice]i a[a: Bucure[tiul e \n r`zboi / E terminat / Dac` te plimbi cu ma[ina / Dracu te-a luat... R.F.: Da, fiindc` am avut ceva mai deosebit, un Renault Mgane, [i am c`zut pe centur` \n groap`, m-a scos cu

excavatorul. Rep.: Lua-]i-ar foc [i chelia / Ne-ai distrus [i pizzeria! / C\nd se uit` \ntr-o parte / Cade chio[curile toate! R.F.: Ever-never eu pizzeria. ~sta e c\ntec f`cut c\nd B`sescu a stricat chio[curile, apoi cu nebunia cu euthanasia. Eu am fost \ntotdeauna \mpotriva politicienilor [i m` mir c` mai tr`iesc. Rep.: Exist` vreo presiune \mpotriva dumneavoastr`? R.F.: Nu direct`, ci [tiu c` se spune tarabagiului s` opreasc` maneaua dac` o pune la casetofon. De ce? C` eu r\d de to]i politicienii, bine\n]eles cu respectul de rigoare pus deoparte, nu am treab` cu ei, nu au treab` cu mine. De aia am [i scris pe album c` persoanele s\nt imaginare, adic` N`stase nu e N`stase, B`sescu nu e B`sescu, adic` e o conciden]` de nume. Rep.: A]i luat [i pe M`d`lina / S` v` I-auzi, c\nte la vioar` / Fiindc` ninge c\te-o cioar`! mo[ule: Aj da zile de la R.F.: {i eu s\nt ]igan [i f`cut cioar`, mine / S` mai stai o zi cu mine / dar el, c\t se d` mare [i tare, dar s` nu Iliescu, e[ti ca mine / Stai acas`, nu uit`m c` [i el e implicat, mai mult sau ca mine / Hai p`pu[`-n pat la mine / mai pu]in. M`d`lin \i cheam` pe cei mai Fetele e moarte dup` mine... Hai, c` pro[ti [i-i pune s` voteze cu Puterea. dac` mai marci o sut` de mii, M`d`lin ce a zis de noi c` maneli[tii \]i schimb [i rima! s\nt ni[te sav`v`bici, adic` el a afirmat ceva comunist, ce ai tu c` apare pe pia]` [i oameni ce spune cuv\ntul lor? Asta e esen]a democra]iei, s` faci ce vrei. Romeo Fantastick, un manelist de opozi]ie, Corect?! Dar [ti]i c` exist` rasism? Ce demonstr\nd c` rromii au, de c\nd se [tiu ei, o atitudine sav`v`bici e asta de politic`? Am fost \n anti-social`-democrat` Regie [i mi s-a spus: Romeo, [tim vaNe-ar trebui pistoale [i groparii ar avea loarea ta, dar nu po]i intra! Nu se poate mi-a venit / S` v`d [obolanul fript! a[a ceva! S\nt o persoan` ca oricare... R.F.: Exist` oameni care mor de de lucru. trebuie s` intru unde vrea mu[chiul foame! Exist` oameni care mor de Rep.: V` e fric` de Sile C`m`taru sau meu, nu? foame ca dracu! de N`stase? Rep.: Ce ar trebui s` se \ndrepte pe R.F.: Nu mi-e fric` de C`m`taru, filumea asta? indc` `sta m` face... m`, dac` \i dau o Foamea R.F.: S` existe democra]ie. Demo- palm`, nu i-o dau pe a doua, c` poate Rep.: Mi-e foame, s\nt mort de cra]ie \nseamn` exact chestiile din Bi- moare, dar `[tilal]i te omoar` legal. foame! / Toat` lumea ]ip` tare! / N-am blie. Nu s\ntem ajuta]i, dac` mori pe Rep.: De ce nu a]i plecat \n lume? ban \n buzunar, cu gagica ies / Iar ea strad`, las`-l s` moar`, c` dup`, te ia R.F.: Dac` m-ar mierli sav`v`bicii garda, zice c` tu l-ai mierlit! S\nt de- `[tia, pe ce am mai sf\nt dac` nu a[ strig`: E[ti mort de foame! R.F.: {i eu fac foamea, fiecare face fecte legislativ [i politic care te face muri fericit, dar c\t voi tr`i, tot prostiile foamea... unii se face c` se arunc` de la varz`. Dac` un s`rac fur` o g`in`, \l lor o s` le c\nt. S\nt bolnavi. macarale. Dac` ie[im pe strad`, c\]i s\nt mierle[te de nu se vede, dac` un bogat Rep.: 4 ani vr`jeal` am m\ncat / fomi[ti? Nou` din zece. |n cluburi se nu- fur` un palat, n-are treab`. Trebuie s` C\nd merg la toalet` doar vr`jeal` m` func]ioneze institu]iile, asta trebuie s` bipppp! mesc [mecheri. Rep.: Stau \ntins pe burt`, / Trece o se \nt\mple. Romnia e ]ara ho]ilor, pisic` cu un [obolan / Mam`, ce idee s\ntem \n western, s\ntem \n 1885. Eugen ISTODOR
pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

Dare de seam` asupra chetei na]ionale

Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

cuv\ntul care

canalul

SPP [i care B`sescu

S`pt`m\na trecut`, pe c\nd se deplasa prin toat` presa central` cu Trabantul c`tre litoral, domnul {erban Pretor a fost dep`[it \n vitez` miercuri diminea]` de meciul Dinamo-Manchester. Spre deosebire de membrul CNA, englezii nu s-au l`sat lua]i la b`taie a[a u[or [i le-au tras-o ei subofi]erilor de la Ministerul de Interne cu 2-1. Dup` care au dat dovad` de polite]e [i s-au dat la o parte \n ziarele de joi, l`s\nd s` treac` \n fa]` subiecte mai \n v\rst`, cum ar fi dosarul Flota, ajuns acum la venerabila v\rst` de 13 ani. |n paralel cu aceste evenimente principale, Cornel Nistorescu \[i continu` r`zboiul cam de unul singur cu premierul Adrian N`stase pe tema docomentului cu aprobarea bugetelor de publicitate. Au s`rit ziarele, asocia]iile profesionale [i cei specializa]i \n ap`rarea independen]ei presei? Nici vorb`!, se pl\nge directorul Evenimentului zilei \n editorialul de miercuri. P`i, n-au s`rit, domnule Nistorescu, cum s` sar`? Mai rezist` [i matale pu]in de glezna lui N`stase p\n` li se termin` contractele de publicitate cu institu]iile de stat [i dup` aceea mai strig` o dat`. Jurnalul Na]ional. M` surprind din ce \n ce mai des citind J.N. Nici nu [tiu ce m` atrage mai mult: pagina de IT (b`ie]i, pe unde a]i mai ajuns \n Doom 3?) sau rubrica medical` a lui Florin Condur`]eanu. Ia, pu]in` lini[te: Durerea de [ale este una dintre cele mai \nt\lnite nepl`ceri ce-l s\c\ie pe om. C\nd un om are dureri lombare mai \nt\i s`-[i pun` \ntrebarea: Cine s\nt eu de fapt?. Dac` exist` Dumnezeu [i unde s\nt extratere[trii se pare c` s\nt \ntreb`ri recomandate numai \n cazul durerilor de din]i. A, iat` [i cuno[tin]e mai vechi: Scriitorul de la pagina 3, o rubric` \ngrijit` de Tudor Octavian. De remarcat c` domnul Tudor Octavian, fostul nostru coleg la Academia Ca]avencu, este full upgraded \n ceea ce prive[te tehnologia. D\nsul are acum, pe l\nga poza frumos prelucrat` \n Adobe Photoshop, [i o adres` de e-mail, cu coada de maimu]` aferent`. Am l`sat la sf\r[it Na]ional [i Libertatea, ace[ti Ziarul de la ora 5, respectiv Ciao, Darwin! ai presei centrale. Via]a sexual` se poate planifica, Lin[at de nevast` [i de amantul ei, Un oltean vrea s`-[i v\nd` penisul. Chiar dac` pare una [i aceea[i [tire, \n[iruirea citit` mai sus reprezint` trei titluri extrase \n zile diferite de pe prima pagin` din Na]ional. Dac` vrea s` citeasc` [i ceva mai serios, personalul din autobaze poate cump`ra Libertatea, care titreaz` tot pe prima pagin`: Un invitat a fost fript [i m\ncat la nunt`, Icoana vie de la Craiova sau Sexologie clinic`, Impoten]`, Ejaculare rapid` suna]i acum la 021.260.15.81... Pardon, `sta era un articol cu P. Evenimentul zilei. Traian Ungureanu tipul \n pulover de l\n` care vorbe[te tot timpul la telefon \n pagina 4, la rubrica Foi[orul de foc are un editorial (de[i advertorial ar fi fost un cuv\nd mai potrivit), despre revenirea PN}CD la via]a politic` dup` infuzia cu Ciuhandu de la Congresul Extraordinar. PN}CD e un partid nou. (...) Duminica trecut`, \n carcasa pr`p`dit` a PN}CD s-a a[ezat ceva promi]`tor: viitorul. (...) PN}CD e acum condus de oameni care seam`n` bine cu ie[irea din prezent. (...) PN}CD s-a schimbat. Deocamdat` ideile, nu mijloacele s\nt for]a PN}CD. Mijloacele s\nt \n m\na aleg`torilor. {i ei s-au schimbat. Vota]i epava!, ar mai fi lipsit, dac` Traian Ungureanu

mass-midia n`vodari
q Achizi]ie de marc` n luma presei bihorene: ziarista Liliana Sime de la sapt`mnalul Bihoreanul, surprins` n flagrant cu 2.000 de euro [pag` ntr-o geant`, va juca n returul alegerilor generale ca redactor de investiga]ii n echipa ziarului Informa]ia de Vest, patronat` de Adrian T`r`u, cel arestat de procurorul Alexandru Lele pentru contraband` cu petrol. Ce ]i-e [i cu via]a asta de ziarist mercenar, uneori trebuie s` scuipi unde ai mncat [i, pe de alt` parte, s` m`nnci de unde ai scuipat. S`raca de Lili, unde pn` mai an scria \n contra Prin]i[orului, acum probabil c` va trebui s` i preg`teasc` ntoarcerea triumf`toare n ]ar`! q Oana Niculescu-Mizil, urma[a nomenclaturistului Paul Niculescu-Mizil, va scoate [i d\nsa o revist`. Ne-am fi a[teptat s` fie una de laude, dar s` vezi c` tocmai asta va fi. Revista se va numi Monden [i cic` are un concept de origine libian`, provenit a[adar dintr-o zon` \n care [i pe vremea tat`lui Oanei se f`ceau, \ntre noi [i ei, schimburi la fel de bilaterale [i fructuoase. Pentru curio[ii ner`bd`tori s` [tie ce n-ai ce citi \n viitoarea revist`, anun]`m c` aceasta va con]ine aproape exclusiv poze de la petrecerile mondene. Sper`m c` se va da cu un set de carioci pentru colorat.

nu ar fi pus chiar acest titlu. Magazinul Psihologia azi a ajuns la num`rul 4. Dep`[im cu z\mbetul pe buze un interviu cu Mona Musc`: Diferen]a dintre sexe n-are ce c`uta \n politic`, ci doar \n pat [i trecem must`cind a ne\ncredere pe l\ng` un articol de [ase pagini intitulat Aten]ie, p`rin]i! Copiii dependen]i de calculator!. Pe noi ne intereseaz` mai degrab` Profile

de personalitate politic`, adic` un diagnostic fixat de psihiatrul Florin Tudose \mpreun` cu c\te o radiografie desenat` de artistul Devis Grebu pentru pacien]ii Stolojan, B`sescu, Vadim, N`stase, Voiculescu, Iliescu [i Becali. Ca s` [tie [i aleg`torul ce medicamenta]ie s` le prescrie \n noiembrie, la urne. Daniel GOACE

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Sinistrata [i Arogantul

Dup` ce am r\s la televizor de un taximetrist care, dup` inunda]iile de miercuri din Bucure[ti, \[i scotea apa din ma[in` cu g`letu[a, c\nd m-am \ntors [i eu dup` trei zile \n cartier [i m-am suit la volan, am constatat foarte trist, cu g\ndul la mama Prim`riei sectorului 3: ploaia mi-a inundat [i mie ma[ina! Astfel c` \ntreb: de ce nu vine premierul [i la noi, sinistra]ii din cartier, s` ne dea ajutoare celor c`rora ne-a plouat \n rable? |l rog pe domnul premier s` m` contacteze urgent la nr. de pager 2918. V` mul]umesc.

reportaj cu ]ara de g\t

Cine mai are un mo[ european, s`-l pun` pe drumuri
civile, dar trebuie s` te pricepi la autoritatea asupra oamenilor. Aia e cea mai grea. Am luat cas` cu cas`, i-am b`tut la cap la biseric`, la [coal`... era vorba de munc` voluntar`, or la asta nu cred c` po]i convinge u[or pe cineva. Dar le-am spus ceva: trebuie s` iube[ti aici, unde tr`ie[ti. Ce vre]i, s\nt pu]in na]ionalist, dar cum se poate altfel?. Acum, c\teva for]e [i-au pierdut locurile de munc`: gure[a g`in` a lui Gelu machitorul din Icu[eni nu mai are unde scormoni, iar madam Chihlimbar, purceaua lui Titi tractoristul, nu mai are unde-[i toci inelul din bot. Adev`rul este c` e greu s` scrii de bine despre Mihai Livadaru, dup` ce \njuri la adrieni, stolojani, b`se[ti toat` ziua. Dar el trebuie s` se obi[nuiasc`. Fiindc` povestea noastr` se termin` astfel: departe, departe, \ntr-un no mans land, an old man a ajuns consilier la Icu[eni din partea PRM. Eugen ISTODOR

Ciulinii b`d`ranului
Unele escrocherii mi se par de geniu. n pia]a din G`e[ti, acum cteva luni, a venit un tip [i a vndut masiv s`mn]` de vinete americane. Toat` lumea din zon` a cump`rat. Apoi, oamenii au b`gat chestia n p`mnt [i au a[teptat vara s` r`sar` vn`ta. La timpul potrivit, au ap`rut ns` ni[te ciulini romne[ti de toat` frumuse]ea. Ca s` vezi ce prostii m`nnc` americanii!

eparte, departe, \ntr-un no mans land de Boto[ani Icu[eni spune legenda c` \n 2004 tr`ia un unchie[ cool de 68 years old, care a f`cut un drum \n satul lui numai \ntr-o iarn` [i o prim`var`. Guy-ul acesta a citit \n Monitorul de Boto[ani c` s\nt some money de la UE pentru a[a ceva. A scris ce-a scris [i i-au venit banii. A tras cu glasul [i cu mu[chiul [i [i-a scos s`tenii la munc`. Greu, ce interes are oldman-ul `sta, ce vrea de la noi, lazy people we are, dar au ie[it unii [i [i-au f`cut \n dreptul lor, au ie[it al]ii, au lucrat \n dreptul lor [i a mers treaba. The best man of Icu[eni st`tea cu gura pe ei. Mihai Livadaru se pricepea: Eu am fost ofi]er la pompieri, cu specialitate pe construc]ii

Dinamovi[tii [i MU-i[tii
Vine Manchester United (MU) la tine acas`, s` joace pe trifoiul de j de mii de parai al opri[anilor [i al PSD-ului, [i, normal, \l a[tep]i cu p\ine [i sare. St`teau unii \n tribun` cu programul \n m\n`, ca s` nu gre[easc` cumva numele `lora, [i strigau ca la Inter, \n 89 (Hotelul Intercontinental, adic`, nu Inter Sibiu): Muie Giggs!, Muie Keane!, Muie Djemba-Djemba! Ei, [i c\nd a ie[it [i antrenorul lor de la vestiare, ce strigar` b`ie]ii? Muie, Sir Alex Ferguson!!!! Vede]i, b`, nea Pi]i, b`i, Magiun, bre, nea Puiule, ce \nseamn` s` mai iei [i un titlu din c\nd \n c\nd?

T`n`sescu, primarul-minune
La Mogo[oaia din Ilfov, aritmetica a fost revolu]ionat`: cinci minute de stat primarul \n prim`rie, plus zece ore de stat secretara la birou, gata cu r`spunsuri gen primarul nu e, rezult` cinci case nou-nou]e, trei la primar [i dou` la secretar`. Ace[ti matematicieni revolu]ionari s\nt Dan Claudiu T`n`sescu (1), primarul PRM din localitate, [i Mariana Marinescu (2), func]ionara sa. Admira]i aceste descoperiri nemai\nt\lnite \n pozele de mai jos! Nu trebuie s` ne surprind` nici adunarea, nici rezultatul ei, at\ta timp c\t Vadim Tudor ]ine mult la modestia mintal` a supu[ilor s`i [i recomand` opera]iuni periculoase \n acte [i \n fapte. Reporterre--terre 1

Ethos, Porthos [i Aramis

Precizare
|n urma unei regretabile erori, \n reportajul meu De ce pl\ng secretarele? Le-au r`nit alegerile din num`rul trecut, s-a strecurat o inadverten]`. Astfel, doamna Cornelia Giread`, directoarea Serviciului Urbanism la Consiliul Jude]ean Bac`u, nu a fost niciodat` secretara lui Dumitru Sechelariu, care a avut pe acest post o alt` persoan` cu numele Giread`. Pentru prejudiciul creat, \mi cer scuze [i \mi asum \ntreaga r`spundere. Alexandru V~RZARU 2

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

bursa [p`gilor
pare c` setea de plic e at\t de mare, c` nici jeturile reunite ale pompierilor n-ar putea s-o sting`. Am scris \n num`rul trecut Foi[aurul de foc c`, dac` vrei s` te faci pompier [i s` te lup]i cu fl`c`rile patriei, trebuie s` te lup]i \nainte cu portofelele fierbin]i ale celor de care \]i depinde cariera. |ncep\nd cu admiterea la [coala de ofi]eri [i termin\nd cu angajarea Nu n]elegem cum de se mai pe post, din buzunar \]i sar, \n spune n naltele cercuri eutotal, 3.000-3.500 de euro. {i ropene c` n Romnia persoaasta pentru un salariu de 9 mi- nele cu handicap snt discrimilioane de lei pe lun` [i pentru nate. P`i, s` vedem noi n care privilegiul de a lua tulumba \n ]`ri din UE primesc cu u[urin]a m\n` [i la bine [i la r`u, adic` [i de la noi dreptul de a fi [oferi c\nd e de munc`, [i c\nd orbii, surzii, ciungii, nebunii. La Doamne-ajut`! nu-i. Pentru ci- noi nu conteaz` dac` [i de ce titorii care au deschis mai t\rziu defect impropriu [oferiei suferi. focul, venim cu c\teva noi pre- Ai un handicap, dar pe de alt` ciz`ri: moda angaj`rilor pompie- parte ai buzunare la pantaloni, ristice pe baz` de plic a ap`rut ai un portofel, ai bani n el, la \n urma demilitariz`rii insti- fel ca to]i ceilal]i oameni f`r` tu]iei pompierului. ~sta este handicap? nseamn` c` e[ti apt fenomenul care a creat bre[a \n s` fii [ofer. Portofelul ne face pe buzunarele factorilor de decizie to]i egali, dac` [tii cum s`-l focare dirijeaz` tulumbele patriei lose[ti. Orice handicap ai avea, de prin birouri. Mai nou, anga- mergi la Centrul de Diagnostic ja]ii civili s\nt pu[i pe liber cu [i Tratament Doroban]i din Bulopata, gr`bindu-se planul anual cure[ti, de unde ]i po]i scoate la demilitarizare [i ajung\ndu-se un certificat care s` ateste c` chiar la concedieri record pe e[ti bun de [oferie. Cu 500.000hectarul de p\rjol. Bine\n]eles, 1.000.000 de lei, aranjezi la ca s` se poat` angaja \n schimb ghi[eul de program`ri s` primilitari de carier`, pe sistemul me[ti avizul medicilor, f`r` ca descris s`pt`m\na trecut`. Se ace[tia s` te mai consulte. Mai

O vam` de neuitat
departe este treaba ta pe cine, ca [ofer, strive[ti cu ma[ina. n caz de accident, dai vina pe handicap. Un mare noroc e s` fii n acela[i timp bolnav psihic [i [ofer, c` nu faci deloc prnaie, indiferent de vin`. Michael {mecher

Focul ce le-aprinde inimioara [i portofelele

La Mangalia, vame[ii combat contrabanda sta]ion\nd

Pozele al`turate au fost f`cute acum c\teva zile \n Mangalia, \ntr-o parcare de la ie[irea c`tre 2 Mai. Cei doi indivizi, despre care nu are sens s` facem vreun comentariu din punct de vedere cromatic, s\nt plasatori de ]ig`ri f`r` timbru adic` de marf` de contraband`, adic` de produse care trec vama pe ascuns. L\ng` cei doi a sta]ionat timp de 4 minute, dup` cum vede]i, ma[ina v`mii. Cu ce treab` a sta]ionat chiar acolo nu am reu[it s` \n]elegem. Singurul adev`r valabil este c` nici v\nz`torii de m`rfuri de contraband` [i nici vame[ii n-au p`rut deranja]i unii de prezen]a celorlal]i. Poate ar trebui s` presupunem c` vame[ii i-au confundat pe infractori cu ni[te autostopi[ti, au oprit [i, dup` ce s-au convins c` cei doi nu vor s` urce, au plecat mai departe, spre locul de munc` de la vam`. Nu-i nimic, poate i-or fi luat la autostop a doua zi de diminea]`, direct din vam`, s` nu care oamenii ditamai gen]ile cu ]ig`ri de contraband` pe jos p\n` \n Mangalia.

Carnetul de conducere cu band` ro[ie

O chet` cu razie scurt` de ac]iune

Acum ceva vreme st`team \n sta]ia de troleibuz de la Universitate [i a[teptam ceva, poate chiar un troleibuz, nu mai [tiu sigur. Cert e c`, \n timp ce eu a[teptam un troleibuz, v\nz`torii neautoriza]i de covrigi, vederi, discuri, brelocuri [i c`r]i vechi, de pe trotuar, de l\ng` sta]ie, a[teptau [i ei ceva. A[teptau o razie. |n timp ce a[teptau razia, se c`utau de bani: B`i, eu n-am dec\t treizeci de mii, at\ta dau azi!; Dou`zeci, c` se \nva]`!. |n timp ce se c`utau de bani, i-a c`utat \n vitez` un mesager de peste drum, de la alte tarabe: Hai, da]i [i voi banii, c` au venit `[tia!. ~[tia erau doi poli]ai care \[i parcaser` ma[ina \ntr-un loc mai ferit, l\ng` sta]ia de troleibuz de vizavi, [i, ca toat` lumea din jur, a[teptau. Carte de parte

Haidamacii lui {aptecai

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Marea urnire
care o [tiu eu de la un v`r de-al unor fra]i mai vulnerabili dec\t meu care avea un delfin de juc`- noi, oamenii: Fugi]i, b```! rie care l-a spart. Deci: Iiik-iiiikiiiiiiiik-ik-ik-iiiiiiiiiiiiiiiik. Iiik? Iiiik!!! Iiiiiiiiiik-iiik... 12 iik?!! Iiiik 0726.910.283! Iiiik penis! Ioan T. MORAR Dac` data trecut` figuram cu votul meu decis la nehot`r]i, ei Alexandru DU}U Cu delfinii `[tia am p`]it ca [i bine, acum ar trebui s` se invencu Emil [i Conven]ia lui: i-am vo- teze rubrica {i mai nehot`r]i. La tat o dat` de bine s`pt`m\na trecu- auzul ve[tilor c` delfinii nu se ot`, iar ei au \ntins coarda [i m-au presc acolo, aproape de mal, ci vin dezam`git. |n s`pt`m\na scurs` [i mai aproape, sentimentele mede c\nd i-am votat nu s-a schimbat le s-au radicalizat [i au luat-o raznimic \n bine \n via]a mea, ba na. La ele se adaug` [i un nceput dimpotriv`. A[a c` azi votez cu de revolt`: \n fond, unde vor s` an`duf \mpotriva lor. De[i, ca iubi- jung` delfinii? De ce se apropie tor al naturii, parc` n-a[ vrea s` de mal att de mult? Vor s` ne ia dispar` precum PN}CD-ul. n st`pnire casele de vacan]`, porturile cu iahturi, conturile din b`nci? Cine i pune s` ne fac` a[a Gabriel DROGEANU Deja \ncep s` m` enerveze. ceva? Oare nu cumva cercurile fiData trecut` le-am sugerat s` se nanciare ale lumii, Guvernul moncare, le-am explicat calm c` e mai dial vor s` ne distrag` aten]ia? bine pentru ei, dar v`d c` nu m-au A[a c`, pu]in revoltat, pu]in afecb`gat \n seam`. Dac` \i prind [i tat suflete[te, spun, cu toat` nes`pt`m\na viitoare pe listele de hot`rrea mea: da, nu e bine! vot, candid\nd la al treilea mandat constitu]ional, \ncep s` intru la b`nuieli. Ar fi clar c` s\nt trimi[i de sovietici.

Delfinii no[tri, mai inteligen]i dec\t ai lor (II)

senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
S-a f`cut anul `sta delfinu pe litoralul romnesc, c` nu se mai vede maimu]a c`lare pe fotograf. Dac` s`pt`m\na trecut` st`team \n redac]ie [i, la umbra aparatului de aer condi]ionat [i-a berilor de la congelator ale colegului Mo]oc, ne \ngrijoram de apropierea delfinilor de ]`rmul nostru, iat` c` s`pt`m\na asta afl`m un lucru [i mai straniu: cic`, fa]` de s`pt`m\na trecut`, delfinii s-au apropiat [i mai mult de ]`rm. Ce e mult nu-i \ntotdeauna [i bine, de[i uneori poate fi, lucru care pe noi, oameni coeren]i [i cu sim] democratic, ne-a tulburat at\t de tare \nc\t, aproape f`r` s` vrem, ne-am trezit vot\nd: e bine sau nu e bine c` delfinii s-au apropiat [i mai mult de ]`rm?

{I MAI NEHOT~R|}I

E BINE
{tefan AGOPIAN Da, e foarte bine. |nc` din Antichitate s-a descoperit c` delfinii s\nt la fel de curio[i ca pisicile. Fiind ei curio[i, s-au apropiat de ]`rmul romnesc ca s` afle care mai e situa]ia politic` \n ]ar`. Nevenindu-le s`-[i cread` ochilor c` tot Iliescu [i ai lui s\nt la putere, s-au apropiat [i mai mult ca s` se conving`. {i s-au convins! De-asta ziceam c` e bine. Fiindc` atunci c\nd vor \nv`]a s` vorbeasc` vor scanda lozinci anti-PSD [i anti-Iliescu. Ceea ce va duce la o revigorare a turismului pe litoralul romnesc. Dan STANCIU Zoologul a]ipit \n mine mi-a spus c\ndva c` delfinii s\nt de mai multe soiuri: delfinul cu aripioare laterale care se fixeaz` pe slip, delfinul lui {tefan cel Mare, delfinul-prosop, delfinul Biedermeier, delfinul de Oa[, delfinul instalator, delfinul cu coviltir, delfinul de 220 V, delfinul-basc`, delfinul f`r` alcool, delfinul ikebana, delfinul interzis minorilor, delfinul ex-sovietic de contraband`, delfinul haute

couture, delfinul eminescian cu influen]e blagiene, delfinul 007, delfinul de la pagina 5, delfinul care data viitoare te s`rut`, delfinul de la P`ltini[, delfinul Rubik, Delfinul cu {obolani, delfinul relativit`]ii etc. N-am idee din ce categorie fac parte delfinii despre care vorbim aici, dar e un lucru c\t se poate de bun c` ei s-au apropiat [i mai mult de ]ara aceasta cunoscut` sub numele (poate prea simplu) de Romnia.

