M;

LECTIE PE BUTURUGA

Ciupi, o tindra furnicd rogcovand, traia intr-un mare furnicar aflat in apropierea unei buturugi putrezite. ln fiecare dimineaid mergea impreund cu cei de virsta ei la gcoala furnicilor, unde buna Fi intreleapta mdtuiA Tapa ii invdta $i-i supraveghea. Astazi, dragele mele, vom incerca sd cunoagtem pddurea in care locuim. Am sa va invdl cum sd folositi mtenele pentru a qti sd gAsitri

singure drumul care duce spre locuinta voastrA, cm sd insem4ati cArarea ce o veli folosi la intoarcere, Cind vom avea timp la dispozilie vom invAla Si sA vinam, le spuse mdtu$a Tapa. De bucurie furnicile incepurd sd zburde si sa se inghesuie. In pddure si va iineti una dup5 alta, sd nu va ratacili. Dar sb ascultati cu luare-aminte ce am sa vd povestesc. Matu$a Tapa mergea in fatrd, iar dupa ea mergeau in iir indian elevele. Ciupi era ultima. Pe buturuga asta vom face primul popas, spuse invdlatoarea, fdrA a se opri din mers. Si incepu sa urce in grabA pe scoa{A. DupA ea veneau iovdfaceii. In partea de sus a buturugii era m loc larg si neted, ca o piatetd intru orag, Aici ar fi incaput toate cele cinci mii de furnici $i chiar mai multe, Micutei Ciupi ii plAcea teribil acest cimp de -lemn. Nazdrdvano, prinde-md, ii dddu ghiont prietenei gi se repezi inainte,- insA fu opritd de dojana matuFii Tapa. Copiii cuminli, spuse ea, observa mai intii cu atenlie un loc necunoset, iar cei neascultatori procedeaza la fel ca Ciupi. Nedtimpirata se intoarse ruginata la locul ei. Pe buturuga asta au stat nu demult furnicile lucretoare din furni6rul nostru, le zise mdtu$a Tapa. Cm ali allat asta? iDtreba Curioasa. Eleva asta era in stare sd puEd- futrebdri la nesfirsit $i de aceea au nmit-o asa.

mul

acolo?

Miroase ca furnicarul nostru, rdspunse Ciupi. Corect. Furnicile, venind .iici * ii-p, au iisemnat drumul. Dar cum au procedat? intrebd din nou Curioasa. Nu te mai grAbi. Am promis si vA povestesc cum au insemnat dru_ pind, aici am sa m,i tin de cuvint. Venjti toate tinga mine. rurnlclle o ^si rnconjurara pe mAtu$a Tapa. Uitatri-ve la pinul acesta, le ardtA invdtdtoarea. - La cel cu frmzele tremurdtoare? intreba iard$i Curioasa. . ^Da. $i acum observatri pdmintul din jurul copacului. Ce vedeti

A_tingetri buturuga cu antenele. Ce simtriii?

de- hac nici cu prAjinile, rosti cu chibzuiali Ndzdrivana. 4i iudec-dt drept. Atlati ca oamenii l-au ingradit. . - Oamenii? Cine sint ii$tia ii de ce au baricadal furnicarul nostru? rncepura sa curgA.intreb,irile, - Nu l-au baricadat ei. Au ingredit furnicarul nostru pentru.ca ni_ meni se nu-.l distrugd. Oammii sint fiinle mari $i foarte puternice. Ei sint cei mai tari din lume qi merg pe doua picioare. cum pot sta numai pe doud picioare? Fiecare din no-i are .$ase picioare gi de aceea sintem atit de sprintene. Dar oamenii, probabil, sint grozav de stingaci, gindi cu glas tare Ciupi. oamenii sint sprinteni. Ei ocrotesc iurnicile deoarece noi dist_ - $i rugem cu lorl,ele noastre_ gindiiceii daunatori, omida nesafiosil care produce mari pagube pddurii. Inseamnd ce atunci cind furnicile pornesc la vindtoare pentru a_$i procura hrana ele apArb si padurea? Aga este Ciupi. De aceea oamenii ne numesc insecte folositoare sau sdnitarii p,idurii. De ce smitari? se mird Curioasa, - Pentrurd furnicile nu pr,ind doar gindicei dduatori sau gize vii, -. :: l_..".dy]6 9i pe cele moarte. gi nu numai dilerite vieteli mici,ii 9i re_ sturr de la animale $i pasari. Dar de ce oamenii apdrd - Pentru cd pidslsa ne ajutdpAdurea dacd nu traiesc in ea? pi pe noi - Sd respirAm? se minune Nizdrivma.Fi pe ei se respirem.

Ling.i buturuga aceea cineva a lacut o movi ld gi a pus pe ea ni$te de mesteacan, rdspunse Ciupi. MdtuDa Tapa zimbi. - Este furnicarul vostru. NiciodatA nu l-ali privit de departe iar acum, deodatd, tru va recunoaFteli propria casi. Cine l-a ingrddit 9i de ce? Furnicile sint foarte puternice, nu le vii _

bel,e

- Desipur. Frunzele verzi In ptidure se mai gasesc inca clupercr' -oamenii, si insectele. -^totp si * hrat"". to;te pasarile $i ilimalele Tar.din co;;;il;'"i;;;;';u,i ti-Eiru.a locuinle 9i multe alte lucruri folosiffiiia;il;;":"liut
toare. '"]-"lnseamta

produc oxigenul pe cdre-l inspird $i ani.-

pentru a se distra pot sa impra$tie $i ";J#ii;J;iirii'ii"'"1r.-bil 5Jfiiil;i iJ*l"iu-"ou"tia' sa faca din furnicar o iucdrie' (-e iroaznicl se vAitil Curioasa p*u *ulti din aitia printre uriasi' o li- ii, i" i#i., ..io"tri.*N" "i"i

Ciupi' cA nu trebuie sd ne temem de oameni? intreba intimFireste cb nu. Din pdcate 9i prinlre ace$li uria$i amabjli se

nisti m.itusa Tapa pe mica. furnic'r' acidul nostru al Pe acesIra Lrebule sa-l clupim 9i sa-i slropim cu

f";.i;;;;;it-

inl"r"g".a'"u

trebuie sa ne distrugtl' l'inu sa adauge

Nizdrivma

Furnicile pardsird buturuga 9i pornird iar la

drw

Mdtuta Tapa ]e'

DovAtuia: t"]i-iJ"a.utousc6

ating cararea cu bur.iuf a"-J"ri"it*"4i. pentru furnicarul lo-r' furnicile drumul la intoarcere' pentru a recunoaste ta;I;J;imi;irositoare pipaie pidmintul crr anteDuoii aceea, cind vine vremea sa se intoarcd' ;"i:- t;;;;i-;;osul cunoscut $i a$a gasesc drumul spre cass' CiuPi' Ce simDlu e! se bucurii se r-""t'.,rir.'5* iit# itiita si deas'i' Pe cararea furnicilor nu inIindea este iaruttina in cotoana, aw impresia ci ";iil;;;lal;i;;;;;ii p"rL" sa se.catare pe unur dm-eisi sil priri ;":?' ;;;;#;i;;piJ s; facd """i tu itatli*'i tui Furnica $tia ca ceea ce void

drumul cind merg la vinatoare.sau sb caule mate-

;;'#-;;i;;i;L ;#:;fi;;;;" ;* il;;;;ii.

iolmai in virful mui fir de iarbd inaltd Deasupra sa asa de frumos v inl ul legila u$or firu l de iarbd 5i era ll iaiullu "out"r", ia furnicii nu-i mai venea deloc sA coboare de acoto

peste pupurea abtrine Atunci i$i pariisi lovaragele si

ZBORUL PE FRUNZA DE ARTAR _ ..lncii putin sa mii mai dau in leagdn si am sa-i ajung din urmi, se gindea Ciupi. Cararea e bAtatoriLa bine 9i n-am sd m; rEtacesc, de9i n_am mai invaFt sd folosesc mtenele". Seturindu-se de atila legiinat, lurnicula cobori pe pdmint $i porni pe urmele suratelor ei. Cdrarea era intr-adev,ir frumoasd. Dar iati cd deb_ dete furnica se opri buimdcitd. In fala sa se aflau trei ramurite. lncotro sa meargi acm? Atinse una din ele cu mtenele si parci simti mirosut cunoscut. Cu a doua se intimpla Ia fel. $i la a treia Iuin ica recunoscu mi_
acasa.

rosul furnicarului de

,,Am sd md urc pe cel mai inalt copac Si am sa privesc pe unde le-a dus mitu$a Tapa pe tovari$ele mele", hoidri ea. ' .Se cdldrd pe cea mai inalte remurice a uui arlar tindr, insi, oricit se uit6, nu zdri nimic. Ciupi stAtea pe o lrunza ldta cu cinci Iame se gin5i dea. Inima sa era cuprinse de tristele. Dar iata ca in u.. .i*1i uf.o_ pierea furtunii. Copacul incepu sd se clatine, un vint puternic ii scuture "" virful veJde Fi apoi, deodata, smulse frunza pe care siitea furnica intri_ sta6 gi incepu s-o invirtd aruncind-o depirte de copac. .Vai, ce md fac acum? De ce n-am ascultai-o pe buna mitugii -Iapa? in_ geima aproape plingind Ciupi. Am sd cad, u*id *u lovesc Ei -*u,, va lti unde sd md caute". Virlejul ridicb frunza cu micuta cdlatodre deasuprd pAdurii $i o purtA departe, spre inellimi, aproape de cerul albdtru ioi. pi, $i d" cauza incorddrii incepurd si-i tremnre ldbutele siElind"".ii cuprinde c-o ameteala de atita invirtire. IatA insd ce virtejul prime sd se ooiotmcd $i peste putin timp se opri. FM incetd sd-se ilai iryirteaiG. seldsa incet tot mai jos si, balansindu-se usor, pf"Gu i"i*. Acu Pddurea ramde deja in urmd, iar in jos se intindlea cimpul. parcd era un imens covor colorat cuut din bucAli verzi, galbme, roie, albe, Ciu_ pi nu vdzuse niciodatd cimpul 9i de aceea nu giia cd pe acesie bucilele

multicolore cresc griu, floarea-soarelui, cartofi, hrigcd. Micutra caldtoare se a$eza mai bine pe frunza de arlar $i privi cu bdgare de seamA. CAlAtoria parcd incepea sd-i plac5 dcum. Iata insa cd dedesubt apdrurd ni$te cutii. Furnicuia, care tocmai trecea in zbor deasupra unui sat, se uita la aceasta minmatie gi nu putea pricepe nimic. Deodatd Ciupi observa un petic mare albastru. Parcd ar fi aruncat cineva pe pamint o bucata din cer. A cerului acela care se desfd$ura ca un cort albastru deasupra capului sdu. 9i se fdcu dintr-odatA linigte. Pierise parcd Ei vinticelul blind care-o purtase pe cdlatoare pina aici, Frunza zburd repede in jos Si cdzu intr-o apd. Furnica privi imprejur, insi nu zdri pamintul. Peste tot era nmai apd. Nu departe stateau ca un zid, ridicindu-se din apd, buruienile inalte $i dese. Furnicula nu se mai putu abtine Si incepu sa plinga cu amArd-

ciune.

