TEORIA CONTRACTULUI CIVIL 1.

NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONTRACTELOR CIVILE

- actualul Cod contine definitia acestuia, dar fara mentiunea ca produce efecte juridice - art. 942 C.civ.: contractul = acordul intre doua sau mai multe persoane, spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic - in legislatia noastra, termenul de contract este echivalent, sinonim, cu acela de conventie Vointa juridica si limitele acesteia in contract

- in principiu, incheierea oricarui contract este libera -> se vorbeste despre principiul libertatii de vointa in materia contractelor - aceasta libertata nu trebuie inteleasa in sensul ei exact, ea fiind conditionata si determinata de viata sociala si dispozitiile cuprinse in normele legale - art. 5 C.civ.: nu se poate deroga, prin conventii sau dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri - art. 966 C.civ.: obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea niciun efect - art. 968 C.civ.: cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice - asadar vointa juridica ce sta la baza contractului trebuie sa se circumscrie in necesitatea de ordin juridic, pe care o configureaza textele legale de mai sus - incheierea unui contract cu incalcarea oricarei norme juridice imperative, chiar daca acea norma nu ar avea, la prima vedere, o legatura directa cu ordinea publica, este sanctionata cu nulitatea absoluta contracte: - unilaterale o parte are numai drepturi, o parte numai obligatii (donatia fara sarcina, imprumutul, depozit gratuit) - art. 944 contractul este unilateral, cand una sau mai multe persoane se obliga catre una sau mi multe persoane, fara ca acestea din urma sa se oblige - nu trebuie sa se confunde contractul unilateral cu actul juridic unilateral - actele juridice unilaterale nu sunt contracte, intrucat caracteristica lor esentiala o constituie faptul ca nu sunt rodul unui acord de vointe, ci sunt rezultatul manifestarii unilaterale a unei singure vointe - bilaterale (sinalagmatice) - criteriul de clasificare este: existenta sau inexistenta in contrapartida la momentul inchieierii contractului a obligatiilor reciproce si interdependete - contractele sinalagmatice: obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente inca de la momentul incheierii contractului

- obligatii interdependente = obligatia uneia dintre parti isi are cauza juridica in obligatiile celeilalte parti (ex. vanzare-cumparare, schimbul) - categoria intermediara a contractelor sinalagmatice imperfecte este o realitate care nu poate fi contestata (depozitul voluntar, care pe parcursul executarii sale da nastere unor obligatii si in sarcina aceleia dintre parti care initial a avut numai drepturi. Se nasc obligatii eventuale a caror sursa este cadrul contractual initial, asa incat contractul care l-a inceput a fost unilateral, dar va deveni sinalagmatic) contracte: - cu titlu oneros - cu titlu gratuit - cu titlu oneros: fiecare dintre parti urmeaza o contraprestatie. Se subdivid in contracte - comutative (se numeste comutativ acel contract in care existenta si intinderea prestatiilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la momentul incheierii contractului, ele nedepinzand in nici o masura de hazard-alea) - aleatorii (contractul este aleatoriu in cazul in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert; asadar, la incheierea contractului nu se poate calcula intinderea prestatiilor, nu se poate sti cuantumul castigului ori al pierderii si uneori nu se poate sti nici macar daca va exista sau nu castig ori pierdere) - cu titlu gratuit: presupun stirbirea patrimoniului unei persoane si imbogatirea corelativa a alteia (liberalitatile) sau presupun efectuarea unor servicii gratuite ce nu presupun afectarea patrimoniului niciunei parti (acte dezinteresate) contracte: -consensuale: prin simplul acord de vointa al partilor - daca partile inteleg sa insoteasca manifestarea de vointa cu un inscris nu o fac pentru a da validitate contractului, ci pentru a-si asigura un mijloc de proba privind incheierea si continutul acesteia - solemne: acelea pentru a caror incheiere valabila se cere respectarea unei anumite forme - nerespectarea formei solemne atrage nulitatea absoluta a contractului - uneori, desi legea cere o anumita forma, de exemplu forma scrisa, aceasta nu constituie o conditie de validitate a actului, ci o conditie de proba - reale: pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare a vointei partilor, ci trebuie sa aiba loc si remiterea materiala a lucrului contracte: - negociate in cadrul acestora partile discuta, negociaza toate clauzele sale, fara ca din exteriorul vointei lor sa li se impuna ceva - de adeziune contractele redactate in intregime sau aproape in intregime numai de catre una dintre partile contractante - celalalt contractant nu poate practic sa modifice aceste clauze - el poate sa le accepte sau sa nu le accepte - fortate conditiile incheierii acestor contracte sunt delimitate, impuse de

lege contracte: - numite (cele nominalizate in legislatia civila) - nenumite contracte: - cu executare imediata - cu executare succesiva - interesul distinctiei: a) in cazul neexecutarii sau al executarii necorespunzatoare de catre o parte a obligatiei ce-i revine, sanctiunea va fi rezolutiunea care desfiinteaza contractul cu efect retroactiv in cazul contractului cu executare imediata; in cazul contractului cu executare succesiva sanctiunea va fi rezilierea are ca efect desfacerea contractului numai pentru viitor b) numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva se poate pune problema unei suspendari a executarii, din motive de forta majora, pe toata durata imposibilitatii de executare

2.