Marius DR~GHICI M` bucur c` delfinii s-au apropiat [i mai tare de litoral. Vor putea s` admire peisajul electoral, s` contemple mn`riile mini[trilor, prostia oamenilor, fl`c`rile de la Guge[ti, b`d`r`nia, nesim]irea [i, mai ales, arogan]a [i vilele. Mi-e team` \ns` c` \i p`c`lesc rechinii no[tri cu ni[te afi[e cu sirene [i dou`-trei g`le]i de pe[te [i \i bag` pe listele suplimentare de vot, a[a cum vorbesc nisetrii c` se Iulian T~NASE va \ntmpla. Eu m` bucur de fiecare dat` c\nd un delfin se apropie de ]`rm. Faptul c` delfinii de s`pt`m\na Alexandru V~RZARU Eu cred c` delfinii `[tia care trecut` care, oricum, se apropivin tot mai aproape de ]`rmurile aser` de ]`rm destul de mult pline de pipi la Mamaia snt del- s-au apropiat, acum, [i mai mult

de ]`rm, pe mine m` face s` sper c`, \ntr-o zi, delfinii se vor apropia at\t de mult de ]`rm, \nc\t vor fi una cu ]`rmul [i romnii \[i vor \ntinde cear[afurile nu pe nisip, ci direct pe spatele delfinilor. E posibil chiar ca, \n viitorul apropiat, familiile mixte delfini [i romnfini maneli[ti. Dac` se duc din ce, romni [i delfine s` fie ceva proprie ini]iativ` acolo, nu au de- normal pe plajele romne[ti. ct, [i merit` soarta. Nu snt de acord cu venirea delfinilor, dar, la C`t`lin MATEI o adic`, eu simpatizez cu delfinii Am realizat abia acum: ceva metali[ti, punkeri, trasheri [i de genul `sta s-a mai \nt\mplat deatheri, care se duc la festivalul pe Terra. Delfinii vin spre plaj` de la Sziget, \n Ungaria. Delfini ca s` le creasc` picioare [i ca s` care au pe piept tatuaje cu cap de devin` oameni ca noi. V` imagidelfin mort, delfini din `ia care na]i c` acum milioane de ani sf[ie pisici vii pe scen`. ni[te dinozauri st`teau la calculatoarele astea din redac]ie [i f`ceau mi[to de noi cum ne zv\rcoMarius BOR}EA Nu poate fi dec\t bine c` delfi- leam pe nisip? Dar noi i-am ignii s-au apropiat [i mai mult de norat, ne-am suit \n copaci [i \n ]`rm. Cre[te \n felul `sta speran- c\teva milioane de ani am deve]a c` p\n`-n toamn` vor p`trunde nit maimu]e [i, ulterior, oameni. [i pe uscat. {i c` p\n`-n prim`va- Fiindc` n-am avut pe cineva care r` vom avea [i aici, la Bucure[ti, s` ne sf`tuiasc`. Dar, acum, ei ne delfini maidanezi sau comunitari. au pe noi. S\nt veri[oarele [i fr`Poate \n scurt timp va ap`rea [i ]iorii no[tri. S` lu`m fiecare c\te delfinul ciob`nesc mioritic. Sin- unul, s`-i urc`m \n basculante [i gura mea temere e c` [i pe `sta hopa sus, \n corcodu[i cu ei, p\n` tot ungurii \l vor omologa, sus]i- nu vin inunda]iile. n\nd c` a ie[it de la ei din Balaton.

N-AU {TIUT S~ R~SPUND~

NU MAI {TIU
Viorel MO}OC |i credeam inteligen]i. Ziceam c`, la mintea lor, n-au ce c`uta pe litoralul turistic romnesc. Simpla apropiere de un ]`rm infestat de mitocani [i decibeli mi se p`rea, pentru ei, ucig`toare. Constat, \ns`, c` se \nc`p`]\neaz`. Tot nu pleac`. Vor, poate, s` dea un exemplu. Sau s` se sinucid`, ca balenele. Bine, dac` a[a doresc, e treaba lor. |mi fac totu[i datoria s` le spun pentru ultima oar`, ca

NU E BINE
Drago[ MU{AT P`rerea mea e c` delfinii `[tia care tot vin la noi s\nt ni[te cretini. A[a c` am s` le transmit prin intermediul revistei un mesaj personal pe limba delfineasc`,

Eugen ISTODOR Dragi delfini, cu ocazia apropierii [i mai aproape de malul de la Marea Neagr`, v` informez c` ve]i fi [i mai aproape de un papagal ca voi care [i anul acesta \[i face concediul \n Romnia: eu. Haide]i s` ne \nt\lnim \n fiecare zi ca pe Coasta de Azur [i s` ne \mb`t`m ca la Nisipurile de Aur bulg`re[ti. Promit nudul gol ca la voi.

32-10, 32-10, prob` de telefon!

Linia telefonic` gratuit` a Guvernului merge din plin, duduie de mesaje de la cet`]eni. Un secretar de stat a explicat c` apelurile neserioase s\nt [terse, \n timp ce acelea serioase, cu probleme, ajung diminea]a direct pe masa premierului. S` urm`rim o serie de astfel de apeluri. Apeluri neserioase: Alo, Guvernu? Murim de foame!. Neinteresant pentru Guvern se [terge. Aloo, a[ vrea s` anun] public, cu m`rturii, faptul c` am dat un milion de dolari [pag` la Guvern lui domnul... piu-piu-piu-piu. Neserios de aia a [i fost decuplat la timp se [terge [i el. {i acum, un grupaj de mesaje serioase, cu probleme sociale care trebuie rezolvate chiar de la prima or` de prim-ministru: Alo, Guvernul Romniei? V` sun`m din satul P`t\rlagele [i avem [i noi o problem`: E BINE, DOMNULE!. Sau s` lu`m, de exemplu, un alt telefon cu probleme speciale: Alo, linia gratuit` Guvernu Romniei? A[ vrea s` v` mul]umesc!. Sau: Alo, Romniei, Guvernu? Domnule, a[ vrea s` v` spun c` cet`]eanul care am sunat mai devreme cu dou` telefoane minte: E FOARTE BINE! V` mul]umesc!.

Scrisoare deschis` c`tre Adrian N`stase

Domnule premier, |n timp ce dvs. umbla]i creanga prin ]ar` [i gratula]i prostimea cu mititei, mu[tar [i z\mbete pref`cute, evenimente deosebit de grave au loc la sediul PSD-ului din zona Universit`]ii, mai exact \n parcarea Academiei Ca]avencu. |n dou` zile de luni consecutive, respectiv pe 2 [i pe 9 august a.c., gloate organizate de muncitori energeticieni, pe care partidul dvs. i-a adus \ntr-un admirabil hal de isterie, au manifestat zgomotos, cu fluiere, trompete, zbierete, huiduieli [i cu multe b`d`r`nii verbale spre ferestrele sediului PSD. Ore \ntregi, ace[ti zurbagii proveni]i din s\nul clasei muncitoare, proletari specializa]i \n munca la stat, care v-au votat cu spor [i pe care dvs., drept r`splat`, i-a]i f`cut s` urle pe strad`, ei bine, ore \ntregi ace[ti derbedei sindicaliza]i ne-au ocupat parcarea. Cu concursul for]elor de ordine, hoardele au trop`it, au \njurat guvernul [i pe dvs. personal direct din parcarea Academiei Ca]avencu, perturb\nd buna desf`[urare a lucr`rilor la ziar [i, mai ales, enerv\nd la culme redactorii \ns`rcina]i cu articolele despre dvs. Ad`uga]i acestor redactori enerva]i pe jurnali[tii sco[i din fire c` nu [i-au putut parca ma[inile din cauza cetelor dezl`n]uite, pe cei c`rora le-au fost zg\riate ma[inile deja parcate [i \ntreg serviciul de contabilitate al ziarului, care a semnalat conducerii plata zadarnic` a parc`rii. Domnule premier, ne-a]i provocat pagube [i nervi. Ba mai mult, prin scandalul recidivist din parcarea noastr`, ne-a]i provocat [i pe noi. Un timp, c\nd ne g\ndeam ce pedeaps` s` v` aplic`m, cochetam cu ideea de a nu v` mai sparge fa]a \n Academia Ca]avencu. Apoi ne-am dat seama c` e o pedeaps` prea grea, pe care n-am aplicat-o \nc` nim`nui din PSD. A[a c`, de data asta, a]i sc`pat. O s` v` futem (v-o tragem) \n continuare.

Umbra lui BNS contra PSD. La BCR

Hopa-Miting`, cade Jos! [i nu se strig`

Chicken XXL la pachet (cu cartofi pr`ji]i mare, cola mare [i ketchup) cump`rat din pasaj de la McDonalds. Evident c` n-a cobor\t s` vorbeasc` cu d\n[ii nimeni de la PSD. P`i, de unde era s` [tie pesedi[tii la cine huiduie sindicali[tii din fa]a cl`dirii: la PNL, aflat un etaj mai jos, la BCR de vizavi sau, de ce nu, la casa de schimb valutar de la parter sau la terasa lui George Mih`i]` aflat` imediat dup` col] (parc` s-a scandat [i un Jos p`l`ria!). Scandalai Lama

Joi, \n jurul orelor pr\nzului, am fost vizita]i \n parcarea redac]iei de c`tre un grup de muncitori afilia]i BNS care au demonstrat \n fa]a sediului PSD din Pia]a Universit`]ii, care sediu, Cu drag, A.C. v-a]i prins, este peste drum de parcare. Timp de dou` ore, sindicali[tii au scandat Ho]ii!, Ne-a]i min]it!, Huuuo!, respectiv Vrem s` muncim!, care s-a transformat foarte u[or \ntr-un Vrem s` m\nc`m!, \n momentul \n care am trecut prin fa]a lor spre redac]ie cu un meniu Mc-

Interna]ionala lenevist`, ramura Nemi[carea pentru Romnia

Recent a avut loc la Chamoluc, \n Italia, Congresul na]ional al lene[ilor. Simbolul manifest`rii a fost hamacul. Bravo, tat`! {i hamacul cine ni-l monteaz`? Noi, Mi[carea Lene[ilor din Romania (mi[care sun` mai dinamic dec\t partid), ]inem lunar astfel de congrese. La ultima edi]ie s-a acordat Premiul pentru \ntreaga inactivitate fondatorului Mi[c`rii [i a fost inaugurat patul memorial al acestuia. Noi \ns`, din lene, nu venim la aceste congrese. Faptul c` ace[ti italieni neserio[i s-au obosit at\t s` se deplaseze ni se pare un semn de sl`bire a vitalit`]ii For]ei Lene[e pe plan european. |i rog pe cei care, din lene, nu au citit acest articol s` ni se al`ture grabnic. A[a nu se mai poate. Trebuie f`cut ceva ! Vladimir Ilici Lene

Alo Baba [i cei 40 de ho]i

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Dihonia romnismului s-a strecurat [i-n cuibul secuimii

Faptele pe care vi le relat`m aici ar suna absolut banal dac` ar fi vorba despre Vrancea, Constan]a sau, pn` mai ieri, Bac`u. {mecheria este c` se petrec la Gheorgheni. Dar s` \ncepem cu sfr[itul. O doamn` cu o plas` st` posac` \n soare, \n fa]a unui bilding cu fi]e din apropierea Parlamentului. |n cl`dire \[i are sediul megafirma de cablu RCS. |n plasa doamnei zumz`ie ner`bd`toare 4.000 de semn`turi ale unor secui din Gheorgheni. To]i vor acela[i lucru s` poat` vedea la televizor emisiunile postului din localitate, Obiectiv. Post pe care nu-l pot urm`ri pentru c` a fost coco]at de firma de cablu din localitate undeva la cucurigul frecven]ei, acolo unde nu ajung b`trnele televizoare din dotarea cet`]enilor din localitate.

Cum a ajuns postul Obiectiv la cucurigu

Istoria televiziunii din Gheorgheni a \nceput din 1992, cnd firma de cablu din localitate a \nceput s` produc` emisiuni din studioul propriu pentru cei 20.000 de locuitori. |n anul 2000, re]eaua de cablu a fost achizi]ionat` de TVS Holding Bra[ov. Modificarea propriet`]ii nu a avut efecte asupra activit`]ii editoriale a micului studio. Ceea ce nu se mai poate spune dup` ce studioul propriu-zis (SYN TV) a fost halit, \n iunie 2003, de omul de afaceri Hodgyai Geza.

ja dou` posturi de radio din localitate (Extra Radio, Mix Fm), postul de radio din Miercurea Ciuc, ziarul Uj Kelet; la portofoliu se mai adaug` licen]e pentru transmisie prin eter pentru posturi TV din Miercurea, Gheorgheni, Odorhei [i Tg. Mure[. Cum proiectele sunt uneori mai lungi dect plapuma, \n zilele astea, dl Hodgyai a lansat o replic` secuiasc` la campania un leu pentru Ateneu: da]i un euro pentru televiziunea secuiasc`. Noi nu ne \mpotrivim, motiv pentru care, iat`, i-am [i publicat apelul moca (for free, pt. vorbitorii de maghiar`).

Hodgyai Geza Secui-network

Dl Hodgyai are un vis pe care nici un romn nu l-a visat: s` construiasc` o re]ea de media secuiasc`. |n prezent, visul lui a prins trup [i cteva picioare: posed` de-

Decolarea de pe planeta SYN

preluat studioul de televiziune SYN \n iunie 2003 10 dintre cei 11 ziari[ti ai studioului [i-au luat t`lp`[i]a: ei declar` c` nu s-au putut \mp`ca cu cenzura impus` de noul proprietar. Din exemplele de cenzur` produse de redactorul-[ef Csata Orsolya (referiri la singurul ziar care este \n opozi]ie fa]` de domnia-sa Gyergyoi Kisujsag nu aveau ce c`uta \n programele postului) ar reie[i c` victimele cenzurii sunt vocile disidente fa]` de UDMR. Aici se cuvine s` facem o precizare: dl Hodgyai de]ine o func]ie de conducere (vicepre[edinte), la nivel teritorial, a UDMR. Se cuvine s` preciz`m c` dl Hodgyai neag` c` ar fi impus vreo cenzur`.

Dac` transformarea lui Hod- {i secuii, dac` iau gyai \n voce a secuimii din mai un [ut \n fund, multe jude]e nu ar fi un fenomen nociv \n sine, transformarea lui fac un pas \nainte \n baron media este. Concret, la o Grupul de ziari[ti care [i-au s`pt`mn` dup` ce dl Hodgyai a dat demisia de onoare a decis s`

\nfiin]eze un nou post de televiziune. Au reu[it \ntr-un an de zile s` ob]in` licen]` pentru noul post Obiectiv TV [i s` \[i doteze un studio. Au \ncheiat chiar [i un contract pentru 3 ani cu firma de cablu TVS Holding [i de pe 14 aprilie teletextul postului putea fi recep]ionat de pe orice televizor, pe frecven]a 167,5 MHz. Minunea a durat 3 zile. |ntr-a patra, au primit al doilea [ut: au fost azvrli]i pe 399,25 MHz, unde numai 30% din popula]ie poate s`-i recep]ioneze. Au reac]ionat prompt: plngere la CNA (erau \nc`lcate 2 articole ale legii audiovizualului). |mpotrivirea acerb` a singurului ungur de culoare UDMR (Gasparik Attila) din CNA a blocat o decizie obligatorie a Consiliului: ar fi trebuit s` fie sesizat Consiliul Concuren]ei. Perseveren]i, [i-au continuat protestul \mpotriva cenzur`rii postului la comisia de abuzuri a Parlamentului. Aici au fost audia]i, al`turi de un reprezentant al firmei RCS (probabil \n calitate de coac]ionar al firmei din Bra[ov), de ungurul Gasparik, care sus]inea c` nu e nevoie de dou` posturi de limb` maghiar`, [i de romnul R`svan Popescu (CNA), care ap`ra dreptul ungurilor la mai multe voci

\n media. Reprezentantul RCS a atins culmea cinismului: s` fac` dovada c` au audien]` dac` vor s` fie accesibili! Culmea, dup` o lun`, Csata Orsolya se \nfiin]eaz` la sediul firmei RCS cu 4.000 de semn`turi de sus]inere (culese dintr-o popula]ie de 20.000 de locuitori). Aici, dl Zamfirescu \i confirm` c` o a[teapt` la firm` ct s`-i trag` cea mai fireasc` ]eap` romneasc` [i s` dispar` cu telefonul \nchis; a

r`mas un alt director, dl Bendei, care, \n afar` c` mustea de ur` ca un rinocer, nu a fost \n stare dect s` consolideze imaginea de mitoc`nie mafiot` a firmei RCS. (Ne-am permis aceste epitete pentru c` am fost de fa]` la ceremonia rat`rii depunerii semn`turilor.) |n num`rul viitor, v` vom povesti cum trage RCS cablu prin orificiile oculte ale UDMR [i Adrian N`stase. Mircea TOMA

10

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Anacronica TV
C`lin, filme de poveste

Alo! Da, iubito, po]i vorbi lini[tit` c\teva minute pentru c` eu nu-s \n cadru. Abia a aruncat [efu carnea pe foc... Ei, m` las` lihnit! Fii lini[tit`, am stipulat chestia asta \n contract cu Radu. Dac` m` sare de la haleal`, dispar Vineri sear`, pe Antena 1, Du[manul f`r` nici o explica]ie din decor. S`-l v`d du[manului meu, ac]iune, SUA, 1999, 5 Miercurea trecut`, la {tirile ropene lupt` haotic, ineficient, cu balconul garsonierei din Roman`. eu cum se descurc` c\nd i-o cre[te cu Peter Weller, Daryl Hannah, AdriPRO TV, Andreea Esca a fost cu- viespea uria[`, un mutant de Poate la o ]igar`; [i, oricum, de pe audien]a f`r` mine...

tunul catodic

trampa [i ecranul
zece ori mai mare, care distruge astfel f`r` drept de apel stupi \ntregi. Rasa albinelor japoneze, de[i mai mici, \nvinge. Secretul: o strategie net superioar`, bazat` pe disciplin`, sincronizare perfect` [i spirit de sacrificiu. Japonezi, m`i frate! M` mir totu[i c` la ei viespea uria[` a fost m`rit`, [i nu miniaturizat`. 5 |n timpul unei descinderi surpriz` a masca]ilor \ntr-un bordel, operatorul de la Prima TV care-i \nso]ea reu[e[te s` surprind` explicit o partid` de sex oral. Ca ni[te adev`ra]i gentelmeni, ei au acoperit totu[i, din regie, por]iunea cea mai hard a scenei. Or fi vrut s` protejeze identitatea prostituatei c`reia nu i se vedea astfel fa]a aplecat` \ntre picioarele clientului, sau n-au vrut s`-l fac` de r\s pe b`rbat, care o fi avut penisul prea mic? 5 Pe Discovery, o gr`mad` de ingineri ne explic` de ce au c`zut turnurile gemene: cic` muncitorii au cam ars gazu [i n-au ignifugat bine grinzile metalice care, la r\ndul lor, au ars cherosenul [i s-au pr`bu[it. Asta miroase a campanie electoral` pentru Bush. Zice]i, m`, c` `ia de la CIA au plimbat microfilmul toat` ziua prin uzin` [i au jucat [otron pe G18-urile alea ultraperformante \n timp ce explicau unuia mai nou: Dorele, rooooteee[ti [i dai cu satelitu. 5 Petre Roman, invitat la Diaconescu, se jignofe[te r`u c` via]a e grea [i scump` pentru am`r`[tenii din Romnia. Ca exemplu strig`tor la cer, ne spune c`-n Fran]a br\nza e mai ieftin` ca aici. O fi mai scump`, coane Roman, dar aia de-o m`n\nci matale. {tiai c` br\nza e [i alb`? Nu ne zice nou` de aia scump` albastr`, verde sau care-[i schimb` culoarea [i face cu ochiul c\nd o mi[ti \n m\n`, precum vederile alea cu chinezoaice din talcioc, la Vitan. 5 La OTV, prezentatoarea {tirilor adev`rate ne face o scurt` introducere a evenimentului dup` care d` leg`tura reporterului de pe teren pentru preciz`ri suplimentare. Reporter care se afl` pe

an Pintea, Alexandru Bindea. Bun. Ia s` vedem cum st`m cu distribu]ia. Ce e americanul Peter Weller? P`i, super-spion antrenat de Pentagon [i \narmat cu tehnic` de ultim` or`, iar \n timpul liber r`mas \ntre dou` dezamors`ri de focos nuclear mare playboy printre colegele super-spioance. Ce poate fi Adrian Pintea? Terorist s\rb, antrenat \n Bosnia, \narmat p\n` \n g\t cu un Kala[nikov rusesc [i care normal c` moare la sf\r[it, ucis de agentul american. Ce e Daryl Hannah? O blond`, bucatos, cu picioare p\n` \n g\t, spioanc` dubl`, tripl`, care [i-o trage din toate pozi]iile cu americanul, evident. Ce e Bindea? Bindea e chelner la ambasada SUA din Bucure[ti. |l taie o cufureal` [i e nevoit s` fac` pe el, deoarece WC-ul era ocupat de Pintea. Tot week-end-ul m-am g\ndit: singura chestie care i-ar mai fi putut r`zbuna pe romni ar fi fost s` apar` Marcel Iure[ \n costum de Omul P`ianjen.

Sup`rMan

Ce-ai-ul de la ora 20
Antena 1, promo la filmul C`dere liber`: Ce-ai face dac` ai intra \ntr-o ga[c` de para[uti[ti suspecta]i de trafic cu droguri?. Asta e maniera personal` prin care televiziunea urm`re[te implicarea telespectatorului: punerea lui \n fa]a faptului \mplinit, \n pielea personajului pozitiv. Mie nu \mi convine. A[ vrea s` fiu, m`car o dat`, un personaj negativ. A[adar, mi-am f`cut trei promouri negative. Ce-ai face dac` ai fi un fel de microb [i ai intra \n corpurile unor fraieri de pe o nav` spa]ial` [i \n primele 10 minute de film te-ai transforma \n extraterestru [i le-ai zbura c`p`]\nile? Nu-i a[a c` ar fi supermi[to?, Ce-ai face dac` ai fi mort? [i Ce-ai face dac` hobbit-ul Frodo ]i-ar fura inelul [i ar vrea s` \l distrug`? Te-ai enerva? Zi, te-ai enerva? E[ti preg`tit s`-l dai pe m\na orcilor? Nu zice a[a, doar c` te-am \ntrebat eu, vr`jitorul din Mordor! Trebuie s` fii 100% sigur. Hai, pe el, de la ora 20,00, numai la Antena 1.

C`t`lin MATEI

prins` de mil` pentru bie]ii automobili[ti care parcurg distan]a dintre Bucure[ti [i litoral \n [ase ore, din cauza ambuteiajelor. {i pentru c` Oana Maiuga, aflat` la fa]a locului, pe o [osea, [tia mai multe am`nunte, i-a dat ei leg`tura. |nt\mpl`tor sau nu, la fa]a locului tocmai plouase, iar Oana Maiuga n-a rezistat tenta]iei de a ne prezenta, \naintea am`nuntelor promise, un superb curcubeu care se \ntindea pe cer. Va urma, probabil (c\nd se va \ntoarce din luna de miere), C`t`lin Radu T`nase, care ne va relata, de la alte fe]e ale locului la fel de pitore[ti, un dezastru de mari propor]ii pe fundalul unui apus de soare splendid sau un viol bestial comis pe om`tul imaculat al unei ierni ca-n basme. 5 Pe Na]ional TV, o reclam` la berea Brger, cu Dan Helciug [i Spitalul de Urgen]`. Brger, o [tie oricine, se pronun]` Biurg`r. Numai c` Dan Helciug zice Burg`r [i cred c` [tiu de ce: o fi observat el, privindu-se \n oglind` \nainte de filmare, c` atunci c\nd spui iu ]i se ]uguiaz` buzele [i ar`]i ca un copila[ care vrea l`ptic. Ceea ce nu-i prea cool dac` pe urm` strigi \n gura mare Tr`iasc` berea!. 5 M` uitam la Radu Anton Roman cum vorbea minute \n [ir despre virtu]ile nu [tiu c`rui soi de vin, iar Busu m\nca cu am\ndou` m\inile. Din c\nd \n c\nd, Radu \l mai \ntreba pe Busu despre vin: Nu-i a[a?, iar Busu, care nici nu gustase, d`dea din cap cu gura plin` [i exclama M\h\, m\h\!. La ce buc`tar e Roman, nu poate s`-i fac` lu `la micu dou` senvi[uri \nainte de emisiune, ca s` fie mai deschis la dialog? 5 Am observat c` telefoanele astea erotice de la OTV au [i interior. Pe bune, trebuie s` suni la nu [tiu ce num`r, interior 314. Cred c` ar fi frustrant s` ating un anumit punct \n conversa]ia erotic` cu secretara, dup` care s` \mi fac` leg`tura [i s` o iau de la cap`t cu managerul Anita, Laura sau Carmen. 5 Discovery: albinele eu-

balcon ]ara se vede mai bine dec\t din sufragerie de la prezentatoare. Partea bun` este c` at\t reporterul, c\t [i prezentatoarea pot fi filma]i cu aceea[i camer` (doar mi[cat` pu]in) [i nu mai apar probleme gen Alo, Adelin sau C`t`lin, ne auzi?. Se-ntinde fata pu]in peste birou [i vorbe[te direct cu el. Doar s` nu treac` vreun autobuz chiar atunci. 5 Vineri sear`, la OTV, \n exclusivitate, caseta alibi a lui Nu]u C`m`taru, filmat` la o nunt`. Invita]ii la nunt` erau cam stingheri. Acum, judec\nd dup` fe]ele din jur, nici eu nu m-a[ fi repezit pe ringul de dans, s` nu sup`r pe cineva; nu s\nt un dansator prea bun [i la o mi[care gre[it` \mi zbura sigur c`p`]\na. Probabil c` toat` lumea [tia c` se trage caseta care mai t\rziu urma s` fie alibiul lui Nu]u [i-au zis s` stea cumin]i, s` ias` un alibi ca-n pove[ti, ce dracu, ne facem de r\s. 5 La mare, pe plaj`, s-a organizat Cupa VIP la fotbal sau cam a[a ceva. L-am prins pe Aurelian Temi[an zic\nd la Focus: Poate \mi bat propria performan]` de a lua c\t mai pu]ine goluri. Am probleme cu picioarele, s\nt cam sub]iri [i destul de largi. N-am priceput care era propria performan]` a lui Aurel [i nici cum arat` picioarele sale destul de largi. Dar m` bucur c` are problema asta doar la picioare, nu [i la minte, unde \n cazul lui nu putem vorbi de lucruri largi, ci mai degrab` \nguste. 5 Brune]ica Magda Vasiliu ne-a aten]ionat \n cadrul aceluia[i jurnal de [tiri mai sus amintit cam a[a: Ce alt` \ntrebuin]are pot avea broa[tele, v` spunem dup` publicitate. Am a[teptat cu sufletul la gur` ispr`virea calupului de publicitate, sper\nd c` vom afla despre broa[te c` pot fi \ntrebuin]ate pentru [ters praful, cur`]at gr`simea de pe farfurii, vopsit pere]ii cu alb german sau altceva. Speran]ele s-au spulberat c\nd am urm`rit materialul \n care ni s-a ar`tat c` unii americani fac cu broa[tele concursuri de s`rituri \n lungime. Mare chestie, avem [i noi, \n Romnia, ceva asem`n`-

Florin Busuioc, scenaristul principal al serialului Vremea [i actor consacrat \n opera |nghi]itorul de orice al PRO TV-ului
tor. Doar c` nu cu broa[te, ci cu pisici, [i nu \n lungime, ci \n \n`l]ime. {i nu pe asfalt, ci pe balcon, [i nu ziua, ci spre diminea]`, c\nd e somnul cet`]enilor mai ad\nc. 5 De la Focus 07 am aflat c` deschiderea primei plaje de nudi[ti din China a fost am\nat`, pe motiv de popula]ie scandalizat`. Fiind vorba de China, fost` a lui Mao, am stat [i ne-am \ntrebat: cum adic`, nudism? Nudism-nudism, dar \mpins c\t de departe? Va fi o plaj` unde se vor aduna mul]i chinezi descheia]i la trei nasturi [i f`r` [apc` sau nu se va ajunge chiar la un asemenea dezm`] colectiv \nc\t s` se [i descal]e? 5 Viorel Matei, simpaticul corespondent dobrogean al postului Prima TV, ne-a povestit despre tab`ra interna]ional` din Eforie Sud, care de o mare participare s-a bucurat ea. Cu acest prilej am fost informa]i c` \n tab`r` s\nt caza]i 200 de adolescen]i tineri. Iat` ce \nseamn` s` prezin]i o [tire \ntr-un mod exhaustiv, p\n` \n cele mai mici am`nunte: dac` nu ne-ar fi explicat Viorel, noi am fi r`mas cu impresia gre[it` c` \n tab`ra din Eforie se afl` adolescen]i \ntre dou` v\rste sau poate chiar ni[te adolescen]i veni]i cu nepo]eii la mare. 5 C` tot veni vorba de 200: la acela[i jurnal ni s-a mai spus c` poli]i[tii romni de frontier` au descoperit 200 de cartu[e de v\n`toare \n ma[ina unor turi[ti greci. N-am \n]eles de ce \n paralel, pe micul ecran, ni s-au ar`tat c\teva tone de muni]ie de r`zboi; cu siguran]`, imaginile ar fi fost mult mai conving`toare dac` ni s-ar fi prezentat [i dou`-trei tancuri, o baterie antiaerian` sau, ca s` fie [i pu]in senza]ional \n [tirea asta, chiar o ciuperc` atomic`!

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

11

tupeu 2004

Bont. Barabont.

Domle, noi, politicienii, s\ntem \n slujba aleg`torului. De exemplu, cel care m-a ales pe mine [i m-a pus prefect este aleg`torul N`stase A. din sectorul 1. {i eu s\nt \n slujba lui p\n` la loc comanda!