Oaaac, oaaac! se auzi deodatd alAturi un ris. Intredeschise ochii $i aproape pieri de groazd. Din apd o iscodea un cap uriag, cu ochi bul-

Cine-e-e pli-i-in-ge aici in la-la-la-cul me-e-e-eu? intreba capul verde, cu un glas tremurdtor gi rise cu voce tare. M-am ratAcit, abia ingdimA Ciupi gi se porni mai tare pe plins. - AFa pAtresc totri cei care nu-i asculta pe cei mari. Ei bine, ca esti neascultdtoare. Am sa-i chem imediat pe cei mai buni gi mai ascultatori copii din lume qi o sd dejundm. Asta o spun eu, broasca Oac, stdpina apei, -Oaaac, oaaac! oricdi cu veselie capul verde Si dispdru in mocirla.

bucali si o gurE cd o groapd.

DUEL CU ARATAREA VERDE . Frunza de artrar plutea aproape nemi$cata pe apd. Furnica stitea speria.LA in mijlocul ei qi se gindea agitatd cum s.i djunga la mal. InsA iata ca apdrura deoddtd la suprafatra apei tiei dapete verzi. Unul era foarte mare, iar celelalte mai mici. Cel mai mare era Oac, furnica l-a recunoscut imediat. Pe cele mici, care semdnau ca doue picAturi de apE, le vedea intia odrb. Stai? intrebd Oac 9i izbucni din nou in ris. Capetele mici oriiceira -

$i

ele.

pa care vom lua gustarea de dimineatd. - OrAceild! se auzi un strigdt dinspre unul din capetele mici, verzi, care inotd in direclia frunzei. Furnica igi aminti in acel moment de mdtu$a Tapa care ii invAtrase cum sa se apere de du$mmi cind aceitia ar ataca lumicarul. Si se decise sd se batd pind la ultima suflare. Intre timp Ordcdild se apiopie inot de fruzA, apucd.ua din magini o botu-i uiaq 9i incepu so l-egae. Ciupi sdri sprintend spre puiul de brodci, il ciupi tare d-e bot cu-nmdibu_ lete sale puternice Si-l stropi cu acidul pe cue-l au fumicile, Ordcaild urlE de durere $i se scuJundd in ap,{. - Ah, rEutate! Ce-ai indrdznit se-i faci puiului meu draq? se auzr glasul brod$tei. Am sa te-nghit im6diat! . $i, ciscind larg botul, se apropie cu prudenla de frmza. Se vede cd gi broaqtei Oac ii era teama acum de furnicd.

s-e ablinea sA nu plinge din nou. Uitali-va, copii, la aceastd furnicd plingdcioase. Nu i-a ascultat pe cei mai in virstd gi a aparut ca un intrus pe iazul nostru. Aici sintem noi stdpini Si nu vom ldsa pe nimeni pe dbmeniul nostru. Ce nevoie de iazul vreau acasd, plinse Ciupi. - S-a speriat! am.eutoli se temvostru? Eu ldudi Oac: Fiute, Oricdile, Aici de noi! se -rdstoarnA frunza Si se ne arate cum $tie se inoate acest rogcat iricos, du-

Ciupi abia

auzea

Ordcaile ieFi la suprafala in acelaSi timp cu sora sa. Plingea de se i4 tot iazul $i striga: memico, mdninc-o pe furnica asta real - Scufund-o, Din cauza acidului furnicii puiului de broascd ii apdruse pe bot ci bASicd mare pe care o zgindarea tot timpul cu laba. Oac ajunsese inot pine la frunzA. Ochii ei bulbucafi priveau staruitor spre Ciupi, iar in botul cascat se mi$ca amenintator o limbd lungA. Furnica era pregdtita pentru orice. $i deodate ajuse pini la ei un strigdt: Oac, iatd o barzd! Capul verde strigd: Oaac! Ei intr-o clipd dispdru sub apa. Cei doi pui o tulird $i ei. e - Cine eu,aici? intrebb Ciupi. MAsoarA Apa. Sint Tu mdsori apa? *- Nu. Mi se zice aFa fiindca stiu sA umblu la fel de bine pe apA, ca si pe uscat. $i nici nu mA ud pe picioare fiindce am acbste pernite de aer. Prive$te! ridicd Mesoara Apa piciorul dinainte, dupa care alunecd pe api in jurul frunzei ca o adevAratA patinatoare. De ce ai speriat-o pe stApina iazului? Ha-ha-ha! Eu sint stApinul iazului! izbucni in ris Mdsoard ApaAceea e doar o broascd lSuddroasd. Lata ca vine si barza. Se roti de citeva ori deasupra iazului $i apoi se ldsd din ce in ce mai jos, Picioarele lungi Si rogii atinserA apa nu departe de buruieni. Acolo iaiul era mai pulin adinc apa abia i ajungea pind la genunchi. Ah! tipe Ciupi.
$te

Nu te teme. Numai Oac se sperie. Ea vine incoace sd vineze broao linisti pe furnica,voioasa, Mdsoard Apa.

DIN NOU LA DRUM

Barza, cu picioarele sale lungi, peFea agale pe linga buruieni. Citeodata se oprea nemigcatd intr-un picior privind cu atenlie in apd $i pindiad prada. Vina. Ciupi stdtea pe frunzi Si urmerea cu atentie fiecare mi$care a vindtorului inaripat. NiciodaLii nu vazuse o pasdre uiiasa cu asemened aripi mari. Si i se parea ceva ciudat. Mdsoard Apa aleiga in jurul frunzei fredonind un cintecel vesel. Credea probabil ce asfel ii va distrage atentia furnicii speriate, Mdsoara Apa, barza traieste in iaz? intreba Ciupi. - Nu, casa ei e in Sat, in virful unui stejar batrin, Aici vine numai sa viaeze ii rdspunse Mdsoard Apa. Dar tu nu vrei sa ramii aici cu noi pmtru totdeauna? Hai, rdmii. Vom fi prietenii tdi. Nu pot. Md aFteaptd mama la furnicar, e ingrijorata Si eu nu gtiu cum si ajung la mal. Nu te intrista! O sd gdsim noi o solulie. Doar prietenii se ajutd

MAsoara Apa se gindi Si, imediat, strigA bucuros: Am gasit, am gAsit solutial Agteapta. Md - dispdru lAsind-o pe Ciupi singura. Furnicii i intorc indata. dar se f5cuse foame, $i frunzd n-a fost nimic de mincat, Ire Sorbi o picdturd de apa care insa ii inteii mai tare foamea. Nu dupi multa vreme aparu MasoarA Apa. Aducea in spate un ghem de pinza de paimjen Fi se apucd sd-i lege capatul de codita frunzei. intrebe Ciupi. - Ce taci?pinza de peianjen un ham am sA te trag pina la mal Fac din ti MSsoard Apa. raspDse Termina repede treaba, se opinti, smuci o datd, de doud ori qi lruza
t1

uul

pe altul la necaz.

incepu sA pluteascd incet pe ape. Furnica sari de bucurie Fi strigi ..ura,.! N--a apucat sd se bucure prea mult fiindcd frunza, deodatd, se oipri, Degi Masoar& Apa se cizni s-o urneascS'din loc, nu reugi, Probabil cd urita - A, sa vAd imediat.Oac o tine a$a, zise Ciupi. Misoari Apa iqi scoase hamul, dddu o raita prin jur Fi clatind trist ca. pul: Batu-I-ar de intuneric! Frunza s-a agatrat de buruieni si n-am cum s-o scot. Trebuie se chem pe cineva- in ajutor. Si pleca. Din nou furnica rdmase singurd. Eia ametitA de fbame. Ca sd nu se mai gindescA la mincare se hotdri sa traga m pui de som. Dar abia alipise cind frunza incepu sd se legene Fi sd pluteascd. Ciupi a stat pe picioare, se uitA imprejur $i scoase un strigdt de spaimd. iuind hamurile cu coltii galbeni, uriagi, un animal tragea frirnzJde ar1ar. Din apA o iscodea o figurd mustecioasa cu ochi sticlogi, $obolanului de apd ii plicu atit de mult frunza de artrar incit se decise s-o duce la casa lui. Furnicii ro$covile, care tremura de spaima, nu-i dedu nici o atentie. gobolanul se grabi spre o salcie batrine sub rdddcinile cbreia se afla vizuina lui. Intrd sub salcie. Ramurile ei atingeau apa. pe Ciupi o str6-fulgerA o idee:- sa se prindd de o crengutrd a salciei pdrdsindu-9i astfel add"postul de-pine acum. Acolo va fi in siguranle! ln aceeagi clipa furnica o pornide-a lungul frunzei, apoi pe creilga . gi ajunse aproape de trunchiul salciei. Dar 9i aici i-a fost dat sd inlemneascd de spaimd. Vdzu lingd ea pe acel zvipdiat care luase frunza, poate nu era chiar eI caci nu semdna la figurA ti nici la ochi... Era motanul Cotoila, care se urca pe trunchiul salciei unde se auzea piuitul puilor de graur. Areta la fel de mustdcios gi cenugiu ca gobolanul gi de aceea o insp5iinintase la inceput pe [urnic;. . Ciupi se aciui pe rAmuricd Si, tinindu-Fi rasuflarea, incepu sA-l pinde_ascA pe_motan. Acesta ajunsese la scorburd. Incercd si-bage cipul rndunLru, da r nu reusi. Atunci se hotqri sA faca alttel. Baga o laba in sco_ rbuid, dar asupra musafirului nepoftit se napusti graurul. El zbura deasupra lui Si incerca sd-l loveasca cu ciocul in cap. Motmul fu nevoit sa uite-de ospAl Si trebui sd se apere de atacul graurului. Cu un tipdt neliniFtitor venira in zbor, ca frunza $i ca iarba, besarile negre. Era neamul graurului. Motanul vazu cd nu-i de 9agd. Unail lovea cu ciocul in cap, alta in nas, a treia incerca sa-i atingA spinarea. Nemaiputind fine piept

atacului o lud la fugd mieuind. Ura! Tilharul cenu$iu e invins! Ura! striga din toate puterile fur. nicula dansind pe rdmurica,

Dar din nou se petrecu ceva nea$teptat. Fugind, motmul atinse furnimtd cu coada Si o arunce de pe remurice. Speriata, Ciupi trase un tripdt. ln timp ce cddea, micuta incercd si se agatre de ramurile salciei, dar acestea erau foarte alunecoase gi furnica venea tot mai repede

in jos.