MECANISMUL INCHIEIERII CONTRACTULUI CIVIL

- prin incheierea contractului intelegem realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale - acest acord se realizeaza prin intalnirea a unei oferte de a contracta cu acceptarea unei oferte INCHEIEREA CONTRACTULUI SI CONDITIILE DE VALIDITATE A ACESTUIA - validitatea contractului presupune examinarea, de sine statatoare, a ceea ce art. 948 C.civ. denumeste: conditiile esentiale pentru validitatea conventiei, si care sunt: - capacitatea - consimtamantul - obiectul - cauza - avem in vedere nu atat mecanismul intalnirii ofertei cu acceptarea, cat continutul ofertei si acceptarii, care formeaza acordul de vointa - vointa juridica intereseaza prin doua laturi esentiale: - consimtamantul ca hotarare de a te obliga juridiceste si ca manifestare a acestei hotarari - nu poate fi examinat fara a se lua in considerare vointa interna element de ordin psihologic ce poate explica, fundamenta sau infirma manifestarea exterioara de vointa - este asa numita problema a raportului dintre manifestarea de vointa si vointa interna in actele juridice - in stransa dependenta de acest raport se afla materia viciilor de vointa, care exprima neconcordantele dintre vointa interna si manifestarea acestei vointe - cauza sau scopul actului juridic - vine sa precizeze limitele intinderii vointei interne, pastrand din cuprinsul complex al acestei vointe numai ceea ce este relevant din punct de vedere juridic - validitatea contractului va fi conditionata si de caracterul licit si moral al cauzei sau scopului sau - este necesar ca de asemenea contractul sa aiba un obiect determinat, licit si moral

 a)

OFERTA SI ACCEPTAREA OFERTA: - este o propunere facuta unei persoane determinate sau publicului in general in vederea inchieierii unui contract civil - poate fi facuta in scris, verbal sau chiar in mod tacit - relocatiunea tacita se poate considera oferta de prelungire a unui contract de inchiriere, exprimata tacit, imprejurarea ca, desi contractul a expirat, chiriasul continua a folosi lucrul inchiriat si a plati chirie - in principiu, nici o conditie speciala de forma nu se cere pentru valabilitatea ofertei - oferta poate fi facuta cu termen sau fara termen, in sensul ca se precizeaza sau nu termenul in care trebuie sa se realizeze acceptarea ei de catre destinatar trebuie sa indeplineasca anumite conditii dintre care doua sunt esentiale:

sa fie completa - doctrina nu este unanima in ce priveste acest caracter al ofertei, in sensul ca diferiti autori cer ofertei elemente diferite de continut pentru a o considera completa - important este ca in oferta sa se regaseasca acele elmente ale contractului ce urmeaza sa se incheie, elemente ce pot fi considerate esentiale - alte elemente numite accesorii, nu este obligatoriu sa fie incluse in oferta - natura si obiectul contractului sunt elemente esentiale ale ofertei - natura contractului care se prefigureaza a fi incheiat (vanzare cumparare, donatie) - obiectul contractului (lucrul la care se refera contractul, adica obiectul material al contractului - art. 1295 C.civ. stipuleaza ca vanzarea este perfect valabila chiar daca partile nu s-au invoit asupra pretului si chiar daca lucrul nu a fost predat sa fie ferma - in sensul ca propunerea pe care o avanseaza autorul ofertei este certa, clara si nu pune problema de principiu a unei confirmari din partea celui care a lansat oferta - in cazul in care, odata cu propunerea de a contracta, autorul ofertei lasa sa se inteleaga ca el este cel care va avea ultimul cuvant cu privire la persoana care va accepta oferta vom fi in prezenta unei rezerve la oferta - rezerva la oferta este posibilitatea autorului ofertei de a refuza inchieierea contractului cu una sau alta dintre persoanele acceptante pentru motive care ii apartin - poate fi: - expresa - tacita - ea intervine de obicei in contractele care se incheie intuituu persoane - exemplu: oferta se face public de catre un angajator care doreste sa incheie contract de munca cu o persoana intre 30-40 ani cu studii superioare, in domeniul juridic si cu experienta anterioara relevanta in specialitatea respectiva . La interviul stabilit pentru angajare, in urma studierii dosarelor depuse de candidati, angajatorul isi rezerva dreptul de a agrea sau nu anumite persoane in functie de modul in care se prezinta la interviu

- aceasta rezerva care consta in posibilitatea ofertantului angajator de a confirma sau nu una dintre persoanele prezente se numeste rezerva de agreere - o alta situatie asemanatoare se iveste atunci cand o banca lanseaza oferta de creditare pe termen determinat, in anumite conditii, dar isi rezerva dreptul de a alege (de a confirma) acea persoana pe care o considera solvabila - rezerva expresa rezulta chiar din formularea propunerii de a contracta sau se deduce implicit avand in vedere natura contractului ce urmeaza sa se incheie - rezerva relativa sau absoluta - este relativa atunci cand este opusa unei anumite persoane sau este absoluta atunci cand este opusa tuturor persoanelor - exemplu: oferta de vanzare a marfurilor care se gasesc intr-un depozit este valabila fata de toate persoanele sub rezerva absoluta a epuizarii stocului de marfa - valoarea unei oferte cu rezerva se apreciaza astfel: - daca rezerva la oferta este formulata in asa fel incat autorul ofertei poate in mod arbitrar sa incheie sau sa nu incheie contractul dupa propria sa dorinta, rezerva nu este valabila, iar oferta nu este considerata ferma - daca oferta are o rezerva rezonabila in raport cu contractul ce se doreste incheiat si ofera criterii rationale de alegere a acceptantului atunci de principiu vorbim de o oferta ferma ++ forta obligatorie a ofertei: - in art. 37 Cod comercial este inscrisa o regula in conformitate cu care, pana in momentul inchieierii contractului oferta si acceptarea sunt revocabile - practica judiciara si literatura de specialitate admit insa ca in discutarea efectului obligatoriu al ofertei este necesar sa avem in vedere doua situatii, dupa cum oferta nu a ajuns sau a ajuns la destinatarul ei a) cata vreme oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca in mod liber si fara a avea de suportat vreo consecinta b) daca oferta a ajuns la destinatar: daca este cu termen: ofertantul este dator sa o mentina pana la expirarea termenului; de indata ce termenul a expirat, oferta devine caduca daca este fara termen: ofertantul este obligat sa o mentina un timp rezonabil - daca inainte de acceptarea ofertei, ofertantul devine incapabil ori decedeaza, oferta devine caduca si deci acceptarea ei, chiar in temen, devine fara efect => retragerea ofertei, inainte de expirarea termenului, atrage raspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocarii intempestive A. Teoriile care intemeiaza raspunderea pe actul juridic al ofertei