Dan Darabont, un candidat care a ratat admiterea la Prim`rie, dar a fost admis la Prefectur` pe locurile cu plata la Adrian N`stase
}ara asta e mi[to, p`cat c` e p`zit` zice trupa de guri[ti pesedi[ti care diminea]a plou` toren]ial la PRO TV, iar seara d` ajutoare sinistra]ilor la TVR. Dac` era posibil, [i-ar fi f`cut Micky {pag` [i firm` de plouat, numai ca s-apar` finu-s`u N`stase pe sticl`, s`-mpart` [epci cu Iliescu anti-inunda]ie [i fulgarine cu PSD anti-puhoi, cizme cu Al`turi de oameni, \mpreun` cu ei antirev`rs`ri [i fesuri cu Vot`m PSD! anti-grindin` dar, mai ales, paltoane cu Doamne-ajut`!, singurele care ar mai putea face cu adev`rat ceva pentru oameni. |i vede]i pe sinistra]i cu tricouri primite de la Guvern cu Fie ce-o fi! pe ele? Sau cu [osete inscrip]ionate cu ASTA ESTE!, ori geci de ploaie ASTA-I VIA}A, CE S~-I FACI?? Cei mai serio[i sinistra]i ar fi \ns` `ia care n-ar vrea s` primeasc` \n direct la PRO TV nimic de la Guvern sub privirile pl\ng`cioase ale lui Tab`r` [i care ar purta fulgarine antiploaie cu Mai duce]i-v` dracului!. Ia, care e[ti mai tupeist, m`: Tupeu 2004 (3 puncte): Partidul Social-Democrat. Dup` ce a picat cu brio [i a umplut de s\nge campania PSD-ului la locale, Dan Darabont sau Darabon]? a ajuns prefectul Bucure[tiului. Intrat f`r` loc la Prim`rie, Darabont a fost uns cu pile la un liceu mai slab, Prefectura, cu profil mecanic, cu multe ore de atelier, la pilit de [aibe populiste, [i mai pu]ine de teorie. PSD \[i bate astfel joc de voin]a poporului. Adic` dac` a fost incapabil s` ia un cinci de la bucure[teni, Guvernul \i d` un trei am`r\t [i-l trece examenul de capacitate, pe motiv c` nu l-o duce prea mult mintea pe el, s`racu, da cel pu]in e cuminte [i face ca un papagal tot ce zice domnu prof. dr. arog. Adrian N`stase. {mecherie 2004 (2 puncte): Ministerul S`n`t`]ii. Ca s` par` c`-[i face treaba, Ministerul S`n`t`]ii mai taie o dat` penisul poporului [i-l lipe[te populist cu limba: \n spitale a fost introdus un regulament anti-[pag`, cic`. Deci, \n loc s` \ncerce s` rezolve problema din S`n`tate cu salarii normale pentru medicii care \nnebunesc [i \ncep s` se dea la penisurile pacien]ilor, Ministerul dlui Ovidiu Br\nzan d` populist o solu]ie pe placul nesp`la]ilor care vin s` se spele pe din]i numai la dentist, cu s\nge [i pansament. |n loc s` taie de la r`d`cin`, ca s` rezolve problema, Ministerul S`n`t`]ii numai o g\dil` la talpa ]`rii pe doamna P. Cum care doamna P.? Doamna Populista! T\mpeu 2004 (1 punct): PNL Timi[. Adrian Cioroianu este contestat de PNL Timi[. Motivul: re]inerea b`n`]enilor de a vota cu oltenii. |n acest caz, poate era mai bun Miodrag Belodedici, ca s` aib` [i geniile de la PNL Timi[ cu cine s` voteze pentru ]ar`, c`, spre deosebire de olteanul Cioroianu, Belodedici are [i dou` Cupe ale Campionilor Europeni la fotbal la activ [i ar avea ce discuta despre sistemele politice b`n`]ene cu patru \n linie la centru [i zero \n provincie. Bursucul drastic

{ah-pat \n Parchetul Neam]

S` nu ai ncredere n Boto[ nici cnd ]i aduce schimb`ri

Nu au trecut nici trei s`pt`mni de cnd procurorul general al Romniei, Ilie Boto[, d`dea o list` de jude]e unde infractorii jucau fotbal cu c`ciulile oamenilor de pe strad`, c` schimb`rile n fruntea Parchetelor au [i venit. n Piatra Neam], ns`, infractorii au primit schimbarea cu un oftat de u[urare, ba chiar s-au gndit c` de acuma ar cam putea s` ciupeasc` [i femeile de fund pe strad`. {i asta pentru c` la conducerea Parchetului a venit, n locul mult hulitului Manea Nu]u, doamna Mihaela Arsene, femeie de via]`, sufletul petrecerilor cu poli]i[ti, regina dansului [i prin]esa cocktailurilor, ba, zic unii, chiar mama r`ni]ilor din anchete. Mihaela e bine cunoscut`, mai ales de cnd a condus Sec]ia Anticorup]ie din Parchet, func]ie din care a decimat num`rul na[ilor de pe tren, pe care i prindea c\te 10 la hectar n flagrante spectaculoase, ca s` aib` Neam]ul ce raporta la Capital`. n schimb, n cazul celui mai mare evazionist dovedit din jude], unul Axinte, care a ]epuit bugetul de stat cu doar vreo 100 de miliarde de lei prin dou` firme care derulau afaceri cu produse petroliere, doamna Arsene a condus att de bine ancheta, c` omul a f`cut pn` la urm` nchisoare doar un an, cel din arestul poli]iei. De[i tn`r`, de numai 34 de ani, doamna procuroare a apucat s` produc` cteva legende pe holurile Parchetului. Una din ele sun` cam a[a: Arsene a venit de la Roman, de unde este [i prim-procurorul Parchetului de pe l\ng` Curtea de Apel Bac`u, Vasile Alecsandri. Acesta cic` ar fi intervenit pe l\ng` Boto[ ca Arsene s` fie numit` la [efia Parchetului Neam]. De ce? Se spune c` Alecsandri a fost extrem de impresionat de talentul dnei procuror ct` vreme a fost sub el [i a sus]inut-o pentru a ocupa postul de primprocuror. Or, corup]ie f`r` corup]i Neam]ul a mai v`zut, cu sprijinul doamnei Arsene, dar legend` f`r` un s\mbure de adev`r, nu prea. Jurassic Parchet

12

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Ei, l-am prosl`vit [i eu pe Tovar`[ul... Da cine n-a f`cut-o? {i de-aia mi-am zis \nc` din 73: dec\t s`-l boceasc` postum to]i neocomuni[tii, pe bune, c\t e-n via]` mai bine-l laud eu ca viitor ]`r`nist!

Ata[a]ii ]`rii mele, harnici cititori n stele!

ntr-o bun` zi, consultnd astrograma familiei Geoan`, cititoarea n stele, [i n direct, [i-n reluare, Urania a v`zut c` exist` o configura]ie astral` n care era posibil orice. Iar prietenia ei cu Mihaela Geoan` era o dovad` c` stelele [tiu ce scriu ele pe firmament. {i, cu harta cerului deasupra ei [i cu informa]ia vital` n sine, Urania a trecut la atac. {i s-a dovedit c` acest atac a fost extrem de bine efectuat: da, a ob]inut ce [i-a dorit. Nu mai multe ore de emisie, nu s` treac` cu emisiunea la finul lui Mircea, Adrian Srbu, nu, nimic din toate astea. Urania a ob]inut ceva ce mul]i intelectuali de marc` sau de euro [i doresc: un post de ata[at cultural. Nu, nu e o glum`, nu ave]i halucina]ii, se spune c` deja s\nt f`cute toate demersurile pentru ca Urania s` fie numit` ata[at cultural la Ambasada Romniei din Lisabona. Adic` s` prezinte lusitanilor stelele culturii [i civiliza]iei romne, s` le vorbeasc` portughezilor despre Luceaf`rul poeziei romne[ti [i, eventual, despre revistele de cultur` Steaua, Luceaf`rul [i Astra. De munc`, dup` cum vede]i, ar fi, numai s` nu se g`seasc` vreun Berbec c`pos sau un S`get`tor pizma[ care s` se opun` numirii oficiale. Oricum, drag` Neti Sandu, tu ne r`mi singura speran]` [i ne l`s`m plini de ncredere zodiile n minile tale!

mili]ia spiritual` Marga se visa [i cu sufletu-n rai, [i cu limba-n curul lui Ceau[escu
Pe vremurile comuniste se g`sea [i specia de oportunist finu], care pupa dosul lui Ceau[escu doar din cnd n cnd, dar cu o real` pl`cere. Asta pentru ca pup`tura-n cur s` nu se devalorizeze, s` fie profund nc`rcat` de semnifica]ii nalt patriotice. Acest tip de oportunist este bine ilustrat de Andrei Marga, actualmente un european prin concep]ie, diurne [i burse. Da, acela[i Andrei Marga pentru alegerea c`ruia n fruntea PN}CD acest partid [i-a c`lcat pe statut. Se [tie c`, n loc s` reconstruiasc` partidul istoric respectiv, cre[tin-democratul Marga [i-a pus palma-n fund [i a plecat s` gospod`reasc` destine universitare clujene. Putem spune c` intelectualul [ov`ielnic de azi a abandonat corabia ]`r`nist`, de[i pe cea pecerist` a sus]inut-o amplu [i n plen. Iat` ce zicea Andrei Marga, pre[edintele CUASC din Universitatea Babe[Bolyai de la Cluj, n martie 1973, pe cnd abia mijea cultul personalit`]ii ceau[iste: Doresc s` informez Conferin]a c` studen]ii centrului nostru universitar romni, maghiari, germani [i de alte na]ionalit`]i sub ndrumarea organiza]iilor de partid, ac]ionnd n lumina indica]iilor pre]ioase date de tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, cu ocazia deschiderii actualului an universitar, s-au implicat cu deplin` hot`rre [i responsabilitate n perfec]ionarea ntregului proces instructiv-educativ, n conceperea [i desf`[urarea propriei lor activit`]i de educa]ie comunist`. M`surile ini]iate de conducerea de partid n scopul unei hot`rte mbun`t`]iri a muncii politico-ideologice constituie cadrul real [i ofer` jaloanele de inestimabil` nsemn`tate pentru activitatea noastr`, conturnd totodat` obliga]ii politice [i etice substan]ial sporite pentru fiecare membru al organiza]iei studen]e[ti revolu]ionare. Foarte curajoase cuvinte pentru acea vreme, bravo, tovar`[e Marga, ve]i ajunge mare! Nevroza Vnturilor

Cel mai bun ministru al Educa]iei din epoca postdecembrist` care \ns`, \n Epoca de Aur, obi[nuia s` sfideze regimul dictatorial cu vorbele: Tr`i]i, eu s\nt Andrei Marga / V` ling de v` iau cu targa!

Povestea Porcului (II)

Porc cu pe[te, ca la Trgu Mure[

Era iarn`. Mai tr`ia \nc` sperietoarea aia din Scornice[ti [i duduia ]ara de dictatur`. Cenaclul Flac`ra se d`dea \n spectacol la Trgu Mure[. P`unescu st`tea tol`nit pe un scaun plu[at \n restaurantul hotelului Grand [i rgia. Tocmai \l trimisese pe Nicolae Arsenie, redactorul-[ef adjunct al revistei Flac`ra, dup` o poman` de pe[te. Arsenie era ]uc`larul mar]afoiului din Brca. |i ]inea lumnarea, cnd P`unescu umbla la prohab [i se c`znea s`-[i vre plaivazul \n c`li- te uit` \ngropat la mititica, \nfipt mara vreunei unguroaice de 16 \ntr-o coad` de curlangiu pn` ani[ori. |l trimitea cu trnogul la adnci b`trne]i. De jur-\mpe la \ntreprinderi, dup` tonele prejurul porcului suspinau dou` de pomeni, c` porcul nu lua de- perechi de granguri de la muct pe daiboj [i nu la bucat`, ci nicipala de partid [i-[i frecau cu toptanul. Umbla buhul prin ghioambele de fericire c` le-a trg c` porcului dac` nu-i dai \i ie[it protocolul, c` l-au mul]umit bai, c` te d` pe mna autorit`]ii, pe porc. Cnd i-a fost porcului care-]i pr`vale controlul pe cap, siesta mai drag`, s-a \ntmplat care te g`se[te c` ai umblat cu nenorocirea: a scr]it u[a. Prin cr`p`tur` s-a i]it ]`c`lia ocaua mic`, care te \nDup` lui Arsenie, care l-a credin]eaz` pe mna anun]at fericit pe temnicerului, care accidentul lu porc, c` a adus nevast`-mea am mai cele dou` l`zi f`cut o poezie genial`: de pe[te de Cine are un gip, pe p`m\nt, bogdaproste, nu \n g\nd / Se aude [i de la un heacum peste Dacii c`lc\nd / le[teu din C` au fost, c` n-au fost, c` zon`. P`unescu s-a f`au rude sau fra]i / Eu cut mai ro[u ast`zi \i v`d deja ca steagul U\ngropa]i. Oof, c`-mi niunii Sovietice vine s` [i pl\ng... [i l-a dat afar` pe ]u]`r, c`-l face de rs de fa]` cu tovar`[ii, care or s` cread` despre el nu [tiu ce, cnd \n definitiv era vorba despre nu [tiu cum. Arsenie n-a \n]eles nimic. A ie[it afar` cu o coad` de mrli]` \nfipt` \ntre craci. L-a l`sat porcul drept pedeaps` \n Trgu Mure[ f`r` palton, \n t`ria gerului. I-a r`mas paltonul \n autobuz. Nu tu acte, nu tu bani, nu tu indica]ii. A b`tut muhaiaua de Arsenie din poart` \n poart`, pe la ciraci, s`-i dea o trean]` [i-un zlot s` se \nturneze la Bucale. ~sta mi-e porcul, \n lumina faptelor lui nescoase \nc` la iveal`, [i asta e \nc` nimica toat` pe lng` ce groz`vii a sem`nat la tot pasul. Adrian P`unescu, eterna victim` a coliziunii

De ce pl\ng Chitarurile? Le-a spart fa]a becaliurile

Alecu Chitaru, un demn reprezentant al evolu]iei darwiniene, a candidat din partea PNG-ului lui Becali la prim`ria unei comune ie[ene. |n afar` de asta, Chitaru s-a mai remarcat prin aceea c` a cerut unui ziarist daune de 100 de milioane de dolari (\n paranteza aceasta trebuia s` punem ni[te semne de punctua]ie adecvate ne pare r`u, nu am g`sit \nc` ceva potrivit). Chitaru nu a c\[tigat prim`ria, dar zice c` a cheltuit vreo 10.000 de euroi pentru campania electoral`. Bani pe care s-a dus s`-i cear` lui Becali. Care i-a dat, cu m\na f`cut` pumn a lui C`t`lin Sm`r`ndescu (alias campion K1 [i bodyguard la st\n`) c\t pentru 22 de zile de \ngrijiri medicale. Ucig`-l Tocaci

Steaua de Mare Cultur`

Lui Nea Nelu nu-i e greu s` munceasc` n muzeu

Mai mul]i intelectuali [i ceva societate civil` protesteaz` mpotriva trecerii sediului PSD din Kiseleff n proprietatea partidului, pe motiv c` fostul proprietar, Toma Stelian, ar fi l`sat n testament destina]ia precis` a cl`dirii: muzeu. Stima]i intelectuali, doamn` Societatea Civil`, protestul nu este n ntregime ntemeiat. Dac` trece la PSD, cl`direa va putea fi considerat`, lini[tit, [i muzeu. Dat` fiind componen]a PSD [i filia]ia acestui partid-stat, imobilul respectiv devine un mic muzeu al comunismului [i neocomunismului din Romnia!

poli]ia presei
La revista Popcorn se fac opera]ii estetice n mas`

Muzeus ex machina

Lui Vadim i lipsesc decompensatele

Tribunul s-a prins, ntr-o luare de cuvnt la radio, c`, de cnd e n vacan]` la Bran, se simte frustrat pe motiv c`, n localitate, se ntrerupe apa timp de patru ore pe zi, din cauza noului primar PSD. nainte de alegeri, fostul primar PD ntrerupea curentul. Vadim se [i ntreab`, de altfel, ce e de preferat: s`-]i lipseasc` apa sau curentul? Adic` s` renun]e la du[uri reci sau la electro[ocuri?!

Calma Mater

dintre un poet de mare tonaj [i un ling`u de curs` lung`

Cornel IVANCIUC

Nemul]umite de cum arat` sau doar pentru a deruta paparazzi, ni[te vedete interna]ionale au decis s`-[i schimbe total nf`]i[area, nct s` nu mai semene deloc cu ele \nsele. Valul schimb`rii, ns`, a adus [i necazuri. Probabil chirurgii care au efectuat aceste opera]ii estetice erau cu gndul aiurea [i rezultatul este c` vedetele seam`n` cu alte vedete. A[a reiese din pagina de horoscop publicat` de Popcorn: Paris Hilton e leit` Robbie Williams, Kelly Osbourne are fa]a lui Ronaldo, iar Brad Pitt seam`n` ca dou` pic`turi de cerneal` cu Ben Stiller. Probabil c`, v`znd n ce situa]ie le-a pus pe s`rmanele staruri, revista Popcorn va trece la sentimente mai bune [i, n urm`toarele numere, le va pl`ti acestora opera]iile estetice de revenire la nf`]i[`rile normale.

Arthur Rambo

14

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

hahalera 45

cu m\inile curat murdare

Pilo]ii armatei se antreneaz` \n turla bisericii
Nici prin gnd nu ne-ar fi trecut c` nu doar activitatea uman` d`uneaz` naturii, ci [i activitatea c`lug`rului. Dar ce se ntmpl` zilele acestea n Ceahl`u ne convinge c` probabil [i n rai, odat` ajun[i, c`lug`rii no[tri precis se apuc` [i defri[eaz`, sap`, fac rost de cuie, nal]` ni[te mn`stiri [i convertesc c]iva ngeri laici. V` spuneam s`pt`mna trecut` c` Mitropolia Bucovinei [i a Moldovei s-a apucat s` [i ntind` proprietatea pe vrful Ceahl`ului, f`r` nici o aprobare din partea Agen]iei pentru Protec]ia Mediului. n acest scop au fost nchiriate dou` elicoptere de la unitatea de avia]ie din Bac`u, care transport` zilnic materialele de jos, de la M\n`stirea Dur`u. Pentru s`pt`mna aceasta, avem niscai nout`]i: pentru activit`]i comerciale, armata [i nchiriaz` elicopterele la pre]ul de 1.600 de dolari ora de zbor. Ei bine, pentru c` e vorba de Biserica noastr` str`bun`, Statul Major al Armatei de la Bucure[ti a decis s` i lase elicopterele mai ieftin, respectiv gratis. Biroul de pres` al Armatei a [i argumentat aceast` decizie: pilo]ii trebuiau oricum s` se antreneze. Cu alte cuvinte, de ce s` nu fac` [i ceva pentru comunitate, c` tot c`l`resc elicopterele alea? O alt` noutate ar fi c` a fost depistat vinovatul pentru senza]ia Bisericii c` poate s` fac` ceva acolo. Vinovatul e Prim`ria Ceahl`u, care a oferit 20.000 de metri p`tra]i Mitropoliei pe vrful muntelui, cu titlu gratuit, pentru construc]iile care vor ap`rea. De[i institu]ia care administreaz` zona e Academia Romn`. Probabil c` la baza deciziei primarului Constantin {chiopu a stat ideea c`, dac` oamenii r`mn f`r` case n vale, de la inunda]ii, nu trebuie s` ai o camer` s` le oferi sus, pe vrful muntelui, `lora care vor s` se c`lug`reasc`? Trebuie.

Animale de cas` [i mas`

E la mod` restaurantul cu specific romnesc. B`ncu]e de lemn, farfurii cu motive na]ionale, osp`t`ri]e \mbr`cate \n costume populare. Meniurile au toate bulz ardelenesc. {i cu toate astea, nu-i destul. Restaurantul mai trebuie s` aib` ceva: animale. De ani de zile, redac]ia noastr` e martor` la concertul pe care \l dau p`unii [i curcanii de la Terasa Doamnei, restaurant aflat chiar \n centrul Bucure[tiului, l\ng` Banca Na]ional`. Glu-glu-glu-glu! Odat`, anul trecut, un p`un a sc`pat de unde era ]inut [i a zburat p\n` la noi \n redac]ie. Venise s` spun` c` e reprezentantul unui fenomen sau, pur [i simplu, evadase \n c`utarea unei vie]i mai bune? Nu am apucat s` afl`m, pentru c` insul a zburat mai departe. Terasa Doamnei Domnul Cezar, patronul, e mare iubitor de animale. De patru ani, de c\nd s-a deschis restaurantul, num`rul animalelor a crescut exponen]ial. La \nceput a fost Feti]a, maidaneza care acum se apropie de vreo 200 de kile, dup` ce a fost castrat` recent. S-a \ngr`[at ca porcu [i zace toat` ziua pe la piciorul vreunei mese. Acum doi ani [i ceva, au ap`rut p`unii, patru buc`]i, doi albi [i doi colora]i. {eful de sal`, domnul Costel, m` \ntreab` dac` am mai avut probleme, dac` a mai venit vreunul pe la redac]ie. Cel care zburase acum un an s-a \ntors p\n` la urm` \n cu[c`. Singur?! P`i, ce s` fac`? Unde s` se duc`?! Alte probleme nu are cu ei. P`unii stau l\ng` scen`, \ntr-o cu[c` mare, \mpreun` cu papagalii [i iepurii. Pe scen` c\nt` ansamblul folcloric, \n fiecare sear`. La intrare e un fel de balt` amenajat`, unde plutesc doi leb`doi, [ase g\[te, [ase ra]e [i un num`r neprecizat de broa[te ]estoase mici. Ra]ele mai ies din balt` [i se mai plimb` printre picioarele clien]ilor. Deasupra s`lii mari a restaurantului e amenajat` o alt` cu[c`, unde stau alte p`s`ri: fazanii, g`inile, coco[ii [i curcanii. Bun, dar toate astea au vreun efect asupra clien]ilor? poate v` \ntreba]i. Au. Vineri seara, un coco[ s-a \mperecheat minute \n [ir cu o g`in`. G`ina cotcod`cea de mama focului. Erau o gr`mad` de turi[ti str`ini, englezi [i americani, care se uitau fascina]i. La sf\r[it,

Pas`re exotic` din menajeria restaurantului Calipso, fericit` c` \n meniul restaurantului nu s\nt feluri exotice
c\nd cuplul a terminat, to]i au aplaudat ca la oper`. |n fine, ultima achizi]ie a domnului Cezar e un pui de mierl` indian`. {eful de sal`, domnul Costel, \mi spune c` li s-a zis c` aceast` mierl` e cea mai de[teapt` pas`re. Mai de[teapt` [i dec\t papagalii, o s` \nve]e mult mai bine s` vorbeasc`. Osp`tarii [i osp`t`ri]ele se adun` \n jurul cu[tii [i o admir`. {tie s` [i imite toate p`s`rile, zice un osp`tar. Domnu Costel, asear` a f`cut ca un p`un! Numai ca un c\ine nu [tie s` latre. Feti]a nu latr` niciodat`, c` nu are nevoie. Calipso Un alt restaurant cu animale e Calipso, \n complexul Agronomie. Agronomie-agricultur`-facult`]i de zootehnie... era absolut firesc ca un restaurant deschis l\ng` c`minele de acolo s` aib` animale. G`ini, papagali, curcani [i \nc` o pas`re ciudat`, care are un fel de glug` ro[ie pe cap. Ce e asta? \i \ntreb pe osp`tari. Nu-i g`in`?! se mir` ei. Nu-i. O fi vreun cangur, zice unul dintre ei. Reporteric` Venturiano

Ecologic` Contra

Ni[te g\[te de protocol de la Terasa Doamnei, care, dac` nu-i satisfac pe clien]i, risc` s` \i \ndestuleze

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

15

Loc de retrocedat cu capul Hagi, Hagi r`sun` Istanbulul, r`sun` [i Strasbourgul

n curnd, despre Hagi se va vorbi [i la CEDO [i va fi privit, ca de obicei, drept un simbol pentru Romnia. De data aceasta, f`r` s` aib` nici cea mai mic` leg`tur` cu fotbalul. C`ci va fi vorba despre Hagi Ghi]`, strada, nu regele mingicar. Mai exact, despre strada pe care, la num`rul 45, statul romn a fentat la maximum legile interne [i principiile de drept europene. n primul rnd, imobilul de la respectivul num`r a fost na]ionalizat n 1950, nc`lcndu-se n mod f`]i[ chiar [i legile comuniste care nu stipulau confiscarea locuin]elor ce apar]ineau medicilor, cum era cazul familiei Popescu. n 1996, proprietarii au solicitat restituirea imobilului, n[tiin]nd-o [i pe chiria[a ce locuia n apartamentul 4, prin notificarea nr. 2287723.07.1996 despre demersurile lor. Pn` n 1998, prim`ria Capitalei a tergiversat restituirea apartamentului, c` s` vedem, s` cercet`m, s` d`m cu banu s` vedem al cui e, de fapt. n acela[i an, ns`, l-a vndut f`r` probleme chiria[ei. Ulterior, aceasta a fost declarat` de

descopery
Minunata lume a unui cuvnt interzis [i pietrele lui uluitoare
Exist` un cuvnt pe care \l folose[ti o via]` \ntreag`, de cnd \ncepi s` gngure[ti [i pn` la ultimul horc`it, dar care e de neg`sit \n dic]ionare. E cuvntul care reproduce via]a, pus la index de ni[te mort`ciuni. E unul dintre cele mai pedepsite [i exilate cuvinte romne[ti. Romanii \i ziceau falus. Politicianul e falocrat, amantele lui sunt falofage, Romnia e pr`dat` de o falocra]ie, iar doctorul Ciomu este un falofob, care a f`cut o falotomie. Doctorii \i zic falusului penis, iar pacien]ii lui l-au botezat sul`, scul`, drug`, coco[, pu]`, bosa[, [toi, [tromeleag, m`dular, pu[c`, meteh`u, m`t`rng`, lul`, vjgal`u. Spaniolii \i zic polla, un cuvnt mult mai apropiat de cel neao[ romnesc, care se uit`, cu balele la gur`, la dic]ionare. |n Maramure[ mai exist` obiceiuri [i practici legate de [tromeleag, pe care nu le mai po]i \ntlni dect \n societ`]ile tradi]ionale. Pietrele de urt te privesc de la lungimea lor de aproape 20 de centimetri, reproduc fidel forma, lungimea [i grosimea unui vjgal`u \n erec]ie, sunt f`cute din gresie [i andezit [i perforate transversal, cam pe linia prepu]ului. Singura colec]ie de m`t`rngi de piatr` din Europa se afl` la Muzeul Maramure[an din Sighetul Marma]iei [i a fost alc`tuit` de directorul Mihai D`ncu[, de-a lungul ctorva decenii. Pn` la \nceputul secolului al XX-lea se p`strau \nc` la fereastr`, aninate \ntr-un cui. O piatr` de urt pus` la vedere transmitea mesajul c` b`rbatul din cas` era plecat la lucru cu lunile. Dar mai era [i un avertisment clar, transmis cotoilor \n c`lduri, c` femeia r`mas` singur` acas` este tabu. De ce, totu[i, piatr` de urt? |n Maramure[, a se ur\ \nseamn` a se plictisi. Cu alte cuvinte, piatra de urt era o juc`rie falic`, menit` s` alunge plictiseala. Opinia etnologului Mihai D`ncu[ e c` pietrele erau func]ionale [i c` pe r`stimpul ct masculul era dus \n lume, femela se fericea cu ele, ori de cte ori o luau dracii [i f`cea ca trenul.