Deodatd simtri cA ldbutrele se incurcaserd intr-un fel de ale extrem de subtrire. Sub greutatea furnicii atra se intinsese ca un elastic, dar nu s-a rupt, Ciupi se prinse cu toatd puterea de ea insd se temea se faca vreo miFcare. LingA ea se ivi deodatd o aritare mic5, cu opt picioare strimbe, care inepu repede-repede sd infegoare furnica in firul acela sub-

Cine eqti gi de ce md infdgori? intrebi speriatd Ciupi. - cu picioare strimbe mormAi ceva $i urzi mai departe atra sa. FurCel nica se nelini$ti mai tare gi se repezi asupra unuia din picioare pigcindu-l zdravdn. Virful piciorului se frinse ca un vrej uscat. Vietatea se strinse tot mai mult, facindu-se ghem, incit nu zarbai unde-i era capul qi unde se aflau picioarele. Ciupi incepu sa taie atra viscoasd ii tare cu dinlii ii s-o arunce los. De ce-mi strici plasa? intreba cu glas rdguSit ghemuletul. Dar tu de ce m.ai impresurat cu firele tale? zise furnica. - Eu aqa vinez totdeauna muQte Fi insecte deoarece sint pAian-ienul. Bmit Muscarul, scoase capul afard cel cu picioare strimbe. Nu sint nici muscA $i nici lintar. Sint furnicA ti mA cheamd Ciupi. Micula furnicd prinse curaj vdzind cd numai astfel poate opune rezistenlii agresorului. Dacd egti furnicd, n-ai de ce zbura ca o musce! horcii nemu[umit Muscarul. N-am zburat. Pur qi simplu am cdzut. - N-ai ce cdutti in plasa mea. Intre timp Ciupi s-a eliberat din plasd gi se tira inceti$or pina la
.

lire.

Muscar. Nu me atinge! strigd daianjenul, inchipuindu-9i aA acest intrus vine- sE se rEzboiasci. Peste o clipd paianjenul stAtea deja pe firul argintiu pe care reu$ise se-l fixeze de ramura salciei. Furnica i] privi de sus pe Muscar Fi-i

care! -

spuse: Ce mai

vinetor! N-am

sa te

ating! Mai bine mi-ai da ceva de min-

sa si -

Nici

eu n-am. Zboara pe aici

lel

de fel de vietaJi,

imi strice plasa

1e mai dau

Hraperelule!

si de mincare?
t3

Prinde o muscA. Proviziile sint pentru mine. Nu cqre de mincare Muscarului placuta. N-o - auzi Ciupi o voce niciodati. Mai bine zboard cu mine gi am sd-li ardt unde poti sd-ti potole$ti foamea. Dar cine e$ti tu? intrebb furnica, vizind pe frunza uqor legdnatd de-vint m gindacel rogu cu Sapte buline negre pe spate. Sint Buburuza. SA zburem impreund,.. - Eu nu $tiu si zbor. gtiu doar sa ina tiresc $i sA alerg. Am si te aqtept pe pemint. Hai jos! - Buburuza, intinzindu-9i aripioarele zburd de pe frunzd. Iar Ciupi $i cobori pe tulpina.

sd-fi

ds

NOII PRIETENI AI LUI CIUPI

piminl, nimeri intr-un adeverat hatis. Nici cerul nu
capului.
,,Cum

Lingd salcie crestea iarbd foarte deasa. Furnica, ajungind din nou pe se vedea deasupra

si gesesc Buburuza intr-un asemenea desig?" se gindea Ciupi intristd: Isi aminti de fumicarul ei din pidure, de mitiga Tapa' buna invatatoare, de mama care desigur va plinge amar cind va afla disearA cd fiica ei dispdruse. De atita tristete furnica era gata sd plinga, insd auzi deasupra un glas cunoscut: Ciupi, unde egti? Aratd-tel - Sin[ aici! strige furnica si urcd pe un fir de iarbe. Ajungind sus se uitd in jur qi ziri ginddcelul cu buline negre pe aripi. I In sfirFit sintem pe pdmint Acum ramine se ajungem in grddine unde vom minca pe saturate, spuse bucuroasd Buburuza. E mult pind acolo? intreba CiuPi. - Vezi gaidul acela de nuiele? Dincolo de el e grddina. - la gardul de nuiele nu era prea departe, dar pamintul era acopePind rit cu iarbe deasd. Furnica s-a speriat. Prin hd{i9ul asta nici pinA diseard nu ajung! Pot sa me ;i reti
se

tdcesc.

Buburuza se opri putin si zise: Vin imediat! Desfbcu aripioarele $i zburd. Obosite, Ciupi atripi putin, cind, deodata, se trezi in jurul ei cu gase gindacei rosii cu buline negre pe aripioare. Ageaze-te pe firul esta de pai qi vom zbura impreud spre grddind, ii propuse Buburuza. Abia atunci observa Ciupi cd gindaceii ad'useserd un fir de pai. Furnit5

p: firul de pai fdrd sd mai zicd ceva Fi ginddceii o ridicard :L-"".u$.u": crre rrel de lrecare parte. Unu-doj-trei-sLart! gi am zbura[, comandij Buburuza. ^r$r lntinserd aripioarele stravezii Si peste o clipd paiul se -.-:]3ou."u rldtca. In cil.eva clipe Ciupi era deja in grddinii, Cindiiceii dterizdserii pe o " frunza de varz,i. zise - Va multumesc foarte mult, intre furnica. trebuie-sa.se ajute ei, rdspunse unul dintre gindd_ ^^-,llt"t:ll cer, dupa care plecdra. A rdmas doar Buburuza. spuse ea $i se grabi s_o ia in jos pe frunza de -_A:ymlom-pjinzi, varza. Crupi se lud dupa ea. uite-i! strjgd bucuroasd Buburuza gi se repezi asuprd unor ^- -Uite-i, gr.ngilu.mrcr verzi care se lipiserd parcii de frunza de varzii, Inhaia_le, Urupi! Sint nigte paraziti care rod frunzele. Furnica privea cu atentie ging.iniile dmintindu_si lectid matu$ii Tapa. - Astedptd, d$teaplii, Buburuzo! Noi nu minciim de astea! Astea sint vacutele noastre, - Vacitle? nu-l crezu Buburuza. qi - Sigur. Prive$te incoace, zise Ciupi daralerga spre una din distruga_ toile_. o plcdiurd de lichid dulce. ,O atinse cu antenele ii primi in O biu repede si o lui spre aitii vbcula. Ce prostutra e$ti. Astea trebuie mincate in intregime, zise Bubu_ ruza. . - Nu, e mai.bine sd le mulgi, iar pe du$milii lor sd-i alirngi, o con_ trazise. Ciupi. Aga ne-a invetat matu$a Tapa. _.- Betrinul Juju ne-a spus ca pe astea tiebuie sd le mincdm, si le

de varzA.

distrugem, linu sA adauge Bubuiuza. Dauneazi plmtelor. 19 mai certali! duzi furnica o voce. Fiecare are dreptatea , .-_ Ei: m-blburuze, distrugatoarele lui.. Pentru sint o hrana buna, pentru furnici sint ni$te vhcutre, Cine eFti? intrebA furnica nepricepind a cui era goapta. - Frunza de varza. Nimeni nu poate ia ma salveze de n'esatiouele omizi verzi. Md minincd zi Si noapte. Vai, ce ma doare! se vaita f ruza
sA

e asta? intrebi Ciupi. Mituga Tapa nu apucase - .Cine mic despre omizi.

le spuna

ni-

.-

com, cd ar minca toate fTuzele. Buburuzo, arate-mi-I.

Este un monstru care nu stie altceva decit se manince, E atit de la-

Mi-e teamA. E foarte mare. E mai mare decit mine $i decit tine de zece, ba nu, de o sutd de pri! Nu-i nimica. Numai sa mi-l ardfi insistA furnica. Omida statea pe marginea frunzei si cu dintii ei puternici o rodea de se auzea piriitul. Omida nu le dddea nici-o atenlie Furnica, miratd de o asemenea indiferenld, se apropie pe furig de omida nesatrioasa $i-o atinse cu anteneli:. Ha-ha-ha! hohoti ragusit omlda 9i se incovoie ca un arc Cine-a indreznit sd md deranjeze? Sini atit de flamindA cd aS minca totul' Ciupi, prietend, sa fugim mai repedel racni ingrozita Bubrrruza' Furnica,se cocotrase insi deja pe omide

LUPTA DE PE FRUNZA DE VARZA

fllwA, incercind

Cind om ida slmli ca cineva s-a urcat pe ea, se rdsuci de citeva ori pe sd scape de agresor. Insd Ciupi se linea zdravdn. O ciupi din rdsputeri Fi o stropi cu acid. Ah, ah! tipe monstrul verde 9i indoindu-se, incercd sd ingface furnicuta. Fere$te-te, Ciupi striga Buburuza urmdrind duelul cu rdsuflarea tdiat6. Furnica se dAdu Ia o parte, iar cind omida se prdvAli o ciupi inca o data. Nesdtioasa incepu si zvicneasci, sa se zvircoleascd pe frunzd, dar Ciupi n-o slabea deloc. Ai grijd, furnico! Poti si cazi! strigd Buburuza. Insd furnica nu auzi strigdtul deoarece cazuse impreund cu omida. Ciupi se lovi 9i le$ina. gi a venit in fire cind cineva o stropi cu apd rece. Deschise ochii. Alaturi era doar omida. $i din lou o stropi cineva. Se uitd la stinga, la dreapta, dar nu zAri nimic. Deodate auzi glasul bucuros al Buburuzei: Treie$te, Ciupi a noastrd faiette!

varzd.