a) Teoria antecontractului potrivit acestei teorii ofertantul este obligat sa mentina oferta pana la expirarea termenului prevazut conform acestei teorii, oferta ar cuprinde doua elemente: - un prim element este alcatuit din fondul ofertei si se refera la continutul insusi al

contractului propus - cel de-al doilea element consta in propunerea pe care ofertantul o face destinatarului, de a mentine oferta un anumit termen ofertantul este obligat sa-si mentina oferta in termenul pe care el insusi l-a propus nerespectarea acestui antecontract angajeaza raspunderea ofertantului o raspundere contractuala fata de destinatarul ofertei culpa ofertantului care a revocat oferta inainte de expirarea termenului va fi prezumata, sarcina probei fiind in acest fel facilitata b) Teoria raspunderii intemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei potrivit acestei teorii, oferta este interpretata ca fiind un act juridic de formatie unilaterala oferta obliga in mod irevocabil pe cel care a lansat-o, de a o mentine in tot timpul la care s-a angajat mergand pe linia logica a acestei obligativitati, consecinta care se impune este aceea ca revocarea ofertei inainte de termen este fara efect si ca deci acceptarea in termen a acesteia duce la incheierea contractului nici moartea sau incapacitatea ofertantului, survenita inainte de expirarea termenului, nu pot sa aiba ca efect caducitatea ofertei, obligativitatea acesteia transferandu-se la succesori aceasta teorie nu-si gaseste reflectare in sistemul nostru de drept, unde actul juridic unilateral are un domeniu de aplicatie foarte restrans extinderea acestui domeniu in privinta ofertei de a contracta nu ni se pare posibila B. Teoriile care intemeiaza raspunderea pe fapte juridice exterioare ofertei

a) Teoria raspunderii delictuale raspunderea pentru revocarea inainte de termen a ofertei are la baza art. 998 C.civ., conform cu care orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a produs prejudiciul sa-l repare ofertantul va trebui sa plateasca daune destinatarului pentru acoperirea prejudiciului b) Teoria abuzului de drept, ca temei al raspunderii pentru revocarea ofertei ofertantul are dreptul de a-si revoca oricand oferta pe care a facut-o atata timp cat nu a fost acceptata, insa exercitarea acestui drept nu poate fi abuziva consideram ca in sistemul nostru de drept explicatia raspunderii pentru retragerea ofertei o putem intemeia fie pe principiile raspunderii delictuale, fie pe ideea raspunderii pentru abuzul de drept + OFERTA SI ANTECONTRACTUL (promisiunea de a contracta) oferta act juridic de formatie unilaterala antecontractul este un contract, deci un act juridic de formatie bilaterala, avand la baza un acord de vointa exemplu antecontract de vanzare: proprietarul unui lucru convine, cade de acord, cu o alta persoana, obligandu-se ca la un anumit prt sa-i vanda acel lucru, daca acea persoana isi va exprima vointa de a-l cumpara

este posibil sa existe si o promisiune de contract, cu caracter sinalagmatic, atunci cand ambele parti se obliga, pentru viitor, sa incheie un anumit contract antecontract contract de vanzare cumparare cu simpla oferta de vanzare decesul promitentului sau incapacitatea, survenita dupa incheierea antecontractului, nu stinge obligatia de a contracta pe care acesta si-a asumat-o => antecontractul nu devine caduc nerespectarea antecontractului => atrage responsabilitatea contractuala a debitoruluipromitent este posibil ca in caz de refuz de a incheia contractul la care se refera promisiunea, instanta judecatoreasca sa oblige la incheiere, hotararea putand sa tina loc de contract art. 1073 si 1077 C.civ.

b) ACCEPTAREA reprezinta manifestarea de vointa a persoanei care intelege sa incheie contractul in conditiile mentionate in oferta trebuie sa fie pura si simpla, in sensul ca ea nu trebuie sa contina niciun element in plus fata de ceea ce propune ofertantul daca destinatarul ofertei aduce propria sa propunere cu privire la prt suntem in prezenta unei contraoferte facute autorului ofertei initiale in situatia in care se face o contraoferta in urma negocierii partilor prin acceptarea pura si simpla a noilor conditii contractuale va lua nastere contractul poate fi: - expresa: rezulta din acte sau gesturi care confirma verbal sau scris acceptarea ofertei de contract - tacita: atunci cand reiese din anumite situatii care seminifica executarea contractului (acceptantul ofertei expediaza catre ofertant marfurile comandate de acesta => inceperea executarii contractului)