Casa de pe Hagi Ghi]` care va marca un gol de c\teva zeci de mii de dolari \n bugetul Romniei, la Strassbourg
bun` credin]`, adic` s-a considerat c` nu [tia c` imobilul e revendicat, de[i fusese n[tiin]at` n modul cel mai oficial posibil, repet`m, nc` din 1996. Chiria[a ar putea spune acum c` sufer` de amnezie. {i mai mentul [i c` proprietarii l-au mult, c` a contactat aceast` cerut napoi. afec]iune chiar de la statul romn, care la rndul lui e cam Alexandru C~UTI{ amnezic, nu-[i mai amintea c` a alexandrucautis@catavencu.ro luat n mod samavolnic aparta-

Dura sex sed rex

16

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

G`bi]` Drogeanu se simte ca la teatru citind textele de mai jos, \n care g`se[te:
unele dintre secretele Oficiului Registrului Na]ional al Informa]iilor Secrete de Stat; cum fiica na[ului de cununie al lui Amarie de la PNA a ajuns notar plin umbl\nd cu jum`t`]i de m`sur`; cum jongleaz` Consiliul Uniunii Notarilor Poblici cu propriul statut p\n` \i d` acestuia bor[ul pe nas curat regulamentar, coane F`nic`!

dosarele chi
sau adoptivi; c`l`torii \n str`in`tate \n ultimii cinci ani. Spre final, urmeaz` o rubric` de o stupizenie \nfior`toare: a]i fost vreodat` implicat \n ac]iuni de: spionaj, terorism, tentative de subminare a ordinii democratice prin mijloace violente? Imagina]i-v` c` ave]i \n fa]` oameni superverifica]i, care sunt deja parlamentari sau ofi]eri de informa]ii. Iar sfr[itul formularului este de-a dreptul orwellian: Sunt de acord ca neacordarea avizului de securitate s` nu-mi fie motivat`. Bravo, securi[tilor! Adic` democra]ia este de acord s-o ia \n gur`, s` nu zic` nimic [i s` scuipe pe Constitu]ie. Cornel IVANCIUC

x
\nainte basmul nu a mai continuat. Dar a \nceput povestea unui rechizitoriu care nu se va scrie niciodat`. A[adar, citi]i, numai \n Academia Ca]avencu: \n 1993, Daniela B`d`r`u, fiica procurorului Dan B`d`r`u, [ef sec]ie urm`rire penal` de la Parchetul de pe l\ng` Curtea de Apel Ia[i, se \nscrie la Drept, la o universitate particular` din Ia[i. Tot atunci se [i angajeaz` la ni[te firme obscure, pe postul de agent comercial. P\n` \n 1995. |n 1997 termin` Dreptul, \[i ia licen]a [i se arunc` \n bra]ele m`micii, notara Stela B`d`r`u, ca notar stagiar. Era septembrie. |n iunie 1998, deci doar zece luni mai t\rziu, se \nscrie la examenul de definitivat. Pe care \l promoveaz` [i, \n octombrie 1998, e numit` notar definitiv prin ordinul ministrului Justi]iei 1854/ 7.10.1998. Chiar din acea clip` [i-a deschis birou notarial propriu, \n buricul Ia[iului. De atunci a f`cut zeci de mii de acte, parafate cu m\nu]a ei delicat` [i cu numele ei celebru (v` amintim c` t`ticu B`d`r`u e na[ul de cununie al lui Amarie de la PNA, iar m`mica Stela este singurul notar din Ia[i care are un loc \n Biroul Executiv al Uniunii Na]ionale a Notarilor Publici din Romnia, adic` \n forul care taie [i sp\nzur` totul \n bran[a notarilor). Poate c` paranteza pe care tocmai a]i citit-o explic` [i paranormalit`]ile din dosarul de promovare al Danielei B`d`r`u. Astfel, conform legii 36/ 1995, articolul 16, notar definitiv poate fi numai un notar care a f`cut stagiu minimum doi ani sau un fost procuror, avocat, judec`tor sau consilier juridic cu minimum 5 ani de vechime. |n regulamentul notarial exist` [i o alt` variant`: se poate da examenul de definitivat dup` numai un an de stagiu, dar numai dac` stagiarul are m`car trei ani de vechime \ntr-o func]ie juridic`. Or, Daniela B`d`r`u a lucrat \ntre 1993 [i 1995 numai ca agent comercial [i nu \ntr-o func]ie de consilier juridic, cum prevede regulamentul, ca s` poat` da examenul de definitivat dup` numai un an, cum s-a \nt\mplat. Dar probabil c` ministrul Justi]iei de la acea vreme, onor domnul Valerriu (S)Toica, nu [tia aceste lucruri. Oricum, pentru orice contestare a dreptului de a profesa al notarei Daniela B`d`r`u va trebui s` v` adresa]i, prin lege, procurorilor de la Parchetul de pe l\ng` Curtea de Apel Ia[i, adic` procurorului Dan B`d`r`u, adic` lui tat`s`u. Hai, c` la asta nimeni, \n afar` de tat`-s`u, nu s-ar fi a[teptat. siliului UNNPR (Uniunea Na]ional` a Notarilor Publici din Romnia), care s-au g\ndit ei s` transforme UNNPR \n milit`rie [i dictatur`. Iat` cum: statutul UNNPR a fost schimbat \ntre congresele UNNPR (lucru interzis chiar de statut!). De aici decurg: 1) schimbarea atribu]iilor aceluia[i congres (care nu mai adopt` hot`r\ri, ci doar le ratific`); 2) introducerea criteriului reprezentativit`]ii (adic` la congres nu mai poate participa fiecare notar, ci doar c\te unul la zece notari, cot` de reprezentativitate); 3) alegerile pentru Consiliul UNNPR nu se mai fac \n cadrul congresului, ci \n afara lui, iar votul uninominal este \nlocuit cu lista de candida]i. De toate acestea, notarii din ]ar` au aflat recent. Unii nu s-au dezmeticit nici acum. Al]ii au trecut la f`cut memorii, cum s-a \nt\mplat, de exemplu, cu cei de la Ia[i. Este de neconceput ca \ntre congrese s` se adopte modific`ri care privesc modul de constituire al acestora, iar congresul constituit dup` noile reguli s` ratifice modific`rile. Este ca [i cum o institu]ie uzurpatoare \[i autoratific` actul de uzurpare!, au spus notarii de la Ia[i, care au ad`ugat c` aceast` m\n`real` duce institu]ia congresului \n derizoriu, rezult\nd un congres cu rol decorativ, despuiat de atribu]ii, adic` o Mare {uet` Na]ional` a notarilor publici. Normal, memoriul a luat drumul co[ului, iar \n ceea ce \i prive[te pe maimarii UNNPR r`m\ne cum am stabilit. De ce e UNNPR o vac` de muls? P`i, e al cincilea cotizant, \n ordinea sumelor, la bugetul de stat. Pe de o parte. Iar pe de cealalt`, \n Romnia s\nt 1.500 de notari care, fiecare, \ncaseaz` anual c\teva miliarde de lei. V-a]i g\ndit vreodat` c\t poate s` ias` de aici, mai ales dac` to]i ace[ti 1.500 de notari s\nt ]inu]i de o m\n` forte? Biroul de Investiga]ii

dosarele chi

xXL
firmare trimise referitoare la avansuri c`tre furnizori \n valoare de 2.884.669 milioane lei (aprox. 72 milioane de euro)... pl`ti]i c`tre VA Tech Gmbh Austria [i, respectiv, VA Tech Hydro Ltd.. De plecat, banii au plecat, c` doar, uite, ni s-a lipit de cot o factur` \n valoare de 30 de milioane de euro, destinat` VA Tech, pe care o sinuciga[` pe nume Carmen Marin (director \n Hidroelectrica) [i-a pus semn`tura sub propozi]ia simpl` bun de plat`. Text care o fi ap`rut [i pentru restul de milioane de euro deveni]i, pentru contabilitate, g`uri negre. Dar, stimat` doamn` Carmen Marin, nu v` panica]i, pentru c` un control f`cut de o firm` de audit cu prestigiu interna]ional nu are nici un efect legal \n Romnia. Iar Curtea de Conturi care a venit pe urmele KPMG la amu[inat gigantica fraud`, de[i a g`sit acelea[i g`uri, nu le-a g`sit loc \n raport. Mai exact, cele cteva zeci de pagini din Raport \n care era vorba, \ntre alte nenorociri, despre avansurile pierdute, nu au trecut de biroul dlui Marin Sandu. Dl Sandu, director al Diviziei Fondurilor Publice Destinate Activit`]ilor Economice, a fost delegat \n aceast` func]ie din pozi]ia de asociat al unuia dintre personajele care au organizat sifonarea banilor. La asemenea sume, nu po]i s` ri[ti s` nu pui lupul s` numere oile lips`.

Nr. 33, 17-23 august 2004

Alexandru V`rzaru r`mne f`r` glas cnd vede nedrept`]ile din lumea asta rea:
ministrul Agriculturii e nou, dar [mecheriile cu bani publici pare s` le cunoasc` de mult; zeci [i zeci de milioane de euro s-au pierdut printre degetele Dan Ioan Popescului n afacerea retehnologiz`rii Por]ilor de Fier II; iar la Muzeul }`ranului Romn, comunismul birocratic a renviat sub conducerea lui Dinu C. Giurescu.

Superpoli]ia informa]iilor face ceva pe Constitu]ie

rganismul `sta cu nume de pas`re preistoric`, ORNISS \i zice, este exact a[a cum \l arat` numele: ceva cu cioc din]os, care te urm`re[te [i \n gaur` de [arpe, pentru a te c`ra spart \n f[ii sub]iri la puii ei cu gura fl`mnd`. Care va s` zic`, Oficiul Registrului Na]ional al Informa]iilor Secrete de Stat, adic` ORNISS pe romne[te, a fost creat pentru a verifica demnitarii care lucreaz` cu informa]ii clasificate [i a le da o autoriza]ie de acces celor care merit`. E vorba \n spe]` de membrii serviciilor de informa]ii [i de cei ai comisiilor speciale parla-

mentare, de Ap`rare, SRI [i SIE. Legea organic` a Oficiului este pus` \n aplicare de un set de norme publicate prin Hot`rre de Guvern. Normele sunt f`cute de a[a manier` \nct alung` Opozi]ia de la masa Puterii. Cum majoritatea membrilor comisiilor speciale sunt fo[ti ofi]eri, pentru un Priboi, bun`oar`, n-a fost nici o problem` s` completeze rubricile formularului de cerere [i s`-[i scoat` autoriza]ia de acces la secrete. Rubricile sun` ca dracu [i se defec` pe Constitu]ie: date despre partenerul de via]`: so], so]ie, concubin, concubin`; date despre p`rin]i; date despre fra]i/surori; situa]ia familial`: confortabil`, acceptabil`, dificil`, nu pot aprecia; cumna]i/cumnate; p`rin]ii partenerului de via]`: naturali, vitregi

Nu trebuie s` ne Nu trebuie s` ne speriem de noua tehnologie IT! }ine]i minte, pe speriem de noua tehnologie IT! }ine]i minte, pe vremuri, acele produc]ii record care existau numai pe h\rtie? vremuri, acele produc]ii record care existau numai pe h\rtie? Ei bine, ast`zi raport`rile mincinoase se pot face tr`snet. TridimenEi bine, ast`zi raport`rile mincinoase se pot face tr`znet. Tridimensional, cu milioane de culori \n Photoshop, proiec]ii \n Power Point, sional, cu milioane de culori \n Photoshop, proiec]ii \n Power Point, anima]ie \n Flash, sunet \n DolbySurround. V` zic, la sf\r[itul unei anima]ie \n Flash, sunet \n DolbySurround. V` zic, la sf\r[itul unei astfel de prezent`ri o s` credem p\n` [i noi doi c` am astfel de prezent`ri o s` credem p\n` [i noi doi c` am redevenit gr\narul digital al Europei. redevenit Gr\narul digital al Europei. Ministrul Daea preg`tindu-se s` mint` poporul cu calculatorul

Fata mo[ului [i fina Amariei

ama notar, tata procuror. {i fiica, draga de ea, se apuc` de medicin`. Mare triste]e mare, pl\nsete, ochi ro[ii. P\n` c\nd, \ntr-o zi, s`tul` de at\ta triste]e parental`, fiica ia decizia fericirii: se \nscrie la Drept. Iar de acolo

Trai, nineac`, pe banii B`ncii Mondiale

n ultimii trei ani, Banca Mondial` a derulat cu Ministerul Agriculturii un program de 11 milioane $. Executorul programului este Unitatea de sprijin servicii [i proiecte \n agricultur`, din subordinea ministerului, cu sediul \n strada Negustori. Directoarea unit`]ii este Simona Paranici, proasp`t divor]at` [i mutat` \ntr-o garsonier`. Garsoniera a fost cump`rat` de secretarul de stat Valeriu Steriu, responsabil cu integrarea. Pn` s` se integreze \n Europa, Steriu s-a integrat \n absolutul Simonei. A plecat de acas` [i, ca s` fie sigur c` nu se mai \ntoarce, i-a dat un cap \n gur` neveste-sii [i i-a zis s` nu-l mai a[tepte, c` intr` \n Europa, prin u[a de la baie a Simonei. Banca Mondial` finan]eaz` aproape 78 de procente din valoarea efectiv` a proiectului. Beneficiarii proiectului sunt tat`l lui Steriu, clanul ministrului Daea, secretarul general al ministerului, Aprodu, cu tribul lui cu tot, [i \ndrum`torii de doctorat ai lui Daea,

codrul bunelor maniere

C`su]a demnitarului de supt poala dealului
Filip Georgescu a fost inginer silvic la Direc]ia Silvic` Pite[ti, director la Romsilva, a fost [i este deputat, membru de n`dejde \n importantele grupuri parlamentare de prietenie [i frecat menta cu Malaiezia [i Thailanda. A luat asupra sa omorul aplicat unui urs brun, la o v\n`toare ilegal`, de c`tre ga[ca premierului. Omor descris [i \n Academia Ca]avencu pe unde a ap`rut, de altfel, destul de des, poate mai des ca la Parlament. Din declara]ia de interese afl`m c` este vicepre[edinte AGVPS Romnia [i pre[edinte AJVPS Arge[ [i c` nu are firme, nu are alte activit`]i remunerate [i nu are nici alte preciz`ri de f`cut. O declara]ie de interese slab`, noroc c` se mai scoate c\t de c\t cu declara]ia de avere. Fostul inginer silvic [i director de regie silvic` de]ine terenuri (dob\ndite \n 1991/2000), ma[ini noi, aproape 3 miliarde (de lei), nu de]ine crean]e, nu de]ine obliga]ii. Ave]i \n imagine, ascuns` dup` un st\lp de \nalt` tensiune, casa din {tef`ne[ti-Arge[ a deputatului. |n spate era s` se vad` un deal \mp`durit, dar a[a se \nt\mpl` uneori: nu prea se vede p`durea de casa fostului director de la Romsilva.

G\lceava notariatelor cu legea

Biroul de Investiga]ii

e vine un pic greu s` scriem despre notari. P\n` la urm`, la ei mergem s` cump`r`m/vindem ceva, iar comisioanele nu s\nt deloc dintre cele care s` ne fac` s`-i iubim. |ncerca]i s` trece]i peste acest mic inconvenient [i s` vede]i c` se poate [i mai r`u. Muuult mai r`u, pentru c` notarii o pun de un puci. Mai exact, de asta se fac responsabili membrii Con-

Steriu [i Aprodu, de la ASAS. T`tnele secretarului de stat Steriu este un mo[ care nu cunoa[te plictiseala. Ador` mirosul de baleg`, contempl` ceasuri \ntregi anusul vacii, studiaz` pe cont propriu organele genitale ale taurului, pe care le palpeaz` tandru, [i are un proiect \n zootehnie, pentru care este scutit lunar de TVA. Atunci cnd se fac pl`]ile de la centru c`tre teritoriu, banii pleac` cu TVA-ul tuns. O dat` ajun[i la unit`]ile mo[ului Steriu, apar \nc`rca]i cu TVA-ul, unde li se mai extrage \nc` o dat` r`d`cina p`trat` din taxa pe valoare ad`ugat`. Acest sport penal este practicat de to]i cumetrii func]ionarilor din minister, coopta]i \n programul B`ncii Mondiale. Pn` \n acest moment, deturn`rile ilegale de TVA se ridic` la peste 30 de miliarde de lei. Se pare c` banii intr` \ntr-o banc` central`, dup` care, \n loc s` se \ntoarc` la Trezorerie, sunt plimba]i prin \nc` dou` b`nci private, ca s` fac` pui de poropopirc`ri]`.

De ce ni se scumpe[te curentul. Dezv`luiri.

Unde ni s-a dus avansu?

m relatat \n episodul anterior al acestui roman-fluviu despre cel mai gogonat caz de corup]ie din ultimii 15 ani c` ministerul condus de Dan Ioan Popescu [i, respectiv, Hidroelectrica au umflat contractul pentru repara]ia Por]ilor de Fier II de la 97 de milioane de euro la 280 de milioane. {i am mai strecurat noi suspiciunea c` primele pl`]i botezate pompos \n documente ca avansuri ar fi luat calea codrului bancar din Elve]ia, unde s-ar fi r`t`cit, s`rmanele milioane, prin conturile personale ale celor care au comis umfl`ciunea. Suspiciunea noastr` s-a reg`sit confirmat` de o constatare a firmei KPMG. Aceast` institu]ie specializat` \n audit a luat la sc`rm`nat documentele Hidroelectricii [i a constatat, \ntre alte n`zdr`v`nii, c` nu poate s` dea de urma avansurilor. Citatul sun` a[a: Nu am primit nici un r`spuns la cererile de con-

Muzeul }`r`noiului de Dinu C. Giurescu

umele Georgeta Ro[u a ap`rut n revista noastr` cu prilejul vizitei lui Ion Iliescu la Muzeul }`ranului Romn, acum trei ani. Exact la intrare, muzeul are o sal` special`, amenajat` ca s` aduc` aminte de perioada comunist`. Poart` [i un nume: Ciuma. nainte s` vin` pre[edintele, Georgeta Ro[u, directoarea Direc]iei Muzeografie, a pus o draperie peste u[a respectiv`, ca s` mascheze intrarea. Iar pre[edintele, fire[te, a sc`pat de o situa]ie jenant`. Cam

asta e Georgeta Ro[u. Acea sal`, mpreun` cu un ansamblu de s`li amenajate de fondatorul muzeului, Horia Bernea, Ferestre [i Timp, i-au stat Georgetei Ro[u ca un ghimpe n coast`. Dup` moartea lui Bernea, directorul M}R-ului a ajuns Dinu C. Giurescu. Apoi a murit [i Irina Nicolau, principala colaboratoare a lui Bernea. A fost ca [i cum Georgeta Ro[u ar fi primit cale liber`. Cine se aseam`n` se adun`. Cu Giurescu, Georgeta s-a sim]it ca pe[tele n ap`. Cu actuala conducere a Ministerului Culturii, Geta s-a sim]it ca pas`rea n aer. Protectorul ei la minister este Ioan Opri[, un culturnic ceau[ist care se bate pe burt` cu R`zvan Theodorescu. Cu spatele asigurat, doamna Ro[u a f`cut n ultimul an cam tot ce a vrut n muzeu: s`pt`m\na trecut`, a desfiin]at s`lile lui Bernea, Ferestre [i Timp. nainte a pus m\na pe Direc]ia de Cercetare Etnologic`, n care Irina Nicolau adunase, \n timp, un colectiv de tineri pasiona]i de cercetare. Un spirit ve[ted comunist a intrat n muzeu de cnd Georgeta e mare [i tare. Pn` [i supraveghetoarele, care snt n subordinea ei, s-au transformat, mai ales dup` ce au trecut printr-o perioad` cnd Georgeta le-a obligat pe toate s` poarte halate albe [i uniforme tip. Din anul 2001, n c`r]ile de impresii ale vizitatorilor au nceput s` abunde observa]iile iritate ale vizitatorilor. Georgeta le cite[te adeseori [i chiar le rupe, cnd nu-i convin. Am salvat cteva pentru dumneavoastr`: 23 nov. 2003. Singurele persoane cu comportament neuman sunt supraveghetorii, teroriza]i de faptul c` cineva trebuie s` pl`-

teasc`. Dvs. ne invita]i ntr-un muzeu, nu ntr-o expozi]ie! P`cat! 26.09.2003. P`cat c` prezen]a supraveghetorilor este prea permanent`. Dar ne vom aminti cu pl`cere aceast` vizit`. 6 aug. 2003. De multe ori vin aici cu prieteni str`ini. V` rug`m, dac` se poate ca personalul s` nu ia imediat pozi]ia de drep]i ca [i chelnerii la restaurant. Se pierde vraja vizit`rii muzeului ne sim]im de parc` am venit la furat. 26.04.2002. Muzeul este interesant, ns` atmosfera aduce a stat poli]ienesc. Individele care ar trebui s` ndrume vizitatorii, s` r`spund` ntreb`rilor acestora, s\nt, de fapt, paznici. De ce nu s\nt puse aten]ion`ri Nu atinge]i! Interzis accesul n zona central` etc., la care s` fie ad`ugat` europeana expresie PLEASE? 19 aug. 2001. E adev`rat c` e un muzeu unde dore[ti s` revii pentru a-]i descoperi r`d`cinile c`ci viitorul l tr`ie[ti cnd chipuri pl`cute estetic te p`zesc [i te admonesteaz` simultan: nu atinge]i! Cred c-ar trebui s` capete ceva din caracterul ]`r`ncii romne doamnele care p`zesc muzeul [i vizitatorii s` aib` zmbet inteligent n explica]ii [i nu ton de ]`]ic`. (va urma) Biroul de Investiga]ii To]i cei preocupa]i de starea de lucruri de la Muzeul }`ranului Romn s\nt ruga]i s` transmit` \ngrijorarea lor Ministerului Culturii [i Cultelor acces\nd adresa http://www.petitiononline.com/ferestre/petition.htlm

V` mul]umim, domnu N`stase, c` le-a]i f`cut [i lu alde lelea Floare locuin]e de-astea ANL scumpe, mici, str\mbe [i care se d`r\m` la prima ploaie, c` prea r\dea jurata pe sama noastr`!

Ce se-nt\mpl`? Nu-n]eleg! Ce zice `[tia, c` de ce nu ne-a luat [i pe noi cu dosarul Flota? P`i, b` Micky, tu m` [tii de-o via]` \ntreag` de furat \mpreun`: am avut eu vreodat` treab` cu apa? Nu-i bun` nici diminea]a, c` te ia durerea de cap... P`rerea mea!

Hai, bre, nea Co[ea, cum s` m` scoat` Stolojan pe mine de pe listele PNL? Parc` era vorba c` partidul are nevoie de oameni de ac]iune [i de oameni populari, corect? Atuncea vin [i te-ntreb: de ce nu-s om de ac]iune eu, care-am dat ac]iuni la mii de fraieri [i de ce nu-s popular eu, care m` pomene[te zilnic mii de fraieri la care le-am dat ac]iuni? Adrian N`stase \n campania St`p\ne[te-te, {efu, [i nu vomita chiar acum c\nd \i atingi, c` dup` aia te dezinfect`m cu spirt [i tragem un chef cu icre negre albe [i creier de maimu]` vie, vechi de o sut` de ani Viorel Cataram`, scos de pe listele PNL, dar r`mas \n capul listelor negre ale depun`torilor

Ar fi ni[te autori tineri: Noica [i Eliade, dar nu avem bani [i, \n plus, nu [tiu dac` vor confirma. A[a c` miliardele economisite le vom investi \n c\]iva autori mai cunoscu]i: Eugen Simion, Dinu S`raru, eu. ~ [tia chiar s\nt cunoscu]i, am b`ut eu cu ei anul trecut, c\nd le-am dat ni[te subven]ii. {erban Mih`ilescu-Br`ila [i Nicolae V`c`roiu-Drobeta (75 cl / Alc. 40% vol.) doi demnitari care n-aveau cum s` trag` vapoarele fiindc` tr`geau prea multe tunuri

R`zvan Theodorescu, un ministru c`ruia, c\nd aude de mitralier`, \i vine s` scoat` Cultura

18

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

MONDENII VECHI {I NOI

Cum s-a stricat Televiziunea Romn` mai cufur`u dec\t ne puteam imagina
Pentru TVR, Festivalul de la Callatis nu a \nsemnat numai transmisiuni \n direct, desf`[ur`toare stufoase sau pagini \ntregi de cronici mondene \n ziarele cu multe poze. Ci [i mult`, foarte mult` h\rtie igienic`. Problemele au \nceput, f`r` a prevesti torentele de mai apoi, de la un pui uscat, la gr`tar. Treptat, meniurile s-au complicat pu]in (d`-i cu ciorb`, d`-i cu ardei din cei mai iu]i la ie[ire), iar nori tulburi [i bolborosi]i au \ntunecat orizonturile veceului. Abia c\nd vremea s-a stricat de-a binelea [i cam toat` echipa TVR-ului (de la cameramani [i ma[ini[ti p\n` la prezentatorii festivalului, Gabriel Cotabi]`, Sorana Belciu & C`t`lin M`ru]`) s-a cufundat \ntr-o cufureal` posomor\t`, cu precipita]ii [i viituri diluviene, misterul s-a l`murit: de vin` nu erau nici 3rei Sud Est, nici Marcel Pavel [i nici m`car Andreea B`lan, despre care [tim cu to]ii c` doare. Ci meniul (fix) de la restaurantul Laguna din Mangalia, unde m\nca, de voie, de nevoie [i mai ales pe bonuri de mas` toat` echipa tehnic` & artistic` a televiziunii. Dup` at\tea ore petrecute pe veceu, nimeni n-a mai avut timp s-o cheme pe Rovana Plumb, s` pun` ciorba sub lup`, ca s` identifice m\r[ava bacterie responsabil` cu sinistrul eveniment. Tocmai de aceea profit`m de ocazie ca s` semnal`m autorit`]ilor, cu toat` delicate]ea de care s\ntem \n stare, acest episod gastric trist [i dureros. Dar e ceva putred \n Laguna [i cel pu]in C`t`lin M`ru]` (care s-a dus, mar]i, la nenea doctorul pentru investiga]ii am`nun]ite) e decis s` afle ce! Moarte puilor strica]i! Jos labele murdare de pe aripioare! De unde rezult` c` Televiziunea na]ional` s-a scremut cam mult pentru Festivalul Callatis 2004 [i nici m`car nu le-a ie[it ceva tare, demn de un tabloid.

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`

nesim]i]i [i \nveli]i \n [oric b`tr\n povestit pe nas despre turneul s`u se duc \nso]i]i. iberic pe care, la cererea distin[ilor spectatori, \l va repeta c\t de Poate c` dac` ar fi f`cut eforcur\nd. tul s`-[i zg\rie singur pe h\rtie kilometrii de poezii, labele din fa]` ale lui Adrian P`unescu s-ar fi lungit [i ar fi c`p`tat mobilitate. Universuri proaspete, neexPentru c` [i-a p`strat obiceiul s` plorate, s-au deschis pentru Dale groh`ie \n urechea unei se- niela Gyrfi. Fata n-a f`cut nici Dup` ani de dispre] sedimencretare mai mult sau mai pu]in eforturi [tiin]ifice [i nici nu [i-a tat \mpotriva lui Socaciu [i mai experimentate \n ale amorului cu stricat manichiura urnind coperte ales {eicaru, dup` decenii de banpatronul, P`unescu s-a anchilozat de carte. A fost de ajuns doar s` curi pe seama repertoriilor lor tot mai aprig. M\na lui din dreap- zic` un da emo]ionat colabor`rii caraghioase [i a mutrelor lor tuta fundului a[ezat pe veceu [tie muzicale maneloase cu Liviu Gu]` flite, Mircea Baniciu s-a repliat s` rup` h\rtia, dar bra]ul se \nc`- [i dintr-o dat` i s-au deschis noi pentru Festivalul Callatis la umbra p`]\neaz` s` nu fie \n stare s` a- perspective. Una dintre ele, ma- chitarelor celor doi. F`r` Pitti[ [i jung` mai \n dos, acolo unde igie- terializat` \ntr-un pache]el de f`r` Vintil`, compozitorul lui Annica ar trebui s` [tearg` urmele euroi, a constat \ntr-un turneu drii Popa sim]ea c` un [ou captumultuoase ale festinurilor de di- [ont\c`it pe la comunit`]ile rom- coad` e prea mult pentru glasul nainte de digestie. A[a se explic` ne[ti de culeg`tori de c`p[uni din s`u \n etate de mai bine de-o judrumurile tainice ale nevestei lui Spania. Emigran]ii, sastisi]i de m`tate de veac. {i atunci a pus o dincolo de u[ile latrinelor de lux. valorile Occidentului meditera- m\n` pe grif [i alta pe portofel [i, {i tot a[a, intimitatea cu [eful s`u nean, t\njeau s`-[i cl`teasc` ure- mai printre din]i, mai printre gede cabinet, celebrul R`duc`noiu, chile cu ceva geamparale neao[e ne, a \nv`]at con[tiincios refrenul pe care nu o dat` cei din jur l-au din ]ara-mum`. {i Gyrfi s-a bu- de la Via]a-i via]`, banu-i ban. v`zut d\nd buzna acolo unde doar curat s` fie mesagera prostului, {i l-a c\ntat [i l-a jucat cu tr`ire [i \mp`ra]ii cu bra]e exersate \n dar multului gust autohton. |n- sim]ire, de-i s`lta tricoul cel negru rot`ri se duc singuri. Cei obezi, toars` din aventur`, blondina a peste blugi.

indexul evenimentelor mondene

Ginta nobil` latrin`

Din aurolac \n pu]

Cornel Sorian, liderul trupei Stigma, a m`rturisit c`, \n liceu, c\nd era aproape lefter, priza aurolac. S\nt curios cu ce se ocupa \n liceu Ion Ion }iriac. Probabil c` priza cocain` pur` din cutii de prenadez, ca s` nu-i st\njeneasc` pe colegii lui de droga]i mai s`raci.

Maneaua ninge, nu-l atinge

Via]a-i via]`, baniciu-i banici

Mutu, sexterna rezerv`

Adi Mutu a fost refuzat [i de Oana Z`voranu, iubita lui Pepe. Cel mai papagal din chestia asta iese totu[i Pepe, pentru c` Mutu n-a sim]it nevoia s` \l sune [i s`-l \ntrebe dac` i-o \mprumut` pe prietena lui la un antrenament, ca s`-i arate c\t de confortabil` e banca de rezerve de la Chelsea.

Muzic` u[oar`, f`r` gr`simi

La Beiu[, a ap`rut pizza Mirabela Dauer. Ar trebui lansate [i c\teva produse de regim: supa de [tevie Angela Similea [i piureul de urzici Corina Chiriac, pentru pensionarii care ]in regim [i nu m`n\nc` dec\t de dou`-trei ori pe s`pt`m\n`.

Ani de veceu

Look-ul [i pup`za
Roxana Ionescu, vedet` Playboy [i asistenta lui Dan Negru, a recunoscut: Dac` eram o fat` mai ur\]ic`, nu a[ fi reu[it \n domeniul acesta. Poate doar \ntr-o emisiune pe teme politice. Eu zic c-ar fi fost mai greu: ca s` care mapa vreunui politician \n studio ar fi trebuit totu[i s`-[i fac` ni[te opera]ii estetice, s`-[i pun` silicoane [i s` [tie pe de rost toate pictorialele din Hustler.

P\n la urm`, ai dreptate tu, Pitico! Un profesionist adev`rat c\nt` oriunde dac`-[i ia gajul ca lumea. Deci, fato, de m\ine, to]i fanii mei m` pot c`uta \n Spania, unde voi concerta p\n`-n toamn` printre r\ndurile de c`p[uni. |]i spun sincer, io m-a[ fi dus [i la castrave]i, da am un prieten nou [i e gelos din cale-afar`.