- Iti mulimesc

mult, dragul meu salvator, vorbi incet frunza de

Cine a turnat ape peste mine? - Nimeni privi Buburuza cu mirare spre furnicd. Ploud. Vai ce bine-mi pare cd ploui! E a9a de plecut! se bucuri frunza de va126. Mie nu-mi place! rdspme Ciupi. Noi, fuiaicile, ne int@rcem acasd car. Unde sA ma ascund aici de ploaie?

inainte de a incepe ploaia Si astupdm toate intrdrile aici pind trece ploaia
Ascunde-te sub mine.

ti ietirile din furnisa stai

le-a propus frunza de varzd.

l8

Aici e uscat. $i tu, Bubutuzo, poii

ne vom reintilNu, eu am sd zbor repede spre casa 9i dupi ploaie ' - rpil;i"H""I;i; b,iline riegre pe spinirei rosie' ti-$i deschise "i, ariDioarele.

''lda',"#"riir".
tmet. Ploaia

-i"i"u" rrunza, apoi l9Y9au- d: 91Ti1! Dar ";;:".;;"; in ;r"ti.- ei picaluri milrunte -ce iatd c6 se auzr u i;;iiJii"d ioale parlite se inieli.

sub frunzd $i privea cum cade

ploaia

La inceput cdzurti

ii-i iaca trunzei o favoare' se aqternea tot mai taPI;;,;;;;;;no cite.". ." lld.tatatd rupere de nori ln apropierea lui Ciupi aparurd nu se pi" ie in ce se largeau si se adinceau' deoarece ploaia -^ "r.ii".". ;'^i;;i;;;. ;;oou1Ju"teat"-t. de pemint pe care statea mica furnica *-.is.a $i se sparse $i ciupi ciizu. in mocirlS' ;'""tfi;;;;"-;pi. -'r*"i". dar pe l"".iJi"a ui""ga la varzd ta se se catrere pe tulpind'din loc'
oi.iour"
se adunase

varzA' Ce oloaie frumoash $i calda! exclamA bucuroasd frunza de

atita;oroi incit nu putea

sd se urneascd

bloaia nu inceta deloc. ^'i"ii.

"rloioe -#:#sifii Ni; Ji"ui"ia i"i"tt "l"iodatd acasa in padure!" se ineca' pentru a nu se J" tii.t"i" i" ti-p ce cduta ceva de care sa se agate

Ciupi o prinse u torent navalnic' "Aici' probabil' gindm

'-D;;;ta ;.i piutind drept spre ea un buqteair roqcovan o bucatd -Era acum ce gr6dind trent in cine d";;ft;p-.d-Ji" i. id deanul prin dreptul eigtie agatd de eleiFurnise ;;;;5;fi. cind busteanul irecu necunoscut dusi de puhoiul vijelJJia q-iiifi p"di piutea acum spre
lios si tulbure

CUM L-A FACUT FURNICA SA RIDA

PE BOBOCUL DE RATA

potoli. Vrejul de porumb pe care statea furnica se opri $i el. Puhoiul il dusese in mijlocul unui smirc mare care se formaploaie. se dupd Adia un vinticel racoros. Lul Ciupi ii era irig fiind udA din cap pinA-n picioare. lncepu sd sara $i sA alerge de la un capet Ia altul al vrejului.
se

ln sfirqit ploaia

ducea pe apA pina au ajuns Ia un mute uriaF. Dar muntele perea destul de ciudat era negru Si se mi$ca pulin. Dinspre el incepu sE se reverse u val-de cildurd. Furnica se pregdtise se inceapA urcugul cind simli deodatd adierea fierbinte. Se uita cu grija imprejur gi observi in apropiere doud gduri. De la un timp ie$ea din ele cu huruit Si fluierat un aer cald. DeEi inspAimintatd, Ciupi era aSa inghelate, incit hoteri si se incdlzeasci cu orice pret. Ajunse repede la uRa din geuri $i se viri acolo. lnduntru era umezeale Si batea mereu vintul: intr-o parte era cald, iar in alta rece. Furnica incepu sd caute unde sd se ascunda de vintul rece. Deo-data imprejur incepu sd se simtd un freamdt si imediat se abatu o adevArata furtuna asupra micii cdldtoare. Prinsd de boarea caldA de vint furnica zbure intr-o clipd din ascunzdtoare, trecu rapid pe deasupra apei $i cezu pe cararea udd lingi chiar smircul singuratic. DacA ar fi fost uscata cdrarea, furnica s-ar fi zdrobit. ASa insa ea alunecd pe burtd $i scapa cu viald. Nu apucA sd se dezmeticeasce Si se se curele de murddrie cind lingi ea se opri m ghem pufos, cu nigte picioruge scurte Fi rogii. El alergA spre apA, insd, zdrind fumica, rdmase incremenit. Peste tot e atita apa, iar ciudAlenia asta stA pe uscat gi se curAld de murdirie. Haide mai bine sd ne scildim ii propuse cel cu picioruro$ii. Se Nu-mi place sa me scald. $i a$a mi-e frig, raspunse furnica.

Vintul ii

sd-te arunc

in apd, fiindce nu pot sa suport pe cineva murdar. Incearcd numail Am sd te pigc de limbA incit o sd-tri mai treaca pofta de.a iupi pe cineva, strigd furnica Si se pregdti de lupti. - Mica, micii, dar bdl6u95l de pAdure Ciupi. sint b6.tiugd, ci furnica - Nu eu sint bobocul de rafd Mac 9i ghemulelul galben facu o Iar -

Atunci am

sd

fiu nevoit

sd te iau cu ciocul de mustAlile tale ude 9i

plecAciune respectuoasA 9i inclina capul pind la pdmint. Spune-mi, de unde ai apdrut aici? Eu trec in fiecare zi pe cardruia asta, dar nu te-am intilnit niciodata. Afi zburat din pddure pe o lrunze de artrar, am nimerit in gradina $i m-a prins ploaia, dupa aceea am plutit pe u bustean Si am ajuns la muntele acela, incepu sd povesteascd furnica,
Furnica ii arAtd smircul in mijlocul caruia se afla muntele. Mac, bAtind din aripioarele sale scurte, incepu sA hohoteasca a$a de tare, incit

-Unde e munlele

iista?

ochii de lacrimi. De ce rizi? intreba ofensaH Ciupi. Ah, nu mai pot! Ah, salvatri-ma, am si mor de ris nu se mai putea opri Mac. Ce mai munte tri-ai gdsit tu! Ha, ha, ha! l)ar - Ehe! oare nu e munte? smirc! strigA deodata ralusca. Grohiild, iegi din Muntele s-a mi$cat gi apoi a r5spuns: doreqte sa md vada? - Cine Grohdild, dacd vrei sA vezi pe cineva ciudat, care te-a confundat cu un mmte, iesi mai repede din smirc! Tu, Mac, esti ciudat. Desigur acel cineva este foarte inlelept pentru ca intr-adevdr sint mare ta un munte. Prive$te incoace.
se umezird

Grohdild se intoarse satisfacut pe cealalta parte, 9i'se umfla aproape sA plesneasca. Ii place purcelului sa se creada mare. Acum are sA le povesteasca tuturor cA el e un mmte, zise Mac. Dar tu cum ai nimerit pe cdrare? Ai

venit plutind?

Ce furtund? Groheild al nostru a strdnutat. Grohdilq! il strigA din qou rdlusca. Itri place chiar aga de mult sa stai tolanit in balte, incit nici nu simli cum i$i fac strainii de cap in nasul teu? Eh, Mac-Mac, nu mA derilja. Am visat o ghinde marei gustoasa de-li-era mai mare dragul. Tu etti ipce o r5trutcd micd ti necoapte. Nici nu gtii cit de mult ne place sA ne balAcim in smirc. Aici facem bdi de nd-

ritul purcelului. Iar acolo se porni o furtune...

Nu, am zburat. Am cautat sd md incdlzesc 9i, probabil, am nimerit

mol ca sA nu ne imbohavim. Astfel alungem cepu$ele 9i toata murddria de pe corpul nostru... explice Grohiile gi se-ndreptd somnoros spre smiic. O, iar a apdrut, se bucurA Ciupi. Se scuture Si s-a eliberat de mur-

ddrie. Relu$ca se ingrijord: S-a fecut tare cald. A$teapte-me putin pind am se mA scald Fi dupd aceea vom merge la ograda noastrd Am sA-tri fac cunoitinld cu surioarele mele, Lor, ca Si !ie, nu le place sd se scalde. $i se arunce in apA. Furnicuta cobori de pe cdrare, se agezd pe o frunzd latd de brusture 5i se l6sd in voia razelor blinde ale soarelui.

{t

#1

coco$ELUL MTNCINOS
De pe frunza de brusture pe care stAtea Ciupi vedea-toate intinderea smircului. Ralugca inota repede in jurul ei, se scuf,unda, macaia bucu,"uiJ. fu."i.i ut.brea cu aientie cm se bdlacea Mac $i nu conte"nea sb ;;;;;;um d" *est ghemuletr galben nu se ud6 si nu se ineacE ln cele din urmd rdJugca, sit-urindu-se de scdldat, ie;i pe carare' ff"i, ci"bit Nu cwva ai adormit pe frunza ta de brusture? - Ah, nu. Te-am urmirit cit de frumos inoli, rispunse furnica - in! Parca poli sa te scalzi ca lumea in snircul dsta mocirlos! Sd ma vezi intr-o apd maie! Pe un iaz, de exemplu, pind treci de la un mal la altul, te dor qi picioarele. Iar la mijloc e aga de adinc-incit.nu potri sa ajunspunea Mac cu insuflelire. Am inotat o singure datb gi pina ta iuird in iaz. IVIamei ii era tare teama ca md voi ineca Alerga tot timpul pe ies. ma1 9i striga si - Mu. -apropie de fruza de brusture $i privind in sus zise:

- Nu sint deloc udd - Ai stat atita in api ii nu te-ai udat? nu-i veni sd creada furnicii' - ADa nu-mi uda deloc penele care sint unse cu grdsime' - Ci"; ti le-a uns? Mama? se porni sa intrebe-cu mirile furnica' i . am uns Pe codila am o umf laturb mica .Dac'i o apds - Si"e"ii. .r.i"."i'up-L" picatura de grasime Cu griisimea asta imi ung fiecare
f

"" --Sa.i, pii.tu"a, drept pe spatele rece. Egti uda

Mi-e fric6.
Fi

meu 5i sd mergem la casa noastra'

pana.