valoarea juridica a tacerii: tacerea, de principiu nu inseamna acceptare, pe motiv ca nimeni nu se poate obliga decat prin consimtamantul sau exteriorizat prin exceptie, tacerea valoreaza acceptare: atunci cand legea prevede expres ca tacerea inseamna acceptare a ofertei de a contracta (in cazul tacitei relocatiuni, C.civ. stabileste ca daca dupa expirarea contractului de inchiriere locatarul ramane in imobil, iar locatorul nu se opune, locatiunea considerandu-se reinnointa, partile urmand sa incheie un nou contract) din jurisprudenta reiese ca tacerea valoreaza acceptare atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul destinatarului; daca destinatarul isi manifesta opozitia, contractul nu se va incheia atunci cand acest lucru rezulta din anumite practici profesionale specifice unui anumit mediu numit uzanta cand este vorba de oferta adresata intre partenerii contractului ce au derulat in prealabil mai multe operatiuni in cadrul carora oferta lansata a fost urmata de tacerea destinatarului si de executarea contractului din partea acestuia

Momentul incheierii contractului INTALNIREA OFERTEI SI A ACCEPTARII

dintre teoriile avansate in literatura de specialitate teza cea mai realista este cea care postuleaza incheierea contractului civil in momentul in care destinatarul ofertei primeste oferta de a contracta avand posibilitatea sa ia cunostinta de aceasta in acest caz, ofertantul si destinatarul nu se afla fata in fata intrucat, in situatia in care partile sunt ambele prezente, contractul se incheie pe loc determinarea momentului urmeaza a se face in functie de trei ipoteze, dupa cum: a) Incheierea contractului intre prezenti b) Incheierea contractului prin telefon c) Incheierea contractului prin corespondenta (intre absenti) - dinstantarea in timp a ofertei si a acceptarii face ca problema momentului incheierii contractului sa se puna intr-un chip deosebit - au fost propuse mai multe sisteme si teorii: sistemul emisiunii se considera ca acordul de vointa al partilor s-a format de indata ce destinatarul ofertei si-a manifestat acordul cu oferta primita, chiar daca nu a comunicat acceptarea sa ofertantului (este criticabil) sistemul expedierii acceptarii se considera drept moment al incheierii contractului momentul in care acceptantul a expediat raspunsul sau afirmativ, prin scrisoare sau telegrama, chiar daca aceasta nu a ajuns la cunostinta ofertantului (este criticabil) sistemul receptiei acceptarii de catre ofertant se considera ca incheierea contractului a avut loc in momentul in care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu cunostiinta de cuprinsul lui (un singur dezavantaj: ofertantul nu cunoaste ca a avut loc acceptarea) sistemul informarii se considera ca momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptare (in legislatia noastra acest sistem se sprijina pe prevederile art. 35 C.com) elementul determinant pentru stabilirea momentului incheierii contractului este vointa partilor, insa, in cazul in care partile nu au decis aceasta, se vor aplica sistemele de mai sus teoria si practica judiciara se indreapta in mod hotarat spre sistemul receptiei Importanta momentului incheierii contractului: in raport cu acest moment se apreciaza posibilitatea de revocare, precum si caducitatea ofertei viciile vointei si, in general, cauzele de nulitate sau anulabilitate trebuie sa existe la momentul incheierii contractelor momentul incheierii contractului determina legea aplicabila acelui contract efectele contractului se produc, ca regula, incepand din momentul incheierii acestuia momentul incheierii contractului intereseaza si calculul termenelor de prescriptie in cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul incheierii contractului, determinat de prima acceptare primita, face ca acceptarile ulterioare sa ramana fara efect

momentul incheierii contractului determina si locul incheierii acestuia

oferta de a contracta poate fi: - cu termen - fara termen daca oferta este cu termen, la expirarea termenului, ea devine caduca in ipoteza in care nu a fost acceptata pana atunci daca oferta este fara termen, atunci ofertantul este obligat sa o mentina un termen rezonabil atat cat destinatarul sa aiba timp sa o examineze si sa ia o decizie PERIOADA PRECONTRACTUALA in aceasta perioada partile pot sa incheie in urma negocierilor anumite acte juridice care dau expresie dorintei de a incheia in viitor un contract civil in cadrul acestei perioade vorbim despre promisiunea de a contracta (antecontract) actul juridic prin care partile se obliga ca in viitor sa incheie un contract civil ale carui elemente esentiale sunt incluse in antecontract promisiunea este de doua tipuri: unilaterala: daca numai una dintre parti isi asuma toate drepturile din antecontract bilaterala (sinalagmatica): daca ambele parti au simultan drepturi si obligatii OBLIGATIILE PARTILOR IN CADRUL NEGOCIERILOR: c) obligatia de a negocia cu buna-credinta asumarea contractului civil fara a-l insela pe partenerul contractual este de regula o obligatie de rezultat intrucat prezenta relei credinte in orice forma, generatoare de prejudicii antreneaza raspunderea civila a celui vinovat exemplu: negocierea cu rea credinta care a adus un prejudiciu poate fi sanctionata prin obligarea partenerului de rea credinta la plata sumelor avansate de cealalta parte pentru un studiu de fezalubilitate d) obligatia de loialitate indatorirea partilor de a nu negocia in paralel acelasi tip de afacere cu o alta persoana fizica sau juridica (concurenta neloiala) e) obligatia de confidentialitate in situatia in care de comun acord partile au stabilit ca in paralel se poate negocia si cu alti potentiali parteneri contractuali confidentialitatea se refera la continutul negocierilor si informatiilor aflate cu privire la alti parteneri de discutii (date care au fost divulgate de acestia in virtutea naturii contractului care se doreste a fi incheiat)