Cirea[a de pe tont
Jindui]i dup` o slujb` bine pl`tit` de PR-ist n industria muzical` romneasc`? V-au dat p`rin]ii la facultate, iar profesorii v-au pus s` nv`]a]i manuale groase de PR? {i pentru ce? ntreb`m nu ca s` ne afl`m n treab`, ci pentru c` luni PR-ul casei de discuri RBA a trimis presei un material despre trupa Etnic. Lua]i [i plnge]i! Cum solista trupei, Betty, este absolut nnebunit` dup` fructe [i legume, sigur` fiind c` acestea i men]in frumuse]ea tenului, n-a ezitat o clip` s` opreasc` ma[ina [i s` coboare mpreun` cu dansatoarele ei, Loredana [i Maria (Machu). S-au ndreptat c`tre cire[ul cu fructe negre care era mai aproape [i au nceput s` culeag` [i s` m`nnce. Eu nu ajungeam la cire[ele negre, [i de aceea am rugat-o pe Lori, care e ceva mai nalt`, s` le culeag`. Au fost delicioase [i le-am mncat cu poft`, iar la sfr[it aveam buzele negre, ne-a spus Betty. Ca public larg ce sntem, a[tept`m n continuare marile evenimente din via]a lui Betty, Lori [i Machu. Cum fac ele nani cnd au chef s` doarm`, cum [i spal` ele fusti]ele cnd se murd`resc [i cum m`nnc` atunci cnd le e foame. Ar fi senza]ional! Veninul [i c\nepa

Umor deosebit de grav, cu perversiuni

4x4, 300 de porci putere

Adrian P`unescu: Nu am \ncredere \n femeile care conduc ma[ina. Atunci poate-ar fi trebuit s`-i cumpere so]iei sale, Carmen, un elicopter 4x4, cu care eventual s` accidenteze doi-trei studen]i cu ni[te rable de parapante, angaj\ndu-se \n dep`[irea unui stol de r\ndunici.

Cu oi[tea \n bodyguard
Andreea Antonescu a primit cadou de la iubitul ei un bodyguard care s` o p`zeasc` de fanii prea tupei[ti. I-ar mai trebui un [ofer de doi metri, cu care s` fug` de admiratorii prea entuzia[ti, care arunc` cu ou` stricate [i ro[ii scof\lcite.

Immanuel Atakant

Dup` o var` s`rac` \n [u[e, Daniela Gyrfi e hot`r\t` s` \ncerce o carier` interna]ional` pe tarlalele iberice, acolo unde sala se ridic` \n picioare doar ca s` duc` l`di]ele la pontator

{atra cuplului Palade [i }ociu a \nceput (nu se [tie de ce) s` se exhibe \ntr-un loc incert, a continuat pe unde a apucat (tot nu se [tie de ce), a trecut pe la Bingo, apoi pe diferite scene cu preten]ii artistice, s-a proptit pe sticla unui post de televiziune n`scut din suc, ap` mineral` sau bere [i, mai nou, [i-a mutat cortul pe plaja din Neptun-Olimp, unde face reclam` unei beri. Se \n]elege deci c`, pe l\ng` sticla televizorului, b`ie]ii se mai proptesc [i la ni[te sticle cu b`utur`. P\n` seara, dup` ce se urc` \nt\i la cap, alcoolul plonjeaz` la ]urloaie [i afecteaz` grav presta]iile de pe scenele [u[elor de var` unde arti[tii mai fac un ban gr`mad` pentru ghiul [i lan]. Cei doi mai uit` textele, recurg la improviza]ii [i atunci nu mai reu[e[te dec\t umorul de la br\u n jos. Arunc` aluzii homosexuale, mimeaz` masturbarea [i n final [i dau pantalonii jos, ca s`-[i numere reciproc ou`le. Poanta prinde, pentru c` obiceiul e brevetat la case mai mari, dar exist` [i o doz` de risc: la foamea pe care o au turi[tii, n-ar fi exclus ca unii s`-[i doreasc` o omlet` proasp`t`, la botul calului.

Grupul Ou`

Localul b`lan La Jean, cu un Jean Valjean

Cnd bate soarele, n Bucure[ti e ca la Stalingrad. Te arunci cu prietena ntr-un [an], te scoli, fugi aplecat, te bagi sub o strea[in`, ncerci s` intri ntr-o firm` cu aer condi]ionat, v` arunca]i ntr-o ultim` b`ltoac` r`mas` de la ploaia din ajun sau sta]i ntr-un magazin f`r` s` cump`ra]i pn` se alarmeaz` vnz`toarele [i v` d` un gardian afar`. Pe scurt, e vital s` g`se[ti o teras` umbrit` ca s` bei ceva rece. ntr-o ncercare disperat` de a nimeri a[a ceva pe lng` Casa Radio, am dat peste restaurantul La Jean, pe strada Berthelot, care avea [i teras`. Din p`cate, de afar`, localul pare din categoria acelora n care vin numai cet`]eni str`ini [i, ca s` intri, trebuie s`-]i r`spunzi rapid la dilema banii sau via]a?. Dac` te hot`r`[ti s`-]i sacrifici banii [i intri, vezi totu[i c` pre]urile, f`r` a fi mici, nu-s nici mari. Pe o c`ldur` infernal`, eu am luat o toc`ni]` de pui, la pre]ul de 95 de mii de lei, ea un [ni]el. Eu am luat toc`ni]a, ea a luat un uria[ [ni]el de pui la 70.000. Ei i-a pl`cut [ni]elul, mie, cnd am gustat de la ea, mi s-a p`rut u[or nes`rat. n schimb, ei i-a pl`cut toc`ni]a. Oricum, eu i-am mncat jum`tate de [ni]el, c` a[a e ea, zice la un moment dat c` s-a s`turat [i mi las` totul mie. n schimb, ca peste tot, mie mi s-a p`rut c` [i toc`ni]a mea, [i [ni]elul ei au fost mici, [i acas`, cnd am ajuns, mi-am mai f`cut trei senvi[uri mari cu salam Victoria, ca s` m` satur. Apoi, ea s-a r`corit cu un Hpfen la 35.000, iar eu cu un Bergenbier la 30. n cele din urm`, la desert, am

transpirat amndoi cnd, cobornd dintr-un Mer], pe teras` a ap`rut Fane Spoitoru, mbr`cat sport, la brandul gol, care s-a a[ezat la b`ut` cu o doamn` ce p`rea chiar patroana [i a nceput s` vorbeasc` tare despre du[manii lui. Dup` cum vede]i, nici o teras` cu bere rece nu te scap` de c`ldur`. Buc`t`rie: D D ; pre]:

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

; WC: .
Bursucul gastric

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia
Dup` ce a spus La revedere, drum bun! PRO TV-ului [i Antenei 1,

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

19

Andrei Gheorghe se \ntoarce \n televiziuni: Prima TV, Realitatea TV [i Alpha TV

Epopeea lui Andrei Gheorghe la Anten` s-a \ncheiat cu un organ scos din teac` la o [edin]`, fluturat bine \n fa]a unei asisten]e pu]in jenate [i apoi b`gat \n diferite orificii ale Antenei. Iure[ul a \nceput c\nd lui Gheorghe, omul f`r` mari \nsu[iri privind audien]a, i s-a cerut s` pl`teasc` cele patru cauciucuri pe care le-a tocit prin intermediul ma[inii de serviciu. {tiindu-se pe c\]i bani a parcat Gheorghe \n curtea lui Voiculescu, problema cauciucurilor sparte \n capul s`u era una de principiu. Demisia (cam inerent`, oricum) a survenit rapid, c-un demaraj demn de o ma[in` mai bun`. Dup` acest incident, Andrei a \n]eles c` Esen]a mi[c`rii \n televiziune const` \n mi[carea propriuzis`, de la un trust la altul. {i, evident, [i-a f`cut din nou plinul, semn\nd un contract premium cu holding-ul patronat de Asocia]ia Salaria]ilor Petrom, condus` de Liviu Luca. Din care oric\t ar p`rea de ciudat fac parte posturile de televiziune Prima TV, Realitatea TV [i Alpha TV, posturile de radio Kiss FM, Radio Total [i Radio Star, precum [i sute de benzin`rii cu mini-market, unde vor putea fi v\ndute la pachet publica]iile Ziua [i Telegraful de Prahova. Func]ia pe care o ocup`, \ncep\nd de luni, Andrei Gheorghe se intituleaz`, inofensiv, Consilier editorial, iar \n fi[a de post intr`, la gr`mad`, cele trei televiziuni care Doamn` au nevoie de consiliere editoriMona, dac` ave]i al`, plus posamabilitatea, fi]i turile de radr`gu]` [i spune]i-mi [i dio aferenmie unde pula mea e cel mai te. Practic, mic [i de c`cat post de func]ia lui televiziune care a[teapt` Gheorghe s`-i fiu io mare aduce pu]in, din c\te am \nvedet`? ]eles, cu un clasic Director de programe (un fel de [ef), pozi]ia sa fiind garantat` direct de patronat. Or, asta presupune, din c\te am auzit, un salariu de 15-16.000 de euroi/lun`, plus o prim` de instalare care ne dep`[e[te puterea de \n]elegere [i nervii. Dar nu implic` vreo apari]ie pe post (fie Prima TV sau Realitatea TV), a[a c` audien]ele pot sta lini[tite, \nainte, dup` [i, mai ales, exact la 12 noaptea. Acestea fiind, r`ut`cios, spuse, \i ur`m lui Gheorghe succes \n noua carier` de consilier-[ef. {i poate \l consiliaz`, \n calitate de expert, [i pe Turcescu \n vederea unei m`riri de salariu, care s`-i permit` s`-[i scoale [i mai mult rating-ul la telespectatoarele blonde din ora[. {an]ul sl`biciunilor

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune

C`linescu se repliaz` pe linia de fund [i silicoane

R`mas f`r` emisiunea de fotbal [i playmate-uri, Florin C`linescu [i-a f`cut \nc`lzirea lustruind banca de rezerve de la PRO TV cu g\ndul la o posibil` titularizare \n grila de toamn`. Chestiune devenit` recent certitudine: selec]ionerul Adrian Srbu a pupat ni[te icoane cu Bill Gates [i Ted Turner, a zis ceva de genul Doamne-ajut`, pe ei, pe mama lor! [i l-a blagoslovit pe C`linescu cu un talk-show de divertisment. Care va fi difuzat \n fiecare duminic` dup`-amiaz`, \ncep\nd din septembrie, \n prezent execut\ndu-se pe br\nci lucr`ri la decor [i casting-uri pentru asistentele moderatorului. Succes, C`linescule, arat`-ne ce po]i, dar s` fie blonde, dezbr`cate din bel[ug [i, dac` ai cu ce, mai siliconate ca asistentele lui Dan Negru!

Inginerii [tiin]ifico-fantastice la Realitatea TV

Realitatea TV se preg`te[te pentru campania de toamn`, \nregistr\nd cre[teri spectaculoase la produc]ia de audien]` pe hectar de telespectator: de la 0,7% rating (medie) acum dou` luni la 0,9% alalt`ieri. Surprizele nu se opresc aici: Robert Turcescu (de[i curtat de unele televiziuni care fac 0,9% doar dup` dou`[pe noaptea, c\nd \ncep s` emit` canalele porno) [i-a re\nnoit recent contractul cu Realitatea TV, pentru o sum` corespunz`toare. Vestea [i mai bun` pentru Sergiu Toader & Restul e c` Andrei Bacalu cunoscut nou`, celor mai tineri dintre voi, din emisiunile de [tiin]`, tehnic` [i SF de la TVR, c\nd ne jucam noi cu letconu-n ]`r\n` va realiza, se pare, la Realitatea TV o emisiune pe teme foarte tehnice [i astronomice, pentru inginerii care nu se reg`sesc \n emisiunile pentru coafeze de la Antena 1. Ultimul pe lista noilor achizi]ii (dar nu cel din urm`, b`i, `[tia care-a]i terminat umanul!) e tot un spirit tehnic, priceput la [urub`raie: Victor Prunaru, fost operator-[ef la PRO TV, apoi la Anten`. Ceea ce va s` \nsemne c` imaginea de pe sticl` a postului se va \mbun`t`]i bini[or dup` ce 80% dintre actualii operatori vor fi da]i afar`, ca s` filmeze lini[ti]i \nmorm\nt`ri de buliba[e [i v\n`tori de ciori pentru OTV.

Andrei Gheorghe, omul cu voce de televiziune [i fa]` de radio, st\nd de vorb` cu Mona Musc`, o femeie cu alur` de b`rbat politic

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!

Callatis 2004: un festival \n lung [i \n callat
Toat` lumea bun` a fost la Callatis 2004 (7-15 august), \n timp ce noi \l ascultam pe DJ Mu[at (din Br`ila) cum pune muzic` de dans [i m\ncat conserv` de [prot la noi \n redac]ie. To]i figuran]ii din show-biz, to]i mon[trii sacri ai muzicii populare, to]i ziari[tii care n-apucaser` s` fac` plaj` la Cerbul de Aur, cred c` p\n` [i fetele noastre obi[nuite, care fac plaj` vis--vis de redac]ie [i ne arat` din c\nd \n c\nd tanga erau cam tot pe la Mangalia, b`l`cindu-se cu nudi[tii de la Vama Veche. To]i, \n afar` de OZone [i Dana N`stase. {i spun asta \n cuno[tin]` de cauz`, \ntruc\t l-a]i v`zut s`pt`m\na trecut` pe Adrian N`stase (singur, buc`lat), cum \ncerca s` vr`jeasc` poporul consumator de mici, pe plaj` la hotel President (adic` m`-n]elegi). Acum, c\nd s-a tras linie [i starul incontestabil al festivalului, indo-europeanul Panjabi MC (Rajinder Rai, pe numele s`u din buletin), ne-a ar`tat din plin cum st` treaba cu ritmurile bhangra [i cu datul din buricul cu cercel \n el, de discotec`, v` propun s` vedem, \n c\teva imagini sugestive, ce-a \nsemnat pentru noi, ziari[tii din redac]ie, festivalul de la Callatis. {i v` promitem c`, la urm`toarea edi]ie, ne vom lua inima-n din]i [i vom fugi la Mangalia, s` facem galerie la Miss Diaspora [i s` ne poz`m cu maimu]ica [i sirenele lui Neptun. Dar numai dac` o s` c\nte Snap, Benone Sinulescu [i Nicoleta Luciu \n deschidere la U2. Tangalia

A[a-numita Blache, noua iubit` a lui Irinel Columbeanu, ar`t\nd (cu ocazia unei prezent`ri de mod` [i manechine de la Transilvania Fashion) c` nu-i lipse[te nimic din ce avea Anna Lesko. Cu excep]ia unui penel \n m\na st\ng`, plus un prezervativ \n m\na dreapt` [i un nud din cap p\n`-n picioare, \n maniera scandalos de expresionist` a lui Sabin B`la[a.

Latino sau la mine?

Din buc`t`ria gospodinelor \ndr`gostite f`r` speran]` de Osvaldo Laport, Acas` TV tinde s` devin` un soi de dormitor cu gagici pe care le-a vizionat tot ora[ul. Dup` achizi]ionarea (c` altfel nu pot s`-i spun) Oanei Z`voranu, se aude c` Acas` o s` vin` [i Diana Munteanu, cu ocazia unei emisiuni despre ritmul, spiritul [i mai ales telenovela muzicii latino. Noi credem c` i s-ar fi potrivit mai bine o emisiune despre fotbal, bani [i mai ales fotbali[ti, \n genul De 3 x femeie cu un b`rbat adev`rat.

Scen` interzis` minorilor, din concertul trupei de dans [i muzic` latino Mandinga. n delir, publicul scandeaz` Pe la spate, pe la spate, iar Adrian Minune moare de ciud` c` nu s-a apucat de manele latino, unde cele [apte r\nduri de fuste s\nt mult mai scurte.

Antena 3 risc` s` r`m\n` ultima!

Dinspre televiziunile lui Voiculescu adie un v\nticel care numai a schimbare nu miroase. Deocamdat`, nu ne referim la alegerile din noiembrie (atunci s`-l vedem pe general dac` nu cumva schimb` foaia de la locale [i semneaz` un nou protocol cu PSD!), ci la anun]ata televiziune de [tiri, programat` s` bage Realitatea pesedist` \n corzi. Pentru cei mai ner`bd`tori dintre dumneavoastr`, ideea e c` Antena 3 nu se va lansa \n septembrie [i poate nici \n octombrie, dac` avem gura aurit`. Aparatura modern` necesar` chestiunii (de la aia de studio la telefoanele mobile ale [oferilor) nu a fost nici p\n` acum achizi]ionat`, ceea ce, dac` vrei s` emi]i, ridic` o serie de mici probleme. Prin urmare, drag` Mona Nicolici, ne vedem la [tiri \n sezonul toamn`-iarn`, dac` nu cumva te r`zg\nde[ti [i vrei pe listele PUR, unde, dac` Voiculescu bag` c`rbuni, va fi cald [i bine.

Poetul Grigore Vieru, uimit c` steaua lui e la fel de mare ca a menestrelului Panjabi, dar mult, mult mai mic` dec\t a lui Eminescu, Nichita sau a lui Michael Jackson, de pe Walk of Fame.

Miting de protest al Fan Club-ului 3rei Sud Est din Hu[i, care a strigat lozinci anti-Animal X [i a solicitat m`rirea num`rului de autografe [i a celui de playback-uri, p\n` la nivelul mediu pe economie.

Indianul Panjabi MC, un star mai \n vog` dec\t Vali Vijelie [i Raj Kapoor, potrivindu-[i cu m\na steaua de ciment pe Trotuarul Stelelor din Mangalia. Dup` festival, urmeaz` ni[te indience de-ale noastre, care s` fac` trotuarul.

Observitor

20

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Best Of Forward Au Gust 2004

Stima]i cititori, \ntruc\t toat` s`pt`m\na trecut` m-am jucat Doom 3 (mersi, Mitz`!) [i n-am reu[it s`-l termin p\n` la ora la care trebuia s` scriu rubrica de fa]`, fac un sincer apel la \n]elegerea dumneavoastr`. P\n` s`pt`m\na viitoare, c\nd o s` am timp s` surfez pe Internet [i s`-mi g`sesc un subiect serios, permite]i-mi s` v` servesc o colec]ie de attach-uri cu gust de spam, din imediata apropiere, [i anume de pe l\ng` casa de e-mail a omului. Astfel, \n ultimele 30 de zile, dup` frecven]a cu care au circulat pe mail, cele mai

forwardate attachment-uri au fost: Locul 1. Sex on d` bici un set de ][pe fotografii care surprind un futai pe plaja din Eforie, \ntre un el [i o ea, ziua \n amiaza mare Locul 2. Kostinel scrisoarea inedit de cretin` c`tre o agen]ie de publicitate a unui t\n`r din Dolj care se declar` ideal, harnic [i super dotat fi-

12 DA u[or modificat). s Cet`]eni, fi]i vigilen]i! Pericolul este \n mijlocul nostru, plimbndu-se Locul 4. Scrisoare scri- nestingherit pentru c` se plimb` sub deghizare. Fi]i aten]i la orice mi[care soare deschis` lui Ion Ion }i- suspect`! Fi]i aten]i la orice gest nelalocul lui, pentru c` este vorba de siriac contraeditorialul cole- guran]a noastr`, a tuturor. Anun]a]i cea mai apropiat` sec]ie de poli]ie gului Drago[ Mu[at, scanat de dac` vede]i vreun molestator de statui. Da, a]i citit bine, molestatori de www.statpe ultima pagin` din Academia statui, cel mai vicios tip de turist, a[a cum se poate vedea la www.stat uemolesters.com. uemolesters.com. Ca]avencu. Locul 5. M`rcile gluma cu ziua obi[nuit` v`zut` prin s Ct \nseamn` 87 de miliarde de dolari? Iat` o \ntrebare la care nici prisma m`rcilor pe care le folo- m`car Adrian N`stase nu poate r`spunde dect dup` 3 mandate ca sim. Diminea]`: Nokia, Col- pre[edinte [i \nc` dou` ca prim-ministru. 87 de miliarde de dolari se scrie gate, Nescafe, Hochland, Or- 87.000.000.000 $. 87 de miliarde de dolari \nseamn` 2.871 de trilioane de
lei. 87 de miliarde de dolari a cerut pre[edintele Bush Congresului american pentru continuarea luptei \mpotriva terorismului. Descoperi]i cum www.cruncharat` 87 de miliarde de dolari \n bancnote de 1 dolar la www.crunch-

web.net/87billion. web.net/87billion.

s Ionel Daniel Costel Rozmarinescu, un vechi [i \mp`timit cititor al rubricii mele, \mi scrie c` tocmai a fost depistat cu o form` rar` de optimism cronic. Maladia necru]`toare, pentru care \nc` nu exist` nume, se manifest` printr-o permanent` stare de bun`dispozi]ie, un zmbet larg arborat 24 de ore din 24 [i o nep`sare cras` fa]` de problemele tranzi]iei. Ionel Daniel Costel m` roag` s` recomand [i un site trist, pentru a se mai putea deprima [i el din cnd \n cnd. De aceea, special pentru el [i pentru cei ca www.obituaries101.com, el, iat` www.obituaries101.com, arhiva tututror necroloagelor din SUA [i Canada.

nanciar, sexual [i oral care ar dori s` cunoasc` o femeie \ntre 20-25-30-35-40-45, inclusiv 50-55 de ani. Locul 3. PI2DA dou` fotografii din Constan]a care au \n prim plan o ma[in` cu num`rul PIZDA (de fapt, num`r de \nmatriculare englezesc P

bit... Renault, Compaq, Nokia, Nokia, Epson, Coca-Cola, No- s B`rbatul, aceast` fiin]` dur`, curajoas`, insensibil`, hot`rt`, nemiloas`, kia... Durex, eventual din nou ne\nfricat`, drz`, rece, impasibil`, calm` [i viteaz`, are momente \n care Durex, Colgate [i la culcare. nu este deloc a[a. Ca, de exemplu, cnd se confrunt` cu soacra. Sau cnd Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

pierde echipa lui favorit` la fotbal. |n astfel de clipe, tot e[afodajul sfinxit`]ii noastre se duce dracu [i plngem, pardon de expresie, ca ni[te copii. www.oldmencrying.com, A[a cum se poate vede [i \n pozele de la www.oldmencrying.com, tributul cibernetic adus b`rba]ilor care plng.

Net plus ultra

22

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`

Ghizari nu [tie pe unde merge

S`pt`m\na trecut`, un s`pt`m\nal de moravuri rele scria c`, \n primii zece ani petrecu]i \n prim-vice-fruntea B`ncii Na]ionale, prim-viceguvernatorul BNR, Emil Iota Ghizari, a ars gazul \n str`in`tate vreme de 735 de zile, deplas\ndu-se \n interes de serviciu [i, mai ales, de viciu \n vreo 45 de ]`ri, toate str`ine. Subsemnatul l-a sunat pe domnul Ghizari pentru a-l \ntreba dac` e adev`rat [i care s\nt locurile (din aceste ]`ri) unde se doarme [i m`n\nc` ieftin [i bine. Prim-vicele G. a fost de neg`sit, \n schimb, consilierul dumnealui, dl R`zvan Faier (Feier? Faer?) a fost de p`rere c` num`rul de zile (735) este cam mare, lucru cu care am fost [i noi de acord. A doua zi, consilierul domnului G. ne-a spus c` a vorbit cu prim-vicele care legat de subiectul c`l`toriilor sale a fost de p`rere c` nu mai ]ine minte \n c\te ]`ri a fost [i c\te zile, lucru cu care din nou am fost de acord, de[i cu astfel de lucruri e greu s` fii de acord. Personal, abia a[tept ziua c\nd prim-viceguvernatorul Ghizari \mi va da un telefon pentru a m` \ntreba dac` s\nt de acord cu semn`tura sa de guvernator de pe bancnotele de 500.000 de lei. M` g\ndesc c` cel mai potrivit r`spuns ar fi unul de genul: Nu [tiu, nu \mi mai amintesc bancnotele de 500.000 de lei!.

RADET scoate bani [i din ap` seac`

C\]iva pensionari din Bucure[ti, care nu mai au pe ce s`-[i consume intelectul de c\nd ploile \i gonesc de la [ahul din Ci[migiu, [i-au calculat singuri c\t ar trebui s` scrie pe facturile t`iate de RADET. Au f`cut-o cu un ochi \n h\rtii [i cu altul la contoare. Asocia]ia de Proprietari din Aleea Giurgeni a scos astfel dou` ecua]ii. Prima: RADET-ul fur` cu neru[inare. A doua: RADET-ul recunoa[te c` fur` cu neru[inare [i pl`te[te pe loc c\t cere clientul ca s` nu se fac` scandal. Cum fur`? P`i, pe ]eava caloriferului Asocia]iei `steia au intrat 90 de gigacalorii. Factura a venit cu 42 de milioane de lei mai mult, \n total, echivalentul a 125 de gigacalorii. Ioan Dragnea, de la Asocia]ie, a b`tut cu o pl\ngere penal` la u[a Parchetului, iar Mircea Pavel, director la RADET Titan, a b`tut pasul \napoi [i a restituit banii aproape pe loc. Doar cu condi]ia retragerii pl\ngerii. |n scurt timp, a doua factur` s-a r`zbunat pe pensiile locatarilor, cu vreo 70 de milioane de lei mai mult. Pensionarul le-a amintit schema cu Parchetul, iar factura a fost acoperit` de RADET din pl`]ile ulterioare. Ca s`-i potoleasc` odat` pe pensionarii `[tia nedisciplina]i, Gabriela Gavril`, de la RADET, le-a \nc`rcat totu[i nota de plat` cu vreo 42 de milioane de lei, pentru c` mi se pare c` nu func]ioneaz` bine debitmetrul. La aceast` or`, debitmetrul func]ioneaz` direct \n interesul unor buzunare \n c`lduri. Calcula]i, laolalt` cu pensionarii, c\te zeci de mii de dolari se str\ng pe lun`, de la toate asocia]iile fraierite, pe baza p`rerilor emise de rade]i pe seama debitmetrelor. O

Cinema acolo, sus, m` love[te

Se \nt\mpl` ceva destul de straniu cu s`lile de cinematograf din Romnia! |n 1999, erau \n func]iune 311 cinematografe, 279 \n 2000, 259 \n 2001, 230 \n 2002, 191 \n 2003. Dup` cum se vede, num`rul cinematografelor din Romnia scade v`z\nd cu ochii [i singura explica]ie plauzibil` pe l\ng` incompeten]a Regiei RomniaFilm ar fi aceea c`, sistematic, actorii din filmele cu b`t`i, \mpu[c`turi [i alte explozii coboar` din ecran [i devasteaz` anumite s`li de cinematograf din Romnia, spre deliciul spectatorilor care au, astfel, ocazia s` \i vad` \n carne [i oase pe de-alde Bruce Willis, Steven Seagal, Arnold Schwarzenegger, Humphrey Bogart [i mul]i, mul]i al]ii.

s` vede]i c` la iarn` singura [an- aib` unde b`ga RADET-ul m\na s` a pensionarilor va fi s` pun` p\n la cot. nu numai o hain` mai groas` pe Tacsu ei, ci [i un buzunar mai ad\nc, s` pe valoarea ad`ugat`

Romnul s-a n`scut prolet

P\n` la ultima mare diviziune social` a muncii, c\nd s-a \mp`r]it \n [omer [i emigrant, romnul era \mp`r]it \n b`rba]i [i femei. {i b`rba]ii, dar [i dragele noastre femei (pe care le salut [i pe aceast` cale) au pus um`rul la prop`[irea patriei, \n timpul programului, [i crac-um`rul la sporul de natalitate, dup` serviciu (sau dup` ce \nchidea la birt, de la caz la caz). |n imaginea al`turat` le pute]i admira pe minunatele urma[e ale Evei de cet`]enie romn` merg\nd \ncolonate nu la Mall [i nici la Chippendales. Spre strung merg ele, spre acel utilaj care, pe vremea comunis- poat` folosi la a[a ceva) chiar mului, a ]inut loc deopotriv` de amant. de crati]`, de b`rbat [i (atunci c\nd se f`ceau piese care s` Sfin]ii muncinici

Deviza doamnelor rromales cu Mercedes:

Pentru c` Mer]!
Afl`m cu nespus` bucurie c` am aflat c` \n ]ara noastr` se fabric` numeroase componente pentru o mul]ime de m`rci str`ine de ma[ini: volane, centuri de siguran]` etc. Cu aceea[i bucurie \i inform`m pe cet`]enii str`ini c` tot aici se produc [i celelalte componente indispensabile pentru oglinzile de BMW [i [terg`toarele de Mercedes: ]iganii oglinzari, romii [terg`rari de parbriz, ]iganii cauciucari, mercedesari [i antenari. Alfa Rromic`

RomniaFilm o cam \ncaseaz`

S` mai r`m\nem pu]in \n minunatul univers al cinema-ului [i s` spunem c` principalele societ`]i de exploatare a cinematografelor din Romnia s\nt RADEF (Regia Autonom` a Distribu]iei [i Exploat`rii Filmelor), RomniaFilm [i Hollywood Multiplex. RomniaFilm avea, anul trecut, 186 de cinematografe [i 192 de ecrane, \n timp ce Hollywood Multiplex doar dou` cinema-uri (\n Bucure[ti [i Oradea) [i un num`r de 15 ecrane. |n aceste condi]ii destul de dispropor]ionate, \ncas`rile nete ale celor dou` firme au fost, \n 2003, de 107,9 miliarde de lei pentru RomniaFilm [i de 108,7 miliarde pentru Hollywood Multiplex. La asta se g\ndea Yasser c\nd folosea, mai sus, expresia incompeten]a Regiei RomniaFilm.