StinJpe niarginea frunzei, furnica se uitA ii sbri pe spatele rAtruFtei' lit"iitttebd Mac intorcind spre furnicuti ciocul ro!u' - Stil Aici la tine e un loc cald 9i pliCut, rdspunse muuumitb Ciupi Da. - Atunci sa mergem. lnaifrte! striga rAtu9ca' -

Am

Ai

inleles?

intreles.

rff
-\ ./ .u ' .dr "tt ,i;;,r1*:

t\#"

t'_d

,E

.,/

;v

i:

:j

7- \
*
,
.t.
:i
!.i,

F,:,#
,/*o
S

'J, --\,q"{i : r;. *r! +"

r,,,:rii"r;..,

in ogradi furnica simti cA ameiegte de atita legdnare. Cum e acolo? o intrebe Mac oprindu-se sub o tufi de dalie. - Mai bine lasa-me repede pe pdmint fiindci simt cd se invirte totul in -jurul meu. ln
Erau

BAlAbdnindu-se dintr-o parte in alta, Mac lipdi pe cdrare. PinA

ajuse

Mac intinse ciocul. Ciupi apuca de el 9i intr-o clipe ajmse pe pAmint acest timp, din cerdac ieti o clo$c6 bitlate cu o multime de puiFori. ;i roscali 9i albi, Si pestriti, si negri. pe surioarele mele qi pe fraliorul Rdgugild, zise Mac. - Uite ei nu seamdnA deloc cu tine! strigd furnica. - Dar ca sint pui de gAina, iar eu sint rafuqcd! ii respunse mindPentru rii Mac ridicind ciocul. Ei ltiu doar sd alerge dupd mama lor $i sa scormoneasci in gunoi. Glogca a gasit un cardbut. Ploaia il ddduse jos de pe m viFin Mama iSi adud puii imprejur 9i incepu sa le povesteasca: gindac noi, gdinile, il mincem. Tineii minte pentru - Un asemenea viitor. Ins,i sA nu confundali cdrAbugul cu rdda$ca. Pe ea n-o puteti minca, iar puii e mai bine se nu se apropie de rdda$ca, se nu se intimple ce-

va

Iatd cd de carAbug se apropie in fugd coco$elul RdguSild. Il lovi tare cu ciocul o datd, de doud ori incit acesta i se infipse in spinare. Rdgugild se intoarse ti zise:

rdu.

- Nu e nimic, fiule. Ai sd mai cre$ti, ciocul ai -sd ispravesti repede cu cArdbu$ul. ti

ochiul: lmediat va fi veselie aici. Cocogelul isi infoie penele, se umfla Huhurihu! Hu-hu-ri-hu-u!
Auzind un asemenea sA se scuze: gori.

Au!

are sa

ti

se intAreasce gi

mare. $tiu sa si cint. Sint cel mai bun cintaret din toa$i acum -ograda. Ia sint prive$te cm cint! Auzindu-l pe Regu9ilA cum se.laudd, Mac ii zise furnicii fdcindu-i cu

ti

scoase cu efort un reguqit:

hiriit puiiorii izbucnirA in ris, Cocogelul incepu

Gittejul mi-e racit din cauza ploii. In schimb m vazut fioroasa radaFcd, m-am luptat cu ea si am invins-o. Daca vreau o arunc pe voi, puiVai, mamA, ascunde-ne, piui speriat cel mai mic dintre ei. Nu va temeli, copii. Riguqild ndscoceqte fel de fel, i$i li.ni$ti cloica-puiul. Ba nu nescocesc!

Bine. Daca nu niscoce$ti,-atunci poveste$te-ne cw sint coamele cardbu$ului Si cite sint. Sint foarte mari ti sint zece la numdr. Un corn ii crette pe coadd,

altul...

Destul, destul! il opri closca. Nu e frumos sA ne pAcalesti. Copii, dar unde e Mac al nostru? S-a.inecat. L-am vdzut chiar eu, zise Rdgugild. - Tu te-ai inecat, Regusile, spuse rilrigca iesind de sub tufd. - Micul nostru RAgu$ile a minlit $i de data asta! strigara in cor puiSorii lopdind in jurul coco$elului.

S*i
TRII CALAToRI bud inotatoare $i scufunddtoare, s-ar fi inecat! Acum totri puii'.de gAinA rideau de cocogel, Acesta stdtea in mijlocul lor, cu capul aplecat, gata sd izbucneasca in
ce ndscocire, sd spui cd rdtutca, o atit de

Auzi,

Ajunge! ii opri clogca observind scena. RAgutilA al nostru nu va mai mintri de acum inainte. $i acum, micutrii mei, am sA vA invat cum sa gdsili dupa ploaie griiunle, gize $i rime. Glogca strinse totri puigorii 9i-i duse in stradd. ln turte rdmdsesera posomoritul Rdgutili, rAtruqca Mac $i Ciupi. N-am nevoie de nici.un fel de grduntre Fi de nici-o rimS! Pot sd mi le -gdsesc Si singur, daca vreau, spuse jignit cocogelul. $i vdzind-o dintr-o datA pe Ciupi, o apucd cu ciocul lire sd stea pe ginduri, dar, lipind de durere, o scdpi. girdac rdu care inleapA! - Ce acum vei tti cA n-ai voie sa-l inhatri pe prietenul meu, spuse De, rbtu$cd apropiindu-se de coco$el. Mai bine sd ne gindim cum s-o ajutdm pe Iurnicb sd gasedsc,i pddured. Dar nu gtiu drumul pind acolo. Atunci, uite ce vom face, zise Mac. Tu, cocoselule, du-te la mama ta ti intreab-o cum sa gasim drumul care duce in pAdure. InsA du le mai incurca gi nu mai nAscoci nimica... Te vom a$tepta. in curte. Cocoqelul alergA sA prindd clogca din urma. In acest timp rdtutca se ascunse in umbra unei tufe de trandafir, iar furnica stetea linigtitd sub razele fierbintri ale soarelui care petrundeau printre frunzele florilor. Regutild nu intirzie prea mult. Se grebise.atita incit gifiia din greu. Ai aflat? in intreb5 cu nerdbdare Mac.

pl1 ns.

lul, tragindu-$i rdsuflarea. Este foarte, foarte departe. In pddure traiesc animale sdlbatice, cum e vulpea, 9i pdsdri fioroase, ca uliul. Drmul

Mama n-a fost niciodatA in padure, incepu sA povesteascd cocose-

pina acolo il cuosc oamenii, ciinii Fi berzele care au cuibul in stejarul cel bAtrin, Si ratele sdlbatice care zboard citeodata spre lac. Printe garni nu avem pe cineva care sd fi mers macar o datA in viata lor in padure. situatia, rosti ginditor Mac ai se apucA sA-$i curetre - Asta-i putem ajuta cu nimic, conchise Rdguqili. Rdmii sd ciocul. Nu te stai cu noi. Nu pot; se schimonosi furnica, A$teptali. Se pare ci am gAsit solutia, interyeni Mac. - Daca te pregdtegti sd mergi in vizitA la vulpe sau la uliu, poti face - fAra mine! asta Rdgufild fricos dupa cum se vede, observA rdtrugca, - A, nu, nu e Si fricos! DacA vreli sd 9titri, aflali cA sint cel mai curasint jos cocoFel din lume ti nu mi-e teamd de nimenil lauzi? Mai bine ascultd la ce m-am gindit. Vom pleca ime- Iar te diat spre iaz. $tiu drumul deoarece am fost de doud ori acolo. La iaz vom incerca sA gAsim rafele sdlbatice Si le vom intreba cum sd ajungem in padure. Poate vor zbura in direclia aceea $i atunci ar lua-o Si pe fur-

nici.

lui statea comod. Chiar nai comod fiindcA nu se mai legdna ca ratu$ca Si furnica putea sA contemple in voie imprejurimile.

A.i o minte grozava, Macl o liudi cocogelul. - Acum hai sd pornim la drum. - data asta Ciupi mergea cdlare pe RAguSiIa, Pe spinarea cocoFeluDe

LINGA IAZ Cirarea ii duse pe Ciupi, Mac ai Regu'iHline la iaz. Un vinticel plecut gonea un iir nesfir$it de valuri. EIe se loveau plescdind linistit de malul nisipos qi usor inclinat lasind in urmd bule gi spwA. Ce api multd e aici! Ti-e fricd sa te $i uitri, strigA cocogelul. Furnica sari din spinarea cocogelului, Unde sd ciutim aici ratele sdlbatice? intreb5 incet Ciupi. Nu vad

unde are capatul apa asta. Degeaba ceutem aici. Nu existd nimic, se strimba Rdgutila. - Nu exista, nu existd, il imit5 Mac. $tii doar sa scinceFti. Ratele salbatice trebuiesc cdutate in stulSri$. Dar unde e stufAri$ul dsta? intrebd furnica, - Trebuie sd mergem putrin de-a lugul malului gi-l vom observa. Sint nigte ierburi dese, foarte dese Si inalte, foarte inalte, care cresc
drept din apd. trece ele? - $i trebuie. Doar Stiu sa inot. Nu CAlatorii pornira de-a lungul malului. Nu dupi mult timp se oprirE.
putem

printre

Un prete de stuf apiru in apropierea cdrdrii. Tu, cocogelule, a$teapta-ne pe mal, iar eu $i Ciupi vom inota in cdutarea ratelor s.ilbatice. Regutild se ageze imediat sd se odihneasca in iarba, iar Mac puse furnica pe spinare ti siiri in apa. In stufari$ domneau intunericul si r6coarea. ln susul apei bdtea vintul, iar in jos nu se simlea nici un freamet, Mac s-a strecurat repede prin stufArit observiud imprejurimile. Furnica observa prima pe mama rald sAlbaticd $i pe neastimpAratele ratu$te rogcate. Mac, priye$te la stinga. Se pare ci acolo sint ratele selbatice, spuse Ciupi.

Mama rate ciugulea in stufdris iiniiF. RatruFG se invirtea aldturi' Mac inota cu in-drdzneala spre grupul de rale salbatice ti salutA:

- Bund ziua, rdspunse rala salbaticA. - Priviti, priviti; ce galben $i urit e, graira rdJuqtele salbatice' - Da, dir e politicos. Iar voi nici macar n-ati rAspuns la salutrrl sau' Sinteti ni$te copii necuviinciosi
.

Bmi

ziual

Ru5inatb, r.itruiiele au tacut si se ascunsera dupd mama lor' 'Mituqicd rati, spuneli-ne cum sa gdsim drumul spre pedure Furnica trebuia sd fi ajuns acasa gi nu gtie dnmul. Alia acum observi rala sdlbaticA mica furnici aflatd pe spinarea lui Mac. Vrei si-li ajuli prietena? Bravo. Pini la pidure e mult de mers' gtiu drumul pina icblo, insi pind nu-mi cresc copiii nu pot pleca de pe
de voi poate se ne arate altcineva drmul? intrebd Mac' cdzu pe ginduri, lnsd dupd citeva clipe rfsprnse: Din lacul acesta se revarsA u piriiai repede care curge $i prin cimpie;i prin padure. Daci furnica t1le sa inoate, poate se pornescii pe piriiag ia drum, Di nu peste mutt timp va sosi acasd. Multrumesc, mdtuqd rale, zise Mac ai se intoarse la-mal. Rdgugilii s-a bucurat grozav cind i-a zerit pe Mac ti pe Ciupi ieqind iaz.

Rata

ln afard

din stufdrit.

Am ciezut cd v-ati ratecit in hdtri$ul dsta Si ca nu ve vetri mai intoarce niciodatA. Fire$te c6 n-ati gisit nici-o rala selbatice ' Ba nu, am gdsit. lnsd nu poate zbura spre padure' Ciupi trehrrie sd se-ducd pe piriiagul care se revarse din iaz.

BARCUTA DIN FRUNZA DE PLOP

Furnica, rdlutca Si cocogelul merserA mult timp de,a lungul malului pini ajunseri la un dig pe care cregteau doua rinduri de plopi uriagi argintii. Frunzele copacilor fogneau in vint de parca ar fi spus ceva. Ce munte uria;l izbucni fascinat cocogelul privind digul. $i nu e nici-un piriu prin apropiere. V-a pacdlit rala sdlbaticd, ca sa nu-i bateli la cap pe ea. _ Taci, cocopelule, nu-ti mai ardta prostia. Nu te gindegti, nu te uili in jur gi trdncdneqti ce-ti vine pe limbd, incepu rdligca sd-l certe cu bun siml pe nerabdAtorul Rdgugild. Prive$te, pe cimpie se intinde un $ir de tufe. Poate pe acolo aleargA Si piriia$ul acela. O pornird pe dig. Dar iata ca ajunse pind la ei u zgomot. Trecind peste baraj, apa cddea apoi pe pietre ca un fir argintiu. Ea spSrgea o sumedenie de picAturi Si, ca o ploaie binefAcAtoare, impro$ca bolovanii de toate felurile. Picdturile pdreau in soare de culoarea aurului pur. Iatd Ei piriiaqul acela, glasui raiu$ca. Ei, degeaba am venit pini aici, se strimbe Rigugili. Nu ne neuqe- nimic.,. Fte - De ce? intreb5 Ciupi. Deoarece bArcufa noastra o sd se sfirime de pietrele astea cit ai clipi din ochi. gi Lu, furn ico, [e vei insa. far te gribegti, cocogelule. Ne vom da drumul in jos Si vom megteri barcuta acolo ude apa curge liniStita, chibzui reluflca. _ Ceva mai departe piriiagul se strecura cu adeverat incet printre tufele de arin_qi de salcie. Apa era foarte curate, iar la fund se zirea nisipul, Se vedea limpde cum pe fundu I apei se j ucau vioi i si vesel i i porcugb ri. ReguSild uitd deodatd ce prezisese mai inainte. Incepu sd se plimbe mindru pe.mal cercetind imprejurimile $i uitindu-se la neastimpdratii pe$tiFOrr.

Ajuge cu trinddveala, il opri Mac pe cocogel. A venit vremea se muncim, trebuie sd meSterim bdrcutra.

pin6 aici.

groasA argintie. Probabil cd a smuls-o

Dar din ce o vom face? Din frunza asta de plop, zise relugca Fi le arata pe mal o frunzd vintul dintr-u plop 9i a adus-o

S-a apucat gi Regu$ilA de treaba. In inceput au rupt doua ierburi lungi ca nigte paie, dupd care cocogelul ficu doud gduri mici cu ciocul lui puternic pe m6rginile frunzei. lndoird apoi marginile frunzei $i le prinserd cu paiele. Bdrcula u$oard gi foarte frumoasa era gata. Asta e tot. Tu, Ciupi, poli sA pleci la drum, ii spuse Mac intristate. Ii venea greu sa se despartd de furnicA. VE mullumesc, priel.eni. - SperAm ca atunci cind din intimplare vom nimeri in padurea ta, ai sd ne ajuii daca va fi nevoie, i se adresA Rdguiild. sA ve ajut! - Cu siguranta am luara apoi bdrcula cu aripile $i-i dAdurd drumul RAtrutca $i cocogelul cu grija in apd. Ciupi se a$ezd repede induntru, iar Mac impinse bdrcula in mijlocul piriiasului. Apa o lua Fi o tot duse...

PE FIRUL PIRIULUI

Barcuta din frunza de plop plutea lin leganate de unde Ciupi se uitd e"piiaruEca 9i cocogel, care rdmiseserd pe mal, pinA ce s-au pierdut in dep6rtare. Furnica rdmAsese singure' -Pfi;ii;; ruientul apei bdrcula nimeri intr-un umbrig des de tufe' loc eliberat de buruieni, unde p'itrundea soarele "i;;i;J.p.ii;ir-m apa era neagrd, dar la soare devmise deodata a1;i;ii;i;;:l";bris

bastra $i limpede Anlecindu-ie Desle marPinea bdrculei micu[a cdlAtoare se uita in de tot sii'observe viala din piriiag.Miculii porcu$ori ^oJ'tilia.* s,i-uit undeva Ei mersesera toat6 ziua in intimpinarea grab.u" ajungii "i iuriliil inotinOim[otriva curentu]ui Bibanii virgali urmAreau prada ascunzindu-se dupe pietre sau butuci. Deodatd apdrurd lingd bdrcufd porcugorii din frunte, iutri-Fi cu spinarile cenuqii-ilbastre. Ei inotau imprejur, cu solzii stralu,cind argintiu in soare. Cei din frunte erau foarte tineri ca 9i furnica Citiva s-au apropiat, mai mult de fr.unzd gi incepurd se loveascd cu boturile- in ea Creheau probabil cd era ceva de mincat. S-au convins inse cA bercuia nu se
poate minca.

ne din bhrcut6.9i, cind uiul dintre ei inota ceva mai aproape,

strigA: atingetri barca fiindcb va fi r6.u de voi! -" Nu-mi din frunte riserA zgomotos intre ei. Pe$ti$orii Ce nostime e! zicea unul.

Lui Ciupi

ii

era teamA ca pesti$orii aFtia interesanli sa n-o r6stoar-

- N-am vbzut niciodatA u asemenea tiEtar roFcovan, completd altul. mare, adauge al treilea Dacii ar fi mai aproape de noi, at - $i a$a de putea s5 gust din el.
34

du re...

Nu sint deloc lintrar, incepu

sA

explice furnica. Eu sint dintr-o pa-

Dar nu apucd sd le spund cine este fiindca deodate de sub bdrcula ii$ni cu iuleala fulgerului o aretare foarte lunga $i verzuie. PeStigorii se impraFtiare in toate partrile. Unul mai mititel sdrise atit de sus incit nimeri drept peste Ciupi in barca, gata-gata s-o ristoarne,
Furnica nu apUca sA se uite la aratarea aceea lungd qi verde si i se adresA pegtisorului care ajunsese pe fudul bArculei: Ce-a fost asta? -- Este dugmanul nostru cel mai inspaimintbtor Fi mai crud, rAspunse incgt peqti9orul, cascind larg botul, Este Stiuca-nesAlioasa. Are nitte dinti inlioretori. Ah, md sufoc, mor... Peitisorul sdri o dat6, de doud ori, de trei ori nimerind in fundul bArculei, DeodatA incepurA sA cadd incet pe fruzA o serie de solzi mici de pe spatele argintiu al peFti$orului. In ap6, vreau in ape, implora el. Ce minundiie! Acolo te alteapta ardtarea aia nesifioasd, iar aici e usca[, iinisle, cald. - Nu mai pot respira. Ap6... Pe$titorul incerca din nou sA sara din bdrcufi, dar puterile aproape il pArdsisere, Abia reugi sA mai migte de citeva ori din coadd $i se stinse. Avea botul larg ciscat Si nu mai putea respira. Se pare ci s-a hotArit intr-adevar si moard, se sperie Ciupi. Tre-

buie sa-l arunc imedial in ap5,

Degi era micd, furnica avea totuti putere. Il apuci repede pe pe$tiFor de trei ori mai mare decit ea cu mandibulele de coada lipicioasd $i incepu sa-l tirascA pentru a-l armca peste marginea inclinata a bercutrei. Aceasta se inclind qi apa abia pdtruse pe la margini. Ciupi era a$a de

reia fusese f5culd bdrcuti. Pelti$orul plutea firi puteri in apropiere, cu botul cAscat. Peste m timp incepu sA mi$te cu aripioarele Ei ru codiJa. Se intoarse incetiFor pe burtd tl, dupa m timp, fu purtat de curentul apei.
35

preocupatA cu pe$titorul incit nu observA ce se intimplase. __ Incd putln, ince o picAturS, se imbarbAta singura furnica, opintindu-se din rAsputeri. Coada pe$tiForului atirna deja deasupra arei, iar Ciupi il impingea mai departe. Bbrcuta s-a inclinat asa de tare, incit apa nAvAli peste margine. Pegtigorul sclipea dincolo de bord. Bdrcula se indrepta brusc. Furnica ajunse din cAdere in fundul berculei imprdgtiind stropi in toate pa4ile. se veite Ciupi. Ca ti rudele ei, se temea Ei nu-i plAcea ume- Of! zeala. Sdri repede din apa ti se atezd pe codiia frunzei cu ajutorul ce-

il intreba Ciupi. - Te simtri mai bine? bine, rdspuse pe$tiSorul. Da. Mi-e mult mai suflet ca m-ai solvat, Dar mie mi-e cam riru.

Ili

multumesc din

Dar nu te-ntrista. Te vom ajuta, spuse peitisorul cel mic gi se scufunda

- De ce? - A patrus apa in barcd Si nu-mi place. E uda ti rece. Ce caraghioasd eFtil Ce poate fi mai bu decit o apd rece gi curatd?

in adincrrri-

\-

-.#
\.,..
,-+,t{:

PESTE PRAGURI

Opintindu-se din rdsputeri Ciupi stdtea pe codita frunzei ti se uita cu ameraciune la apa care lucea rece dedesubt. Micuta furnicd nu putea sd c5letoreasca in lini;te mai departe. In bdrculd era umezeald. Pind la mal n-avea cum sa aiungd. Piriiasul devenea din ce in ce mai larg si mai adinc, iar apa inainta tot mai iute. Din depertare rdsuna un zgomot inAbu$it Furnica asculta cu atenlie, dar nu inJelese ce se petrecea. Observd numai cA bercula incepuse sa se Iegene tot mai tare gi plutea tot mai repede Treptat zgomotul misterios crescu din ce in ce mai mul[. BArcuIa se legina aga de puternic incit furnica trebui sa se lind din toate puierile cu cele gase picioru$e. Deodatd incepx sd se'invirtd intrun singur loc. Desi ii era teame de umezeala, Ciupi hotdri cA e mai bine sd coboare in fundul barcutei. Acolo incerca se se |ind de o margine ca sa n-o atinga apa, dar, deodatd, la un nou balans puternic al bArculei, fu stropiti din cap pinA-n picioare. Abia gdsi un loc uscat cind bircula se legani din nou. Apa pdtime Fi dintr-o margine Fi din cealaltd scildind-o iai pe biata furnici. De atita apd inghelase a$a de tare incit incepuse se-i tremure tot corpul 9i incepuse sa icneasca Iati insd cd bdrcula se indreptA $i porni iepede-repede inainte. Zgomotul misterios care cregtea din depertare se transformase intr-un ade-

vdrat urlet.

De groazd Ciupi ciuli urechile $i-ii acoperi ochii cu libulele... .Nu apuc du sa ajung Ia furnicarul nostru" se gindea ea. ln aceegi clipA de linge. bArcutrA ajunsera pind la ea nitte voci:

Unde e salvatoarea ta? Statea pe codita fruzei.

O fi cdzut in apa 9i s-o fi inecat. Poate or fi inghitrit-o Stiuca sau bibanul. Nu m.am ine-e-e-cat qi nimeni.nu m-a min-min-cat. Sint aici-aici, li - adresi din bercutd furnica inghelatd. se Auzili, trdieEte! recunoscu furnica vocea bucuroasd a pe$ti$oru_lui pe care il salvase nu demult. Vino-li in fire, prietend! Iniediai vor incepe pragurile, dar noi ili vom susline bArcuta ca sa nu se rAstoarne sau se se sfarime. Din cauza vuietului Ciupi abia auzea ce-ti spuneau pe$tii, impbrtrindu-se care sa susiind bdrcula in partea stingd, care in dreapta, cine sd mearge indin[e. Era uimite $i nu inlelegea comportarea pe$tigorilor care se temeau ingrozitor de m biban oarecare ce se aciuise undeva prin api, se aruncau spedali in toate pdrfile din cauza ttiucii, insd nu se iniricogau de pragurile astea enigmatice gi furioase. Cind se infurie pragurile se produce bubuitul acela prelung. De unde era sA gtie micuJa insectd ci lceste praguri sint nitte pietre obi$nuite stAvilite de un torent de apd. De aceea apa wia 9i spumega cind trecea peste aceasta stavile, iar pentru sprintenii pe$tigori nu era deloc u obstacol greu de trecut. Dintr-o date totul in jur incepu si se legene. Bdrcuta se indrepta . cdtre o piatrd uriage. Sub ea se zbdtea apa inspumatd. piatra cre$tea din ce in ce. Bdrcuta era gata-gata sA se izbeascd de acest obstacol ingrozitor, cind, deodata, se intoarse lin spre dreapta. Atinse abia cu virfui ud bo-

Trdieqti? ajunse pini la furnica intrebarea. Trdiesc! respuse cu indrdznealS Ciupi, fiindca $tiu bine ca atunci cind ili sar.in ajutor prieteni buni nici un prag nu este de neinvlns. timpul_drumuiui peste praguri pAtrusese in barcA mai mult5 apa. _ lnCiupi, desi Dar era udd gi inghilise destule apd, se linea tare. Se agdlise cu picioruiele din fata de marginea bercutei 9i, cind o atingea un val sau o piceturd mai mare de apa, i9i oprea respiratria. Tn sfirsiI lorentul se potoli. Apa curgea ldrgit Si tiniStiU de parcE s-ar fi odihnit dupe lupta disperatd cu pragurile. peFti$orii din fiunte trd_ geau rute barcula spre mal. Ciupi trecu repede pe uscat. Vd mulJumesc, le spuse ea pegtiForilor. - $i noi tti multumlm, rAspunserd pefti$orii intr-un glas. Dupd aceea pegtiiorii aplecare bArcuta gi scoaserd apa din ea. peste citeva clipe bdrcula uscata se lesa legAnatd de valuri linga mal. peqtiFo-

lovanul gi trecu pe lingd el.

3B

se atezd pe o frunza de rogoz legAnatA de un vinticel uFor. Se intinse sa se incalzeascd la soarele ca-

rii plecard inot hirjonindu-se, iar furnica

re stralucea sus de tot peste pddurea de dincolo de cimpie.

ARIPA FRINTA
Ciupi s-ar fi incAlzit mai mult pe malul piriiagului dacd n-ar fi observat cA soarele se lasase tot mai jos. Incepuse s6 se rAcoreascd. Dinspre tulipuri se intindeau pe pamint umbre lungi. Gata cu petrecerea! excla'mA furnica. IatA ce m-a prins inserarea pe- aici. attepta stipina, insd Ciupi se tot giDdi 9i hotdri sA nu se urce-n ea. Ce fricd am tras pine am trecut peste praguri. Mai bine am se .ajung in pAdure pe uscat. Nu mi-a rdmaJprea mulide mers se gindea cu voce tare Ciupi, Se uite pentru ultima oard la b&rcufd qi-6i adure aminte de bunii sdi prieteni Mac ti RAguFild. Ca sa nu se rAtAceasci, furnica porni de-a lungul piriia$ului, insa nu-i
Ea cobori de pe frunzd. Pe malul

jilav

era rdcoare. Bercuta

furnicii i$i

ret:- Din desii ajungeau pina la ea diferite sunete ae nefatruns. Ciupi s-a oprit gindindu-se ce se facd. $i, observind cd desiqui se termina ceva mai incolo, merse mai departe, Deodatd se auzi din fatd un biziit. Luate pe neagteptate furnica se opri, uitindu-se cu tedma in iur. Nu depdrte, sub Iloarei albastrb a unui clol)oiel de lunc,1, statea u calut verde gi cinta la o vioara neobiSnuita. Cilulul igi freca libuiele cu picioarele gi muzica rasma in intreaga
lunca.

plScea sil alerge pe mal deoarece afarb se fdcuselece. Ciupi se abdtu din drum uitindu-se din cind in cind la umbra intuecoas5 a tufigurilor care cretteau in apropietea torentului. La inceput celdtoarea aleiga sprinte_ nd, iar drumul era bun. Insi curind i se ivi in fald iarba inalt5 ca un pe-

nimeri drept pe floarea albastrd a clopotelului $i cAzu apoi pe pamint lingd Ciupi:Tu m-ai speriat? intrebe el zdrind furniCa.

ce bizii a'a de tare? Speriat, celutul sdri intr-o parte, De

Furnica se apropie incel de cblui $i-l intreba:

ffi, ' /:
-@4..
I

E.

-i \r "'i'.2''

'4*

;:..--\

' ';*+ti. 'f".,

pricepi la muica, mai - Nu bizii, cint! rispmse cdlutrul. Dacd nu te bine laci. Nu fii supdrat, te rog. Spue-mi ce sd aleg din buruienile astea afurisite? Am nevoie de ele in pddure. Nu Stiu nici-o pddure! $i nu-ti permit sA nume9ti lunca noastra minmata ,,buruiand afurisitd". Un violonist a$a mare ca mine n-are ce discuta cu una ca tine! spuse caluiul li sAri de acolo de abia-l mai zeri furnica. Ciupi rimase buimdcita Fi, uitindu-se imprejur, iFi ciuli urechile, nu mai auzi muzica de dinainte. In luncd se aSternuse lini$tea. Oftind, furnica fu nevoitd sd porneasca mai departe prin diferite soiuri de iarbd. Nu mersese prea mult, cind, pe deasupra capului, apAru pentru o clipA o umbra neagrd qi, deodatd, cizu Ia picioarele iurnicii o libelula mare. O rindunicA sprintena care zbura prin lunci dupd o insecta mArmta o atinsese din intimplare pe libelula Tremurdtoarea Fi-i frinse o aripioard strdvezie. Rdnita statea pe pAmint linge o rddicini de muEetel $i nu dddea nici-u semn de viate. putea oare vreodatA sd zboare - Sermana TremurAtoare! Va mai spre car? se tinguia mugelelul, Ce ochi mari are gi ce aripi frumoase! se - lntr-adevdr. Tremuratoarea are niste ochi mira furnica. Fiecare neobisnuiti. ochi al ei se compune din mai multe mii de ochiqori. Libelula vede totul in jur si vineaza bine... Dar furnici nu mdnincd? intrebd ingrozitd - Nu. Libelula 9i prietenele ei prind musculile, Ciupi. gize care ininsecte, - oammii Si animalele. Zboari zile intregi deasupra piriiagului treteapA murind din aripioare, adulmecA prada si acum a pdlit o asemenea nmorocire... Libelula o fi le$inat. $i mie cind am cizut de pe frunza de varzA $i m-am lovit tot a$a mi s-a intimplat. A venit insA ploaia, m-au stropit citeva picaturi $i mi-am revenit, povesti furnica intimplarea prin care
trecuse.

bizii

Scuzd-md, n-am aFa de tare?

vrut

sd te

sperii, Am vrut doar sd te-ntreb de

ce

Acum insd nu ploud, suspina muFetelul. a;a r5u... Ciupi sari repede pe pdmint, lua din piriiaF o picAtura de apa, o puse pe frunza $i stropi libelula neclintitd. Tremuletoarea incepu-se se mi$te Fi peste o secmdA. o vAzu alAturi pe furnice. AF vrea sa beau apa, gemu rdnita. Ciupi ii dddu ce mai ramesese. Libelula sorbi qi-i multumi cuviincioasa.

* Nu e chiar

cre$te..pe poteca - lti mullumesc, veche de IingA piria$. bunule mugelel."Api"upta_*a Tremuratoareo, - sd caut leacul pentru aripa ta, md duc ii .ir""6i"i"i""ti"pi.ii ru a--.

M-d simt mai bine, zise ea bucuroasA Fi incerce se zboare, dar nu reusi. Ma doare rare aripa. probabil ;;;;"ir;;; niciodata. "d nu $tia c* Ire" il"ltute. Ciuqi, desi "_*i rata ,-_ ca.se.a^uzl gtasul liniStit al mu$elelului. ursd :ij^" ^1b:.'],9 T,rqgrg -. Casiti in tuncii pAtlagina, rugal,i_o sE va d6 o picirturA de suc u_ Fi geti apoi.cu ea aripa rdnta a Treiruriitoarei. il;J;;;l;i;c - 9nde sa caul patlagina asta? intreba C;i - --" -'" imediar.

4r4:

PICAfURA DE SUC TAMADUITOR

Poteca din preajma piriiaSului abia putea fi zaritA din cauza ierburilor inalte crescute de-o parte Fi de alta. Furnica se opd Si incepu sii se
sd gaseascA pAtlagina Si s-o roage sA-i dea o picAturA de suc tamAduitor.

uite consternate imprejur, Ce amesbceturd crescuse! Insd ea trebuia

Deasupra furnicii zbura o musca mare, verde. Ei, musco! strigd Ciupi in urma ei. Spune-mi te rog cum sd gdsesc pAtlagina pe poteca asta. Ea poate sd ajute libelula ranitd. Musca se intoarse din drum. Nu trebuie sd ajutri pe nimeni! Mai ales pe libelula cea rea care gtie numai sa ne vineze. Pentru mine a ajuta pe cineva e un obicei urit, adeugd musca si-$i lua zborul. Cine $tie sa-mi arate unde e petlagina? se vdicarea cu glas tare Ciupi. - - Nu te mai agita. Am sd te ajut eu, rdzbdtu pini la furnicd un glas indbusit de sub pdmint. Cine etti? intrebd neliniEtitd furnica. Se uiti de jur imprejur, dar nu- vazu nimic. Deodate pdmintul se miScd Ia picioarele sale. Ciupi incremeni de spaime. Mai intii la suprafatra potecii crescu o movilitrA abia perceptibild ce se marea dupd fiecare secudd, pentru ca, in cele din urmd, sd aparA un botigor cenugiu-rogcat, Cine vrea sA gtie unde cre$te pitlagina? intreba boti$orul incovoindu-se in toate partile. Eu sint rima de ploaie, trdiesc in pimint ii numai cind ploud sau in noplile cu roui ies sa md plimb pe cdrale qi prin iarbe. Vreau sd te ajut. Petlagina cre$te chiar pe potegd. Petlagino, pdtlagino, m-a spuse Ciupi. - Mugelelul, zici? E o floaretrimis la tine mugetelul,Nu gdse$ti in - lunca o floare mai frumoase bune $i tAmAduitoare. toate ca el, grdi cu gl.as mAsurat patlagina. Ce-ti trebuie furnico de la mine?

pentru mine am nevoie. Rindmica a frint, fere sd vrea, aripa - Nu Tremurdtoarei. Inteleg. Nu e prea greu sd te ajut sd indreptdm rdul. Am sd-tri dau o picdturd de suc tdmeduitor. Sd ugi cu ea aripa renite Fi se va vindeca imediat. Ai luat vreun vas in care sd pui sucul? Nu miam gindiL... - Aqa e-ntotdeauna. Nimeni nu ia cu el vase. Sd cdutdm. Ei! TriJoiule!- Ne dai o frunzulitrA pentru suc? De ce sd nu vd dau dacd este pentru o.treabe folositoare, rispunse

trifoiul.

..- Pentru o treabA bund, pentru o treabA bui, i9i asigurd pitlagina vecinul. Peste un minut Ciupi a$ezase pe spate o boccelutA din frunza de trifoi. Ai grijd, furnicuto! Picdtura de suc temeduitor e grea. PoJi s-o

duci?

de puternici. - Pot. Sint destul Picetura mare de pailagine alunecd ugor pe boccelutre. Furnica se indoi din cauza greutblii. E grea? o intrebd pitlagina. Nu-i nimic, o duc eu...

Tremuretoarea

- N-ai se te prdpedeFti! auzi deodata libelula glasul cunoscut. Se uita in jur ti-o zeri pe Ciupi. Furnica indoitd de greutatea poverii apA-

Furnica probabil nu se va mai intoarce. Am

stdtea nu departe de mu$etel gi zicea

si mi

printre lacrimi:
prep6desc...

ru din desi$ul de iarbi din lucd. Puse apoi aldturi de renite bocceluta cu medicamentul. Ia acum o petald de pe floarea mea, inmoai-o in suc ai pune-o pe aripa frinte, o sfdtui mugelelul. In aceeasi clipd cizu lingd furnicd o petald albi. Ciuli o inmuie repede in suc si atinse cu ea aripa libelulei. Nu trecu mult timp gi libelula
exclamd:

piminl

Tremuratoarea fluturi
Se

Nu ma mai doare aripa! S-a si vindecat. bucuroasd aripile strdvezii 9i se indlti de la

roti deasupra mu$efelului o date, dupa Gre sa a$emt din nou.

Pot si zbor! se bucurd ea. - Acum tu, Tremuretoareo, trebuie s-o ajuti pe furnicd si ajungi acas5. Uite-te la soare.ln curind va ilispirea dup6 pddure. Grdbili-vd, prieteni.

Are dreptate mugelelul. A$eazd-te repede in spatele meu. Intr-o clipd ne vom indltra deasupr.i ierburilor, il zori libelula..

Ciupi se urcd in spatele Tremurdtoarei $i se aseze inlre aripiodre. - Tine-te zdravan! ii ordonb Tremurdtoarea. M,i tin.

. indltimi.

Repede-repede aripioarele se puserii in mircare $i libelula zbura spre

nu putea vedea nimic dedesubt. Totul se uea intr-o fi$ie compactA verde. Se apropiard repede de pedure. --Iata Si primii copaci. Tremuretoarea evitd cu indeminare trunchiu_

ii - ldmii senatos, mu$etelule! elestrigd Ciupi. Drum bun! ajunse pind la urarea. Libelula zburd pillin deasupra luncii, insd atit de tare, incit iurmca

rrte groase ale stejarilor, artarjlor $i mestecenilor fiir,i a_$i opri zborul. gtii drumul spre o - Opreqte-te pulin. furnicar? si intreb5 ea pe Ciupi, lasa-md md uit in jur. Libelula s-e opri in aer. Furnica privi cu atentie Si spuse:

Libelula porni din nou la drum. Se grAbea deoarece voia sA se intoar_ -. cd la piriia$ul din luncd inainte de a se intuneca. Am ajuns! strigd bucuroasii furnica zdrind in sfir$it artarul de un_ de-incepuse cdldtoria ei. tasa-ma pe copacul ista. Mai aepiiie i*i ga sesc singurd drumul. Libelula se asez5 pe o ramura, - Am obosit. Ma odihnesc o clipd ti ma intorc acasA, glAsui ea, re_ spirind greu. .- Trebuie sA md grabesc ti eu, fiindca soarele a asfinlit deja pe ju_ matate, zise Ciupi Si, luindu-qi ramtr bun de la libeluli, sari pe fa_
mint-

Zboard in

dirtrlia

soarelui.

, "- N-am avut grii.idelurnicd Ciupi. Ce_i yom spuneacum mamel sa_ rei se-ilngula ea gata sE izbumeasca in plins. poate s-a rAtdcit gis-o fi intors acasd in timp ce - Nu-va mai agitali! noi am
lor.
cdutat-o, incercau s-o liniqteascd micile

A_bia p{$ise pe cArarea ce ducea spre furnicar cind auzi vocea cut6 a.miitusii Tapa, invataloarea de la Ecoala frr;i;ii";. -* cunos_

f"rni.i p"-l""ajitour"u

Sint aici! strigb veselb Ciupi. . -Tapa se bucurd foarte tare, inse cdutd ^.MAtuFa Ciupi.

si nu

observe

gr

. - Pe unde-ai dispdrut toatd ziua neascultdtoarea? iorati, te-am cdutat. Te vom spune mamei tale.

Toli am fost ingri_

tenele mele, voi

prin ce peripelii extraordinare am trecut de-a lungul acestei zile.

S-o credem, copii?

MAtugd Tapa, iertali-ma. N-am sd mai md pierd niciodatd de priefi ascultatoare, iar miine am sd vd povestesc tuturor

- S-o credem! strigara toti drept raspuns. - Atunci sd ne grebim spre casd, fiindcA abia se mai zAre$te o bucatricd de soare la orlzont. In curind se va lasa noaptea.

Ciupi iqi ocupa locul ei in rind, ultimul. Furnicile o pornird in $ir spre casa lor.

CUPtrINS lecfie F buturuga zborul pe fr@a de ;,ar

Duel cu ardtdq verde Din nou la drum Noii prieteni ai lui Ciupi Lupta de pe fmza de vaud Cum La fdcut fumica sn ridi F nobocul de raf5
CocoFlul 3 6

I
11 15

18

20

mincinos

'23
Za

Trei calEtori

fruza de plop Pe finl piriului Peste pmguri Aripa frintd

Picdtura de suc tAmnduitor

trngA iaz BErcula din

30 32
34

3t
40

A4

Tttlul

dilid

onginale:

MAIIAM

I@MA ljwuG
Sbge.

kactor: hdu

ISN s{r-mF?
O rr.dncqe in riBbi lolfu

'%

D:-::i.Tryr r' '

-:-li:ilt
j;:l-.,,: ,i
Lei

::.

. 12

grl,

>)\

:!)5