3. PRINCIIPILE CONTRACTULUI CIVIL:

1. Principiul fortei obligatorii pacta sunt servanda este inclus in art. 969 C.civ. si presupune ca orice conventie legal facuta are putere de lege intre partile contractante forta obligatorie inseamna inca un aspect, respectiv imprejurarea ca si instanta de judecata este tinuta sa respecte intocmai contractul incheiat de parti acest principiu cunoaste cateva exceptii in virtutea carora contractul are efecte mai restrase sau dimpotriva mai extinse decat au prevazut partile initial exemplu: sunt situatii de restrangere a efectelor atunci cand mandatul este revocat expres de catre mandant, atunci cand mandatul inceteaza prin moartea mandatarului si nu continua cu mostenitorii acestuia, cand contractul de inchiriere a locuintei este denuntat unilateral pentru a doua situatie cand efectele se proroga, se extind, avem cazul in care contractul de locatiune este reinnoit prin tacita relocatiune in baza textului expres in C. civ. exista unele cazuri de abatere de la forta obligatorie a contractelor, independente de orice manifestare de vointa a partilor sau cel putin a uneia din parti a) in ipoteza contractului intuitu persoane, decesul acelei persoane face sa inceteze forta obligatorie a contractului, ale carui efecte nu se transmit la mostenitorii persoanei decedate (ex. incetarea efectelor imprumutului de folosinta, atunci cand imprumutul s-a facut cu luarea in considerare a persoanei comodatarului, care, ulterior, a decedat art. 1563 alin. 2 C.civ.; contractul de mandat) b) un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului independent de vointa partilor intalnim in cazul prelungirii (prorogarii) legale a unor contracte, dincolo de termenele prevazute de partile contractante c) o ipoteza de suspendare temporara a puterii obligatorii a contractului intalnim atunci cand, pe parcursul existentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz de forta majora, care impiedica, un anumit timp, executarea obligatiilor 2. Principiul irevocabilitatii nici un contract nu poate fi desfacut decat in mod simetric modului in care a fost incheiat aceasta simetrie este inscrisa in principiul formulat de art. 969 alin. (2) C.civ., care, referindu-se la conventii, arata ca ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege de la acest principiu exista si unele exceptii, cand este posibila denuntarea unilaterala a contractului aceste exceptii trebuie sa fie prevazute in mod expres in lege sau contract cateva situatii de exceptie: - situatia donatiei (contractul de donatie este revocabil prin vointa uneia dintre parti in cazul donatiilor dintre parti, donatiile pentru ingratitudine) 3. Principiul relativitatii efectelor contractului civil art. 973 un contract produce efecte numai intre partile contractante puterea obligatorie, efectele obligatorii ale contractului privesc numai partile contractante

res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest actul juridic incheiat intre anumite persoane nu poate nici sa vatame si nici sa profite altor persoane ca exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului civil, printr-un anumit contract partile pot prevedea drepturi in folosul unor terte persoane, straine de acel contract: este cazul contractului in folosul unei terte persoane (stipulatia pentru altul) principiul relativitatii efectelor contractului si opozabilitatea fata de terti a contractului: principiul relativitatii efectelor contractului se traduce, in ideea ca un contract nu poate sa dea nastere la obligatii, si, in principiu, la drepturi, decat in sarcina directa, respectiv in beneficiul direct al partii contractante aceasta nu inseamna insa ca un contract nu ar reprezenta nimic pentru tertele persoane contractul, privit ca realitate sociala, ca fapt social, este opozabil fata de oricine, chiar si fata de aceia care nu au participat la incheierea lui; aceasta este opozabilitatea contractului, care nu se afla in contradictie cu principiul relativitatii efectelor contractului in unele cazuri, opozabilitatea fata de terti a contractului este conditionata de o anumita publicitate, asa cum se intampla in cazurile transmisiunilor imobiliare in alte cazuri o asemenea publicitate nu este necesara alteori, opozabilitatea unui contract poate fi conditionata de existenta unei date certe pe inscrisul sub semnatura privata ce constata acel contract interesul pe care il prezinta distinctia: - in raporturile dintre parti contractul este luat in considerare ca act juridic, reprezentatnd manifestarea de vointa a partilor contractante - din punctul de vedere al tertilor, contractul nu mai este luat in considerare in calitatea sa de act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic in intelesul restrans al ecestei din urma notiuni consecinte juridice: - sub aspectul responsabilitatii civile, in cazul in care o parte nu-si executa obligatiile ce-i revin din contract, se va angaja responsabilitatea ei contractuala - sub aspect probatoriu, intre parti proba contractului urmeaza a se face dupa regulile referitoare la dovada actelor juridice, adica peste valoarea de 250 lei va fi necesara, de regula, prezentarea unui inscris domeniul de aplicatie a principiului relativitatii efectelor contractului. Parti. Terti. Categorii intermediare partile: persoane fizice sau juridice care au incheiat, direct sau prin reprezentare, contractul tertii: persoanele straine de contract, care nu au participat, nici direct si nici prin reprezentare, la incheierea contractului intre aceste doua categorii, exista o categorie intermediara de persoane, care, desi nu au participat la incheierea contractului, nici personal si nici prin reprezentare, date fiind anumite raporturi in care se afla cu partile contractuale, suporta efectele contractului asemenea partilor este voba de: succesorii partilor: A. succesori universali si succesori cu titlu universal

B. succesorii cu titlu particular C. creditorii chirografari ai partilor A. Succesori univerali si succesoriu titlu universal acele persoane care au dobandit, in tot sau in parte, patrimoniul uneia dintre partile contractante succesor universal succesorul care are vocatia la intregul patrimoniu succesor cu titlu universal cel care primeste vocatia numai la o fractiune matematica din patrimoniu in ambele cazuri, acesti succesori au vocatie la universalitate de drepturi si obligatii succesorii universali sau cei cu titlu universal primesc, isi insusesc, toate efectele contractelor pe care le-au incheiat partile, cu exceptia contractelor intuit personae, ale caror efecte nu se pot transmite de la parti catre alte persoane, precum si cu exceptia efecelor declarate de partile contractante ca fiind intransmisibile catre succesori contractul produce efecte nu numai fata de parti, dar si fata de succesorii lor universali sau cu titlu universal B. Succesorii cu titlu particular acele persoane care dobandesc un drept anumit, un drept care este privit in mod de sine statator, si nu ca parte componenta a unui patrimoniu este cert ca succesorul cu titlu particular nu va fi tinut de obligatiile si nu va profita de drepturile pe care cel care i-a transmis un anumit drept le-a dobandit prin contracte incheiate cu alte persoane a) situatia drepturilor dobandite de autor prin contract anterior transmiterii si care au legatura cu dreptul transmis catre succesorul cu titlu particular - drepturile dobandite de autor prin contracte incheiate cu alte persoane profita si succesorului cu titlu particular, desi acesta nu a fost parte in contactele mentionate - conditia esentiala pentru ca succesorul cu titlu particular sa beneficieze de anumite drepturi nascute dintr-un contract la care nu a fost parte este aceea ca aceste drepturi sa se afle in stransa conexiune cu dreptul dobandit de succesorul cu titlu particular b) stipulatia obligatiilor asumate de autor prin contract anterior transmiterii si care au legatura cu dreptul transmis catre succesorul cu titlu particular - obligatiile asumate de autor nu se transmit asupra succesorului cu titlu particular, chiar daca au legatura cu dreptul transmis - totusi, obligatiile scriptae in rem sunt producatoare de efecte si asupra succesorului cu titlu particular: art. 1441 daca locatorul vinde lucrul inchiriat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, intrucat a fost facuta prin act authentic sau prin act privat, dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut n insusi contractul de locatiune - de asemenea, obligatiile propter rem, datorita legaturii stranse dintre ele si bunul transmis, ne indeamna sa consideram ca efectele lor se produc si in privinta succesorului cu titlu particular

succesorul va suporta numai consecintele unor contracte incheiate de autorul sau anterior dobandirii de catre el a dreptului, anterioritate ce va trebui sa fie dovedita prin data certa a acelor contracte in anumite situatii, anterioritatea este dobandita prin indeplinirea unor forme de publicitate prevazute de lege, asa cum este cazul publicitatii imobiliare C. Creditorii chirografari creditorii chirografari au un drept de gaj general (art. 1718) asupra patrimoniului debitorului ei nu au o garantie reala, fixata pe un bun anume, patrimoniul debitorului constituind garantia pentru satisfacerea creantei in masura in care fluctuatiile activului sau pasivului patrimoniului debitorului s-au produs ca urmare a contractelor incheiate de acesta, va trebui sa admitem ca aceste contracte sunt opozabile creditorilor chirografari nici un moment insa creditorii chirografari nu devin creditori sau debitori in contractele pe care le-a incheiat debitorul lor legea instituie anumite reguli specifice, prin care creditorii chirografari pot sa inlature opozabilitatea fata de ei a contractului incheiat de debitor - prin actiunea pauliana daca este vorba de contracte frauduloase incheiate de debitorul lor (art. 975) - prin actiunea in simulatie (art. 1175) contractele incheiate de debitor au o incidenta accentuate cu privire la creditorul chirografar, care, intr-un fel sau altul, va resimti direct miscarile pe care le-a suferit patrimoniul debitorului

4. EXCEPTII DE CONTRACTULUI -

LA

PRINCIPIUL

RELATIVITATII

EFECTELOR

in virtutea art. 973 efectele contractului se produc exclusiv intre partile contractului exista insa 2 categorii de exceptii:

a) -

Exceptii aparente: Promisiunea pentru altul

promisiunea faptei altuia/ promisiunea porte fort = contractual civil prin care o parte numita promitent se obliga fata de cealalta parte ca va determina un tert sa incheie un contract civil sau sa artifice un contract pe care promitentul deja l-a incheiat nu este reglementat in C. civ. actual aplicatii: in contractul de mandat, mandatarul are obligatia sa inchieie acte juridice in numele mandantului doar in limita puterilor ce i-au fost conferite prin mandat. Tot ce executa peste aceste limite este porte-fort in sensul ca atunci cand va da socoteala mandantelui va trebui sa obtina de la acesta ratificarea actelor facute peste limite in timpul tutelei, tutorele minorului daca incheie acte de dispozitie in numele copilului cu un tert se obliga fata de acesta ca odata devenit major, cel pe seama caruia s-au incheiat contracte sa le retifice cu efecte retroactive promisiunea pentru altul da nastere unei obligatii de a face in sarcina promitentului el promite fapta proprie, dar tertul este liber sa incheie sau nu actul, sa ratifice sau nu obligatia promitentului este o obligatie de rezultat promisiunea faptei altuia nu se confunda cu contractul de bune oficii (acesta din urma are ca obiect numai incheierea ulterioara a unui contract, nu si ratificarea; obligatia promitentului este de diligenta) Reprezentarea

= procedeul juridic prin care o persoana numita reprezentant, incheie in numele si pe seama altei persoane, numite reprezentat un act juridic ce isi va produce efectele in persoana reprezentantului Acordurile colective sau contractele collective

= contracte civile sau contracte care apartin altor ramuri de drept si care se incheie de regula avand una dintre partile contractante, un organ/o grupare desemnata ce reprezinta un numar mare de persoane exemplu: contractul colectiv de munca se incheie de catre patron (organizatie patronala) si sindicat sau reprezentantii alesi ai salariatilor contractele incheiat intre acestia isi va produce efecte fata de toti salariatii unitatii respective indiferent de data angajarii (chiar si fata de cei care se angajeaza ulterior incheierii contractului colectiv) prima opinie afirma ca acordul colectiv este o exceptie reala de la relativitatea efectelor actului juridic intrucat contractual intre patron si sindicat naste drepturi si obligatii fata de persoane care nu au participat la incheierea contractului colectiv contractul colectiv de munca este un contract normative ale carui clause sunt puse in aplicare prin contractele individuale de munca

asa fiind, acordul intre patron si sindicat isi va produce efectele asupra fiecaruia dintre salariati in virtutea reprezentantului salariatilor prin sindicate la momentul incheierii contractului colectiv este o reprezentare legala intrucat legislatia muncii prevede obligativitatea incheierii contractului colectiv de organizarea sindicala sau de reprezentare alesi prin vot secret ai salariatilor b) Exceptii reale:

Actiunile directe

mijloace juridice pe care le au la indemana anumite persoane pentru valorificarea creantei proprii, asa incat sa cheme in judecata persoane cu care nu au incheiat un contract si care au doar calitatea de debitor al debitorului actiunii directe in unele situatii prevazute de lege, se recunoaste in favoarea unei terte persoane, straine de contract, dreptul de a actiona direct impotriva uneia dintre partile acelui contract, invocand contractul fata de care ea, terta persoana, este straina aplicatii: cea care rezulta din mandate, intrucat C.civ. permite mandantelui sa cheme in judecata pentru recuperarea prejudiciului, persoana pe care mandatarul si-a substituit-o. Contractul se incheie intre mandant si mandatar. Mandatarul isi poate substitui o alta persoana (submandatar) care sa execute o parte sau toate obligatiile asumate de mandatar. In cazul in care submandatarul aduce prejudicii mandantului, acesta se poate indrepta cu actiune directa impotriva submandatarului. in cazul contractului de antrepriza, actul juridic se incheie intre antreprenor si client. La randul sau antreprenorul poate sa incheie un contract de prestari servicii cu lucratorii pe care ii foloseste. In cazul in care antreprenorul nu-si plateste lucratorii pentru prestatia pe care el si-a asumat-o prin contractual de antrepreiza, lucratorii au actiune directa impotriva clientului pentru plata salariilor. Stipulatia pentru altul

= contract incheiat intre promitent si stipulant, contract din care se nasc efecte pentru o terta persoana (tert beneficiar) care nu a participat la contract nu este reglementata in C.civ.

aplicatii: contractul de donatie cu sarcina: donatorul (stipulant) a prevazut obligatia pentru donator (promitent) ca acesta din urma sa presteze ceva catre o terta persoana straina de contract (tert beneficiar) contractual de asigurare: in asigurari de persoane se poate stipula ca indemnizatia sa fie platita unui tert care nu a participat la contractul intre asigurat-asigurator contractul de transport de marfa: se poate incheia in asa fel incat sa aduca beneficii unui tert care sa primeasca marfa conditii:

 vointa de a stipula sa fie certa, neindoielnica in privinta stabilirii persoanei tertului beneficiar, se admite ca, spre a fi valabila stipulatia, este necesar ca beneficiarul ei sa fie determinat sau cel putin determinabil efectele: intre promitent si stipulant se nasc toate efectele intre debitor si creditor - drepturile se nasc in acest caz direct si nemijlocit in patrimoniul tertului beneficiar - stipulantul poate actiona pe promitent sa-si execute obligatiile fata de terta persoana - in caz de neexecutare, stipulantul poate pretinde daune-interese, in masura in care va dovedi producerea, in patrimoniul propriu, a unui prejudiciu datorat neexecutarii de catre promitent a obligatiei catre tert intre stipulant si tertul beneficiar se ivesc 2 situatii: - daca stipulantul are o datorie preexistenta cu tertul beneficiar plata facuta de promitent se grefeaza pe aceste raporturi si stinge datoria stipulantului - daca intre stipulant si tert nu sunt raporturi preexistente, plata facuta de promitent va fi o donatie indirecta

intre promitent si tert se naste un raport obligational in virtutea caruia tertul este creditorul promitentului, avand la dispozitie mijloacele uzuale ale unui creditor. El nu poate folosi insa actiunea in rezolutiunea contractului intrucat nu are interesul desfiintarii contractului. - tertul beneficiar, desi nu este parte contractanta, va avea o actiune directa impotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului sau - tertul beneficiar poate pretinde daune-interese pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii - dupa cum tertul beneficiar poate accepta dreptul, tot astfel poate sa si renunte la el - in aceeasta ipoteza urmeaza a se proceda potrivit prevederilor contractului; in lipsa unor prevederi contractuale, dupa imprejurari, dreptul poate profita stipulantului, poate profita promitentului sau poate fi executat in folosul unui alt tert beneficiar, ce va fi indicat de catre stipulant 5. OPOZABILITATEA CONTRACTULUI CIVIL SI ACTIUNEA IN SIMULATIE - contractul civil se impune tertelor persoane prin situatiile juridice pe care le creeaza intre parti - partile sunt tinute in virtutea principiului pacta sunt servanda iar tertii sunt obligati sa respecte contractul care fata de ei apare ca un fapt juridic - din acest punct de vedere spunem ca actul juridic este opozabil tertilor, in sensul ca desi ei nu sunt participant la act trebuie sa respecte situatia juridica nascuta din contract - o situatie speciala care este tratata in raport cu opozabilitatea contractului civil este simulatia SIMULATIA:

= este, potrivit Codului civil, o operatiune juridica intemeiata pe existenta a doua contracte civile: un contract public, care creaza raporturi juridice aparente intre parti si un contract secret care exprima adevaratele raporturi juridice dintre parti spre a ne afla in fata unei simulatii este necesar ca actul secret contrainscrisul sa se fi incheiat concomitent sau, eventual, inainte de incheierea contractului aparent conditia nu este imperativa pentru ca in cazul fictivitatii neavand contrainscris nu putem vorbi de contemporaneitate structura este complexa incluzand doua elemente: a) actul public b) acordul simulator/ simulatoriu a) actul public contract osteonsibil in sensul ca el infatiseaza o situatie juridica care numai in aparenta exprima raportul juridic dintre parti actul osteonsibil exista in toate cele 3 forme ale simulatiei: - fictivitate - deghizare - interpunere de persoane b) actul simulator/simulatoriu are doua componente: acordul de vointa al partilor in sensul de a simula (intelegerea partilor de a crea fata de terti o anumita situatie juridica) exista intotdeauna la simulatie contrainscrisul (actul secret/ act ocult/ act ascuns) - poate in anumite cazuri sa lipseasca spre deosebire de intentia de a simula (in cazul fictivitatii nu avem contrainscris valabil) Formele simulatiei:

a) Fictivitatea acea forma a simulatiei in care actul public stabileste o anumita situatie intre parti iar in contractul secret se prevede ca actul public este fictiv b) Deghizarea este de 2 feluri: totala partiala imbracarea actului secret intr-un act de alta natura (vanzare-cumparare deghizata intr-o donatie) sau schimbarea unor clauze esentiale ale actului juridic (in actul secret apare ca se vinde o masina, iar in actul public o casa) c) Interpunerea de persoane simulatie cu structura trinomica, in sensul ca pe langa adevaratele parti ale raportului juridic in actul public apare o persoana interpusa (om de paie) nu este vorba de un contract incheiat prin reprezentare

exemplu: asa se intampla in cazul unor donatii, cand, pentru a se gratifica o persoana incapabila de a primi o liberalitate de la un anumit donator, se foloseste procedeul interpunerii de persoana Scopurile urmarite prin simulatie: prin simulate partile pot urmari, uneori, sa evite aplicarea unor legi saus a ocoleasca prevederile prohibitive referitoare la anumite contracte nu intotdeauna simulatia urmareste insa scopuri de genul celor mentionate, fiind posibil, de exemplu, ca o persoana, animata de bune intentii, sa doreasca sa faca o liberalitate pastrandu-si anonimatul Efectele simulatiei: a) in raporturile dintre partile contractante si succesorii universali ai acestora intre parti numai contractul secret produce efecte, in masura in care, privit in sine, acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond si de forma si fata de succesorii universali si cu titlu universali ai partilor contractul secret va fi acela care va produce efectele, si nu contractul public b) fata de terti lor nu le poate fi opusa situatia juridica consacrata prin contrainscrisul secret al partilor, ci numai situatia juridica astfel cum rezulta din contractul public, apparent, desi acesta nu corespunde realitatii art. 1175 C.civ. actul secret nu poate avea niciun efect in contra altor persoane, in afara de parti tertii nu vor putea sa refuze efectele contractului secret daca, la momentul in care s-au nascut interesele lor legate de acest contract, ii cunosteau existenta actul secret nu poate fi invocate de parti in contra tertilor c) in raporturile dintre terti o situatie speciala apare atunci cand exista un conflict intre mai multi terti, in sensul ca unii dintre acestia au interesul sa invoce fata de parti contractul aparent, iar ceilalti au interesul sa invoce contractul secret vor avea castig de cauza acei terti care se vor intemeia, cu buna-credinta, pe actul aparent Limitele simulatiei: simulatia este reglementata in C.civ. si este guvernata de principiul neutralitatii in sensul ca prin ea insasi nu atrage nevalabilitatea contractului civil simulatia este valabila daca respecta 2 limite: legea interesele tertelor persoane simulatia trebuie sa respecte normele imperative; ordinea publica, bunele moravuri si sa nu fraudeze interesele tertelor persoane Actiunea in simulatie:

orice persoana interesata poate sa introduca o actiune in simulatie obiectul actiunii este stabilirea faptului ca actul secret exprima adevaratele raporturi juridice dintre parti prin actiunea in simulatie se va inlatura actul public dovada simulatiei se va face intre parti potrivit regulilor de dovedire a actelor juridice, iar fata de terti se va folosi orice mijloc de proba instanta suprema a statuat in sensul ca in cazul contractelor pentru care legea instituie, sub sanctiunea nulitatii absolute conditia formei autentice, aceasta trebuie indeplinita si de actul secret, care altfel nu ar putea produce efecte intre parti ca urmare a actiunii in simulatie se inlatura efectele contractului apparent, singurul contract eficient ramanand contractul secret