Despre [lapi [i delapid`ri

Dup` cum se cam [tie, clientul nostru Genic` Boeric` de la Craiova a fost trimis \n judecat`, pentru evaziune fiscal` [i afaceri ilegale cu alcool. Nu [tim c\t \i va folosi pe durata procesului prietenia sa cu Ristea Priboi, dar [tim c` avocatul Marian Nazat va face totul pentru clientul s`u, Boeric`. |nainte de a intra \n lumea aceea bun`, din care face parte [i Ion Dol`nescu, Genic` Boeric` a fost piccolo [i debarasor. Dup` acest moment crucial al carierei, Boeric` s-a apucat de afaceri culmea! curate, \n satul s`u natal, Trnava (comuna Radovani, jude]ul Dolj). Aceste afaceri curate poate singurele pe care le-a f`cut, vreodat`, Boeric` constau \n refolosirea pungilor de transfuzii [i transformarea lor \n [lapi de plastic, ieftini [i foarte comozi, pe care ]`ranii din Trnava \i foloseau mai ales atunci c\nd \[i b`teau copiii. A[a a \nceput totul pentru Boeric`.

Romnia, ]ar` banier`

La un semn, un [men de altul, leg\nd ban la ban, se leag`. {i n sunet de manele fug Mer]anele pe strad`. Ieniceri, copii de suflet ai lui }iri, na[parlii vin de-nfulec` paraiul la Rovine n c\mpii. R`sp\ndindu-se n roiuri, ntind conturile mari... Numa-n zarea dep`rtat` sun` codrul de [napari. Iat` vine-un stol de coarde c-o n`fram` \n bichini. Nicu Ghe., privind la ele, ne zice c-arat` ghini: Ce vre]i voi? Noi? 50 scurtu! {i de n-o fi cu b`nat, Domnu pe[te-ar vrea nainte banii \ntr-un cont privat. S-a-mbr`cat n ghiuluri lucii derbedeii de la Malta. Nu]u cu-a lui trei cordace, puse una peste alta. Fulgerele adunat-au contra fulgerului care \n turbarea-i dup` spargeri cam f`cuse p. mare.

Yasser ArAPAPS yassserarapaps@yahoo.com

Principiul lui Peter: s` s`r`ce[ti p\n`-]i faci plinul

|nCECarea moarte n-are

V-am spus s`pt`m\na trecut` c` scaunul lui Constantin Teculescu de la CEC a fost eliberat [i c`, \n lipsa genialului posterior al lui Tedy, acesta risPeter Imre, magnatul acela care ar putea s` ne cumpere pe to]i \n aur, ba chiar \n aurul de la urechile prietenelor lui, c` i-ar ajunge, are o rubric` \n c` s` se r`ceasc` poate la fel de repede ca amantele fostului Ziarul Financiar, \n care face un fel de cronic` de restaurant. Nu am vrea s` ne punem cu d\nsul \n gusturi la m\ncare [i nici m`car \n gagici, \ns` nu pre[edinte. N-a fost cazul. Pe scaunul lui Teculescu s-a a[ezat putem s` nu observ`m o fraz` comis` de Imre \n cronica de vinerea treaproape instantaneu Enache cut`, unde, revolt\ndu-se de pre]urile unui restaurant din centru (care Jiru, cu ultimul loc de munc` la vinde beri expirate [i se cheam` Bellini, n.n.), zice: De abia a[tept s` Ministerul Finan]elor Publice, revin` vremurile bune c\nd f`ceam plinul la Dacie cu 25 de lei sau c\nd, unde \ngrijea de func]ia de sejune fiind, banii mei de buzunar ajungeau la m`rea]a sum` de 5 lei. cretar de stat. Ne-am uitat prin Nu [tim \n ce m`sur` i-ar pl`cea totu[i dlui Imre s` revin` vremurile alea bune, c\nd mergea cu Dacia [i, june fiind, nu reu[ea s` aga]e mai nimic, \n CV-ul noului pre[edinte al CEC [i am aflat c` este n`scut \n oarecare m`sur` [i din cauza ambalajului \n care circula. C\nd plinul la Constan]a, \n frumosul an 1965, benzin` \l costa doar 25 de lei, e drept, dar plinul la vedete TV nu-l costa este de religie cre[tin-ortodox` practic nimic, fiindc` nici Sanda }`ranu [i nici m`car Elisabeta Polihroniade nu s-ar fi urcat \n a[a ceva (poate doar dac` Dacia avea num`r mic). {i (o religie la fel de frumoas` sau chiar mai frumoas` dec\t anul unde mai pui c` ar fi trebuit s` fumeze Carpa]i f`r` filtru, ceea ce nu cre1965 [i m` bucur c` am \ndem c` ar fi dat bine la CV pentru un viitor [ef de la Philip Morris. t\lnit \n via]a asta un CV care Tutunkhamon s` precizeze [i acest detaliu) [i

c` a mai lucrat la CEC, ca vicepre[edinte, \ntre anii 2000 [i 2001. Sigur, salut [i eu revenirea domnului Jiru la CEC [i totodat` a[ vrea s`-i amintesc c` anul 2000, c\nd [i-a \nceput d\nsul serviciul acolo, este cel \n care profitul net al institu]iei a \nceput s` scad` semnificativ: de la 72,4 milioane de euro (\n 1999) la 65,8 milioane de euro. |n 2001, c\nd domnul Jiru a plecat de la CEC, profitul ajunsese la 37,4 milioane de euro. |n 2002, profitul net sc`zuse la 6,7 milioane de euro, dar aici dl Jiru nu mai poate fi considerat r`spunz`tor, pentru c` lucra \n alt` parte. Anul trecut, c\nd [i-a luat Tedy Teculescu amant` din institu]ie, profitul net a avut [i el o tres`rire, cresc\nd la 11,9 milioane de euro. Prin urmare, l-a[ sf`tui pe dl Jiru s` nu mai fac` gre[eala din 2000 [i s`-[i ia [i el repede o amant` de pe

holuri, c` uite c\t bine face lu- [ee [i prin birouri, pentru c` crul `sta la profit. foarte pu]ini din lumea b`ncilor o [tiau. Am scris chestia asta doar a[a, ca s` m` laud c\t de informat s\nt eu, mul]umesc. Pentru autografe, v` rog s` v` Tot \n leg`tur` cu Enache face]i programare la redac]ie. Jiru, a[ mai vrea s` spun c` el a fost trimis la \nc`lzire \nc` de acum dou` luni ca s` preia postul de la CEC. |nc`lzirile au decurs sub atenta supraveghere a L`cr`mioara Is`rescu, fiica, principalului de la Minister, T`- a recidivat cu reportajele de n`sescu, care c\nd mai coman- bine [i f`r` semnul P (de la da un sprint la Jiru, c\nd mai P`cat, L`cr`mioara, te cret`ia un 10% din salariul lui Te- deam fat` serioas`) prin preculescu. C\nd s-a produs schim- s`. Miercurea trecut`, Na]ional barea, T`n`sescu l-a trimis pe a f`cut din absolvirea HarvardTeculescu direct la vestiare, ului de c`tre L`cr`mioara cea cic` s`-l protejeze de even- mai important` [tire a edi]iei. tualele chestii, socoteli arun- O poz` uria[` pe prima pagin` cate din tribune. Mare p`cat c` [i un articol le[in`tor \n intenu l-a l`sat m`car s`-[i salute rior ne-au l`murit, \nc` o dat`, galeria format` din sindicali[tii c` L`cr`mioara Is`rescu a terde la CEC, datorit` c`reia a [i minat o universitate prestigioarezistat at\t de mult \n postul s` f`r` ajutorul lui babacu, fi`la. indc` ei, sireaca de ea, nu-i plac nepotismele. Ceea ce m` face s` cred c` L`cr`mioara a plecat la Harvard cu inten]ia de a-[i lua diplom` MBA [i s-a \ntors de acolo cu o banal` patalama de PR. Am aflat c` [tirea privind desp`r]irea lui Baltazar de BRD Top Ban a produs mult` b\rf` pe la ghi-

Cum [i-a parcat T`n`sescu Jiru

{i-am mai v`rsat o L`cr`mioar`

Vreau [i eu o prim`, o recunoa[tere, ceva

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

23

protec]ia presei
{i abia plec` baronul. Ce mai vuiet, ce mai fum \n ochi!
De[teptarea este un ziar din Bac`u care, pe vremea fostului primar Sechelariu, a mo]`it la s\nul baronului [i, \n calitate de c\ine de paz` al societ`]ii medievale, l-a lins pe acesta sub coad` ori de c\te ori a fost nevoie. Acum, st`p\nirea s-a schimbat, odat` cu ea s-a schimbat [i numele stadionului din localitate \ns` obiceiurile par s` fi r`mas acelea[i, [i de o parte, [i de cealalt`. De partea ziarului a r`mas obiceiul dependen]ei de Sechelariu, \n timp ce la prim`rie s-au p`strat vechile maniere [i dependen]a de abuzuri la adresa presei. Noul primar, Romeo Stavarache, a interzis ziari[tilor de la De[teptarea s` intre \n prim`rie, pe motiv c` publica]ia lor prezint` realit`]ile \n mod denaturat. Ce nu [tie Stavarache e c` independen]a unui ziar nu poate fi amendat` dec\t de cititori. |n nici un caz \n fi[a de post a unui banal primar nu poate intra discriminarea ziari[tilor, nici m`car cu argumentul c` ar fi o discriminare pozitiv`. Cel mai indicat ar fi fost s` lase De[teptarea s` dea mai departe cu pixu-n balt`, iar el s`-[i vad` r`spunsuri, func]ionarii Inspectoratului {colar Jude]ean Bac`u n-au putut, deun`zi, s`-[i rup` un minut m\inile de pe cafele pentru a r`spunde la un fax. Un fax trimis de Gazeta de Bac`u, \n care se cereau l`muriri despre condi]iile \n care un cet`]ean poate achizi]iona un calculator subven]ionat de Guvern [i despre num`rul cererilor \nregistrate la Inspectorat pentru amintitul program. Publica]ia a dat \n judecat` I{J Bac`u pentru \nc`lcarea legii accesului la informa]ia public` [i pentru \nc`lcarea Constitu]iei Romniei, care garanteaz` dreptul cet`]eObi[nui]i mai degrab` s` ia nilor la libera informare. E greu lumea la \ntreb`ri dec\t s` dea de tras \n cazul `sta o linie \ntre de problemele pentru care l-au ales oamenii. Avem oarecari b`nuieli c` cet`]enii l-au ales ca s` astupe gropile din asfalt, iar nu gurile presarilor c`rora le-a umplut Sechelariu buzunarele [i portbagajele. Domnule Stavarache, ocupa]i-v` de problemele prim`riei, c` de ale presei ne ocup`m noi, cititorii. rea-voin]` [i lips` de interes. Probabil c` doamnelor func]ionare de la Inspectorat le-o fi fost sil` s`-[i strice unghiile pe un fax de la pres`. |n timp ce [efului lor i-o fi fost lene s` fac` ceva cu solicitarea aia, un gest c\t de m`runt m`car s` se [teag` cu ea la fund. Sau poate nu i-o fi fost lene s` fac` gestul dar din dilema asta numai Justi]ia [i serviciul vidanj` vor putea s` ne scoat`. www.freeex.org

Avem un cod de-o lun`

|n iulie 2004 s-a n`scut Codul Deontologic al jurnalistului, un document pe |n iulie 2004 s-a n`scut Codul Deontologic al jurnalistului, un document pe care ne-am decis s` \l public`m \n serial. |l public`m pentru ziari[ti ca s`-l care ne-am decis s` \l public`m \n serial. |l public`m pentru ziari[ti ca s`-l [tie, iar pentru voi ca s` [ti]i ce s` pretinde]i. [tie, iar pentru voi ca s` [ti]i ce s` pretinde]i. CODUL DEONTOLOG C AL JURNAL STULU CODUL DEONTOLOGIIC AL JURNALIISTULUII ELABORAT DE CONVEN} A ORGAN ZA} LOR DE MED A ELABORAT DE CONVEN}IIA ORGANIIZA}IIIILOR DE MEDIIA PREAMBUL PREAMBUL
Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organiza]iile membre n Conven]ia Organiza]iilor de Media. Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consim]ite de jurnali[tii membri ai celor 33 de organiza]ii profesionale, patronale si sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului adoptat de c`tre Conven]ia Organiza]iilor de Media, la Sinaia, n perioada 9-11 iulie 2004. Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale fiec`rei organiza]ii semnatare a Statutului Jurnalistului. n cuprinsul prezentului Cod, no]iunea de interes public va fi n]eleas` pornind de la urm`toarele premise: Orice chestiune care afecteaz` via]a comunit`]ii este de interes public. Acesta nu se rezum` numai la aspectele politice, ci include orice alt` mprejurare care prezint` interes pentru comunitate. Interesul public nu prive[te doar ceea ce autorit`]ile consider` c` este de interes public. Modul n care func]ioneaz` [i ac]ioneaz` guvernul, autorit`]ile ori institu]iile publice, precum [i orice alt` entitate care utilizeaz` bani publici sau care afecteaz` interesul comunit`]ii este de interes public major. Toate ac]iunile, omisiunile, gesturile [i cuvintele demnitarilor, politicienilor [i ale tuturor func]ionarilor publici legate de exercitarea func]iei lor sunt de interes public major. Via]a privat` a acestora este de interes public atunci cnd are relevan]` pentru exercitarea func]iei. Avnd n vedere contribu]ia autorit`]ilor la gestionarea puterii [i a serviciilor publice, critica adus` acestora se bucur` de un interes public major. Atunci cnd nu exist` un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitat` dect de interesul protej`rii unui alt drept fundamental. Orice informa]ii privind nc`lcarea drepturilor omului a[a cum sunt acestea definite n documentele interna]ionale ratificate de Romnia sunt de interes public major.
Proiect finan]at de UNIUNEA EUROPEAN~ Uniunea European` acord` Romniei expertiz` [i sprijin financiar n vederea preg`tirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa [i Sapard.

R`spunsul la fax, prieteni, e v`rsare de v\nt prin min]ile func]ionarilor

Nea Puiu vrea s` mo]`ie [i pe banca tehnic`, [i \n plen

Anghel Iord`nescu, antrenorul echipei na]ionale de fotbal, omul care a deschis ceva por]i la vremea lui de fotbalist, este convins c` a venit vremea s` deschid` acum [i por]ile Senatului Romniei. P\n` la urm`, dac` nea Alex Ferguson de la Manchester este Sir, d` ce s` nu fie [i nea Puiu dom senator, adic` aicea nu se poate s` avem [i noi baronii no[tri din fotbal? |n plus, s\nt at\tea de rezolvat, s\nt o groaz` de oameni care nu [tie s` aplice normele metodologice ale legii avantajului, m`car, ca s` nu mai vorbim de problemele pe care le ridic` aplicarea corect` a legii ofsaidului. Ar putea modifica [i regulamentele de la Senat: grupurile parlamentare vor avea dreptul la trei schimb`ri pe durata unei sesiuni, transferurile trasei[tilor se vor face cu acordul fra]ilor Becali, iar la intrarea \n sala de [edin]e oamenii vor fi controla]i la talp`. P\n` una-alta, \ns`, nea Puiu ar trebui s` se concentreze un pic pe platforma lui program, mai ales la punctul 3 din Giule[ti, cu Finlanda, de miercurea asta. Nu mai vorbim de punctele cu Olanda [i Cehia, pe care trebuie musai s` le \ndeplineasc`. Altfel iar ne trezim c`-[i d` demisia din toate func]iile [i se car` vreo dou` luni, pe un salariu serios, la vreun parlament de cartier din prima divizie saudit`. Senatorul meciurilor

Somnul na]iunii na[te mostre

V` rug`m s` nu face]i zgomot \n timp ce citi]i, \n g\nd, acest articol, fiindc` domnul Dan (\n imagine) doarme [i ar fi p`cat s`-l trezi]i. Dl Dan este [eful unui service pentru produse electrocasnice din Sibiu [i, momentan, a adormit la serviciu. Dl Dan este absolventul unui liceu de profil. Dl Dan nu este rud` cu Oliviu Gherman. Dl Dan a lucrat mul]i ani la Uzina Mecanic` Mr[a [i de acolo a deprins el arta ciubuc`relii, pe care o practic` [i acum, nu neap`rat \n aceast` fotografie. Dl Dan miroase a transpira]ie \nc` de la ora 9, acesta fiind [i motivul pentru care ni[te paparazzi \ncep`tori, cu nasul fin, au ajuns s`-l fotografieze. {i dl Dan ca mul]i al]i romni care dorm la serviciu va intra, peste pu]in timp, \n UE. Opera somnia

24

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

Foamea culpa
Trec ]igani pe drum Drumu-i plin de fum... Hoooooop, shut-down!
Pentru ca romii s` nu s` mai deplaseaz` tot timpul la talcioc, unde [ti]i [i dumneavoastr` ce lips` d` neciviliza]ie care este: g`l`gie, manele la maximum, se-njur`, se scuip` semin]e pe jos, se fur`, trebuie s` ai grij` la gabori etc., ]iganii din neamul linkurarilor [i-a deschis magazin virtual p` Internet, clicka-]i-a[ HTML-u t`u d` fraier! Hai, ja akana la www.gipsyshop.rrom... pardon, adic` .com, [i f` click cu [oarecele p` ce vrea mu[chiu t`u s` cumpere d`n obiectele tradi]ionale ale lu cultura rromanes: fuste, fuste, p`l`rii, baticuri, fuste, salbe de bani g`uri]i, cazane, s`bii ninja, oglinzi de mer]an, jen]i din aluminiu, gen]i din tramvai sau din metrou, depinde de care dori]i, portofelul dumneavoastr` preferat, sau poate al dumneavoastr`, doamn` ce culoare era? celulare, fier vechi din gardul nou al vecinului, buletine de identitate, ceasuri de la m\n` [i multe altele. |n aten]ia hackerilor: magazinul este protejat cu sistemul firewall Grivei, legat de c`ru]a cu coviltir de la intrare! Pe[tele piranda

r`spunsuri la scrisori
Ileana Recean (F`g`ra[): ]iilor din toat` ]ara! Am notat Situa]ia cu PNA-ul sesizat dorin]a dvs. [i am transmis n leg`tur` cu penisul Bursucului Gastric ideea t`iat este haioas`, scris` sub form` de invita]ie de a alert. Chiar s` se implice trece [i prin Suceava. aceast` institu]ie n daravela cu t`iatul? Ce s` Iuliu (Ia[i): n opimai zici, probabil c` nia mea, de simplu anici anticorup]ia nu mator, cred c` n cari[tie carte! catur` po]i s`-]i faci un drum cu o linie personalizat` a desenuGheorghe Anaslui, evident, cnd ai tasiu (Suceava): poante pe care s` le Ave]i umor n textele ilustrezi. {i tu ai poante, trimise, ave]i [i o [tiin]` linia sufer`. a construc]iei textului, dar, c`ci exist` un dar, s\nte]i prea eseistic pentru publica]ia Vas i l e U rz i c ` (Izvoare, noastr`. Lungimea textelor, de Neam]): De[i ndrjirea [i anticoasemenea, nu le recomand` pen- munismul dvs. merit` tot respectru publicare. Nu le public`m, dar tul, v` rog s` re]ine]i c` nu pu al doilea dar! ne bucur`m c` blic`m versuri! ne-a]i scris [i c` v-a]i desf`[urat indignarea att de haios! Doctoru Cium` (Bucure[ti): Excelent` sesizarea referitoare la Bettina Pavel (Sibiu): Am schimb`rile la fa]` ale persog`sit n fragmentele decupate [i najelor din Popcorn! transmise un subiect pentru Poli]ia Presei. Mul]umim, te Maria Popescu (Rmnicu Vlmai a[tept`m. cea): Am re]inut povestea abuzului care v` prive[te, am naintat Kolea Kureliuk (M`ri]eia scrisoarea colegilor mei de la Mic`, Suceava): Domnule Kure- Biroul de Investiga]ii. liuk, bine a]i revenit printre coresponden]ii no[tri! De mult` Ioan T. MORAR vreme nu mai aveam ve[ti de la dvs. S` [ti]i c` pentru mine s\nte]i un nume care trebuie s` r`m\n` n istoria Po[tei redac-

coasa lux
Olimpiada este un eveniment prea important ca s` nu se lase [i cu ceva mor]i. A[a c` reporterii Coasei lux s\nt cu ochii larg \nchi[i [i cu lum\narea gata aprins` la probele cele mai spectaculoase \n aceast` privin]`: tir cu arcul, pistol vitez`, aruncarea suli]ei sau terorism [tafet`. Dar niciodat` nu [tii de unde moare pardon, sare iepurele. Cu c\teva ore \naintea deschiderii, la sosirea fl`c`rii olimpice, un cameraman chinez a reu[it s` \nregistreze pentru dumneavoastr` un eveniment cu totul deosebit. Nu! Nu a \nregistrat nimic pe pelicul`, ci a \nregistrat el \nsu[i un nou record: s-a emo]ionat at\t de tare, \nc\t a murit \n timpul transmisiunii. Adic` a murit live. China \[i poate adjudeca astfel o medalie la proba cea mai rapid` moarte (un fel de 100 de metri lat). De[i gurile rele spun c` chinezul ar fi furat startul, ]in\nd cont c` a murit cu pu]in \naintea deschiderii oficiale. Pentru ca recordul s` fie omologat, sper`m ca mortul s` treac` [i testul antidoping. Ar fi p`cat ca un talent care promite at\t s` fie suspendat pe viitor din competi]ii. C\ndva visam [i eu la gloria sportiv`: s`-]i ]in` cineva la c`p`t\i, \n loc de lum\nare, ditamai flac`ra olimpic` e ceva. Dar m-am luat cu fumatul, cu b`utura, cu nop]i nedormite [i a[a nu cred c` voi stabili vreodat` un astfel de record. {tirile de la ora chici

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

25

Nevoia de Stufstock
Am vrut, anul trecut, s` salv`m corturile, muzica [i stuful din Vam` de asaltul manelelor, al termopanului [i al [ezlongurilor de plastic. Pentru asta am chemat rock-ul la mobilizare general`. {i am reu[it atunci s` \n`l]`m o voce de zeci de mii de rockeri. De ne-au explodat inimile de bucurie s` vedem c]i suntem. Ba chiar [i autorit`]ilor li s-au frnt inimile: vor reveni corturile, s-a suspendat transformarea Vamei \ntr-un bulevard cu blocuri de 4-6 etaje, s-a promis strpirea [alupelor [i ski-jet-urilor de pe rezerva]ia marin`. Iar acum, dup` un an, avem corturi pe plaj`, faleza dintre 2 Mai [i Vam` nu a devenit un uria[ [antier [i exist` o echip` care lucreaz` pentru o variant` prietenoas` de dezvoltare a arhitecturii. |n schimb, au sc`pat 4-5 mon[tri de beton care batjocoresc locul, ski-jet-urile au reap`rut [i poate `sta e necazul cel mai vizibil a venit mult mai mult` lume. Oameni care au descoperit oaza noastr` chiar din cauza noastr`. Am \n]eles c` Vama Veche r`mne \n Romnia contemporan`, c` nu ajunge s` ai legi sau promisiuni ale autorit`]ilor; c` trebuie s` lup]i ca s` fie respectate. {i c` e nevoie, mai mult dect anul trecut, ca nou-veni]ii s` fie vaccina]i cu muzica noastr`, iar nu viceversa. De aceea e nevoie de Stufstock. Pentru alternativa rock, blues, jazz, folk, pentru muzicile care nu sunt produse de serie. Pentru a ne ap`ra libertatea de a alege. Mircea TOMA

B`, c` mi[to mai e la Vam`! Maaam`, ce-a[ mai salva-o!... Da p`cat c`-s \n concediu... Las, o salvez eu dup` aia... Da dup` aia m`-ntorc la serviciu... Atunci mai d`-o dracu de Vam`! S-o salveze al]ii, dac` le place plasticele astea oribile care m` simt eu a[a bine pe ele!

g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

Azi, Opera]iunea

Romni, distruge]i castelul Kendeffy!

|n care autorul scrie acest articol q Acum. Din ciclul Nicu was here, am mai mirosit ni[te [osete nesp`late ag`]ate \n copacii frumuse]ilor patriei, defeca-m-a[ ca un vultur superior \n vidul \n care s\nt ambalate tonele de gr`tar romnesc nesp`lat care polueaz` stratul de ozon de deasupra Antarcticii. S`pt`m\na asta am stricat pentru dumneavoastr` dou` locuri superbe, cu ]`rani prima-nt\i, din `ia pe care numai napalmul \i mai salveaz`. Ei au fost autorii s`pt`m\nii pentru mine. Iat` ce au l`sat cu creta spre nemurire, pe pere]ii minunatului drum al Voinesei de la R\mnicu-V\lcea la Petro[ani, doi cretini: TE IUBESC, DANIELA!. Iar la trei metri mai \ncolo, majestuos, uria[, r`spunsul: {I EU, DORULE!. Tot cu creta \l iubea [i ea. |mb`tat de fericire, am mers mai departe [i am dat peste sta]iunea Vidra. Minunat, genial, pustiu. Un lac imens, un milion de brazi cura]i [i doi ]`rani care frigeau manele la gr`tar. Am fugit repede din acest paradis pustiu unde am jurat s` revin c\nd vor disp`rea [i ultimii doi grataragii de la S.C. CRETINUL DE P~DURE S.A. [i-am s`-mi pun cortul direct \n hotelurile p`r`site de sindicali[tii cu igrasie \n Dacie. Am continuat traseul prin mun]ii F`g`ra[ului, am trecut pe l\ng` v\nz`torii de hribi, am luat curbe periculoase pe serpentine cu 100 la or`, am tras \n piept mirosul de brad [i am ajuns la Petro[ani. Am scuipat l\ng` casa lui Miron Cozma [i am respirat \n sf\r[it fericit, pentru c` urma s` \nnoptez \ntr-un castel. La numai doi kilometri de Ha]eg Snt`m`rieOrlea \i zice satului se afl` fostul castel al baronului Kendeffy, transformat \n hotel. O splendoare, un castel adev`rat, cu turnuri m`re]e, camere c\t [coala general` unde a]i \nv`]at voi de grofii care sugeau s\ngele romnilor, dou` terase care se b`l`ceau ca nesim]itele \n soare, por]i monumentale parc` f`cute pentru Cielo-ul meu preziden]ial, verdea]` [i m`trea]`. Da, m`trea]`. Aristocra]ia prost \n]eleas` a[a se poate numi castelul-hotel Kendeffy ast`zi. C`zi obosite, programul restaurantului care se \ncheie la 11 noaptea, pere]ii odat` falnici picta]i de comuni[ti \n c`c`niu [i de capitali[ti \n c`c`niu-bombon. |n fine, faptul c` la 700 de mii de lei am avut o camer` uria[` la dispozi]ie, iar a doua zi de diminea]` am servit micul dejun afar`, pe terasa sp`lat` la subsuori de soare, ca un prin] t\n`r [i majestuos, m-a f`cut s` m` bucur a[a cum nu m-am mai bucurat de mult. Merge]i [i vizita]i, nu se [tie c\t va mai l`sa fiul baronului Kendeffy castelul la dispozi]ia turi[tilor [i ar fi p`cat s`-l ia. |nchei cu cuvintele magice ale pictorului naiv spre prost care a pictat ]ara cu mesajele lui despre p`dure, \n Apuseni: |n viitor cine va avea p`dure va avea AER!! De[teptule.

Cobor\t` \n Epoca de Plastic, cea mai sudic` sta]iune litoral` \[i descoper` un public mutant: turistul de Vamaia Nou`

La mare a fost ger senin Show must go wrong

Dup` cum au prev`zut [i b`ie]ii de la www.vremea.ro, duminica asta la Constan]a a fost lapovi]`. Nici nu v` imagina]i ce nebunie a ie[it. Mai \nt\i, fetele au ap`rut pe plaj` \n t`ngi din musta]` de foc` (de-aia care g\dil`, motiv pentru care cele mai multe dintre ele erau foarte bine dispuse). Apoi, toat` lumea s-a putut fotografia pe plaj` cu fotografi ambulan]i care umblau cu pinguinii dup` ei. Berea s-a servit rece, de la ghe]ar. Iar \mp`timi]ii sporturilor nautice sau putut da cu ski-jet-ul pe p\rtie, folosind gondola pe post de telecabin` p\n` la cota 1.400 format` pe digul de la Cazinou. Dup` l`sarea \ntunericului, \n discoteci s-a aruncat cu bulg`ri de z`pad`, [i nu cu linii, cum se obi[nuie[te. Lapovi]a-de-vie Smb`t` seara, Dumnezeu nu a fost vamaiot! Peste turma Lui, adunat` pe plaj` la Club A, a v`rsat Potopul. O mie de oi, una \ntr-alta, au \ndurat g`le]ile reci doar ca s` \i asculte pe Florin Chilian [i pe Ada Milea. Dumnezeu \i uda [i se distra f`c\ndu-le poze cu bli]ul din Cer. PARANTEZ~: Doamne, iart`-m` c` te \ntreb, de unde atta gelozie pe doi trubaduri? Nu era de ajuns c`, odat` cu omul, ai creat [i Mitocanii [i le-ai dat putere mai mare ca a Ta? Te faci c` nu [tii?! Nu [tii c` nimeni nu poate s` le dea difuzoarele mai \ncet dup` unu noaptea? Nu [tii c` ei fac Legea \n Vam`? Sau nu [tii c` bag` atta putere \n difuzoare doar ca s` distrug` muzica de al`turi, muzic` ce alt`dat` |]i pl`cea? Sau nu-}i mai plac nici }ie folk-ul, jazz-ul [i blues-ul? |]i plac mai mult Nei, na, na, na.mp3 [i Bamba la bamba. AIFF? Bine, atunci las`-i s` fac` ce vor, dar nu e drept. Cuuum?! Zici c` Te-au alungat Mitocanii [i pe Tine?! Deci tu erai hippyotul jepat care punea muzic` La Stuf? Ce chestie! {i noi \]i ziceam Ovidiu! F`ceai cafea bun`... Apropo, [tii c` \]i mai folosesc [i ast`zi poza \n reclame? Incredibil! Te las, B`rbosule, c` mai am de scris... La ad`postul scenei, Chilian a cntat Termopane, termopane f`cnd parc` Paralele, paralele cu ce se mai construie[te prin Vam`. |ns` Ada a pl\ns. A pl\ns live, pe saxofonul lui Mihai Iordache, pentru c` boxele unor Mitocani de al`turi i-au \ncurcat versurile [i i-au stins vocea. La Stuf petrecerea trebuia s` continue. La Club A a c`zut cortina. Deocamdat`. |n bezn`, \ntr-un ungher al castelului cu popice de ciment, doi Mitocani, mascul [i femel`, \[i num`r`u banii chicotind. |n pauze se \ntrebau vis`tori c\t o lua Dumnezeu [pag` ca s` le concesioneze P`mntul s`-l fac` discotec`. Kurt Cobay

C`pitanul Nema

Colacul de [alvari
Ve[ti bune de pe litoral! Dac` la cazare [i mas` \nc` nu s\ntem prea a[eza]i, iat` c` \n privin]a evacu`rii, cel pu]in, ne-am aliniat deja normelor interna]ionale \n domeniu. Dup` apa m`rii (toaleta de o stea), bosche]i (dou` stele) [i celelalte spa]ii ceva mai r`s`rite, a ap`rut! Stima]i consumatori sau, mai degrab`, stima]i clien]i , o ave]i in imagine: toaleta de 5 stele, mo]ul WC-urilor de pe Riviera romn`. B`nuim c` h\rtia este imprimat` cum se cuvine, cu verdedolar, c` \n cur\nd o s` se fac` parcarea pentru decapotabile, debarcaderul, pista pentru elicoptere, or s` apar` de acum [i gagicile care se plimb` seara prin fa]`, doar-doar or da de un afacerist barosan [i, mai ales, b`nuim c` \n`untru e curat, miroase bine, iar mu[tele s\nt dresate.

Nave \n parada portului

Pe 15 august, s-a s`rb`torit la Constan]a tradi]ionala Zi a Marinei, un bun prilej pentru Adrian N`stase de a-[i mai face pu]in` campanie electoral`. Chestia e c` premierul a lipsit, a[a c`, evident, nu [i-a f`cut nici un pic de campanie, am exagerat noi un pic. |n lipsa lui, cel mai \nalt demnitar prezent printre p`m\nteni a fost ministrul Ap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu. Dar cum de politicieni v-a]i cam s`turat, v` propunem ca \n locul lor s`-i privim un pic pe cei care chiar au muncit cu ocazia paradei. |ncepem trecerea \n revist` a celor ce muncesc cu un grup de solda]i (seam`n` cu un pluton de delfini) care se odihnesc. Privi]i-i cum trag din greu, care la odihn`, care la ]igara de dup` manevr`, precum domnul \n veston albastru. Asta \n timp ce, pu]in mai \ncolo, una din vestalele zeului Neptun [i-a p`r`sit postul pentru a se r`sti la ]eava unui utilaj greu din imensa dotare a armatei romne. E drept c` \n imagine nu este vorba de o ]eav` de tun, ci doar

de una de e[apament. Totu[i, b`nuim c` am asistat, f`r` s` ne d`m seama pe moment, la un eveniment istoric, [i anume na[terea unei noi bresle desprinse din cea a TIR-istelor: bine\n]eles, tanchistele. Timona Musc`

Ion Buda Deleanu

26

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004 Da, domle, mi-am \nfiin]at baroul meu! Care-i treaba? Adic`, la c\]i bandi]i e-n ]ara asta, de ce ar fi doar o singur` asocia]ie unic` de avoca]i corup]i care s`-i apere?
Po de la B`le[ti (BCR) sufl` \mpotriva Uniunii Na]ionale a Barourilor din Romnia (UNBR). S` vedem cum st` Po. P`i, \n primul r\nd, asocia]iile nu pot avea drept activitate crearea de barouri [i notariate. Judec`torii care au pronun]at sentin]a de constituire a asocia]iei Figaro Potra au fost probabil lovi]i de neglijen]`. Legea 255/2004, care modific` Legea 51/1995 (pentru organizarea [i exercitarea profesiei de avocat), spune: Constituirea [i func]ionarea de barouri \n afara UNBR s\nt interzise; actele de constituire ale acestora s\nt nule de drept; La data intr`rii \n vigoare a prezentei legi (26 iunie 2004), persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate \n baza altor acte normative ori au fost \ncuviin]ate prin hot`r\ri judec`tore[ti s` desf`[oare activit`]i de consultan]`, reprezentare sau asisten]` juridic`, \n orice domenii, \[i \nceteaz` de drept activitatea.

{coala de feste

Drumul spre \nalta societate civil`

SIMFEST 2004. Festivalul Televiziunilor Locale [i Produc`torilor Indenilor Locale [i Produc`torilor Inde penden]i. Edi]ia a II-a, penden]i. Edi]ia a II -a, 27-29 august, Simeria SIMFEST este conceput ca o ramp` de lansare pentru viitoarele vedete de televiziune. El se adreseaz` n special celor care nu au (nc`) un nume consacrat prin prezen]` zilnic` n emisiunile televiziunilor cu acoperire na]ional` [i celor care nu beneficiaz` constant de suportul unei structuri redac]ionale stabile, n care s` poat` evolua profesional ([i ierarhic) n mod natural (coresponden]i teritoriali, free-lanceri etc.). |n al doilea rnd, SIMFEST vrea s` fie, de acum ncolo, clopo]elul care s` sune mereu pentru a aminti c` ziari[tii locali au o alt` misiune dect aceea de a deveni, cum poate ar dori unii, simple unelte destinate manipul`rii ideologice a popula]iei. SIMFEST se desf`[oar` pe cinci sec]iuni: {TIRI, PUBLICISTIC~ TV (cu jurizare separat` pentru fiecare gen publicistic), DIVERTISMENT TV, VIDEOCLIP (muzical, publicitar [i electoral) [i MULTIMEDIA (pagini web, CD-uri de prezentare [i evenimente multimedia). Surprizele acestei edi]ii vor fi galele (hors-concours) de filme documentare ale unor prestigio[i regizori romni [i ru[i, ob]inute prin parteneriatul dintre SIMFEST [i Festivalul de film [i televiziune DETECTIVEFEST din Moscova. Informa]ii suplimentare: www.simfest.com / tel. 0722-214.787.
SIMFEST 2004. Festivalul Televiziu -

M`mica, un prieten, io [i Baroul din B`le[ti

B`le[ti este un s`tuc din Gorj. Aici tr`ie[te, din 2003, Baroul Constitu]ional Romn. De fapt, aici se afl` Filiala B`le[ti-Gorj a Asocia]iei Figaro Potra Alba Iulia, ale c`rei scopuri s\nt: sprijinirea copiilor s`raci, a orfanilor din Gorj, \nfiin]area de societ`]i comerciale, de ziare, de posturi radio-TV, studiouri de \nregistr`ri pentru tinerii talenta]i, \nfiin]area de barouri [i notariate, agroturism, baie popular`, saun`, cosmetic`, masaj, sl`bire. Decanul Pompiliu Bota (de fapt, decan av. drd. ing): PO e c` m` numesc Pompiliu. TRA e Traian, un b`iat din Or`[tie. Deci, POTRA. Figaro? Am copil`rit eu cu acest prieten [i avem ni[te pove[ti cu nunta lui Figaro. Alba Iulia? Fiindc` acolo a fost dat` prima sentin]` \n favoarea Baroului Constitu]ional Romn. Barou \nfiin]at de asocia]ia mea cu mama [i un prieten. De ce mama? Mama, fiindc` are mai mult timp. So]ia e cu copiii. S-a nimerit \n B`le[ti pentru c` o avocat` le-a oferit aici un sediu. A[adar, \n vestitul sat B`le[ti se pot na[te, al`turi de cabinete de stors co[urile [i fezandat [uncile, barouri [i notariate. Dac` ne lu`m dup` Pompiliu Bota, am crede c` barourile [i notariatele se nasc pe c\mp, ca-n Morome]ii. Iar \n fruntea lor pot fi planta]i oameni precum Traian Chindea, liderul Baroului Constitu]ional Harghita, fost comisar-[ef, adjunct al comandantului Inspectoratului de Poli]ie Harghita. Chindea a fost demascat de Adev`rul [i (abia) apoi de c`tre controlul intern al poli]iei ca fiind unul din st\lpii de n`dejde ai celebrului Csibi Istvan, multiplu cercetat penal, degrab` realizator de inginerii, v`rs`toriu de b\te [i emi]`tor de cumplite amenin]`ri la adresa ziari[tilor (vezi cazul lui Robert Veress, de la cotidianul tocmai amintit). Marele comisar-[ef a fost sanc]ionat [i obligat s` se pensioneze dup` ce s-a descoperit c` era un fel de agent imobiliar pentru Csibi Istvan. Decanul Po: Baroul clasic e plin de guvernan]i [i parlamentari, unde se primesc [p`gi de zece mii de dolari pentru a fi admis. La noi la barou se percepe, pe chitan]`, o tax` de dou` milioane jum`tate, pentru telefoane [i xerocopii. Ca blciul s` fie b`le[tean pn` la cap`t, a depus la Oficiul de M`rci acte pentru \nregistrarea robei de avocat [i a balan]ei justi]iei ca proprietate a Baroului lui Po.

Pompiliu Bota din Hunedoara, un lupt`tor prin tribunale care, pentru a-[i consfin]i victoria, va \nfiin]a la sate Monumentul Baroului Necunoscut
]ar` ce sun` la u[a UE e gata s` accepte crearea unei profesii paralele. S-au \nregistrat astfel de fenomene ciudate \n ]`ri neorganizate administrativ [i social, l`sate singure acas`. |n Ucraina existau la un moment dat 16 structuri paralele. Care n-ar fi de mirare s` fi avut ca obiect de activitate, la un moment dat, [i v\nzarea de fierb`toare sau [urubelni]e multifunc]ionale \n t\rgurile din statul vecin [i prieten, Romnia. Eugen ISTODOR

pu[c`rie, cu 24 de capete de acuzare (printre care: evaziune fiscal`, fals intelectual, fals \n \nscrisuri, insult` [i calomnie a unor poli]i[ti, ultraj). Iar din pu[c`rie a intrat la o Facultate de Drept privat`. Acum s-a pl\ns la Strasbourg c` nu-i dau voie Pompiliu este m\ndru. Stu- s`-[i fac` barou. Constitu]iodentul hunedorean cu plete [i nal, ca s` sune bine. traficantul de valut`, b`rbosul Uniunea Interna]ional` a Aprofesor dat afar` din [coala unde preda, l`utarul la nun]i, voca]ilor (UIA) [i Consiliul Conconsilierul liberal de prim`rie de sultativ al Barourilor Europene dup` 89 a pus-o de o afacere au refuzat cererile de \nregisBaroul Constitu]ional al lui pentru care a ajuns departe, \n trare a BCR [i s-au mirat c` o

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

27

flagrant delicious

Fura]i, voi, oropsi]i ai sor]ii

n aceast` rubric` v-am prezentat pn` acum diverse reclame romne[ti, copiate, mai mult sau mai pu]in, dup` reclame mai vechi, f`cute n diverse col]uri ale lumii. Acum avem dovada c` nici m`car la copiat ajuns nasol de tot dac` nici m`nu eram originali: se fur` idei car la furat nu mai putem fi pe de publicitate [i n lumea bun` primul loc. [i, ca s` vezi tupeu, acolo se mai [i premiaz` reclamele f`cute la Ho]ii [i avangardi[tii indigo. Ru[ine, fra]i romni! Am

condica de sugestii [i reclame Mai am un singur drog

P\n` c\nd se va liberaliza [i la noi consumul de droguri u[oare, romnii amatori de senza]ii tari recurg la tot felul de subterfugii. Tinerii teribili[ti se pot l`uda f`r` probleme c` stau toat` ziua [i fumeaz` la Marioana p\n` le vine r`u. Marioana e un bar din iude]ul Clui, unde probabil se ascult` iazz, nu prea vin iaponezi [i unde po]i cere orice, f`r` nici o ien`. E[ti \ns` avertizat c` nu po]i face \n bar az de necaz, nu po]i s` uidui, s` fii uligan sau c` barul nu e dotat cu ezlonguri, nu vinde erbet i nici ni]ele. Utilizarea de ha[ [i [ \n interiorul barului e complet interzis`. Teoharie Cocaina Cozma

comunicare pe care
Iaurt, ochii umfla]i vor s` te vad`!

Unire-n cugemete [i-n sim]iri

Ei, mai \ntrebi?! Normal c` vreau s` simt ce au tr`it cei de pe Titanic! A[ vrea s` simt [i ce-au sim]it cei ce n-au mai tr`it pe Titanic, dac` nu v` cer prea mult. M-ar mai interesa s` simt pe pielea mea ce-au c`zut cei de la WTC, c\nd au c`zut. Crede]i c` se poate? Da ce mai oferi]i? Vin disear` cu prietena mea [i vreau s` o cer \n c`s`torie, a[a c` mi-ar trebui un context mai romantic, \n care eu [i ea, ca doi \ndr`gosti]i, s` sim]im ce-au sim]it cei de la Hiro[ima \n primele clipe de la impact. Cernob\ll Clinton

ntre reclama pentru Toyota, participant` n 2000 la Festivalul de la Cannes, [i cea pentru Land Rover, participant` n 2002 la acela[i festival, este, dup` cum se vede, o mare diferen]`: un hipopotam n plus, de cteva sute de kilograme

abera]ia de libertate
Ultimul asfalt tango la Paris
Am primit de la cei care asfalteaz` \n fa]a blocului meu a opta oar` \n vara asta o scrisoare \n care mi se cerea s`-mi mut ma[ina din parcare ca s` poat` ei s`-[i desf`[oare activitatea. Era s` m` enervez [i s` m` conformez, dar ]idula lipit` de parbriz a \ntrecut \n polite]e chiar [i felicitarea de Pa[te a domnului Adrian N`stase. Pentru c` ea se \ncheie cu V` urez cele mai distinse sentimente [i [tampila firmei. N-am putut rezista [i am ie[it pe balcon s` v`d care a fost cel cu sentimentele: `la cu pickhammer-ul sau `la cu basculanta? ~ia cu tablele sigur nu erau, c` tablele s\nt un joc al min]ii, nu al sufletului. Asfalt Mango

Propaganda exist` [i \n capitalism

|ntr-un num`r trecut v` spuneam c` agen]ia de publicitate Propaganda s-a dizolvat. Ei bine, nu! Am propagat o informa]ie semi-gre[it`. Explica]ia ne-au oferit-o mai \n detaliu chiar propagandi[tii proasp`t \ntor[i din concediu: Dizolvarea agen]iei Propaganda se petrece numai \n concediile de iarn` [i var`. Cam at\t. E drept c` din trupul originar s-a desprins o alt` agen]ie, a p`strat un timp acela[i nume, dar l-a schimbat \n Violet. Acesta ar fi motivul nefericitei erori, \ns` adev`rata Propaganda nu moare [i nu se pred`, mai ales \n capitalism. A[adar, tovar`[i, se face Propagand` mai departe.

n 2003, o reclam` pentru un [ampon anti-m`trea]` a luat premiul Leul de argint la Cannes, dup` ce, n 2001, o lucrare foarte asem`n`toare fusese considerat` de doi lei (romne[ti) la acela[i festival

Vai, drag`, ce surpriz`! Deschizi o cutie de iaurt [i iei o m`nu[` de box drept n fa]a aia a ta de consumator. Tii, bine c` nu ai f`cut toxiinfec]ie alimentar` de la pumnul pe care l-ai luat n gur`. Po]i s` [tii dac` spal` `[tia bine m`nu[ile? Or fi pline de tot felul de microbi expira]i [i de proast` calitate, lua]i de pe boturile umflate ale altor consumatori de iaurturi obi[nuite. Dar te ntrebi: dac` un iaurt la cutie ]i sparge fizionomia, oare unul la g`letu[`, adic` mai bine f`cut, e n stare s`-]i trag` [i la fica]i? Sau la inghinale? V` imagina]i titlurile din ziare? Cercet`torii ne previn: Iaurtul atac` omul! Cet`]ean snopit n b`taie de propriul iaurt, n pauza de mas`! Iaurtul obi[nuit, o metod` alternativ` de lupt` a brig`zilor antiteroriste! Afl`m de la Poli]ie: 10 trucuri ca s` recunoa[tem n timp util [i f`r` traume un iaurt obi[nuit! Familie din Tecuci, cu doi copii olimpici, terorizat` de dou` g`letu[e [i un pahar de iaurt! {ase iaurturi mici cu fructe [i-au supus consumatoarea la perversiuni greu de imaginat! Iaurtul ne-ar fi stlcit pe to]i! Confesiunile unui campion: Am nv`]at s` lovesc necru]`tor sub centur` de la primul meu iaurt! P`c`leal` de 1 aprilie director general desfigurat dup` ce angaja]ii i-au nlocuit iaurtul scump cu unul mai ieftin! Iaurtul obi[nuit, clasificat ca arm` alb`! Dup` iaurturi, o nou` amenin]are la adresa moralit`]ii [i siguran]ei cet`]eanului: cutiile de prezervative obi[nuite! Dup` cum reiese din ce vedem la televizor, normal ar fi s` existe Iaurtul Unic. Iaurturile obi[nuite s` fie exterminate, la fel ca [i preferin]ele diverse ale consumatorilor obi[nui]i. P`i, `sta nu mai e consumism, `sta e comunism din lapte praf. E normal s`-[i dea produsele la gioale, dar e normal s` ne umple machiajul de vn`t`i, s` ne dezlipeasc` perucile [i protezele cu blnde]e ca s` cump`r`m? A mai ap`rut acum [i o ninj` care se bate eroic, In the name of the yogurth, cu ni[te gogo[i n pauzele [tirilor cu romni fioro[i care-[i bag` obi[nuite capete n gur`, n loc de alimente s`n`toase. De ce da]i, b`, cu m`nu[i n noi? Poate c` unii consumatori obi[nui]i de K1 ador` s` ia [uturi [i nu pumni n gur`, mai des dect o dat` la patru ani. Da]i-le [i [uturi, lan]uri, bte de baseball, da]i-le, n mama lor de consumatori. {i apoi s` s`rb`torim victoria. C`ci iat` ce spunea un boxer romn nainte de plecarea la Atena: Deci doresc s` le sparg, n primul rnd, nasul, apoi ochii [i abia dup` aceea farfuriile! OK, fetele, sunte]i gata?

R`zvan EXARHU

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q Pe 13 august, n 13 state ale lumii, s-a s`rb`torit, potrivit unei ini]iative a Marii Britanii, Ziua interna]ional` a Stngacilor. n Romnia nu s-a ]inut s`rb`toarea din cauza unei n]elegeri stngace a lucrurilor! q P`pu[a Barbie este candidata la pre[edin]ia SUA a unei forma]ii fictive, Partidul Fetelor. Ea [i-a prezentat, ntr-un magazin de juc`rii din New York, platforma politic`. Evident c` e vorba de o platform` roz, cu vol`na[e [i buline! q Guvernatorul statului New Jersey a anun]at c` va demisiona din cauz` c` [i-a n[elat so]ia cu un alt b`rbat [i c`, n sinea sa, se consider` homosexual. Repet`m, pentru opinia public` romneasc` u[or de n[elat cu aparen]ele: dragi compatrio]i romni care s\nte]i du[i de nas, politicianul homosexual cu pricina e nsurat (cu o femeie) [i are [i doi copii. Deci, se poate! q Uneori e nasol s` ai noroc la loterie. Probabil c` deja v` este cunoscut cazul britanicului condamnat pe via]` care a c[tigat [apte milioane de lire cu un bilet de loterie cump`rat pe cnd se afla ntr-o nvoire. De ce e nasol? Fiindc` autorit`]ile au decis s` n`spreasc` regimul penitenciar al c[tig`torului pentru c`, acum, are [apte milioane de motive ca s` evadeze! q n Salvador exist` o cas` prin care trece frontiera [i buc`t`ria ei se afl` n Honduras. n schimb, n Hon-

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Ne-a]i v`zut: vi l-am adus [i pe N`stase. Nu plec`m de aici p\n` nu vi-i aducem [i pe Iliescu, George W. Bush, Putin, Brejnev [i Gorbaciov. Cum ar suna Alexandru C`uti[ [i Hitler v` prezint` vremea? Ori Alexandru V`rzaru [i Fidel Castro v` prezint` vremea? Sau C`t`lin Matei [i asasinul misterios al lui Kennedy v` prezint` vremea: va ploua. Nu mai e mult, ve]i vedea. P\n` atunci, \ns`, pune]i-v` centurile de siguran]`, pentru c`, domnilor [i doamnelor, \n aceast` s`pt`m\n`,

C~T~LIN MATEI [i VLAD CRAIOVEANU V~ PREZINT~ VREMEA

duras exist` o cas` prin care trece frontiera [i dormitorul ei e n Salvador. Familia respectiv`, din casa respectiv`, m`nnc` ntr-o ]ar` [i-[i face digestia n alta. Din p`cate pentru aceast` familie, s`r`cia din zon` e att

de mare nct, uneori, membrii ei nici nu au dup` ce bea ap`, a[a c` nu mai trec grani]a pn` n buc`t`rie, sufer` de foame n exil! AgenCIA de pres`

Plou`. N-ave]i zece mii? Cred c-o s` punem ceva mai gras pe noi. La mul]i ani! Mul]umim p`rin]ilor no[tri, profesorilor no[tri [i, nu \n ultimul r\nd, p`rin]ilor no[tri. {i, nu \n ultimul r\nd, la mul]i ani!

La N`vodari, unora le place gazul

Stima]i cititori, v` rug`m s` v` imagina]i c` ave]i o vil`. Sau m`car un apartament \ntr-o cl`dire uria[` cu evident apartamente de lux. Ca s` nu zice]i c` nu v` vrem binele, g\ndi]i-v` c` e pe malul m`rii, \ntre Mamaia [i N`vodari, acolo unde m\na constructorului nu prea a pus piciorul p\n` acum c\]iva ani. Motiv pentru care gazele ajung \n zon` abia acum, poate chiar \n timp ce r`sfoi]i revista noastr` preferat`. {i ca s` vede]i c` toate au un sens pe lumea asta, [i conducta de gaz care va alimenta buc`t`riile din imagina]ia dumneavoastr` are un sens clar: ia de m\n` conducta care s-a f`cut p\n` la hotelul Caraiman din Mamaia [i o duce p\n` la tab`ra [colar` din N`vodari. Adic` at\t c\t era nevoie pentru ca palatele dom-

niilor voastre (cum care?!) s` beneficieze de binefacerile noii ]evi. Iar firma unui consilier local din Constan]a s` beneficieze de fondurile de la stat destinate lucr`rilor. Mai precis, firma Ros Con SRL, care apar]ine lui Moisoiu Anastasiu D`nu] Nicu[or. Pe scurt, D`nu] Moisoiu, consilier PD care s-a f`cut remarcat prin ardoarea cu care, \n opozi]ie fiind, a ridicat m\na cot la cot [i mai ales vot la vot cu colegii m`z`ri[ti. Aragaz pe foc

Poli]istul de tabl` nu [tie tabla \nmul]irii

O idee a \ncol]it \n mintea unor poli]i[ti v\lceni de pe Valea Oltului: ei au instalat pe marginea drumului ni[te agen]i de circula]ie din tabl`, \n m`rime natural`, picta]i foarte expresiv. Primii [oferi care au v`zut

aceste sperietori de conduc`tori, ace[ti adev`ra]i tablagii v\lceni, au \nlemnit de groaz` [i au tras imediat pe dreapta, fiind convin[i, dup` pozi]ia siluetei din dep`rtare, c` au de-a face chiar cu un poli]ist adev`rat, care st` cu m\inile a[a [i nu se poate mi[ca fiindc` i-a intrat uniforma la ap` dup` ultimele ploi. Problema ar fi c` regiunea e renumit` pentru conlocuitorii iubitori de fier vechi, care deja au pus ochii pe agen]ii de circula]ie din tabl`, cu g\ndul s` fac` din ei f`ra[e sau tig`i. Prin urmare, s-ar putea ca fiecare poli]ist metalic s` fie p`zit de un altul pe bune, ceea ce n-ar fi bine, fiindc` iar vor \ncepe unii s` fac` glume, cum c` cic` umbl` c\te doi, `la care [tie s` scrie [i cel care [tie s` [tearg` tabla. Stan [i Brand

Fic`]eii Ministerului de Interne s-au ieftinit pe banii no[tri

Imagina]i-v` c` vi se face foame! (Este c` n-a fost greu?) |nchipui]i-v` acum c`, fiindu-v` foarte foame, ajunge]i \ntr-un restaurant din Predeal [i, \n timp ce consulta]i meniul, v` \ncearc` un sentiment confuz, un amestec de jen`, bucurie, uimire, foame, stupoare [i a[a mai departe. Am, oare, halucina]ii?!, v` ve]i \ntreba, poate, \n acele momente [i \ntrebarea dumneavoastr` este c\t se poate de just` din moment ce pre]urile din meniu s\nt urm`toarele: 12.114 lei o por]ie de pui cu ro[ii, 13.197 lei o por]ie de fic`]ei, 10.212 lei o pulp` de pui, 38.871 lei un mu[chi de vit`, 5.540 lei o salat` de sfecl`, 8.524 lei o por]ie de cartofi pr`ji]i, 13.492 lei un Tuborg la 330 ml. Nu, nu e nici o p`c`leal`: acestea s\nt pre]urile restaurantului Turist, care ]ine de Ministerul de Interne. Acum avem, \n sf\r[it, dovada: Serviciul Hr`nire al MI se hr`ne[te cu subven]ii grase [i cartofi pr`ji]i.

Pulpe fiction

Domogledul moare de m\na omului

Se nume[te Domogled. Se \ntinde de pe Mun]ii Mehedin]iului p\n` la cei ai Cernei. Se nume[te rezerva]ie natural`, fiindc` are pomi, pomi, pomi, arbori, de sute de ani, ce plictiseal`, iar pomi, [i totu[i [i flor` [i faun` de influen]` mediteranean`. Se nume[te Domogled, se \ntinde din Mehedin]i p\n` \n Cara[ [i i se taie fagul prin metoda ras, tuns [i frezat. La Mu[uroaie, la Topolova, la Rachela, la Gre]ca, la Meciriz. |nc` se mai nume[te Domogled [i acestea s\nt fostele lui p`duri. Amatorilor de t`iat le recomand`m drumul forestier ce porne[te [i se \ntoarce \n Tople]. Se nume[te Domogled. Se atac` cu c\ntec de manele, cu trailere, cu securi, cu drujbe. Participan]ilor la t`ieri le ur`m s`-i prind` cei patru ur[i [i cei trei lupi r`ma[i de pro[ti dup` v\n`torile lui N`stase. Mars, Engels [i Bounty
Prin presa s`pt`m\nii trecute s-a vehiculat [tirea c` Nicu Ghear` ar fi cercetat discret. Normal c` discret! Nu cumva s` se supere.

30

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Comunismul v`zut prin vaginul unei femei superbe
Gheorghe Cr`ciun (n. 1950), vechi textualist, al`turi de Gh. Iova [i Nedelciu, \[i declar` foarte limpede motivele pentru care a scris noul roman*: |mb`tr\neam [i \ntr-o zi mi-am spus c` n-ar trebui s`-mi fie prea greu s` ies o vreme din natura mea masculin`, cu toate prejudec`]ile ei, pentru a \ncerca s` aflu ce \nseamn` s` \mbraci, scriind o carte, pielea celeilalte naturi (Nota auctoris, p. 230). Neput\nd ie[i total din pielea lui, autorul inventeaz` un personaj, Leontina, care-l cuprinde [i pe Leon-cuv\ntul (care) e \n realitate Leon-b`iatul-din-pieleaei (p. 37). Ideea nu e prea nou`, dac` ne g\ndim la androginul lui Platon sau m`car, mai aproape de noi, la Orlando, romanul Virginiei Woolf. Oricum, tema dublului \n aceea[i piele este abandonat` pe parcurs, fiind \nlocuit` cu tema personajului care \ncepe s` b`nuiasc` vag c` este scris. Procedeul a fost folosit \nc` din 1979 de Radu Petrescu (Gh. Cr`ciun se consider` un urma[ al acestui mare prozator) \n romanul Ce se vede. De altfel, \n finalul romanului, Cr`ciun \[i omoar` eroina, reduc\nd-o la cele 143.900 de cuvinte ale c`r]ii. Am trecut \n revist` cele dou` procedee pentru a sublinia c` originalitatea acestui roman este \n alt` parte: \n noua sa carte, Gheorghe Cr`ciun \nlocuie[te celebra oglind` stendhalian` \n care se reflect` realitatea cu sexul Leontinei. Lumea comunist` privit` prin acest triunghi aflat \ntre picioarele eroinei, care nu se sfie[te s`-l foloseasc` cu un randament maxim, r`m\ne la fel de atroce ca \n romanele lui Buzura, de exemplu, dar m`car mai interesant`. Pun\ndu-[i eroina s` se culce cu comunismul f`r` nici un fel de fasoane, Cr`ciun nu \mbun`t`]e[te imaginea despre comunism, dar schimb` fundamental imaginea pe care prozatorul romn (\n special cel t\n`r) o are despre rolul sexului \n proz`. Era nevoie \n acest moment de talentul [i experien]a unui prozator matur, care s` scoat` romanul erotic din primitivismul \n care se zbate. Eu personal a[ avea s`-i repro[ez multe acestui roman, de exemplu, rolul pe care Securitatea bun` (v. pasajul cu sanatoriul de la Br`det, p. 344) \l joac` \n r`sturnarea comunismului, dar reu[ita acestei c`r]i este mult prea important` pentru noul roman romnesc ca s` m` mai \mpiedic, c\rcota[, de micile lui sc`deri. {tefan AGOPIAN
* Gheorghe Cr`ciun, Pupa russa, Editura Humanitas, 2004.

N-ave]i treab`? Altceva mai bun de f`cut? Urmeaz` alte t\mpenii de la Tetelu, cum v-a]i obi[nuit. Mai bine a]i pune m\na pe o carte! La munc`!

ba maghiar`. Romnii l-au njurat pentru cum spunea, ungurii pentru ce spunea! A[tept cartea a doua a tn`rului scriitor [i, dac` va fi una de literatur`, nu doar de texte pornografoide, vom discuta altfel. Bun, dar cum la [edin]a de sumar m-am nscris cu o cronic` de carte, ce s` fac, m` refugiez la clasici. La clasicele lecturi de vacan]` [i la unul din mae[trii unor astfel de c`r]i, Georges Simenon, unul care nu ne mai poate face surprize n evolu]ia sa deoarece ea s-a cam ncheiat de o vreme. Cartea se nume[te Maigret [i mortul* [i face parte din seria ini]iat`, acum, de Polirom,

serie avndu-l drept personaj pe comisarul Maigret, un desclcitor de afaceri criminale care [i-a ob]inut un loc n fa]` n galeria detectivilor. Cu c`r]ile de acest gen merge]i la sigur, vinovatul este prins, binele triumf` [i toat` lumea e mul]umit`. Inclusiv tn`rul scriitor la care inten]ionam s` m` r`stesc pu]in! Ioan T. MORAR
* Georges Simenon, Maigret [i mortul, seria Maigret, traducere de Nicolae Constantinescu, Editura Polirom, 2004.

Schel`l`itul Eutherpei
Moldova, o planet` trist`, plin` de umor
Tare \mi place cum sun` c`pu[neacul! {i despre zgu[ionc` am o p`rere foarte bun`, de[i nu [tiu exact dac` merge cu salat` de curechi sau cu Fatboy Slim. C\t despre seliodk`*, recunosc: \mi face poft` de Vladimir V\so]ki, vodc` [i p`tl`jele de trezeal`. La cuv\ntul pizdos** (cu variantele pizdit [i pizde]) am o tres`rire familiar`, proustian`, care-mi treze[te solidarit`]i semantice neb`nuite cu fra]ii mei de peste Prut. n primul r\nd, se pare c` ascult`m, \n general, aceea[i muzic` electronic`. Massive Attack, Portishead, Tricky [i o por]ie zdrav`n` de Chemical Brothers [i Prodigy, ca la mama acas`. Din genul `sta de ritmuri zdup`ite \[i trage seva [i sosul muzica de pe Planeta Moldova (mai pu]in Alimentara, Invidia [i Ni-i r`u), la care ad`ug`m, dup` gust, olecu]` de trance [i drumnbass din buc`t`ria european`. Rezult` un album pizdos, delicios, (auto)ironic, sarcastic, \n s\nge, \mp`nat cu introuri vesele, \n stilul scenetelor demente de pe www.planetamoldova.net, cu 14 buc`]i bine pr`jite la hard-disk plus dou` remix-uri de club [i pileal`. Fra]ilor, \mi place cum sun`! M` refer la versuri, nu la muzica \n sine, care e o chesce bun Calendarul? P\n` c\nd se vor \ndrepta lucrurile, \i anun] pe cititorii revistei R.l. c` dl Nicolae Manolescu s-a n`scut \n noiembrie, pe 27. ({t. A.) q n rndul nedrept`]i]ilor care nu au ob]inut acele prime de merit acordate de statul romn pentru arti[tii [i scriitorii de vrsta pensiei trebuie enumerat [i Szoby Cseh, nu doar un simplu cascador, ci un actor foarte bun (rolul Buz` de Iepure e deja n istoria cinematografului autohton) [i un creator de [coal` de cascadorie, [coal` care a exportat speciali[ti n marile studiouri ale lumii. Criteriile pentru acordarea acestor compensa]ii materiale erau ndeplinite cu prisosin]` de acest nume f`r` de care cinematografia romneasc` ar fi mai pu]in spectaculoas`, la propriu. Szoby Cseh, autor a nenum`rate premiere [i recorduri n cascadorie, este, [i n prezent, un profesor foarte apreciat de Scrim` [i Mi[care scenic` la UATC I.L. Caragiale, un model de prestan]` [i de rectitudine care spune n fa]` ce gnde[te. Oare de aceea s` fi fost [ters de pe list`? Pentru tiune cu totul secundar`. O s` v` las s` le descifra]i singuri, trebu[oar` nu tocmai simpl`, dat` fiind p`s`reasca \n care c\nt` moldovenii atunci c\nd se duc s` cumpere [a[l\c (pentru cazuri extreme, exist` un dic]ionar la botul calului, \n c`rticica CD-ului). |n rest, albumul Planeta Moldova are, normal, di t`ti: c\ntece de s\neal` (be]ie cr\ncen`), c\ntece de dragoste cu Valera, un c\ntec horror, de leag`n (Nani, na! Dormi, animal` mic`, eu te-am f`cut, eu te-nrop!) [i mult topos moldovenesc***. Are [i poezie, [i SF: E t\rziu, tre s` mergem la culcare, c` m\ini diminea]`, cum o c\nta coco[ul, tre s` scoatim racheta [eea din garaj, la cosmodrom cu d\nsa, o-nc`rc`m, provizii, \nc`rc`m bacurile cu spirt [i-i d`m b`taie: poati g`sim feri[irea pi undeva, [ine [tie Drago[ VASILE
* {i piv`, [i tarank`, [i icre negre, must, seliodka [i ou` ** Tractoru trage plugu \n jos / {i gospodar e[ti tu de pizdos? *** Ni-i r`u, ni-i r`u, am b`ut [i ni-i r`u / Am fost la o nunt` \n Bucov`]

Jap-jap, dou` palme, dar numai n inten]ie

M` preg`tisem s` m` r`stesc, un pic, chiar n mod pa[nic, la un tn`r scriitor fracturist care a debutat cam cu aceea[i carte ca [i colegii s`i, un pic de [oc la nivelul expresiei, ni[te pove[ti de prin c`minele studen]e[ti, n`zuin]e [i experien]e sexuale povestite, pu]in` marginalizare social`, cam aceea[i re]et`. Am constatat, ns`, c` argumentele mele ar putea servi altora, unor scriitori institu]ionaliza]i care nu au mai scris mare lucru dup` 89 [i care, n schimb, nutresc invidii fa]` de succesul tinerilor. Cum m` lipsesc de catalog`ri [i de nregiment`ri, m-am gndit c`, n fond, ori m` bag n discu]ie, ori nu, lucrurile vor r`mne la fel. Cel mult a[ p`]i ca un timi[orean care, la un meci Romnia-Ungaria, aflat fiind ntre galerii, a strigat tare Hai Romnia!, numai c` n lim-

show biz da cul]i Calendar c`utat la din]i

q G`sesc \n volumul de convorbiri ale lui Radu Dorin Micu cu Dan Ciachir, Pentru o ortodoxie realist` (Editura Anastasia, 2004), un foarte interesant portret pe care Dan Ciachir i-l face lui Constantin Noica. Cum Noica a fost tratat nu numai \n ultimele s`pt`m\ni [i ca legionar (\n tinere]e), [i ca un criptona]ional-comunist (la b`tr\ne]e), de c`tre tab`ra a[a-zi[ilor democra]i, portretul pe care un specialist \n ortodoxie i-l face este cu at\t mai surprinz`tor. Zice Dan Ciachir: Noica este un amestec de Kierkegaard [i Daniil Sihastrul, un seduc`tor, dar pe model r`s`ritean [i pe [coala \nv`]at` de la Nae Ionescu, care, la r\ndu-i, a preluat-o de la Iorga. |n R`s`rit, dac` nu [tii s` poveste[ti, dac` nu captezi, dac` nu farmeci, nu e[ti prizat. Trebuie s` fii povestitor, s` vorbe[ti fa]` c`tre fa]`, s` cucere[ti. Nu l-am cunoscut personal pe Noica, dar ceva farmec r`s`ritean trebuie s` fi avut, de vreme ce unul dintre elevii s`i l-a mo[tenit din plin. q Romnia literar` public` de mult timp un foarte util Calendar \n care s\ntem anun]a]i c\nd s-a n`scut cutare scriitor [i, dac` e cazul, c\nd a murit. Numai c` respectivul calendar e defazat cu c\teva zile bune. Astfel, \n num`rul de s`pt`m\na trecut`, care acoper` perioada 11-17 august, Calendarul acoper` perioada 1-6 august. Marin Preda s-a n`scut pe 5 august. Dac` vrei s`-i duci o floare la morm\nt [i e[ti cititor al Romniei literare, nu po]i face asta dec\t \ncep\nd din 11 august, data apari]iei revistei. {i atunci la

c`, dup` [tiin]a noastr`, fusese trecut ini]ial. q {i dac` tot s\ntem la lumea filmului [i la nedrept`]i, trebuie taxat` arogan]a cu care Alex. Leo {erban l trateaz`, ntr-un recent num`r din Dilema veche, pe mai tn`rul critic de film Andrei Gorzo. Atitudinea de atoate[tiutor a lui A.L. {erban, omniprezentul comentator care asalteaz` mai toate redac]iile culturale, tr`deaz` ideea c` acesta ar fi, m`car n proiec]iile sale interioare, un fel de ministru al Filmologiei f`r` de aprobarea c`ruia nu ai voie s` ai opinii. Iar dac` faci gre[eala s` nu fii de aceea[i p`rere, gata, nu e[ti cool [i nu e[ti competent! Nu ai v`zut acelea[i merite [i acelea[i defecte la un regizor, la un actor sau la un director de imagine, nu-]i place ce-i place lui, ai sfeclit-o, te trece ministrul Filmului pe lista neagr` [i te declar` neavenit. Critica de film nu ncepe, totu[i, cu {erban [i, sper`m, nu se va termina odat` cu el, a[a cum ar reie[i din lu`rile sale de pozi]ie. {i cred c` nu trebuie s`-i d`m noi lui lec]ii de toleran]`! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004 C\t ai scos la suta de metri plat, dr`gu]`? Nou` secunde? Multi[or, s` [tii. Eu am scos aproape opt c\nd \mpr`[tiam manifeste contra ]`r`ni[tilor, prin 46, [i m-a observat un comisar regal care gonea ]iganii de pe Calea Victoriei.

31

mazeta sporturilor

Cecurile olimpice
Credem c` juc`torii lu Dinamo au pierdut meciul cu Manchester \n primul r\nd pentru c` nu [i-au imaginat c` or s`-l c\[tige. Nu ne-am f`cut de r\s a fost una dintre formulele vehiculate dup` meci. Fal[! Nu a[a se ajunge \n grupele Champions League. Unii care chiar [i-ar fi dorit a[a ceva, b`i tat`, ziceau din debutul partidei [i p\n` \n minutul 90 + extra-time: Mai bine s` pl\ng` m`-sa, dec\t s` nu ne facem noi de r\s!. Mai socotim azi, luni, c` meciul de miercuri cu Finlanda ne va l`muri c\t de c\t \n privin]a valorii echipei Romniei. E foarte bine c` b`ie]ii tineri din lot se fac c` uit` cum juca Genera]ia de Aur. Important este s` ajung` [i ei la ni[te rezultate m`car similare, f`r` a-[i g`si justific`ri pentru un eventual e[ec. C` nu-s condi]ii, c` s\ntem s`raci, c` nu [tiu ce Dalde Hagi & co. erau aproape ni[te neica-nimeni c\nd au \nceput s` se bat`, la \nceputul anilor 90, cu marile echipe. {i \nc` mai a[tept`m, dup` cum v` spuser`m, Marele Derby |n ceea ce prive[te participarea Romniei la Olimpiad`, z`u, nu ne facem prea mari griji. Sigur ne vom \ntoarce cu ceva medalii, m`car de la disciplinele noastre predilecte, gimnastic` [i b`rci. |n domeniile astea ne-am \nv`]at s` fim mereu \nving`tori, nu ca la fotbal doar din c\nd \n c\nd. La noi cea mai mare problem` este c` ne-am n`scut aici zicea Florentin Petre, dup` meciul cu Manches-

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

q Victor Pi]urc`, fostul antrenor de la Steaua, apare la Registrul Comer]ului ca ac]ionar la trei societ`]i comerciale. Despre Melody Bar SRL s-a tot scris [i s-a tot speculat pe seama ie[irii din afacere, prin \nlocuire post pe post cu un alt personaj din fotbal nu mai insist`m. Mai departe, numele lui Pi]i apare printre partenerii de la Fotbal Club Steaua Bucure[ti SA. Am putea \n]elege c` Zenga este, cum ar veni, nu numai \nlocuitorul lui Pi]urc`, ci [i angajatul s`u. |n fine, s`-i l`s`m s`-[i spele echipamentul \n familia ac]ionarilor. Cea de-a treia firm` la care apare un Victor Pi]urc` este Casa de Amanet VIP SRL. Ciudat este c`, \n unele arhive, Pi]urc` de la Steaua este n`scut \n data de 8 mai, \n timp ce ac]ionarul Pi]urc` din scriptele de la FC Steaua este n`scut pe 12 mai. Naiba [tie, or fi dat cu zarurile c\nd i-au scris data na[terii. q Site-ul Federa]iei Romne de Fotbal a lui Na[u este o continu` \nc\ntare pentru amatorii de date aiuristice. La sec]ia Cluburi divizionare A apar \nc` Ceahl`ul Piatra Neam] [i UTA, dou` echipe picate \n cazanul Diviziei B. Asta \n timp ce CFR Cluj [i Poli Ia[i, cluburi care, \n noul sezon, [i-au rupt deja ni[te oase \n fa]a hoa[telor b`tr\ne, nu au avut \nc` [ansa de a promova [i \n realitatea virtual` a Diviziei A.

E iar o diversiune. Se-nt\mpl` o dat` la patru ani, c\nd pic` [i alegerile. Vrem, nu vrem, avem, n-avem treab`, ceac-pac, zbang [i Olimpiada! Da de data asta prea-i cusut` cu a]` alb` [i cinci cercule]e \n culori diferite Adic`, se adun` cinzeci de mii de oameni s` vad` Manchesteru la Bucure[ti, debuteaz` Na]ionala \n preliminarii cu Finlanda, mai vine, \n week-end, marele [i eternul derby Dinamo-Steaua, iar noi ce-o s` facem? O s` st`m s` coment`m \ntrecerile de tir cu arcul, volei pe plaj`, mountain bike, softball [i haltere feminin? Ei, a[, nu-i de noi! B`ie]i din spatele blocului [i din curtea [colii, noi r`m\nem vorba dlui Gabriel Liiceanu \ncremeni]i \n proiectul fotbalistic. S` ne ierte sportivele [i sportivii din lotul olimpic al Romniei, performerele [i performerii care, [tim, b`nuim, muncesc pe br\nci pentru o medalie sau m`car o participare la cel mai \nalt nivel: avem [i noi limitele noastre. Ne place prea mult jocul cu be[ica rotund`. Deci:

Alina Dumitru (judo), tat`l lui Ion Ion }iriac [i olimpicul Ion Iliescu, cel care, p\n` prin 71-72, a fost medaliat cu Epoca de Aur
ter. Ei bine, Ivan Patzaichin, un alt di- iului, ne-am trezit la ap`! E cazul s` ne namovist, n-ar zice niciodat` a[a ceva. lu`m un concediu. Ne vedem dup` OlimOric\te cecuri mai babane ar avea ceilal]i piad`. Ciau! competitori Na, c-am pornit de sus, am trecut pe la firul ierbii [i, din fuga condeViorel MO}OC

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 33, 17-23 august 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial A.N. de m`re]e \mpliniri

Eu, \nc` de cnd am \nceput s-o iau pe coaj` pentru fapte pe care autorit`]ile familiale le considerau a fi necorespunz`toare, mi-am pus problema calit`]ii morale a acestei forme violente de rela]ie. Am constatat c` este just`: dac` eu calc o norm`, ei m` calc` \n picioare. Cu prilejul acestei analize, \n ciuda imaturit`]ii mele, am avut revela]ia c` ar trebui s` fie valabil` [i reciproca: pentru fiecare fapt` bun`, ar fi fost cazul s` primesc o minge, o ma[inu]`, un crnat, ceva acolo, ct s` simt c` rela]ia func]ioneaz` \n ambele dimensiuni. Ei bine, sanchi. Am constatat c` energia de cazacioc pe fundul pantalonilor mei dup` un 2 la chimie nu va fi niciodat` balansat` de apatia generat` de faptul c` am schimbat ziarele de sub borcanele de gem din c`mar`* f`r` s` fiu obligat. A[a am \n]eles \nc` de pe atunci c` societatea noastr` \n care tr`im este defect`. De atunci m` \ncearc` o amar` compasiune fa]` de persoanele care \ncearc` s` fac` ni[te fapte bune, dar pe care societatea fie le ignor`, fie nu le bag` \n seam`. {i \nc` se poate [i mai r`u: uite, s` lu`m cazul dlui Adrian N`stase. Echipa de care dnsul se ajut` ca s` guverneze ]ara a produs numai s`pt`mna trecut` cteva minunate fapte bune. Ia auzi aici: ministrul S`n`t`]ii, Br\nzan, a cerut \nfiin]area unei linii fierbin]i pentru reclama]ii contra medicilor; Guvernul N`stase a dat 240 de miliarde organiza]iilor de minorit`]i; \ntr-o opera]iune model Al. I. Cuza, ministrul S`niu]` a vizitat Serviciul Pa[apoarte [i pe cel de permise auto [i a descoperit c` simplul cet`]ean este foarte prost tratat de subalternii s`i; 6 milioane de pensionari vor primi \n septembrie pensii mai mari cu 10%. V` vine s` crede]i c` toate aceste minun`]ii s-au petrecut \ntr-o singur` s`pt`mn`? Cum a primit publicul aceste fapte bune? Hai, cet`]eni dumneavoastr`, de ce nu recunoa[te]i c`, dac` nu v-a[ fi provocat eu, nici nu le-a]i fi observat? Ori, mai r`u, poate c` le-a]i fi luat \n derdere. {i m` revolt, a[a cum m` revolta lipsa r`splatei pentru faptele bune pe care le-am f`cut cu mna mea \n copil`rie. Ce, m`, ce dac`-i N`stase? De ce s` nu-i recuno[ti fie chiar [i lui dreptul la recompens` atunci cnd merit`? De ce? Doar pentru c` l-a]i pictat \n min]ile voastre c` ar fi un tupeist nenorocit? C` s-a burdu[it cu averi de milioane de dolari din comisioanele primite ca s` acopere afacerile murdare ale acoli]ilor lui? C` n-a avut bunulsim] s` nu-[i afi[eze dispre]ul

Bani albi pentru zile electorale negre

{ase milioane de pensionari vor primi \n septembrie pensii mai mari cu 10%. Totodat`, guvernul \i va sf`tui s` mai pun` o hain` pe ei [i chiar s`-[i bage [i c\teva c`r`mizi \n buzunare, ca s` nu-i ia v\ntul pe sus \n drum spre sec]ia de votare.

fa]` de orice critic` venit` de la voi? OK, ave]i [i voi ceva dreptate s` fi]i sup`ra]i. A fost arogant 4 ani. Dar, uite, acum e umil, e atent la cei b`trni [i al`turi de oamenii simpli. A ajuns la Ol`ne[ti, la Horezu, la Govora, la M`lin. E oare imposibil s`-i apreciem umilin]a de a fi generos acum, m`car \n ultimele lui 4 luni de guvernare? Haide]i, copii, un mic efort. De adio.

Mircea TOMA

Vile, cuno[tin]e, rela]ii

Adrian N`stase a efectuat o vizit` particular` la V\lcea [i a fost cazat la vila lui Ceau[escu de la Ol`ne[ti. Fereasc` Dumnezeu s` se \ntoarc` ~l b`tr\n, c` va fi vai [i-amar de N`stase. Ca s` se r`zbune, sigur se va caza \n vilele acestuia.

* Not`: exemplu pur teoretic, n-am cobort niciodat` att de jos.

S`pt`m\na romnilor
Iliescu la cal cu manele
S-au deschis Jocurile Olimpice. {i am venit [i noi cu ceapa noastr`, s` facem o mare br\nz` la Olimpiad`. {i ne-am dus cu c`]el, cu purcel [i cu Ion Iliescu, s` le ar`t`m str`inilor c` adic` avem [i noi McDonalds \n Romnia. {i, c\nd s` sar` [i Iliescu \n \n`l]ime, s`-l vad` [i televiziunile de pe Lun` cum d` el m\na cu b\rna lui Marius Urzic` [i piciorul lui Andreea R`ducan s` nu cad`, cum n-a c`zut el de 15 ani bodigarzii greci i-au barat accesul. S-a chinuit nea Nelu s` par` simpatic, le-a zis c` le d` p`m\ntul \napoi badigarzilor, i-a amenin]at cu minerii, le-a promis c` le m`re[te pensia cu 200 de lei dar `ia nimic, ai dracului! S`racii badigarzi, c\nd le-a zis Iliescu vreo dou` \n englez`, `ia au crezut c` Iliescu vorbe[te vreo limb` moart` [i nu l-au l`sat s` intre la sportivi, s` nu le transmit` vreo boal` ciudat`, ciuma comunist`, pojarul kaghebist sau scarlatina pesedist`, boli de mult eradicate \n Grecia. A fost [i Ziua Marinei. Tehnica de lupt` s`rb`torit` a fost \ns` de aceea[i v\rst` cu Marina. Marina Scupra, dac` v-o mai aminti]i. Cancelarul Gerhard Schroeder a fost la Ceanu Mare, s` se reculeag` la morm\ntul tat`lui s`u. S-a recules, nu s-a recules, ce a fost pozitiv a fost c` nici un urma[ al solda]ilor romni care i-au omor\t tat`l nu i-a cerut urma[ului soldatului neam] Schroeder ]ig`ri sau ciocolat` [i-apoi s`-l \mpu[te pe la spate, ca s`-i ia aparatul de ras [i mitraliera curat`. |n localitatea Guge[tiVrancea a mai explodat un tren. Nu se [tie ce con]inea, azotat, aracet sau t`r\]e, cert este c` trenul [i-a \ndeplinit menirea, adic` a explodat. Pompierii au r`suflat u[ura]i, c` au de lucru \n sf\r[it [i nu stau ca al]i pompieri pe marginea drumului, a[tept\nd s` explodeze ceva [i pentru ei. V` da]i seama, dac` nu pica la ]anc tragedia asta, cum ar fi fost s` ias` pompierii \n strad` [i s` cear` \n fa]a Guvernului s` le dea [i lor foc [i par`, cum li s-a promis \n campania electoral` [i nu s-au ]inut de cuv\nt? Vrem s` ne da]i foc! ar fi strigat pompierii, Vrem s` ne da]i foc! / Altfel nu v` mai vot`m! {i li s-a dat foc. Ucraina nu vrea s` ne dea canalul B\stroe \napoi, \l ]ine numai pentru ea. Nu avem alt` solu]ie dec\t s` facem aici pipi \n Dun`re, s` ajung` pe firul apei \n jos la ei, gata preg`tit` pentru canal [i robinet. Pentru \nc`rc`tura profund politic` a sa, ne-a re]inut \n mod deosebit aten]ia declara]ia domni[oarei care a pozat \n ultimul num`r Playboy, celebrissima MamaNatur` din emisiunea Ciao, Darwin! Dup` ce \n prealabil a declarat c` a fost prins` de poli]ie dup` ce o dat` a trecut la semafor pe portocaliu, domni[oara din Playboy love[te la temelia sistemului politic romnesc: Dac` eram o fat` mai ur\]ic` nu a[ fi reu[it \n domeniul acesta (showbiz n.tr.). Poate doar \ntr-o emisiune pe teme politice. |n divertisment, v`d oameni dulci, care arat` bine. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Ministerul Jafacerilor Externe

Un grup de romni a fost ]inta unui jaf armat pe o autostrad` aflat` la grani]a dintre Austria [i Germania iar atacatorii au fost tot romni. Am impresia c` romnii se atac` \ntre ei ca s` nu mai dea bani pe traduc`tor.

Domnule canDomnule cancelar, \ntr-adev`r, este celar, \ntr-adev`r, este nepl`cut pentru noi to]i c` nu vnepl`cut pentru noi to]i c` nu a]i cunoscut tat`l. Dac` a]i fi apucat v-a]i cunoscut tat`l. Dac` a]i fi apucat s` vorbi]i cu el poate v-ar fi fi pomenit s` vorbi]i cu el, poate v-ar pomenit despre un ceferist de omenie, primitor, [i despre un ceferist de omenie, primitor [ichiar ni]el ilegalist, cu care nu se chiar ni]el ilegalist, cu care nu se poate s` nu se fi \nt\lnit, c` n-o fi poate s` nu se fi \nt\lnit, c` n-o fi fost r`zboiul `la chiar a[a fost r`zboiul `la chiar a[a de mare. de mare.

Hotline! strig` ho]ii

Ovidiu Br\nzan, ministrul S`n`t`]ii, a \nfiin]at o linie fierbinte pentru reclama]ii \mpotriva medicilor. Cic` rudele externa]ilor vor putea s` sune la un num`r gratuit [i s` pun` muzic` de \nmorm\ntare.

Spre sec]ia de votcare

V`c`roiu a declarat c` PSD va face o campanie negativ` la alegerile generale. Probabil c` domnul nea Nicu sper` ca, \n urma acestei campanii negative, s` fie chemat [i el la [ampania pozitiv` de dup` alegeri. Mi-e c`, p\n` la urm`, dat fiind rezultatul de la vot, tot spre licorile de necaz va e[ua.

Gerhard Schroeder, cancelarul \ntregii Germanii, [i Ion Iliescu, doi oameni de stat care au un lucru \n comun: p`m\ntul romnesc \n care e \ngropat tat`l primului [i speran]ele noastre

Apus de minte [i soare

Un pensionar a reclamat la Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorilor c` \i bate soarele \n cas`. El sper` s` vin` o viitur` [i s`-i \ntoarc` locuin]a cu spatele la soare.

Ve[ti bune

Bate Ferrari-ul c\t e cald

Afl`m c` la Ribi]a, \n Hunedoara, muncitorii romni produc volane pentru Jaguar [i Ferrari. Ne bucur`m, de[i o formulare mai corect` din punctul de vedere al romnilor ar fi fost: \n Marea Britanie [i Italia se produc ma[ini Jaguar [i Ferrari pentru volanele de Ribi]a din Hunedoara. Apropo, [terg`toarele de parbriz [i oglinzile retrovizoare cred c` se fac la noi, \n cartierul Ferentari. N-a]i auzit niciodat` vreun ]ig`nu[ zic\nd: Azinoapte am produs trei [terg`toare de mer]an [i dou` cauciucuri de gipan? Odat` cu vizita cancelarului Schroeder la morm\ntul tat`lui s`u, locuitorilor din comuna Ceanu Mare li s-a promis c` vor fi bran[a]i la re]eaua de ap` potabil`. A[a e la noi: a trebuit s` vin` un neam] [i s` moar` aici \n urm` cu 60 de ani ca s` se rezolve problema. Derbedeii care l-au b`tut pe {erban Pretor vor fi da]i afar` din SPP. Noi le-am fi dat o pedeaps` mai grav`: doi ani \n slujba CNA. S` fac` cafele, s`-i duc` rufele la Nuf`rul lui Ralu Filip [i s` schimbe uleiul la Trabantul lui Pretor. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche