Professional Documents
Culture Documents
an XI nr. 149
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
august 2011
Cazul Breban
Gabriel Andreescu
B\t\lia ierarhic\
Mircea Iorgulescu
2
NOTE INUTILE
TIMPUL
Agora
a[a cum se `nt`mpl\ `n fiecare an. ~n eseul s\u intitulat LEtat culturel, Marc Fumaroli ne avertizeaz\ `mpotriva acestui eveniment fals cultural, creat de puterea public\. Din 1981 [i `nfiin]area Ministerului Timpului Liber, s`ntem obliga]i s\ ne distr\m. La Fte de la Musique a devenit o norm\ [i aproape o s\rb\toare na]ional\. Va fi greu s\ sc\p\m de ea.
Vacan]\ `n Fran]a
S`nt incapabil s\ v\ spun c`nd este vacan]\ `n Fran]a. Din mai, cu ocazia podurilor de pe 1 [i 8, francezii `ncep deja s\ se simt\ `n vacan]\. Trebuia s\ m\ `nt`lnesc cu o cuno[tin]\ `n a treia s\pt\m`n\ din mai. Mi-a spus c\ e plecat\ [apte zile comme un avant gout des vacances. Spre 15 iunie, nici nu se mai pune problema unui RV. E prea t`rziu. Toat\ lumea se g`nde[te la plecare. Nu se mai `nt`mpl\ nimic p`n\ pe 1 septembrie.
Amuza]i-v\ cet\]eni!
O nou\ edi]ie a s\rb\torii Fte de la musique. Ca de obicei, Statul a decis `n locul nostru [i ne-a cerut s\ ne distr\m. Str\zile s`nt blocate, transporturile publice aglomerate, oamenii `n strad\, pentru a r\spunde cerin]elor Prin]ului. Cu excesele [i violen]a de rigoare,
august 2011
Agora
POLEMICI CORDIALE
TIMPUL
c\ci [tiin]a este o ,,`ncadrare a realit\]ii, iar metafizica o tr\ire a realit\]ii. {tiin]a pleac\ din afar\ `n\untru [i se bazeaz\ pe experimente, iar metafizica ac]ioneaz\ din\untru `n afar\ (Nae Ionescu, Curs de metafizic\, Bucure[ti, Humanitas, 1991, p. 53). ~n acest fel, metafizica este o `ncercare de cunoa[tere absolut\ a realit\]ii pornind, de la un act de tr\ire a realit\]ii, posibil prin scufundarea noastr\ `n realitate (ibid., p. 55). Faptul c\ esen]a realit\]ii nu este de ordin material, ci de ordin spiritual, crede Nae Ionescu, conduce la ideea c\ trebuie s\ existe anumite ,,forme generale ce exist\ `n chip real [i care organizeaz\ concretul (ibid., p. 93). ~n acest fel, cunoa[terea apare ca o fuziune a obiectului cu subiectul, exact la fel cum e cazul misticii. Avem aici o prim\ ,,r\d\cin\ a metafizicii, dup\ care cunoa[terea metafizic\ presupune o atitudine contemplativ\, ce conduce la sfin]enie, nu la Dumnezeu. Cea de-a doua este cea logic\, discursiv\, ce presupune o atitudine activ\, creatoare, panteist\ [i care, deci, conduce la Dumnezeu. Aceast\ cunoa[tere metafizic\ nemijlocit\, ce se bazeaz\ pe intui]ie [i presupune tr\irea realit\]ii este punctul de sosire al medita]iilor lui Nae Ionescu din cursul din 1928-1929. Care este valoarea acestor idei? Trebuie spus c\ `ncercarea de filosofare `n fa]a auditorilor (`ntr-un curs ]inut s`mb\ta seara, la care participau mai ales persoane din afara Universit\]ii) reprezint\ o medita]ie gratuit\, de slab\ calitatea intelectual\ [i f\r\ nici o valoare academic\ (nici prin compara]ie cu standardele acelor vremuri; vezi cursurile ]inute de P. P. Negulescu, C. R\dulescu-Motru, M. Florian etc.), cu idei vehiculate `n literatura de specialitate, dar pe care maestrul le m`nuia `n a[a fel `nc`t s\ par\ ale sale. De fapt nu erau ale sale, nu purtau marca individualit\]ii sale. Pretinsa sa filosofare nu era a[adar `n nici un fel a[a ceva. Nici una dintre ideile de mai sus (sau oricare alta din acest curs), nu `i apar]ine; mai degrab\ am spune c\ s`nt idei comune, prezente `n filosofia religiei ortodoxe (vezi lucr\rile de teologie dogmatic\ elaborate de St\niloaie, Lossky, Berdiaev etc.). Ideea formelor generale ce organizeaz\ concretul este una dintre ideile de baz\ ale lui Cassirer, din Filosofia formelor simbolice. ~n plus cursul abund\ `n contradic]ii, inexactit\]ii [i afirma]ii dubioase, ca s\ nu spunem penibile. De exemplu, nominalismul este considerat ,,cea mai ridicat\ obiec]ie care se poate ridica `mpotriva metafizici (ibid., p. 69), `n condi]iile `n care orice student [tie c\ e vorba de o pozi]ie metafizic\. Probabil c\ voia s\ spun\ c\ e o obiec]ie `n sensul c\ nominalismul sus]ine c\ universaliile s`nt nume, adic\ flatus vicis. Dar, vom constata c\ el face confuzie `ntre universalii [i lucruri: ,,Adic\, se spune de nominalismul clasic, lucrurile ar trebui s\ fie un fel de flatus vocis. Nu exist\ substan]e, nu exist\ esen]e, exist\ imagine [i materializare a imaginilor; adic\ nu exist\ realul (ibid., p. 69). Despre matematic\ se afirm\ c\ nu este o cuno[tin]\ pentru c\ nu d\ un temei explicativ: ,,matematica spune de pild\ c\ suma unghiurilor unui triunghi este egal\ cu dou\ unghiuri drepte, dar nu poate s\ spun\ de ce este egal\ cu dou\ unghiuri drepte [i nu, de pild\, cu 1820 (ibid., p. 71). Cele scrise despre judecata de predica]ie frizeaz\ absurdul: dac\ `n cursul VII afirm\ c\ scolastica (tomismul), urm\rind pe Aristotel, a redus orice judecat\ `ntr-o judecat\ de predica]ie, `n cursul VIII afirm\ c\ filosofia tomist\ a redus ,,orice judecat\ la o predi-
ca]ie existen]ial\, c\ci tomismul pretinde c\ orice judecat\ ,,se poate transforma `ntr-o judecat\ existen]ial\ de form\ predicativ\ (ibid., p. 76). Este greu de `n]eles cum un profesor de logic\ nu [tie deosebirea dintre o judecat\ de predica]ie (,,Socrate este `n]elept) [i o judecat\ existen]ial\ (,,Socrate exist\). Este greu de presupus chiar [i c\ a vrut s\ par\ profund amestec`nd cele dou\ feluri de judec\]i, `n condi]iile `n care orice student din anul I de la Filosofie [tie c\ exist\ patru feluri de judec\]i (de predica]ie, existen]iale, de identitate [i de incluziune), ce urmeaz\ cele patru sensuri ale lui ,,este. Desigur, se poate obiecta c\ avem de-a face cu un curs. Dar, `n nota l\muritoare a edi]iei din 1942, reluat\ de edi]ia din 1991, se arat\ c\ ,,nici de ast\ dat\ editorii nu au schimbat dec`t c`te un cuv`nt (care li s-a p\rut gre[it auzit de stenograf, stenograma nefiind rev\zut\ de autor) sau punctua]ia (ibid., p. 319). La paginile 290-291, se sus]ine c\ s-a demonstrat existen]a lumii exterioare, ,,nu la postularea, ci la formularea dovedit\, a existen]ei unei lumi din afar\. Iar `n cursul urm\tor, ce `ncepe la pagina 292, se afirm\ c\ ,,din postularea existen]ei unei lumi exterioare decurg `ns\ o mul]ime de consecin]e. S\ nu fi [tiut un profesor de logic\ [i metafizic\ c\ un postulat este un adev\r ce apare ca evident [i care nu are nevoie de demonstra]ie? O ultim\ exemplificare, c\ci a le spune pe toate ar `nsemna s\ scriem un text mult mai amplu, vizeaz\ rela]ia adev\rului cu realitatea. La pagina 293, se pune c\ o cuno[tin]\ este ,,ceva deosebit de realitatea de cunoscut [i deosebit `n acela[i timp de realitatea cunoc\toare. Vas\zic\, cuno[tin]a este un fenomen sau o existen]\ pentru sine (ibid., p. 293). Pentru ca pe pagina urm\toare s\ se spun\ c\ `ntre ,,adev\r [i realitate, `ns\, este o distan]\ enorm\. Am putea spune c\ nu exist\ aproape nici o leg\tur\ `ntre adev\r [i realitate (ibid., p. 294). Toate aceste afirma]ii, oricum ar fi luate [i interpretate, oric`t de binevoitor ar fi un cititor, dau `n mod serios ap\ la moar\ celor care au afirmat c\ Nae Ionescu a fost de fapt un impostor. Cursul din 1929-1930 este dedicat teoriei cuno[tin]ei metafizice, [i anume cunoa[terii mediate. Analiza celei de-a doua c\i a cunoa[terii metafizice `i prilejuie[te lui Nae Ionescu o medita]ie despre obiecte reale [i obiecte ideale, imagine, virtualitate [i actualitate, cauzalitate, constantele [tiin]ifice [i con-
stantele substan]iale, precum [i cu privire la realitatea lumii exterioare. De[i se voia o analiz\ a c\ii ra]ionale de cunoa[tere, analiza lui Nae Ionescu se dovede[te extrem de ira]ional\, adesea `n sens mai profund dec`t analiza primei c\i. Ideile s`nt disparate, lipse[te leg\tura dintre p\r]i, lipse[te firul central care s\ ]in\ `mpreun\ cele 14 teme ale cursului (de re]inut: au fost 14 din 28. Deci, la jum\tate din cursuri profesorul a lipsit). Mai mult, s`nt prezente o serie de idei din (sau care au leg\tur\ cu) teoria cunoa[terii mediate, cum ar fi: m`ntuirea ca o trecere de la actual la virtual; cauzalitatea simbolic\, prin care planul virtualului condi]ioneaz\ actualul etc. Din punct de vedere valoric, cursul dedicat cunoa[terii mediate este mult sub cel dedicat cunoa[terii imediate (explicabil, totu[i, dac\ ]inem seama de antipatia lui Nae Ionescu pentru logic\, ra]iune [i discursivitate). Ajungem acum la `ntrebarea fundamental\: dat\ fiind credin]a unora (de regul\, f\r\ studii de filosofie) `n existen]a unei [coli a lui Nae Ionescu, care s`nt leg\turile dintre aceste idei ale lui Nae Ionescu [i ideile elevilor? O prim\ mijire de rela]ie se constat\ cu Vulc\nescu. Accentul pus pe virtual, pe posibil (vezi Dimensiunea rom=neasc\ a existen]ei) pare s\ fie `n leg\tur\ cu unele afirma]ii ale lui Nae Ionescu din aceste cursuri. ~n rest, s`nt imense diferen]e, c\ci Vulc\nescu trateaz\ existen]a din perspectiva expresiilor rom=ne[ti, din perspectiva unei filosofii populare rom=ne[ti, utiliz`nd o metod\ lingvistic\ [i arheologic-textual\. ~n plus, metafizica sa nu se vars\ `n ortodoxism [i nici nu ajunge la na]ionalism ori xenofobie (a se vedea cele afirmate de Nae Ionescu despre Biserica apusean\). Rela]ia Nae Ionescu Noica este de opozi]ie evident\: stilul este diferit, sursele s`nt explicite la Noica, chiar dac\, este adev\rat, `n Devenirea `ntru fiin]\, nu exist\ note. Exist\ `ns\ men]ionarea autorilor de care se face vorbire. Dac\ s-ar face o compara]ie `ntre aceste cursuri de metafizic\ ale lui Nae Ionescu [i metafizica lui Noica (din Devenirea `ntru fiin]\), ar ar\ta o situa]ie extrem de dezechilibrat\: pe de o parte o vorb\rie pentru a impresiona cuconetul bucure[tean, pe de alt\ parte o metafizic\ de nivel european; pe de o parte o b`lb`ial\ neinteligibil\, pe de alt\ parte un discurs academic. Despre rela]iile cu Eliade ori cu al]i discipoli nu mai e cazul s\ amintim, c\ci, `n virtutea celor scrise mai sus, este evident c\ nu exist\ nici cel mai mic punct comun.
august 2011
TIMPUL
Agora
august 2011
Agora
lucruri nesatisf\c\toare dec`t cartea lui Goma, nu a putut fi publicat\ p`n\ acum `n str\in\tate, deoarece nimeni nu se ocup\ `n ]ar\ `n mod serios de aceast\ activitate. [] Mi-a f\cut impresia c\ prin [ederea lui `n RFG urm\re[te marcarea personalit\]ii sale scriitorice[ti [] A men]ionat c\ ar fi refuzat s\ dea un interviu solicitat de Europa liber\, ar\t`nd c\ `n acela[i mod a procedat c`nd a fost rugat s\ fie filmat de televiziunea vest-german\ `n locul standului rom=nesc retras de la t`rgul de carte. [] Rog s\ mi se comunice r\spunsul pe care urmeaz\ s\ `l dau. Am prelungit viza lui p`n\ la 1 noiembrie. C. Oancea.8
TIMPUL
furter Allgemeine Zeitung, radio Europa Liber\ [. a.). Prin amploarea publicit\]ii dat\ cazului Baltag, s-a urm\rit incitarea [i altor scriitori din ]ar\, pe care s\-i antreneze `ntr-o atitudine de protest fa]\ de tezele men]ionate. Ac]iunea elementelor legionare din r`ndul emigra]iei a suferit `ns\ un e[ec total, datorit\ frontului unit al scriitorilor care, nu numai c\ nu s-au l\sat antrena]i, dar [i-au manifestat indignarea fa]\ de activitatea ostil\ a lui Baltag. C`nd au constatat c\ ac]iunea lor este ratat\, legionarii din Occident, printre care Gh. Acrivu, Virgil Ierunca, Vasile Boldeanu, Leonid M\m\lig\ [i al]ii, cu acordul lui Baltag au hot\r`t revenirea lui `n ]ar\. [] Vom sublinia, `n cadrul versiunii, faptul c\ Baltag a acceptat s\ devin\ instrumental ac]iunii elementelor legionare, `n schimbul unor sume de bani [i altor avantaje ce i-au fost promise, precum [i c\ [i-a l\sat so]ia `n str\in\tate ca mijloc de leg\tur\ [i de presiune, `n eventualitatea c`nd `n ]ar\ ar fi descoperite inten]iile sale. Apreciem c\ versiunea men]ionat\ mai sus va avea audien]\ `n r`ndul scriitorilor [i se va putea realiza efectul scontat, `n care sens ne baz\m pe urm\toarele elemente mai importante [etc. ] ~n lansarea versiunii vom folosi surse ale organelor de securitate, a c\ror instruire se va face f\r\ a rezulta c\ este o ac]iune a noastr\. Cu ajutorul lor vom ac]iona progresiv, de a[a manier\ ca versiunea s\ ajung\ `n acele cercuri care manifest\ aversiune fa]\ de Baltag [i astfel s\ fie transmis\ [i altora.9 Iat\ o poveste de film socialist din anii 50, ale c\rei lips\ de realism [i obsesie propagandistic\ ar merita ele `nsele un premiu de stupiditate. Totu[i, Securitatea are grij\ s\ lase deschis\ o supap\: Mai lu\m `n considera]ie faptul c\ unii scriitori din ]ar\, `ncearc\ s\-[i explice neluarea unor m\suri `mpotriva lui Baltag, prin aceea c\ r\m`nerea sa `n str\in\tate ar fi fost determinat\ de `ndeplinirea unor sarcini speciale. Compromiterea `n acest caz `nt`lne[te versiunea lansat\ pentru exil [i pentru institu]iile occidentale, c\ Baltag este agent al organelor de securitate rom=ne. Iat\ [i care s`nt urm\toarele c\i mai importante de ac]iune: ~nainte de plecarea sa `n str\in\tate [i `n momentul `n care va deveni evident\ vom organiza anumite momente operative care s\ `nt\reasc\ suspiciunea persoanelor din ]ar\ men]ionate mai sus. Scont\m ca ideea s\ fie preluat\ [i devenind un zvon, s\ parvin\ `n str\in\tate pe canalele normale (cercuri diplomatice, ziari[ti, turi[ti etc.) [] Vom selecta dintre cet\]enii rom=ni, care vor c\l\tori `n Occident, persoane ce `n mod normal vor intra `n contact cu v`rfurile emigra]iei reac]ionare [i vom face s\ cunoasc\ din ]ar\ versiunea noastr\. Cunosc`nd c\ mul]i dintre ace[tia s`nt chestiona]i de elemente din emigra]ie, inclusiv func]ionari de la Europa Liber\, asupra evenimentelor de culise cele mai importante din ]ar\, scont\m ca `n acest fel s\ se cunoasc\ ideea propus\ de sus. [] S\ ac]ion\m ca versiunea s\ ajung\ la cuno[tin]a organelor de contrainforma]ii din Fran]a [i RF a Germaniei [sic!]. ~n acest sens, vom proceda astfel `nc`t ideea s\ fie aflat\ de unele persoane din ]ar\ [i str\in\tate, despre care se [tie c\ au leg\turi cu organele respective. Pentru a confirma informa]iile care le parvin pe aceste c\i, ne vom interpune `n coresponden]a normal\ dintre o persoan\ din ]ar\ [i Baltag, pe timpul c`t se va afla `n str\in\tate. ~n coresponden]\ vom introduce, cu scris secret, instruc]iuni [i sarcini care ar fi destinate lui Baltag ca agent al organelor noastre. Prevedem c\ pe baza suspiciunilor create pe c\ile de mai sus, organele de contrainforma]ii citate, vor intercepta scrisul nostru secret, confirm`ndu-[i astfel autenticitatea versiunii. [] ~n situa]ia c`nd, plec`nd `n str\in\tate, Baltag va continua s\ `ntreprind\ ac]iuni care afecteaz\ interesele ]\rii noastre, propunem s\ i se retrag\ cet\]enia rom=n\, conform art. 18 al. 2 lit. a din Legea 24. Planul de m\suri continu\ cu ordinul de a pune mijloace T.O. `n cele trei puncte unde locuia `n ]ar\, introducerea filajului permanent [i: 2 Pentru lansarea versiunii de compromitere `n ]ar\ a lui Baltag: a/ Selec]ionarea informatorilor [i persoanelor de `ncredere care s\ poat\ face cunoscut\ aceast\ versiune `n nucleul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Ne vom folosi de aportul lui Artur. B.2, Barbu, directorul Fondului Literar [i alte persoane. b/ Identificarea cercului de femei apropiate lui Baltag, c\rora le vom plasa versiunea de compromitere pe care o vor difuza cu mult\ facilitate `n mediul scriitoricesc. c/ Expedierea unor anonime pe adresa unor scriitori care [i-au manifestat aversiunea fa]\ de Baltag, f\c`ndu-le cunoscute aspectele pe care ne fundament\m versiunea de compromitere (pentru ad`ncirea versiunii). d/ ~n lipsa obiectivului de la Casa de Crea]ie vom organiza trimiterea unui str\in leg\tura superioar\ a lui Baltag, care s\ consolideze suspiciunea c\ acesta este instrumentul legionarilor `n exterior sau `n slujba unor servicii de informa]ii. [] f/ Unor membri ai familiei so]iei lui Baltag vom face s\ le parvin\ aspecte ur`te din comportamentul lui Baltag, influen]`ndu-i totodat\ s\ difuzeze aceasta `n mediul scriitorilor. [] g/ Identificarea tuturor leg\turilor de natur\ intim\ ale lui Baltag [] `n scopul `n[tiin]\rii unuia dintre so]ii acestora pentru a-i surprinde la un moment dat, inten]ion`nd ca [i `n acest fel s\ se contribuie la compromiterea lui `n r`ndul scriitorilor. h/ Cunosc`nd adversit\]ile dintre Baltag [i Eugen Barbu vom stimula aceste adversit\]i, furniz`ndu-i ultimului pe cale acoperit\, date compromi]\toare despre Baltag, date pe care Eugen Barbu le-ar putea folosi `ntr-o ac]iune de def\imare a acestuia `n fa]a scriitorilor. 3/ Pentru compromiterea lui Baltag fa]\ de cercurile interesate din str\in\tate: a/ Selec]ionarea informatorilor [i persoanelor de `ncredere din r`ndul scriitorilor [care s\ influen]eze pe cei ce pleac\ `n Fran]a [i RFG] s\ difuzeze versiunea celor viza]i de noi c\ Baltag este informatorul organelor de securitate. b/ Pe calea unor scrisori expediate dintr-o alt\ ]ar\ de unii binevoitori s\ transmitem organelor de poli]ie din cele dou\ ]\ri suspiciunea c\ Baltag ar fi informator al securit\]ii rom=ne. c/ Prin so]ia lui Busuioc, aflat actualmente `n RFG [i rela]ii cu cercurile legionare s\ transmitem [i acestora aceast\ suspiciune care ar circula `n ]ar\ []. Ac]iunile descrise aveau ca termen data de 20 mai 1972. Se ac]iona deosebit de rapid. Am s\rit peste c`teva pasaje cu accentuat caracter privat, dar nu `n totalitate, c\ci trebuie ridicat v\lul de pe acest tip de metode ale Securit\]ii. Implicarea femeilor `n controlul b\rba]ilor urm\ri]i nu e deloc excep]ional\, dar `n cazul Breban are o pondere aparte. ~ntr-un alt punct se prevedere implicarea cercurilor de femei apropiate vie]ii literare care, `n mod obi[nuit constituie sursa diferitelor zvonuri [i cancanuri cu privire la intimit\]ile unor scriitori. Inten]ion\m s\ folosim aceast\ cale pentru a u[ura transmiterea versiunii `n cercurile cele mai largi. Dosarele din fondul informativ pe numele lui Baltag confirm\ punerea imediat\ `n aplicare a planului de compromitere a scriitorului.
1 Nicolae Manolescu, Cum ne asum\m trecutul, Rom=nia literar\ nr. 16, 2011. 2 Nicolae Manolescu, Cum ne asum\m prezentul, Rom=nia literar\ nr. 18, 2011. 3 http://www.adevarul.ro/nicolae_manolescu_-_comentarii/O_moda_periculoasa_7_476422355.html 4 Telegrama trimis\ acas\ din R.F. Germania, la 10 februarie 1971, de Ambasada rom=n\, care anun]a preg\tirea (totu[i neverificat\), de c\tre Breban, a unei suite de de articole calomnioase la adresa statului nostru pentru revista vest-german\ Der Spiegel, cu afirma]ii precum cea evocat\ (Arhiva CNSAS, Dosar SIE 8680, f. 78). 5 http://voxpublica.realitatea.net/popcult/axioma-breban-pai-ce-te-miri-ca-te-scuipa-in-cap-politicianulcomunist-sau-capitalist-pai-daca-te-vede-ca-esti-gilmaca-nu-te-misti-12033.html. 6 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, f. 9. {i cit\rile anterioare s`nt luate din Dosarul SIE nr. 8680. 7 Consilul Securit\]ii Statului, UM 0755/D, Nr. 123/ 0025262 din 28.12.1971 (Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, f. 126). 8 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, ff. 3-7. 9 Plan de m\suri `n cazul Baltag, Ministerul de Interne, Consiliul Securit\]ii Statului, Nr. 100/00133169, din 10-11 mai 1972 (Arhiva CNSAS, Dosar fond I 187868, ff. 1-12).
5
BURSA C|R}ILOR Alexandru Petria, Deania neagr\, Herg Benet Publishers, Bucure[ti, 2011, 160 p. Pe la `nceputul prim\verii, am primit de la editur\ sau de la autor? manuscrisul electronic al acestei excelente c\r]i de povestiri pentru a scrie c`teva cuvinte pentru cea de-a patra copert\. Pentru o asemenea opera]iune, nu e neap\rat nevoie s\ cite[ti cartea `n `ntregime, e suficient s\ [tii ceva despre autor [i s\ r\sfoie[ti pu]in volumul. ~ns\, cum s`nt un ins ceva mai disciplinat am `nceput cuminte cu lectura primei pagini din Prima z\pad\, cea dint`i povestire a volumului. {i cartea m-a prins imediat `n capcana sa, a[a c\ am citit-o dintr-o bucat\, apoi am recitit-o imediat `ntr-un ritm ceva mai normal, iar la sf`r[itul celei de-a doua lecturi, tot am r\mas sur ma soif, cum ar spune fran]uzul aflat `n aceea[i situa]ie. Sincer s\ fiu, mi-ar fi pl\cut s\ fie m\car de dou\-trei ori mai voluminoas\. Prin ce ma cucerit cartea lui Alexandru Petria? Prin micile sale pove[ti atroce, ginga[e altele sau ginga[-atroce cele mai multe, c`teodat\ chiar crude [i insolite, de[i nu neap\rat `n maniera lui Villiers de lIsleAdam. M-a mai cucerit prin caracterele schi]ate `n dou\-trei pagini, prin calit\]ile stilului perfect adaptate de autor explor\rii micilor spa]ii ce fac teritoriul s\u de lupt\. ~n prezentarea aceea de pe copert\ spuneam c\ nu m\ `ndoiesc c\ voi deschide adesea aceast\ caset\ cu bijuterii, pentru a revedea un inel, o agraf\, un colier. Iat\, am deschis-o `nc\ de cel pu]in dou\ ori o dat\ `n vederea particip\rii la lansarea acesteia la T`rgul de carte Bookfest, a doua oar\ acum, pentru a formula aceste sumare, `ns\ foarte sincere nota]ii de apreciere. ~ntre timp, am avut prilejul s\ citesc [i Zilele mele cu Renata, un scurt, `ns\ dens, ca s\ spun a[a!, roman erotic, ap\rut acum c`]iva ani. E clar, Alexandru Petria este un prozator pe care, la nevoie, va trebui s\-l [i biciuim ca s\-[i scrie c\r]ile urm\toare. Felicit\ri editurii c\ s-a str\duit s\ ni-l aduc\ la lumin\! (Liviu Antonesei)
august 2011
TIMPUL
Labirint
de inspira]ie str\in\, prin lexicul `nc\rcat cu neologisme [i prin grafia exclusiv cu litere latine (ceea ce era o noutate la momentul respectiv), dep\[ea capacitatea de `n]elegere a micului [colar, fiind aproape incompatibil\ cu nevoile v`rstei [colare mici de la acea vreme. Cartea [] nu era rupt\ din via]a [i din sufletul poporului nostru, pe care, tocmai de aceea, nici nu le va fi putut influen]a `ndeajuns este concluzia lui Onisifor Ghibu, care arat\, prin aceasta, c\ pot exista eforturi l\udabile sortite s\ r\m`n\ `ns\ `n van
trebuie s\ se [tie c\ elevii s-au pl`ns nu at`t de prezen]a camerelor am v\zut c\ elevii preg\ti]i [i cu prezen]\ de spirit chiar le-au ignorat , c`t mai ales de atitudinea unora dintre profesorii supraveghetori care, din teama de a nu gre[i, au uitat c\ scrisul `n sine este un act intim [i, `n loc de supraveghere discret\, au deraiat `n bruierea elevilor [i a[a presa]i de cronometru. Ad\ug`nd la acestea [i cele c`teva intr\ri ale comisiei, pentru verificarea subiectelor, pentru semnarea foilor de examen [i nu o dat\! pentru verificarea func]ion\rii camerelor, avem, iat\, c`teva elemente de bruiaj pe care ar fi de dorit ca, `n viitor, s\ nu le mai sc\p\m din calcul. Ideea de a nu se (mai) fura startul `n via]\ nu este una rea! N-ar fi fost rea nici ideea camerelor de luat vederi, dac\ dotarea [colilor cu aceast\ aparatur\ ar fi fost g`ndit\ din timp, dac\ ar fi fost unitar distribuite, dac\ profesorii [i elevii ar fi fost preg\ti]i `n prealabil pentru aceast\ schimbare. S-a spus, nu o dat\, c\ notele cele mai mari au fost ob]inute `n jude]ele `n care nu au fost instalate camere de luat vederi5, iar pe marginea acestor rezultate s-au construit tot felul de specula]ii. Dac\ media promovabilit\]ii pe ]ar\ este undeva la 45%, iar promovabilitatea a fost `n jude]ul Suceava, spre exemplu de 65,03%, de ce am interpreta c\, `n mod neap\rat, elevii suceveni au copiat [i n-am `n]elege c\, `n Suceava, cel pu]in doi factori de stres n-au func]ionat: stresul profesorilor supraveghetori [i bruiajul celor `ns\rcina]i s\ verifice func]ionarea camerelor?!
seori [i cu mare seriozitate asupra problemelor [colii. Prima: ~ntr-un interviul cu Ministrul Educa]iei, Dl Cristian Tudor Popescu lansa o provocare vizavi de programele [colare g`ndite pe dubletul uman-real, aduc`nd `n discu]ie o prevedere a programei de limba [i literatura rom=n\ pentru elevii de la profilul real, care se g\sesc nevoi]i s\ fac analiza literar\ a unui text, c`t\ vreme, la polul opus, elevii de la uman nu s`nt obliga]i s\ sus]in\ un examen la matematic\6. ~ntr-un articol separat, dup\ un comentariu succint al subiectelor de bacalaureat la disciplina limba [i literatura rom=n\, editorialistul de la G`ndul lanseaz\ explicit aceast\ provocare, `ntreb`nd: dac\ la profilul uman nu se cere matematica, nu ar fi simetric corect ca la profilul real s\ se cear\ doar limba, nu [i literatura rom=n\?7. Ba da. Se poate. Dac\ ]inem cont de c`teva lucruri foarte importante. Este nevoie ca un absolvent de profil real s\ poat\ rezuma un text? R\spundem. Este nevoie. Este nevoie ca absolventul de profil real s\ poat\ caracteriza un personaj? Credem c\ este nevoie, pentru c\, `n caracterizarea unui personaj, fie el dintr-o oper\ literar\ sau nu, este inclus un fapt de via]\. Este nevoie ca un absolvent de profil real s\ fac\ distinc]ia `ntre viziunea unui autor de roman [i viziunea unui regizor? {i spunem acest lucru av`nd `n minte doar un exemplu, anume romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, `nt`ia noapte de r\zboi, regizat de Sergiu Nicolaescu, `n anul 19798, dup\ un scenariu inspirat din romanul omonim ap\rut `n anul 1930. ~n plus, dac\ am arunca o privire asupra statisticilor, cu siguran]\ am descoperi c\ num\rul absolven]ilor de real care se `ndreapt\ spre facult\]i cu profil uman este considerabil mai mare dec`t cel al umani[tilor care merg spre real. Ideea `n sine, cum spuneam, nu este rea. Dar trebuie s\ vedem [i cum anume o putem pune `n aplicare, ca nu cumva, din dorin]a de a face bine, s\ nimerim exact contrariul. A doua: Imediat dup\ afi[area rezultatelor la examenul de titularizare, `ntr-o emisiune televizat\, Dl Cristian Tudor Popescu, exprim`ndu-[i, pe bun\ dreptate, indignarea, ar fi spus, la adresa profesorilor c\ ace[ti domni ar merita ni[te palme, nu s`nt suficiente notele pe care le-au luat. Cum n-am v\zut emisiunea cu pricina [i am preluat informa]ia din presa on-line9, trecem peste aceast\ formulare [i o punem pe seama sup\r\rii de moment, pe care o `n]elegem `ntrutotul, c`t\ vreme una din principalele noastre preocup\ri este ortografia, asociat\ cu dictarea10. Re]inem `ns\ din articolul citat o posibil\ solu]ie sugerat\ de jurnalistul sup\rat: Solu]ia ar fi s\ se recurg\ la profesorii pensionari. Nici aceasta n-ar fi o idee tocmai rea, dac\ n-ar trebui s\ ]inem cont de faptul c\ nici elevii nu mai s`nt elevii care am fost noi [i nici profesorii de alt\dat\ nu mai pot st\p`ni corespunz\tor realit\]ile [colii de azi. S`ntem pe deplin con[tien]i c\ [coala rom=neasc\ a avut `ntotdeauna profesori de mare valoare. C`nd lans\m `ns\ astfel de sugestii cu un caracter at`t de general, un minim discern\m`nt ne oblig\ s\ ne `ntreb\m ce probabilitate exist\ s\-i aducem `napoi la catedr\ pe cei cu adev\rat valoro[i. Pentru c\ exist\ posibilitatea s\ nimerim persoane cu studii liceale f\cute dup\ programele [colare emise `ntre anii 1950-1954, de exemplu, ajunse la maturitate didactic\ `ntre anii 19851990. Arunc`nd o privire asupra programelor [colare din acele vremi, constat\m c\ firul ro[u al finalit\]ilor maternei, de exemplu, `l constituie a[a cum arat\ Alina Pamfil, specialist `n probleme de didactica limbii rom=ne la UBB formarea omului dezvoltat multilateral, a omului nou, `narmat cu o concep]ie marxist leninist\ despre lume [i cu
www.timpul.ro
august 2011
Labirint
valorile moralei comuniste11. Iat\ cum suna, `n formularea obiectivelor, acest lucru: educarea tineretului `n spirit comunist [`narmarea lui cu o concep]ie marxist-leninist\ despre lume [i cu valorile moralei comuniste] (sic!), [i formarea unor oameni dezvolta]i multilateral, adev\ra]i constructori ai socialismului `n Patria noastr\ (Programele din 1950- 1954) [i asimilarea sistemului de criterii [i valori specific omului nou, cu con[tiin]\ `naintat\ despre lume [i via]\ [i cu o conduit\ `n consens cu etica [i echitatea socialist\, cu umanismul revolu]ionar (Programele dintre anii 1985-1990)12. Merg`nd mai departe la con]inuturile programelor din anii 50, ob]inem o imagine absolut dezolant\ pentru cititorul zilelor noastre, prin teme ca Denun]area cinismului exploatatorilor de c\tre I. L. Caragiale, A. Toma, c`nt\re] al marilor realiz\ri din patria noastr\ (C`ntare pentru Republica Popular\ Rom=n\), dragostea [i recuno[tin]a fa]\ de Uniunea Sovietic\ (Moscov\, tu, luminoas\!) etc. etc. {i mai departe, extragem c`teva con]inuturi din programa [colar\ de Limba [i literatura rom=n\ de clasa a XII-a, emis\ `n anul 1982: Literatura rom=n\ de dup\ revolu]ia de eliberare social\ [i na]ional\; Tendin]e dominante: umanismul socialist, caracterul revolu]ionar, continuitate [i modernitate. [] Concep]ia PCR a tovar\[ului Nicolae Ceau[escu, secretar general al PCR, privind responsabilitatea culturii, artei, literaturii, pentru crearea unor opere valoroase, av`nd la baz\ concep]ia materialist-dialectic\ [i istoric\ despre lume [i societate; Concep]ia filozofic\ umanist\ a partidului nostru, necesitatea cre\rii unor opere nepieritoare prin con]inut [i valoare artistic\ [i care s\ contribuie la formarea omului nou cu o con[tiin]\ `naintat\, socialist\. [] Contribu]ia specific\ a literaturii la educarea materialist-[tiin]ific\ [i umanist-revolu]ionar\, patriotic\, a maselor, la educarea moral-spiritual\ a acestora.13 Iat\ a[adar, alt\ inten]ie bun\ sortit\ e[ecului, dac\ fie nu cunoa[tem toate datele problemei, fie le ignor\m. Readucerea la catedr\ a profesorilor pensionari `n zilele noastre presupune `n prealabil un amplu program de formare a lor la nivel na]ional. ~ntrebarea fireasc\ [i urm\toare ar fi: se justific\ un astfel de program? N-ar fi mai bine s\ urm\m programele de formare ini]ial\ [i formare continu\ deja `ncepute, ax`ndu-ne cu [i mai mare interes pe problemele deja diagnosticate `n r`ndurile aspiran]ilor la catedr\? Pentru c\ aici discut\m, totu[i, de un corp profesoral t`n\r, mult mai flexibil, capabil s\ se adapteze cu mai mare u[urin]\ nevoilor [colii actuale rom=ne[ti. N-ar fi mai bine s\-i motiv\m pe tineri s\ ajung\ titulari?
* Toate link-urile prezente `n notele acestui articol au fost accesate ultima dat\ la 5 august 2011. De asemenea, pentru istoricul literaturii didactice rom=ne[ti privind disciplina [colar\ Limba [i literatura rom=n\, al\turi de lucr\rile lui Onisifor Ghibu [i Alina Pamfil, Ioana T\m\ian, se cuvine men]ionat\ lucrarea Mihaelei Secrieru, Bibliografie signaletic\ de didactica limbii [i a literaturii rom=ne, vol. I, Sistematizare dup\ criteriile cronologic [i alfabetic. Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2007. 2 Din Prefacia la Carte de lectura romansca pentru sclele romane primarie, `ntocmita de Visarion Romanu, Redactorul Amicului {clei. Partea I pentru clasele de midilocu. Sibiiu. Tipariulu [i provedietura lui S. Filtsch, 1862 (154 pag.). Pre]iulu legat\ 50 a. Apud Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice rom=ne[ti. Edi]ie `ngrijit\ de Octav P\un. Tabel cronologic, studiu introductiv, note [i comentarii: V. Popeang\. Editura didactic\ [i pedagogic\, Bucure[ti, 1975, p. 195. 3 Onisifor Ghibu, Lucr. cit., pp. 195 sqq. Pedagogul clujean probeaz\ cu exemple de genul: la istorie, `nt`lnim doar pe `mp\r\teasa Maria Tereza, iar la geografie `mp\r\]ia Austriei, descris\ din punct de vedere austriac (`nt`i mun]ii Alpi [i numai pe urm\ Carpa]ii). Piese de citire s`nt 124, din care 3 poezii [i anume dou\ fabule de A. Donici [i o poezie de At. Marienescu s`nt prelucrate din nem]e[te etc. 4 http://www.b1.ro/stiri/eveniment/funeriu-ce-ati-vazut-in-vami-vetivedea-si-in-educatie-nu-se-va-mai-copia-la-bacalaureat-4296.html 5 http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/scandal-dupa-bacalaureat-2011-judetele-cu-cea-mai-mare-rata-de-promovabilitate-la-bacalaureat-fara-camere-video-230264.html 6 http://www.gandul.info/interviurile-gandul/ministrul-educatiei-despre-bacalaureat-2011-la-interviurile-gandul-cum-comenteaza-funeriuafirmatia-lui-basescu-scoala-romaneasca-produce-tampiti-8451252 7 http://www.gandul.info/puterea-gandului/romana-ca-matematica8448248 8 http://filme-romanesti-online.blogspot.com/2010/05/ultima-noaptede-dragoste-intaia-noapte.html 9 http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Cristian_Tudor_Popescu_despre_profesorii_picati_la_titularizare-_-Acesti_domni_ar_merita_palme_pe_langa_note_0_519548576.html 10 Aici avem datoria s\ spunem c\ studen]ii no[tri, chiar dac\ st\p`nesc terminologia proprie disciplinei, nu promoveaz\ examenele de Limba rom=n\ dac\ nu ob]in cel pu]in nota 5 la dictare, o prob\ separat\ de con]inutul examenului propriu-zis; dictarea este inclus\ ca form\ de evaluare `n fi[a disciplinei [i se repet\ la fiecare examen, dup\ ce, `n prealabil a fost exersat\, cu explica]ii [i reveniri, pe parcursul semestrului/ al anului de studiu. Din informa]iile pe care le de]inem la momentul de fa]\, [i al]i colegi de la alte universit\]i procedeaz\ `n mod asem\n\tor. 11 Alina Pamfil, cap. Primul [ir. Programele [colare, `n vol. Alina Pamfil, Ioana T\m\ian, Studiul limbii [i literaturii rom=ne `n secolul XX. Paradigme didactice, Editura Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj-Napoca, 2005, p. 69. 12 Ibidem. 13 Idem, p. 112.
TIMPUL
RAME
www.timpul.ro
august 2011
TIMPUL
Poezie
O zi
(Elful cartofilor) Fiece zi din an e d\ruit\ doar unui singur om to]i ceilal]i p\m`nteni folosindu-se anume de ziua care-i este d\ruit\ celui mai fericit om din lume fiecare individ aleg`ndu-se cu o ra]ie de beatitudine ce-i revine din incomensurabila fericire a celui mai norocit bucur`ndu-se de soare de sare-n m`ncare de ploaie pe ogoare sau pe asfaltul fierbinte (spre a-l r\cori) zi `n care poe]ii de pe diferite continente inclusiv cei afla]i `n expedi]ii polare boreale sau sudice pe continentele ur[ilor albi [i pinguinilor fac schimb de rime [i de versuri libere sau albe to]i ei dimpreun\ cu cititorii lor de fapt ne[tiind cui i-ar apar]ine propriu-zis ziua `n cauz\ aceast\ sancta simplicitas a lor fiindu-i foarte pl\cut\ fericitului ferici]ilor care nu-[i propune spre proprie con[tientizare descurajarea c\ omului cu toate ale sale nu-i este dat s\ prevad\ ce zi anume-i va fi h\r\zit\ ca [i tras\ la zaruri stelare ce m\run]i[ insignifiant din aceast\ m\rea]\ zi a fericirii `i va fi dat s\ [i-l aminteasc\ `n acela[i timp uit`nd definitiv lucruri momente cardinale cople[itoare; m\run]i[ perpetuat `n eternitate de memoria lumii ca o [tafet\ `n sine: poate c\ va fi memorat jocul de lumin\ solzoas\ a apei de sub piatra zidului din lungul canalului cet\]ii butaforice sau banala rotire de elice a bifurcatei semin]e de ar]ar unde mai pui c\ de cele mai multe ori se `nt`mpl\ c\ aceast\ zi poate fi con[tientizat\ chiar `n absen]a acestei zile a marelui fericit [i ceea ce r\m`ne `n memorie sau `n uitare de infinit e doar o zi p\relnic\ semi-prielnic\ virtual\ `n v\lm\[agul zilelor vie]ilor trecute t\cute doar atunci c`nd deja de mult\ vreme a fost rupt\ [i mototolit\ [i aruncat\ sub mas\
LEO BUTNARU
U[a
(Lolita, I/19 2/25) Nu-mi dau seama dac\ aici precum `n romanul lui Nabokov (Vladimir cel Mare) ar avea vreun rost anume exactitatea cronologic\ dar probabil nu e `n plus s\ se spun\ c\ era ora nou\ (nu dou\zeci [i unu) conform fusului orar respectiv [i a respectivei zone montane. Strada se numea Principala mie unuia uneori venindu-mi s\-i zic Principiala `n special c`nd treceam pe partea ei mereu sinilie privind spre partea-i opus\ de culoare opalin\. Prozatorul dar mai ales poetul Nabokov zice c\ ar fi fost `n perioada c`nd aceast\ via urbis era deja vr\jit\ [i `nfrumuse]at\ de una din cele trei dimine]i firave de la `nceput de var\ `n care ici-acolo sc`nteiaz\ raze fugare-n geamuri `n sticle rotunde de lucarne chiar pe penetul sidefiu al hulubilor toate aste cuprinse parc\ `n general\ unduire [i neadecvat\ lene matinal\ sor\ s-ar putea spune semi-le[inului din oboseala nop]ii trecute ceea ce nu prinde deloc bine `n perspectiva unei insuportabile zile de ar[i]\ dar pentru omul lucid e potrivit s\ mai remarce anumite am\nunte ce s-ar putea dovedi importante mie unui `ns\ fiindu-mi suficient s\ m\ rezum la impresii (poetice) de ordin general adic\ infinit: `n via]\ `n plin zbor se poate deschide ca tr`ntit\ de perete o u[\ lateral\ (`n configura]ia cosmic\ circular\) [i prin ea s\ n\boiasc\ n\ucitor urletul negrei eternit\]i cu [uier\toarele-i rafale acoperind ]ip\tul unei pieiri strig\tele tuturor pieirilor `nsp\im`nt\toarea dementa str\danie a `ntunecatei eternit\]i de a se arunca pe sine din sine (24.VI.2011)
Tu, la plural
(Lolita, I/19) }in minte: c`nd cu extrem\ aten]ie `]i priveam chipul surprinz`nd clipa `n care ]i s-a des-prins o gean\ c\z`ndu-]i pe ovalul obrazului roz abia mai t`rziu asem\n`ndu-o conturului de tu[ al celei mai rudimentare hieroglife Bine`n]eles `n cazul unui simple gene nu poate fi vorba dec`t de un poem f\r\ prea multe metafore `n imensitatea captiv\ dintre piscurile mun]ilor liliachii ce evit\ ori[ice r\spuns cuprinz`nd `n cercul lor pe trei sferturi urbea elve]ian\ sau poate pe una carpatin\ pe unde par a mi[una (respir`nd des dar juvenil adic\ nu prea greu) c\]\r\toare r`z\toare `n hohot o mul]ime de Lolite una dup\ alta dizolv`ndu-se `n cea]a sub]ire de peste uria[a liter\ de `nceput a urbei pe pant\ abrupt\ alc\tuit\ din pietrele albe ce par ini]ialele disper\rii mele. (6.X.2009/24.VI.2011)
www.timpul.ro
Diptic
(Invita]ie la e[afod) 1. Filosoful, filosofia Nimic de num\rat sau doar lipsa poftei de a num\ra cele ce au fost cum au fost c`te au fost inclusiv nici num\rarea p`n\ la unu a propriei persoane (spre a nu reaminti durerosul adev\r c\ de fapt omul e 0 care un timp e 1...) Nici o tentativ\ de urzeal\ tainic\ deconspirarea g`ndirii ca un e[ec al filosofiei recunoscut de ea `ns\[i o lunecare otova a sensurilor `n vectorii rozei v`ntului [i ale Rozei Trahtenberg care spune aproape eminescian: filosofie nebunie.
august 2011
Poezie
fila de calendar purt\toare de cifr\ uitat\ aneantizat\ pe cealalt\ pagin\ a c\reia cel ce a rupt-o necitind [i unele noti]e cu curiozit\]i: c\ chipurile ochiul unui stru] este mai mare dec`t creierul respectivei p\s\ri (poe]ii spun c\ norul e mai mare dec`t lumea sau reduc`nd scara c\ fructul d\ peste propria-i coaj\) c\ bufni]ele s`nt singurele p\s\ri ce pot distinge culoarea albastr\ c\ `n spa]iu bravii (c`ndva) astronau]ii nu pot pl`nge deoarece `n lipsa gravita]iei lacrimile nu pot curge (eu cred c\ [i `n lipsa sentimentului pentru poezie) cel pu]in mie unuia mi-a fot dat s\ citesc multe reverse de pagini dreptunghiulare din calendarele pardon sovietice din secolul XX (rog ne[tiutorii s\ nu m\ `ntrebe ce `nseamn\ sovietic/ sovietice `n caz contrar nu ar mai avea sens s\ amintim de singura zi care-i este d\ruit\ celui mai fericit om din lume de care vorbeam la `nceputul acestei presupuneri; ziua din care ne revine fiec\ruia cine [tie ce efemerid\) (24.VI.2011)
TIMPUL
Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro. Michael Swan este un nume de referin]\ `n domeniul gramaticii limbii engleze. Ceea ce pu]in\ lume [tie este c\ el scrie poezie [i o face foarte bine, fiind c`[tig\torul a numeroase premii. Primul s\u volum de poezii a fost publicat `n 2003, iar cel de-al doilea anul acesta. A[a cum el `nsu[i m\rturise[te, dorin]a de a scrie poezie vine ca o `ncercare disperat\ de a demonstra c\ [i gramaticienii au suflet.
Dialog
Fiecare poezie este un dialog la care cititorul contribuie cel pu]in la fel de mult ca autorul. C`nd poetul spune c\ negura care se ridic\ peste c`mpuri seara `i aduce aminte de iubiri pierdute cititorul `mbog\]e[te poezia cu o amintire despre sta]iile de autobus din ora[ `n Aprilie. C`nd poetul descrie deflorarea sa timpurie `ntr-un grajd din Worcestershire cititorul, pus fa]\ `n fa]\ cu e[ecul s\u insuportabil de a-[i pl\ti ipoteca, se duce [i se sp`nzur\. Cu adev\rat, artistul are o responsabilitate grea.
Pieptene
Eram sigur c\ pieptenele de pe jos era al ei. {i am alergat dup\ ea strig`nd Scuza]i-m\, dar v-a c\zut pieptenele, iar ea s-a `ntors, o femeie pe care nu o mai v\zusem `nainte, [i mi-a spus nu, nu era pieptenele ei. Nu p\rea dispus\ s\ mai vorbeasc\ [i a plecat mai departe, cam gr\bit\. Avea p\rul ca al t\u [i pieptenele, la fel, era ca unul din acelea pe care obi[nuiai s\ le la[i peste tot, pe mese, rafturi, pervazuri, `n ma[in\, pe vreo pern\ de-a ta. Eram sigur c\ era pieptenele t\u.
august 2011
10
TIMPUL
Proz\
INIMAREA
VI
Inginerul era un b\rbat bine f\cut, brunet moderat, cu ochi verzui. Totu[i, n-avea mare succes la femei, pare-se c\ nici nu-l prea interesau. Sexul era ceva de f\cut, cum f\cea cump\r\turi s\pt\m`nal. Cum la cump\r\turi era precis, n-o l\l\ia c\ut`nd marfa ideal\, tot a[a la sex nu se sinchisea de v`rsta ori sexapilul femeii, totul era s\ fie comestibil\. Presat, totu[i, de nevoia lui de ordine, acceptase c\ femeia nu-i ca marketul mereu acolo, la dispozi]ie; c\ era recomandat\ o leg\tur\ ceva mai stabil\, pe care se putea conta la nevoie. Dup\ c`teva taton\ri, g\sise ceva convenabil o economist\ divor]at\, tr\ind singur\ [i extrem de ocupat\. Care, tot a[a, acorda sexului fix importan]a dereticatului ceva musai de f\cut numai dac\ a[tep]i p`n\ d\-n fiert. Dac\-]i faci un program lejer, n-ai treab\, nici dureri de cap. Stabiliser\ c\ uichendul era potrivit pentru acest tip de concubinaj, de preferin]\ s`mb\ta. De obicei, el o vizita pe ea, care locuia destul de aproape `n Militari, pe Strada Centurii. O chema Maria-Antoaneta [i-[i spunea Toto. O femeie chiar atr\g\toare, cu o minte brici dar uneori aproape insuportabil de rea de gur\. ~ns\ primul grav acces de ]\]ism a[a-i spunea Anton `l avusese abia prin a doua lor lun\ `mpreun\. Dup\ o acuplare ferit\ de orice pasiune dar cam repede terminat\, `n opinia inginerului, Toto se ridicase uimit-speriat\: Ce mi-ai f\cut? El o privise curios ce-i f\cuse? Ca de obicei g`ndea n-am schimbat re]eta, nici vesela. A[tepta calm s\ afle ce se-nt`mplase, dar aproape sigur c\ nu se-nt`mplase nimic deosebit. ~ns\ Toto `l scruta ner\b\d\toare, c\ut`nd ceva la el. Am sim]it c\ fuge patul cu mine, a
zis. O fi fost cutremur, r\spunse Anton relaxat, dar eu n-am sim]it. Toto plec\ fruntea, r\mase a[a o vreme, apoi se ridic\ [i merse-n baie, `nt`rzie ceva timp. Se-ntoarse `mbr\cat\ de parc-ar fi fost pe picior de plecare, tot ferindu-[i privirea, [i-i vorbise peste um\r, `n timp ce cotrob\ia `ntr-o geant\ de voiaj: Te rog s\ pleci. Anton nu protest\, nu-ntreb\ de ce, se-mbr\c\ rapid [i ie[i uit`nd s\-[i ia la revedere. ~n lift, `[i d\du seama dar ce s\ fac\, n-avea rost s\ se-ntoarc\ pentru asta. Bine c\ nu i-am l\sat bani pe noptier\, se consol\. Seara, `ns\, Toto `l sun\ [i-l `ntreb\ scurt: Tu vrei s\-]i dau tot sufletul meu? Ce s\ r\spunzi la a[a ceva, mai ales c`nd e[ti inginer? Mai `nt`i, ce noim\ avea `ntrebarea? Apoi, [i dac-ar fi avut vreo noim\, atunci era o-ntrebare retoric\. A[a c\ t\cu la telefon, a[tept`nd urmarea. Care nu mai veni, se-auzi clanc, urm\ tonul. Rainea ridic\ din umeri colonele[te Muieri! aprinse o ]igare [i ie[i pe balcon. ~ncerc\ s\ se g`ndeasc\ la problema femeii ce i se putuse `nt`mpla? Habar n-avea! A[a c\ alung\ g`ndul de a o suna el pentru a-ncerca o dumirire. O fi sim]it ea ceva ce nu mai sim]ise, `[i spuse, [i crede c\ a fost vina mea. Cum a mea n-a fost, a ei a fost clar. Ridic\ ochii, `l v\zu pe Orion, [i-i c\zu fisa: Aaa, G-ul fusese! P\i, fii [i tu mai atent\, drag\, nu te expune! Carevas\zic\, G-ul exista. Anton nu se sim]i deloc mai b\rbat din at`ta lucru, nu era meritul lui c-o lovise pe Toto `n regiunea fiin]ei mele. O-nt`mplare e o-nt`mplare, de ce s\ dramatiz\m? Mai aprinse o ]igare pare-se c\ stimula g`ndirea [i-[i croi un scenariu na[pa: Toto se-ndr\goste[te de el, vrea s\ se m\rite cu el, [i-mb\tr`nesc am`ndoi c\ut`nd G-ul ca bezmeticii. {i, dac\ nu-l mai nimeresc, am rupt-o-n fericire, `ncheie Anton. Se duse-n baie [i, `n timp ce se sp\la pe din]i, `l pocni un r`s cotro-
Hai, dragule, nu te formaliza at`ta! Bine, scuz\-m\, n-am vrut s\ te oripilez. Dar aduci [i tu o sticl\ de vin, da? {i ceva dulce, am poft\ de ceva bun. Pliiiiz! E bine-a[a? Inginerul avea sim]ul datoriei. {tia c\ avea de pl\tit pentru ghinionul de data trecut\, c\ nu se putea eschiva orice fapt\ bun\ se pedepse[te, nu? A[a c\ promise a fi punctual [i generos. {i chiar fu. Toto `l a[tepta drapat\ `n ceva foarte transparent, ceea ce-i f\cu o impresie at`t de rea, c\ se cunoscu imediat pe fa]a lui. Femeia z`mbi par[iv, i se ag\]\ de g`t, `l s\rut\ u[or pe b\rbie [i-i [opti: Nu te teme, n-o s\ doar\! Nici nu-l l\s\ s\ se dezbrace, `l trase c\tre pat [i-ncepu a-l dezmierda, u[ur`ndu-l de-mbr\c\minte dar reprim`ndu-i orice `ncercare de a o ajuta. Apoi, `l `nc\lec\ [i prelu\ controlul. De-atunci, a[a era sexul lor cu ea control`nd situa]ia. Pe Anton, nu-l deranja cine [tie ce. C`nd se s\tura s\ fie exploatat sexual, r\sturna situa]ia [i-o pedepsea gr\bind lucrurile. Dup\ a[a fapt\ b\rb\teasc\, Toto `l gratula: Animalule! E de bine, cred para masculul feroce. De[i amenin]\tor, acest echilibru fragil `n care el era sincer deta[at, spre deosebire de ea, care f\cea eforturi eroice pentru a p\rea deta[at\ acest echilibru fragil ducea lucrurile mai departe. C`nd [i c`nd, Toto mai s\rea calul vorba inginerului. Atunci, el `i spunea calm, aproape didactic: Doamn\, ori m\ provoci, ori te expui inutil, `n ambele cazuri. Nu-mi plac ]\]ismele, ce-i a[a greu de acceptat? De ce nu m\ iube[ti, explodase ea, odat\. Pesemne c\ figura inginerului exprimase at`ta uimire, `nc`t Toto reu[ise s\ r`d\ [i-l expediase b\ie]e[te: Ia mai car\-te-n m\-ta-n cur [i pe la tine, pe-acas\! Anton nu era idiot, chiar dac\ era inginer. ~n]elesese c\ femeia se lupta cu propriile-i sentimente ca-n romanele pentru coafeze,
august 2011
Proz\
ia zi, [efu, care-i mi[carea tactic\ potrivit\? Dar colonelul nu ap\ru, probabil c\ delicata problem\ a sexului `i dep\[ea competen]ele. Mintea lui Anton porni a-[i cotrob\i memoria dup\ un episod, m\car, `n care p\rin]ii s\i s\ fi fost surprin[i `ntr-o situa]ie jenant\. Nu avea a[a ceva `n lada lui de zestre, la ei `n cas\ sexul nu existase. Chiar `[i aminti de o discu]ie ca-ntre b\ie]i de 14-15 ani despre cum se reguleaz\ mama cu tata. Ceilal]i vorbeau degajat despre cum `[i surprinseser\ p\rin]ii `n fapt, cum `[i p`ndiser\ mama s-o vad\-n curu gol, chestii care-i f\ceau grea]\ lui Toni. ~n mintea lui, mami nu putea fi asociat\ cu a[a ceva. Amicii `l luaser\-n balon: B\, pe tine te-a adus barza, precis! B\, da voi [ti]i ce face barza dup\ ce aduce copilul? Se-ncheie la prohab, ha-ha-ha! Ur`ndu-se [i tremur`nd de furie neputincioas\, Toni `ncepuse a-[i p`ndi p\rin]ii, s\-i surprind\-ntr-o situa]ie echivoc\, m\car. Nici o [ans\! Pesemne c\ ai lui doar dormeau `mpreun\, fiindc\ apartamentul nu avea dec`t dou\ camere. Oricum, colonelul sfor\ia de se cutremurau pere]ii c`nd se ducea [i mami la culcare, dup\ ce-[i termina toate treburile. Dac\ or face-o, precis o fac atunci c`nd nu s`nt eu acas\, concluzionase Toni [i se l\sase p\guba[ de p`nda care-l umilea `ngrozitor. Da, domnule, alte vremuri g`ndi el. Severe, cuviincioase, neiert\toare cu gol\niile, neru[inarea, lipsa de respect pentru \i mai b\tr`ni. ~i veni `n minte o-nt`mplare de pe terenul de fotbal. ~ncinseser\ o miu]\ la C\su]a Ro[ie, el `[i faultase adversarul un ]igan din blocurile noi care s\rise la el url`nd: ~mi bag pula-n m\-ta. Toni `l lovise fulger\tor, reflex; ]iganul c\zuse, cu botul plin de s`nge, `ncepuse s\ urle, plecase url`nd acas\. Seara, se pomeniser\ cu toat\ familia ]iganului la u[\ tat\l, mili]ian, tablagiu-major, iar `n urma lui nevasta; Floric\ victima [i-nc\ doi fra]i mai mici. S\ tr\i]i tov. colonel, se prezentase tablagiul, permite]i s\ raportez. Da, tovar\[e plutonier-major, te ascult. Tovar\[u colonel, fiul dv l-a umplut de bor[ pe-al meu, f\r\ s\-i fac\ nimic, [i l-a f\cut ]igan, [i l-a-njurat de mam\. Colonelu-[i chemase fiul [i-l `ntrebase scurt: E-adev\rat? Toni se uita uimit la [atra mili]ianului, a[a c\ fu nevoie de un nou apel al colonelului: Maistre, te-am `ntrebat ceva. El recunoscuse c\-l pocnise pe Floric\, fiindc\-l `njurase de mam\. La care, se porni nevasta mili]ianului, umpl`nd scara blocului cu jalea ei: Da nu-i adev\rat, dom colonelu, m`nca-]e-a[ curu lu matale, copiii mei nu vorbe[te ur`t, c\-i omoar\-al meu cu b\taia. C\ noi s`ntem ]igani cumin]i nu de-\ia de [atr\, noi [tim s\ ne poart\-n lume, s\ moar\ familia mea dac\ te min]esc io! Colonelul abia-[i st\p`nea m`nia, la g`ndul c\-l f\ceau ]iganii de poveste-n bloc [i-n cartier. ~l expedie scurt pe tablagiu: Bine, plutonier, am luat not\ [iam s\ iau m\suri. Liber! Le tr`nti u[a-n nas. Se duse-ntins `n buc\t\rie, de unde-l chem\ pe Toni la judecat\: S\ nu-mi mai aduci ]igani pe cap, ai `n]eles? Mar[ `n camera ta! Toni `n]elesese c\ era [i nu era vinovat, c\ i se apreciase devo]iunea filial\ dar c\ i se repro[au urm\rile `nt`mpl\rii. Da, se preg\ti inginerul s\ pun\ capacul pe lada lui de zestre, n-am gestionat bine situa]ia. ~nainte de a-i da drumul, luci ghidu[ finalul `nt`mpl\rii: c`nd `l `nt`lnise pe Floric\, `l [i apucase de g`t, de-i ie[eau \luia ochii din cap: Dac\ te mai legi de mama, `]i iau g`tu, cioar\! Dup\ care, deveniser\ aproape prieteni. Numai c\ Floric\ tot `[i mai `ncerca no-
TIMPUL
rocul [i o fura de fiecare dat\, cu o promptitudine pe care inginerul nu-[i amintea s-o mai fi probat vreodat\, de atunci. Toat\ tevatura `i crease lui Toni o aur\ de mic erou fiindc\ Floric\-i cam terorizase p`n\ atunci, cu ifosele lui de b\t\u[ de Colentina. Dar `l [i situ\-n centrul aten]iei adev\ra]ilor mardeia[i, de la [coal\, care pornir\ a-l provoca la b\taie pentru stabilirea campionului. Dup\ ce venise acas\ bini[or aranjat, `n vreo dou\-trei r`nduri, colonelul `l luase de m`n\ [i-l dusese la Steaua, la box. Numai vestea c\ f\cea box la Steaua lini[ti imediat toate pornirile belicoase, dar Toni tot nu-[i rec\p\t\ lini[tea dinaintea `nt`mpl\rii de la C\su]a Ro[ie. Acum era cu-adev\rat eroul blocurilor militare, [i primea alte propuneri, de prietenie, din partea frumuse]ilor locale. Da, `[i aminti, inginerul, Minunea Blond\ cucerirea pentru care-l invidiau to]i b\ie]ii de la 15 ani `n sus, pentru care-a trebuit s\ [i lupte odat\, cu fl\c\i din blocul ei, care se treziser\ s\-[i apere teritoriul de parc\ erau tot `n mahalaua de unde veniser\. Pe de o parte, Dana a[a o chema pe fata cu p\rul ca spicul gr`ului, `mpletit `n coad\ groas\ iar pe de alta tanti Despa, prietena mamei lui Otto cel mai bun prieten al lui. Da, ciudata familie B\rbulescu, unde to]i umblau `n pielea goal\, s\ nu fie copiii curio[i. Dar numai cei ai casei [i numai c`nd erau `ntre ei, nu [i c`nd aveau oaspe]i, spre marea p\rere de r\u a lui Toni. Dar tot i-a folosit la ceva prietenia cu Otto, mama acestuia l-a plasat unei prietene cu care f\cea Gara de Nord, avea s\ afle mult prea t`rziu [i care l-a ini]iat `n tainele amorului, p`n\ s\-mplineasc\ 16 ani. {i-n cele ale blenoragiei, l-a ini]iat de nu se mai apropia maic\-sa de el, de parc-ar fi fost ciumat, chiar [i dup\ ce se vindecase. Domnle, ce reac]ie a avut atunci colonelul! S-a uitat la el ca la un mar]ian, ba chiar s-a sculat `n picioare [i i-a dat ocol, pip\indu-l cu privirea de parc\ urma s\-l cumpere, dintr-un t`rg de sclavi. {i a conchis rece-batjocoritor: Acest t`n\r va fi un n\t`ng toat\ via]a lui. {i-asta a fost tot. At`ta doar c\, de atunci, avea prosoape de folosin]\ exclusiv\, niciodat\ sp\late `mpreun\ cu celelalte, ca [i chilo]ii, maieurile, ciorapii, batistele. Cum ar fi acum, s\ ai bolnav de SIDA `n cas\, se lumin\ inginerul. Bine c\ [i el, de atunci, abia se hot\ra s\ pun\ m`na pe vreo fat\, at`ta fric\ intrase-n el dup\ imensa sc`rb\ ce-o sim]ise c`nd curgea zeama aia g\lbuie din el, de trebuia s\-[i pun\ vat\-n chilo]i ca femeile la menstrua]ie. P\[ise cu st`ngul `n via]\, ce s-o mai fi dat pe dup\ piersic! Iar `n ochii p\rin]ilor s\i, devenise stigmatizat un soi de-ntruchipare a necur\]eniei. Surprinsese odat\ un cr`mpei de discu]ie `ntre ei, unde colonelul zicea: Z\u de n-a[ fi preferat s\ vin\ cu una bor]oas\ acas\, dec`t cu a[a ceva! La care, mami r\bufnise: B\tu-le-ar Dumnezeu de nenorocite, s\ spurce un copil, nu le mai ajungeau golanii din gar\! Se preg\tea de culcare, c`nd auzi soneria. ~n u[\, Toto `n ]inut\-para[ut\, fardat\ gros, beat\. Ce faci, mititele, te dai lovit, `i spuse r\gu[it [i d\du buzna peste el, pornind s\ cutreiere apartamentul. Toni `nchise u[a, o a[tept\ s\ revin\ din perchezi]ie, o apuc\ de bra] [i-o-mpinse ferm dar f\r\ brutalitate, pe pat. Toto se ghemui acolo, pun`ndu-se pe pl`ns cu sughi]uri, ca un copil mic. Adormi pl`ng`nd. Toni stinse lumina [i ie[i la ultima ]igare din ziua aceea, `n sf`r[it `ncheiat\. Da [tiu c\ m-am pricopsit cu o nebun\, g`ndi. Asta e!
11
Un cuv`nt `nainte
LIVIU ANTONESEI
Interesant destin are [i autorul acestor excelente pagini de proz\! Plecat din ]inuturile Severinului la Bucure[ti de copil, ora[ `n care [i-a petrecut cea mai mare parte a vie]ii, s-a fixat `n amiaza vie]ii la Suceava, asta, ]in`nd seama de excep]ionalele calit\]i de povestitor, c\ doar Moldova e celebr\ mai ales prin povesta[ii s\i, echival`nd unui anume fel de `ntoarcere acas\. O cas\ pe p\m`nt, dup\ cum sun\ titlul unuia din cel dou\ romane, cu care va debuta t`rziu la editura revistei noastre. Dar destinul lui Inim\ Rea este interesant [i `n alt sens, unul profesional. Menit, pe vremea studen]iei bucure[tene, unei cariere de filolog [i literat, complica]iile vie]ii, sau meandrele concretului, ca s\ citez un clasic al politichiei rom=ne[ti de ast\zi, l-au condus spre o carier\ cazon\ de nimic prev\zut\ dec`t, poate, de profesia tat\lui s\u. {i, iar\[i, `n amiaza vie]ii, a reg\sit drumul acela spre litere [i filologicale. Eu l-am descoperit `n ceasul acesta al dublei sale `ntoarceri. Nu cu texte literare, mai `nt`i, ci cu profunde [i fosforescente comentarii `n marginea articolelor publicate de al]ii `n edi]iile electronice ale ziarelor, pe diferite site-uri, bloguri [i forumuri, inclusiv `nso]ind articole de-ale mele `n Cotidianul, pe VoxPublica [i, `n ultima perioad\, pe blogul meu, pe site-ul Observatorului Cultural sau din edi]ia electronic\ a ziarului Adev\rul. M-au fermecat de la bun `nceput comentariile sale evident elaborate, `n care nu [tiam ce s\ apreciez mai `nt`i, sinuozit\]ile rafinate ale modului `n care mergea argumenta]ia, `n care func]iona g`ndirea, sau str\lucirea lipsit\ de superficialitate a stilului. M-am obi[nuit at`t de mult cu interven]iile sale pe acolo pe unde scriu `nc`t atunci c`nd lipse[te sau mi se pare c\ `nt`rzie to]i avem [i vie]ile noastre cu problemele lor, nu putem s\l\[lui non-stop `n cyberspa]iu! mi se str`nge inima, `mi este team\ s\ nu se fi `nt`mplat ceva. ~ntre timp, ne-am [i cunoscut. I-am fost oaspete de c`teva ori la Suceava, a venit [i el la o edi]ie a Serilor Timpul, aici, `n Ia[i, [i dup\ cum am `n]eles, i-a pl\cut. Cum i-a pl\cut s\ deguste vinul casei de la Bolta Rece, ceea ce `mi confirm\ c\ n-a gre[it deloc migr`nd `n Moldova [i, cu at`t mai pu]in, `ntorc`ndu-se la literatur\. Iar eu am fost fericit s\ descop\r un partener de discu]ii la fel de fermec\tor precum autorul micilor [i atractivelor bijuterii risipite prin h\]i[urile [i cotloanele cyberspa]iului. Inim\ Rea a mai avut o tentativ\ de `ntoarcere la umanit\]i [i literatur\ la `nceputul anilor nou\zeci, c`nd a fost o prezen]\ frecvent\ `n eliberata pres\ de comentariu politic [i cultural\ post-decembrist\. P\rea s\-[i fi reg\sit drumul, dar n-a fost s\ fie! Via]a mai avea de cerut pl\]ile sale [i nu i-a dat r\gazul acestei re`ntoarceri, care s-a petrecut acum trei sau patru ani. Dar de data aceasta chiar este o re`ntoarcere. Nu te apuci s\ debutezi literar, la aceast\ v`rst\, cu dou\ romane deodat\, dac\ nu ai g`nduri serioase `n ce prive[te literatura! Dou\ romane, Damele din p\l\rie [i Casa pe p\m`nt, subsumate titlului general Idei despre fericire (1), cifra din parantez\ semnific`nd c\ aventura literar\ abia a `nceput, iar eu, ]in`nd seama de farmecul scrisului lui Inim\ Rea, `mi doresc ca `n anii care urmeaz\ cifra cu pricina s\ devin\ una c`t mai mare. Dou\ romane am spus? Da, dou\ romane, pe care nu o s\ m\ apuc acum s\ le povestesc, r\pind cititorului pl\cerea lecturii [i a descoperirii, dar despre care vreau totu[i s\ spun c`teva cuvinte. Dou\ romane, `ns\ at`t de diferite tematic, ca viziune [i stilistic `nc`t, neatent fiind, ai putea crede c\ apar]in unor autori diferi]i. Nu, nu despre asta este vorba. C`nd debutezi la maturitate, lucrurile `]i s`nt destul de limpezi `n cap `nc`t s\ [tii cel mai bine modul `n care trebuie s\-]i tratezi literar temele recurente, obsesiile proprii, cum urmeaz\ s\ prezin]i lumii mitul personal cel care, adesea f\r\ s\ [tii, ]i-a diriguit via]a [i care, pe nea[teptate, a decis s\ te conduc\ pe drumul literaturii, s\-]i diriguiasc\ [i acest drum. S`nt fericit de aceast\ reg\sire `n literatur\ a lui Inim\ Rea, cum s`nt bucuros c\, din `nt`mplare i-am fost cumva un martor privilegiat, inclusiv public`nd acum c`]iva ani, `n revista Timpul, primele dou\ pagini din Casa pe p\m`nt. Iar acum, editura revistei public\ deja aceste dou\ romane, care vor fi, cum am scris deja c\ sper, urmate de altele. Cum `nc\ mai tr\im `n era Navigatorului, `i urez lui Inim\ Rea v`nt bun la pup\! (9 August 2011, `n Ia[i)
www.timpul.ro
august 2011
12
TIMPUL
Dosar
B\t\lia ierarhic\
DORIN TUDORAN
~n urm\ cu dou\ decenii (septembrie 1991), Mircea Iorgulescu mi-a trimis spre publicare textul de mai jos: B\t\lia ierarhic\. Era o scrisoare deschis\ adresat\ prietenei noastre Mariana Marin, care `[i m\rturisise m`hnirea (Contrapunct nr. 37, 1991) legat\ de un schimb de replici polemice `ntre Paul Goma, Nicolae Breban [i Dumitru }epeneag. Nu-mi amintesc dac\ textul lui Mircea Iorgulescu a ap\rut atunci `n presa din Rom=nia. Chiar dac\ a ap\rut, `l ofer spre retip\rire revistei Timpul din c`teva motive. Primul deseori, colec]iile publica]iilor din anii 1990 1991 s`nt ast\zi imposibil de accesat. Al doilea cosmetizarea propriului trecut, semnalat\ `n 1991 de Mircea Iorgulescu, [i terfelirea trecutului celorlal]i nu au `ncetat. Dimpotriv\, au devenit o industrie de v`rf. Unii dintre marii industria[i de azi erau la fel de industrio[i [i `n urm\ cu 35, 30, 25 sau 20 de ani. Al treilea `n ultimele dou\ decenii, au ap\rut suficiente documente care `i pot ajuta pe cei mai tineri s\ nu se replieze sfios `n spatele acelui nu pot comenta ce n-am tr\it [i, prin urmare, n-am cum s\ [tiu a[a cum o f\cuse, din sfial\, Mariana Marin. Ast\zi, procesul de mistificare a trecutului [i de manipulare a viitorului atinge cote ame]itoare [i se produce `n v\zul tuturor. Al patrulea exemplul ales de Mircea Iorgulescu pentru demonstra]ia oferit\ Marianei Marin este unul dintre cele mai elocvente pentru demersurile de `mbobinare a exilului rom=nesc. ~ncercarea de a crea o Uniune a Scriitorilor (Paris, 1989) este o mic\ epopee. Ea cuprinde mai toate ingredientele exilului rom=nesc: de la buna credin]\ a multora la aten]ia vigilent\ a unora ca nu cumva uniunea alternativ\ s\ deranjeze Bucure[tiul comunist. V\ mai aminti]i cine anume se voluntariza la anumite ac]iuni, asigur`ndu-l pe generalul Nicoale Ple[i]\ c\ poate aduce servicii (fire[te, culturale) `n str\in\tate? Nu [tiu c`nd sau dac\ se va c\dea de acord `n leg\tur\ cu o defini]ie exhaustiv\ a agentului de influen]\. M\ `ntreb, `ns\, dac\ n-am putea purcede la enun]area ei lu`nd ca punct de plecare chiar prest\ri de servicii oferite de bun\voie. (Washington, august 2011)
august 2011
www.timpul.ro
Dosar
TIMPUL
13
www.timpul.ro
august 2011
14
TIMPUL
Dosar
august 2011
www.timpul.ro
Dosar
TIMPUL
15
www.timpul.ro
august 2011
16
TIMPUL
Dosar
august 2011
www.timpul.ro
TIMPUL
17
O cronic\ atipic\
Textul care urmeaz\ nu este o cronic\ literar\ propriuzis\, de vreme ce a servit drept prefa]\ la volumul lui Dorin Spineanu recent ap\rut ci, mai degrab\, un fel de cronic\ atipic\. Procedeul nu este unul inedit. {i, totu[i, nu doar pentru motivul de a-mi recupera un text `ngropat `ntre coper]ile unei c\r]i, ale c\r]ii unui alt autor, procedez astfel, ci tocmai pentru a atrage aten]ia asupra c\r]ii ca atare. Volumul acesta mi se pare important nu doar din punct de vedere literar de[i meritele literaturi lui Dorin Spineanu s`nt evidente [i aici , ci [i din cel documentar, `n m\sur\ `n care prin spovedania f\cut\ de personaj autorului ne s`nt restituite dou\ decenii din istoria recent\ a ]\rii, poate cele mai sinistre, a[a cum au fost acestea tr\ite de un om obi[nuit care, la un moment dat, a decis c\ nu mai vrea [i a f\cut tot posibilul s\ p\r\seasc\ acest p\m`nt al f\g\duin]ei. La cap\tul lecturii celor peste 250 de pagini, se formuleaz\ de la sine `ntrebarea: de ce trebuie cineva s\ aib\ parte de aceast\ c\l\torie de dou\zeci de ani prin infern, pentru simplul motiv c\ dorit s\ uzeze de dreptul s\u constitu]ional privind libera circula]ie a persoanelor?
verbal, `n urma c\rora scriitorul a c`[tigat partida [i este foarte bine a[a, pentru c\, astfel, romanul con]ine nu neap\rat mai mult adev\r, ci un adev\r mai vizibil, `n care cruzimea, l\comia [i pur [i simplu prostia lumii `n care se petrec evenimentele s`nt puse `ntr-o lumin\ puternic\, crud\, c`nd nu de-a dreptul devastatoare, nu trebuie s\ umbli dup\ ele cu lum`narea. Ve]i spune c\ autorul a recurs la formula cea mai [ocant\, aceea a unui roman negru. ~ntr-un fel, da, pentru c\ exact a[a era substan]a cu care lucra [i pe care o avea de tratat, dar nu `ntrutotul! Dorin Spineanu este un scriitor prea bun ca s\ nu [tie c\ o desf\[urare continu\, ne`ntrerupt\, de cruzime, ur\ [i dezastre poate s\ devin\ la fel de plicticoas\ ca [i trama unui roman roz [i, atunci, d`nd `ntr-un fel dreptate [i personajului care ar mai vrea s\ [i uite amarul unei vie]i, introduce, contrapunctic, scene de o incredibil\ luminozitate, de un lirism profund [i de o ging\[ie cu totul sesizant\. Nu voi da citate, exemple, pentru c\ le ve]i g\si, ba chira le ve]i c\uta [i singuri, c`nd presiunea r`ului negru al imensei majorit\]i a pove[tii v\ va cople[i.
tru alimente din anii optzeci, anii crizei de sistem a regimului, n-ar fi sim]it gustul c\rnii, al c\rnii adev\rate, nu al kilogramului de sl\nin\ lunar alocat prin ra]ie, dac\ n-ar fi existat abatorul `n jurul c\ruia p\rea se graviteze totul. O parte din ace[tia, activi[tii, securi[tii, mili]ienii cu func]ii, directorimea, cu un cuv`nt nomenklatura de aprovizionau oficial, de[i perfect ilegal, trimi]`ndu-[i [oferii [i ma[inile func]iei s\-[i ridice pe[che[ul, sau, dac\ rangul era mai `nalt, a[teptau s\ vin\ ma[inile de la abator s\ li-l depun\ la picioare. Alt\ parte, poate la fel de numeroas\, dac\ nu chiar [i mai consistent\, se aprovizona, neoficial [i la fel de ilegal, prin re]elele paralele, din carnea sustras\ [i distribuit\ noaptea, pe ascuns, nu la vedere, ca `n cazul celor dint`i. Dintr-o asemenea re]ea a f\cut parte vreme de aproape un deceniu [i eroul c\r]ii noastre [i nu era o verig\ chiar dintre cele mai mici! E remarcabil faptul c\, de[i continuu supravegheat [i h\ituit, nu a c\zut `n m`inile tor]ionarilor s\i din acest motiv, ci exclusiv din motive politice. Oricum, imaginea aceasta, a unui ora[ de c`teva sute de mii de locuitori, puls`nd, respir`nd, str`ns lipit de abatorul d\t\tor de via]a, este una dintre cele mai puternice ale c\r]ii, un fel mic curs de sociologie a vie]ii cotidiene `n socialismul real.
august 2011
18
CERNELURI
TIMPUL
filigran a textului, pentru a-i sesiza specificitatea, pentru a detecta dificult\]ile la transpunerea `ntr-o alt\ limb\ [i a g\si solu]ii viabile. Cum observa Irina Mavrodin (a tradus `n limba rom=n\: Flaubert, Stendhal, Marcel Proust, A. Gide, M. Blanchot [i multe alte texte literare [i teoretice), traducerea reu[it\ nu este niciodat\ rezultatul aplic\rii mecanice a unei teorii, ci un demers inductiv, `n mod esen]ial practic care-[i f\ure[te, pe m\sur\ ce se desf\[oar\, propria teorie. Dar deosebirea esen]ial\ `ntre viziunea teoreticianului asupra literaturii [i cea a practicianului-hermeneut deriv\ din referen]ialitatea lor diferit\. Teoriile se hr\nesc din teorii, se raporteaz\ la teorii, se adreseaz\ teoreticienilor, par a se multiplica prin sciziparitate intertextual\. Multe `ncremenesc `n descrip]ia propriilor unelte. Fiind un act `n esen]a sa creator, traducerea presupune at`t raportarea la universul livresc, c`t [i la realitate, `n aspectele sale cele mai diverse. Cu alte cuvinte, `n vreme ce teoriile transform\ opera `ntr-un obiect de limbaj `nchis, autosuficient, absolut (Tz. Todorov), traducerea ca recreare a sa o deschide spre lume; traduc\torul cunoa[te prin [i pentru opera de tradus o alt\ cultur\ [i o alt\ civiliza]ie. Nu r\m`ne `n sfera specula]iilor aseptice, orice `l poate interesa pentru a reu[i s\ prind\ c`t mai bine inten]iile textului istoria, politica, mersul trenurilor, chestiunile de arhitectur\ sau pictur\, moravurile din cartierele m\rgina[e, benzile desenate, muzica, glumele [i injuriile, tatuajele [i programele de televiziune, [lag\rele dintr-o epoc\, gustul cafelei din America, `n compara]ie cu espresso italian etc. etc. De la cultura gastronomic\ p`n\ la, s\ spunem, aripile diverselor specii de fluturi, la zgomotul unui avion cu reac]ie sau f`lf`itul zmeielor de h`rtie, la felul cum sar sc`nteile dintr-un foc de lemne uscate sau p`lp`ie altul de putregaiuri, la mirosul de iarb\ cu brum\ sau la firmele cr`[melor dintr-un or\[el, totul poate deveni important, semnificativ. Nu [tiu dac\ un traduc\tor onorabil (s\ nu spun foarte bun) trebuie s\ aib\ talent de scriitor, dar s`nt convins\ c\ trebuie s\ vad\ [i s\ aud\ multe din c`te se petrec `n preajm\-i. S-ar cuveni s\ poat\ trece cu u[urin]\ de la tonul elevat la limbajul str\zii, de la retorica de salon la sudalm\, s\-[i schimbe ca un cameleon culorile, `n func]ie de ceea ce traduce. Mai mult dec`t at`t, ar trebui s\ fie con[tient c\ este condamnat, c`te zile va avea, s\-[i tot `nve]e limba matern\. A[adar, dac\ multe contribu]ii din domeniul vast al traductologiei risc\ s\ se perimeze extrem de repede, m\rturisirile
traduc\torilor `n[i[i, `mp\rt\[irea experien]elor `n eseuri, conferin]e, interviuri, glos\rile pe marginea diferitelor dificult\]i, discutarea erorilor personale sau ale altora vor trezi, aproape `ntotdeauna, interesul.
august 2011
www.timpul.ro
TIMPUL
19
Campo di Fiori
(traducere de Constantin Geamba[u) ~n Roma, la Campo di Fiori, M\sline [i citrice-n co[uri, Pe jos pete de vin `mpro[cat {i resturi de flori azv`rlite. Fructe roz din ad`ncul m\rii Vars\ pe mese negustorii, Ciorchini negri de struguri Cad pe puful de piersici. Aici, `n pia]a aceasta, L-au ars pe Giordano Bruno, C\l\ul rugul aprinde, Gloata din jur `i ia seama. Nici nu s-a stins flac\ra bine, Tavernele iar\[i s`nt pline, M\sline [i citrice-n co[uri Car\ pe umeri t`rgove]ii. M-am g`ndit la Campo di Fiori ~n Var[ovia, l`ng\ carusel, ~ntr-o sear\ senin\ de mai, Cu muzic\ vesel\, vie. Mai puternic\-i melodia Dec`t `mpu[c\turile din ghetou, Spre cerul senin se `nal]\ Rotocoale din fumul de tun. Din casele-n fl\c\ri zboar\ Zmee negre aduse de v`nt, Cei din carusel vor s\ prind\ Cr`mpeie plutind `n v\zduh, V`ntul din casele-n fl\c\ri Flutur\ fustele fetelor, R`de mul]imea voioas\ ~n ceas de bl`nd\ duminic\. Ce moral\ reiese de-aici? Oamenii v`nd, se-amuz\, iubesc La Roma sau la Var[ovia, Ocolind rugul de cazne. O alt\ moral\ ar fi Trecerea a tot [i a toate, Uitarea ce se a[terne C`nd flac\ra `nc\ mai arde. Eu `ns\ m\ g`ndeam atunci La cei ce dispar singuri, La clipa c`nd Giordano, Urc`ndu-se pe rug, N-a g\sit `n graiul omenesc Nici m\car un singur cuv`nt, S\ spun\ adio omenirii, Celor ce vor fi r\mas, Ce alearg\ s\ toarne vinul, S\ v`nd\ stele de mare, M\sline [i citrice-n co[uri Car\ `n zarva voioas\. El era departe de ei, De parc\ trecuser\ veacuri, Ei au a[teptat doar o clip\ S\-[i ia zborul `n fl\c\ri. {i cei disp\ru]i, singuratici, De lume uita]i prea cur`nd, Le este str\in graiul nostru Ca limba pe alt\ planet\. {i totul devine legend\. {i-atunci, dup\ mai mul]i ani, Pe un nou Campo di Fiori, Pana poetului aprinde m`nia. (Rom=nia Literar\, nr. 24, 17/06/2011 23/06/2011)
Campo di Fiori
(traducere de Gabriela Gavril) ~n Roma, `n Campo di Fiori Co[uri cu m\sline, l\m`i, Caldar`mul stropit cu vin, Petale [i flori rupte. Fructe rozii de mare Vars\ precupe]ii pe mese, Ciorchinii negri de struguri Cad `n puful de piersici. Chiar `n pia]a aceasta L-au ars pe Giordano Bruno, G`dele `nte]ea focul ~n mijlocul gloatei curioase. De-abia v\paia s-a stins, Din nou tavernele-s pline, Co[uri cu m\sline, l\m`i Poart\ precupe]ii pe cre[tet. Mi-am amintit Campo di Fiori ~n Var[ovia, la carusel ~ntr-o sear\ bl`nd\ de prim\var\, ~n sunetele muzicii de dans. Salvele din ghetou n\bu[ite Erau de melodia sprin]ar\ {i perechile tot zburau ~nalt `n cerul senin. Un v`nt dinspre case arz`nde Aducea uneori zmeie negre, Prindeau din aer f\r`me C\l\re]ii din carusel. Le-nfoia rochiile fetelor V`ntul dinspre casele-arz`nde, R`deau mul]imile vesele ~n frumoasa, var[ovian\ duminic\. Unii citi-vor poate morala C\ romanii sau var[ovienii Fac nego], r`d, se iubesc L`ng\ rugul torturii. Al]ii citi-vor o pild\ Despre trecerea celor lume[ti, Despre uitare, cum cre[te, C`nd v\paia nu s-a stins `nc\. Iar eu `n acea zi m\ g`ndeam La singur\tatea celor ce mor. Cum nu era, c`nd Giordano A p\[it pe st`lpii de lemn, ~n omeneasca noastr\ limb\ Nici m\car o rostire, S\-i mai poat\ spune ceva Omenirii r\mase. Alergau vin s\ `nchine, S\ v`nd\ stele albe de mare, Co[uri cu m\sline, l\m`i Purtau `n vesela zarv\. Era tot mai departe de to]i Ca [i c`nd s-ar fi scurs veacuri, Iar ei doar o clip\ au stat Pentru `n\l]area-i `n fl\c\ri. {i celor ce mor aici, singuri, Uita]i de lume de-acum, Limba noastr\ str\in\ le este Ca limba unei disp\rute planete. P`n\ c`nd totul legend\ va fi, Anii vor trece [i-atunci ~n marele Campo di Fiori Versul va aprinde revolta.
Campo di Fiori
Czeslaw Milosz
Campo di Fiori
(translated by Louis Iribarne and David Brooks)
Czeslaw Milosz, Poezje wybrane/ Selected Poems, Wydawnictwo Literackie, Krakow, 2008, pp. 28-31
www.timpul.ro
august 2011
20
TIMPUL
Vitraliu
Istoria [i corpul
~n Midnights Children, Saleem Sinai, naratorul, simte c\ istoria, cu toat\ `nc\rc\tura ei politic\, i se scurge `n corp. Scris `n stilul Midnights Children [i `n urma exilului politic impus de fatwa [i de izbucnirile de violen]\ public\ din India, The Moors Last Sigh continu\ proiectul lui Rushdie de a re-imagina rela]iile `ntre personaje ca `ntrup\ri ale individului [i ale na]iunii `ntr-un context politic aflat `ntr-o permanent\ schimbare. Contextul este cel al unei Indii unde culturile [i religiile coexist\ de multe ori `n conflict. Publicat `n 1995, The Moors Last Sigh constituie r\spunsul pe care l-a dat scriitorul unui eveniment dramatic care avusese loc pe data de 6 decembrie 1992, c`nd moscheea Babri Masjid, din secolul al XVII-lea, a fost distrus\ de militan]i hindu[i, declan[`nd o disput\ religioas\ de durat\. Suflul agresiv fac]ionar al momentului istoric intoxic\ textul, care `i distileaz\ esen]ele tari `n sentimentul de dislocare al Maurului, naratorul [i protagonistul romanului. Contrariat de ideea de Majoritate [i Minoritate-Major\, Maurul exclam\: La naiba cu afacerile de stat importante! Am de spus o poveste de dragoste. Oric`t ar `ncerca Maurul s\-[i aduc\ povestea de dragoste `n prim-plan, acel fir al pove[tii este mult prea des scurt-circuitat de ceea ce eroul nume[te acidul coroziv al istoriei, acea intensitate adversativ\ trecut\ `n [uvoiul de s`nge al na]iunii, a[a cum [i, invers, istoria se scurge `n trupul lui Saleem `n Midnights Children. Odat\ cu episodul Babri Masjid, bolovanul istoriei a `nceput s\ se rostogoleasc\, astfel `nc`t nici m\car puterea de diluare a acidului pe care o are un ora[ pluralist precum Bombayul nu `l poate opri. Violen]ele de la Babri Masjid au devenit emblematice pentru pofta de s`nge pe care Maurul o simte `n istorie [i `n oase. La fel ca Saleem, Maurul este pe deplin con[tient de adev\rul esen]ial al faptului c\ el `nsu[i [i, `n mod semnificativ, propriul s\u corp este o `ntrupare a istoriei [i a ceea ce Foucault `n]elege prin biopolitic\.
s-a `nt`mplat pe o ax\ `n care for]ele istoriei `[i `ndeplinesc func]ia de a oblitera istoria, un timp al consecin]elor, nu al privirilor retrospective: al lui [i-a[a-mai-departe, nu al ceea ce s-ar fi putut sau nu s-ar fi putut `nt`mpla `nainte. Acesta este grecescul Chronos, care poate fi asociat, la nivelul narativit\]ii, cu liniaritatea cantitativ\ [i cumulativ\. Prin opozi]ie, Kairos este dimensiunea calitativ\ a timpului. ~n povestea Maurului, Kairos este momentul `n care un credincios musulman a avut o viziune a zeului hindus Ram la moschee imagine exemplar\ a toleran]ei [i pluralit\]ii. Dup\ acel moment, mulsulmanii [i hindu[ii au `mp\rt\[it sacralitatea locului. Chronos a intervenit `ns\ brutal `n temporalitatea armonioas\ [i f\r\ consecin]e a lui Kairos, hindu[ii au d\r`mat moscheea, bolovanul istoriei s-a pus `n mi[care. Musulmanii au r\spuns agresiunii prin agresiune, distrug`nd temple hinduse [i ucig`nd hindu[i `n mai multe locuri din India [i Pakistan. Ca un bumerang, violen]a se r\sfr`nge violent asupra celor care comit acte de violen]\, iar Maurul m\rturise[te c\ nici el `nsu[i nu face excep]ie.
Maurul, un veritabil amestec stil Bombay, `[i g\se[te reprezentarea estetic\ `n seria palimpsestic\ a picturilor executat\ de Aurora, mama sa ce-l `nf\]i[eaz\. Iar aceasta din urm\ pare o anamorfoz\ a scrisului lui Rushdie. Palempstine/ Mooristan este, precum romanul `n totalitatea sa, o metafor\ a fuziunii culturilor [i a hibridit\]ii. Duc`nd tropul palimpsestului p`n\ `n aceast\ zon\ estetizant\, Rushdie implic\ nevoia urgent\ de a lega pluralismul cultural de contextul social [i istoric care l-a generat. ~n palimpsest, spectrul trecutului b`ntuie prezentul, prezen]a ciudat\ [i fantomatic\ a urmelor scrisului se manifest\ `n stratul cel mai recent a[ternut, `ntr-un mod asem\n\tor celui `n care Belle, mama decedat\ a Aurorei, locuie[te `n corpul fiicei ei (dou\ frumoase `ntr-una) sau felului `n care ultimul suspin al lui Boabdil (care p\r\sea cu inima grea Granada, `n 1492) `[i g\se[te ecoul `n ultimul suspin al Maurului de la sf`r[itul veacului al XX-lea. Oricare ar fi numele acestei lumi estetizate, Palempstine sau Mooristan, ea este un loc `n care lumile se ciocnesc, se `ntrep\trund [i se despart. Acest ansamblu de picturi ([i `ns\[i dimensiunea grafic\ a romanului) devine, `n acela[i timp, o `ntrupare estetic\ a corpului Maurului, care, la r`ndu-i, cuprinde `n el `ntregul Bombay. Corpul Maurului ajunge astfel o ecfraz\ hiperbolic\: [i mai mult dec`t orice, `n `ntregul palat, tu, `i spune Aurora Maurului atunci c`nd `[i ]ese viziunea `n fort\rea]a sa hibrid\. Iar biografia acestuia este, totodat\, o `ncercare de a crea un mit romantic al na]iunii plurale, hibride; ea [Aurora] folosea Spania arab\ pentru a re-imagina India, iar acest peisaj terestru-marin `n care p\m`ntul putea fi fluid [i marea putea fi arid\ precum o st`nc\ era metafora ei idealizat\? sentimental\? probabil a prezentului [i a viitorului a[a cum spera ea s\ devin\.
Chronos [i Kairos
Atunci c`nd evoc\ momentul distrugerii moscheii de la Ayodhya, Maurul se refer\ la dou\ axe temporale. Episodul Babri Masjid
Fatwa
Cu toate acestea, Rushdie a suportat consecin]ele dezleg\rii limbilor proiec]iilor sale `n fic]iune atunci c`nd Ayatollahul Khomeini a decretat fatwa ce l-a trimis `n exil. Scriitorul declara c\ Versetele satanice reprezint\ o poveste a sinelui divizat. Pentru Saladin Chamcha, diviziunea este profan\ [i ]ine de sfera social\. Saladin se afl\ `ntre Bombay [i Londra, `ntre Orient [i Occident. Pentru Gibreel Farishta, falia este spiritual\, o pr\pastie a sufletului. Gibreel [i-a pierdut credin]a, iar sinele s\u agonizeaz\ `n spa]iul amar dintre dorin]a imens\ de a crede [i incapacitatea de a sim]i credin]a. Dup\ cum explic\ Rushdie, esen]a romanului const\ `n c\utarea unei condi]ii c`t mai aproape de ideea `ntregului. ~n fapt, subliniaz\ scriitorul, virulentele atacuri asupra romanului s-au bazat pe condamnarea unui fals sine al s\u. Controversa st`rnit\ de Versetele satanice se v\de[te un eveniment politic, nu pur [i simplu unul teologic. At`t `n India, `n Africa de Sud, `n Iran, c`t [i `n Marea Britanie, mobilul imensului scandal a fost de natur\ politic\.
www.creativ-metalco.ro
august 2011
www.timpul.ro
Vitraliu
SCRIITORI ROMNI DIN CANADA
TIMPUL
BURSA C|R}ILOR
21
~n primul episod din Visul unei nop]i de var\, domnul Moscovici, colocatar, are [i o identitate [i o existen]\ fantomatice. So]ia lui, la fel: /.../ de la o zi la alta, contradic]ia dintre succesiunea zilelor [i imobilitatea imaginii lor devenea tot mai angoasant\ /.../ A[ fi f\cut aproape orice ca aceast\ imagine, intact\, a trecerii lor s\ se tulbure. Naratorul adoarme [i, `n vis, domnul Moscovici, povestindu-[i m\runtele peripe]ii de peste zi, devine un personaj viabil, dar straniu, `nconjurat de alte personaje pe m\sura lui. Din relatarea sa haotic\, se desprinde mai `nt`i un profil de func]ionar modest, `n prag de pensie, tem\tor de nevast\, respectuos fa]\ de autorit\]i, ghinionist [i fricos. E preocupat de `ntreb\ri existen]iale, dar, altminteri, identitatea lui e fals\. El de fapt se nume[te Cosmovici, o gre[eal\ de transcriere l-a f\cut Moscovici, ceea ce-l tulbur\ mai mult dec`t s-ar b\nui: Eu, `ns\, de cum mi-am aflat adev\ratul nume, m-am perceput `n afara identit\]ii mele, aceea pe care a[ fi vrut s-o integrez `n universul cel mare... mi s-a p\rut c\ am pierdut posibilitatea de a accede la marile taine ce ne `nconjoar\, chiar [i atunci c`nd nu ne g`ndim la ele... taina mor]ii, sensul lumii \steia... m\ apas\ zi de zi. Structura aceasta se repet\ [i `n celelalte episoade. Ni se ofer\, la urma urmei, istoria a nou\ vise puse cap la cap. Titlurile lor evoc\, parodic, opere sau expresii celebre: Visul unei nop]i de var\, ~n c\utarea pantalonilor pierdu]i, Confesiunea unui copil al naturii, Utopia, Via]a la ]ar\, De straj\ patriei [i Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. ~n episodul urm\tor, ~n c\utarea pantalonilor pierdu]i, modul parodic este chiar esen]ial, a[a `nc`t seriozitatea `nceputului este una mimat\. Personajul-narator, acela[i din primul capitol, Visul unei nop]i de var\, profesor-navetist, adoarme `n drum spre cas\, `ntr-o sta]ie pustie de tren. Acum lucrurile se complic\ pu]in. Apare un vis principal dominat de cuplul Moscovici trec`nd prin diferite avatare [i apoi trezirea, dar nu la realitatea exterioar\ imposibil de perceput, ci la cea dintr-un vis secund `n care autorul constat\ c\-i lipsesc pantalonii. Comentariul trece cu ironie de la un registru la altul: Exist\ lucruri care, odat\ pierdute, nu mai pot fi reg\site: timpul, evident, apoi marile sentimente [i tr\iri `n care la un moment dat nu ne mai putem recunoa[te. A[ ad\uga la acestea [i pierderea unor lucuri aparent minore, cum ar fi o pereche de pantaloni. O pierdere care nu e chiar simpla pierdere a unui lucru u[or de `nlocuit. ~mi pierdusem odat\ cu ei un martor esen]ial al timpului petrecut `n\untrul lor, m\sura mea zilnic\ altfel spus. Pantalonii vor fi reg\si]i p`n\ la urm\ [i naratorul simte c\ re`noad\ o realitate care se fr`nsese `n mod brutal. Amintirile inventate continu\ cu episoade `n care cele dou\ registre alterneaz\. ~n Confesiunea unui copil al naturii, profesorul-narator preg\te[te o serbare [colar\ [i viseaz\ un fel de alter ego, numit Poetul. Acesta, povestindu-[i via]a, vorbe[te despre izolarea sa `n copil\rie `ntr-un timp al s\u personal. Ajuns matur, se arat\ preocupat de tandemul reversibil realitate irealitate (vis): Te treze[ti deodat\ `n ceea ce mul]i numesc realitate, dup\ ce ani de zile ai fost personajul unui vis pe care `l credeai real. ~n acel moment te `ntrebi c`te astfel de c\deri ale cortinei vor ap\rea: `nc\ una, dou\, trei? C`te ar putea fi `ntr-o via]\ de om? Iar via]a `ns\[i, la
r`ndul ei, n-ar fi limitat\ de o alt\ cortin\ pe care nici nu apuc\m s-o vedem? ~n Utopia, nara]iunea cu mai pu]ine elemente abstracte dec`t episodul dinainte este mai bine ancorat\ istoric. E vorba despre un student din timpul regimului comunist care trebuie s\ redacteze o lucrare intitulat\ Caracterul ireal al societ\]ii comuniste. Urmeaz\ s\ aib\, `mpreun\ cu al]i colegi, o `nt`lnire cu profesorul coordonator, reputat pentru c\r]ile sale despre fostul regim. Povestirea este kafkian\, c\ci Magistrul personaj `n biografia c\ruia Camil Moisa introduce, aluziv, un ecou dintr-un roman de Kundera a venit la `nt`lnire, dar este de neg\sit, la fel de inaccesibil ca administratorii Castelului pentru arpentorul K. ~n final, el va ap\rea totu[i, fantomatic, doar pentru a notifica am`narea `nt`lnirii pentru la toamn\. Via]a la ]ar\ este tot un vis, dar de ast\ dat\ despre un univers rural, frust [i pitoresc. Personajele, pline de vitalitate [i conectate la lumea palpabil\ a vicisitudinilor cotidiene, s`nt histrionice, bizare, aproape fantastice, iar maniera nara]iunii se apropie de realismul magic sud-american. Nu mult deosebit este episodul De straj\ patriei, dar de data asta totul se petrece `n lumea armatei, `n preajma evenimentelor din 1989. Naratorul, adormit `ntr-un compartiment de tren, `[i revede experien]a din timpul serviciului militar. Via]a cazon\, cu nelipsitul ei mo[ Teac\ `n versiune contemporan\, este absurd\, rizibil\, iritant\, iar deruta militarilor, c`nd izbucnesc manifesta]iile anticomuniste, c\rora li se asociaz\ apoi fantomele terori[tilor, este total\. Cu ~n tren, Amintirile inventate se apropie de un final metaforic. C\l\toria `n tren continu\. Naratorul `ncearc\ s\ coboare `ntr-o sta]ie, dar nu reu[e[te [i, resemnat s\-[i continue c\l\toria, ajunge `n vagonul restaurant. Aici, patru in[i, afla]i `ntr-o avansat\ dispozi]ie bahic\, `l invit\ la masa lor. Trei dintre ei `i par cunoscu]i un actor, domnul Moscovici [i Poetul , iar al patrulea e un ins care vrea s\ spun\ ceva f\r\ s\ reu[easc\. Discu]iile pasionate s`nt despre literatur\, dar cu incoeren]a [i superbia specifice be]iei. Tot ce se `nt`mpl\ cheful prelungit p`n\ `n zori, nevestele care apar pe nea[teptate [i-i recupereaz\ f\r\ menajamente pe petrec\re]i etc. este absurd, parodic [i hohotitor. Trenul este o metafor\ a vie]ii, se `n]elege din textul aproape explicit al ultimului episod, Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e. Naratorul remarc\, privindu-[i imaginea reflectat\ `n geamuri, o `mb\tr`nire nea[teptat de rapid\. Coboar\ din tren [i, aidoma personajului din basmul omonim cules de Petre Ispirescu, constat\ c\ nimeni nu-l recunoa[te. Este b\tr`n [i neputincios, barba `i at`rn\ pe p\m`nt. Diferen]a dintre timpul lui interior [i cel din afar\ `i rezerv\ aceea[i surpriz\ ca lui F\t-Frumos din basm. Dar `n sens invers. Lumea `n care a cobor`t nu este ulterioar\ lui, ca `n basm, ci anterioar\ [i propriii p\rin]i `i apar sub chipurile a doi adolescen]i. Imaginea unei `ntinse v\i, din care apar valuri de copii, `ncheie aceast\ carte, uneori grav\ alteori parodic\, dar totdeauna inteligent\ [i bine scris\, cu o mare siguran]\ [i febrilitate a condeiului. Cu siguran]\, Camil Moisa este un scriitor care ar merita s\ fie privit mai `ndeaproape de critic\.
1 Camil Moisa s-a n\scut `n 1969 la Filia[i, Dolj. Este membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Craiova. S-a stabilit `n Canada, la Montreal, din 2004.
Marius Ghilezan, }igara unui viitor de paie, Cu o prefa]\ de Doina Uricariu, Editura Corint, Bucure[ti, 2011, 128 p. ~l [tiam pe Marius Ghilezan drept comentator mai `nt`i politic, apoi [i cultural , reporter feroce [i blogger frenetic, care iar\[i a glisat de la fenomenul politic la cel cultural. M\rturisesc c\ ultima postur\ `n care m-a[ fi a[teptat s\-l `nt`lnesc era cea de poet. S\ fiu limpede.
Nu vorbesc ns\ de simpla postur\ de autor al unei c\r]i de poezie, pentru c\ mul]i `[i pot aroga o asemenea pozi]ie, mai degrab\ din orgoliu dec`t din talent, ci de cea de poet autentic, cum excelent argumenteaz\ Doina Uricaru `n prefa]a volumului }igara unui viitor de paie. {i, totu[i, la ultima edi]ie a T`rgului de carte Bookfest, `ntre multele surprize pl\cute de care am avut parte a fost [i aceea a primirii din chiar m`inile poetului acestei c\r]i de poezie veritabil\, al c\rei ton oscileaz\ `ntre pamflet [i rug\ciune, `ntre impreca]ie [i cele mai duioase sunete ale psalmilor. Dac\ termenul nu ar fi compromis de at`tea conota]ii, problematice sau de-a dreptul dubioase, a[ spune c\ Marius Ghilezan este un poet angajat. Nu-l afl\m `ns\ de partea unor cauze partizane ori a unor personaje ce se dovedesc mai mereu funeste, ci de partea unor repere valorice, a `nvin[ilor istoriei [i a celor nedrept\]i]i de aceasta. Iat\, frumoasa formul\ din titlu este ultimul vers dintr-o poezie ce evoc\ compromisul de la Yalta, care a f\cut prizoniera totalitarismului ro[u cam o jum\tate din Europa. A[ vrea `ns\ s\ fiu c`t se poate de limpede Marius Ghilezan scrie aici poezie, nu teze [i antiteze, abordeaz\ a[adar temele mari ale istoriei [i pe cele mai mici ale biografiei cu uneltele poetului, nu ale jurnalistului sau, Doamne iart\!, propagandistului. Eu `l felicit pentru ceea ce `i iese `n final, pentru c\ este una dintre zonele cele mai dificile [i mai riscante pentru orice autor de poezii e ca [i cum ai dansa pe s`rm\ cu m`inile legate la spate! (Liviu Antonesei)
august 2011
22
INSCRIP}II
TIMPUL
Vitraliu
***
Dup\ ce-au furat pe rupte, de pe sticla televizoarelor domnii \[tia ne dau lec]ii despre corectitudine politic\, capitalism, investi]ii etc. Ei se simt la ad\post invoc`nd la tot pasul prezum]ia caracterului licit al dob`ndirii averii (c`nd se vede din avion c\ n-ar fi putut s\ adune din munc\ at`ta nici `n [apte vie]i), prezum]ia de nevinov\]ie [i dreptul la t\cere pentru ipoteza c\ ar `ndr\zni cineva s\-i ia la `ntreb\ri. Sigur, a[a ceva nu se `nt`mpla `n ]\ri[oara noastr\, dar de ce s\ nu creeze un curent de g`ndire centrat pe iertare? Ar fi timpul s\ tragem linie [i s\ uit\m ce s-a petrecut, important este viitorul. Altfel spus, a]i furat, bine b\ie]i, `nchidem ochii, de acum `ns\ nu se mai admit ho]iile. V-a]i f\cut destul de cap, mai departe dovedi]i ca s`nte]i domni onorabili, face]i acte de caritate din c`nd `n c`nd, danii la biserici etc. {i numai ce-i vezi pe sticla propriilor televiziuni cer`nd amnistierea m`r[\viilor trecutului recent. Cic\ s\ [tergem cu buretele [i s\ facem abstrac]ie c\ ei au adunat prin furt averi pentru [aptesprezece genera]ii, `n vreme ce milioane de copii abia au ce pune `n gur\. Cic\ marile averi s`nt o stare de fapt [i nimic nu le mai poate clinti. Chiar s`nt ponto[i indivizii \[tia [i precis ei au scornit bancul despre corup]ie. {i noi tot r`dem de ne spargem.
TATUAJE
Pe prag
MIHAIL VAKULOVSKI
M-am `ntrebat mereu cum ar fi poezia lui Liviu Ioan Stoiciu dac\ nu ar avea acele dou\ planuri celebre (`mbr\cat cu ziua [i cu noaptea), dac\ ar scrie o carte de poezie `n care s\ renun]e la una dintre cele dou\ linii de subiect, astfel `ndep\rt`ndu-se de poezia realului fabulos [i apropiindu-se mai mult de poezia cotidianului. Ei, Pe prag (Vale-Deal), cel mai recent volum al s\u, editat de Cartea Rom=neasc\, poate fi considerat [i un r\spuns pentru cei care [i-au pus aceea[i `ntrebare, pentru c\ nu mai are acele dealuri realiste & existen]ialiste [i acele v\i fabuloase. Pe prag (Vale-Deal) e o carte simpl\, compus\ din poezii directe, dure [i dureroase `n acela[i timp (~n acela[i timp, c`nd tu / intri, pe aceea[i poart\, cel ce te iube[te iese), care lovesc puternic, fie `n exterior, fie `n interior, produc explozii, dar mai ales implozii (curge c`nd `n afar\, c`nd `n\untru). Fire[te c\ n-au disp\rut chiar cu totul dialogul cu copil\ria [i cu locurile ei privilegiate, amintirile [i iubirile care vin din viitor, acest gust a r\mas, ca [i acel miros de frumuse]e, dar aceste link-uri din trecut apar [i dispar ca ni[te licurici. Liviu Ioan Stoiciu a `mp\r]it Pe prag-ul `n dou\ secven]e. Prima parte e existen]ial\ [i biografic\, mai sufleteasc\ [i mai spiritual\, chiar din titlu (Iubirea, care vine din viitor), mai pesimist\, partea c\r]ii vie]ii `n care `[i pune `ntreb\ri existen]iale, mai periculoas\ (s\ prindem vulpea turbat\ cu m`inile libere). Partea a doua, Privind `n gol. Dus pe g`nduri, e mai tihnit\, mai lini[tit\ [i chiar mai optimist\. O carte de poezie care s-ar putea s\ se afle `ntre ce-a scris Liviu Ioan Stoiciu p`n\ acum [i ce urmeaz\, pe prag, cum citim `n titlu, dar [i-n confesiunea de pe coperta volumului: G`ndim fragmentar, s\rim de la una la alta, avem aten]ia distributiv\, ne concentr\m pe mai multe planuri deodat\, dar de fiecare dat\ p\str\m o coeren]\ a firii, subteran\. O g`ndire spontan\, aflat\ mereu pe prag, `ntre [i `ntre, fragmentar\, care te trece pragul `nainte [i `napoi (biografia `mi e dominat\ de prag, de trecere, `n timp [i spa]iu), `ntre plus [i minus, ra]ional [i ira]ional. ~n versurile mele nu fac dec`t s\ ]in cont de aceast\ realitate a pragului. A[a percep eu realitatea, `nnoit\ natural, fragmentar (sub`n]eleg`nd `ns\ `ntregul ei, fie [i suprarealist, abrupt, rupt): `n secven]e, elegii, ipostaze, videoclipuri, arte de avangard\. Dac\ s`ntem ceea ce g`ndim, n-ar trebui s\ fiu luat [i eu a[a cum s`nt? Am ars, `ntr-o via]\ de om, etape la masa de scris, `n regula acestei g`ndiri pe prag. O poezie-film, poezie-clip, poezie-descriere, poezie oximoronic\, poezie stop cadru, din care se scurg st\ri [i sentimente [i curge s`nge, via]\, poezii existen]ialiste, ale dezn\dejdii, poeme ale inutilit\]ii (s-a aruncat la p\m`nt [i / a `nceput s\ ]ipe. C\ m\ tem de mine `nsumi, nu / mai pun baz\ pe nimic, s`nt / pierdut C\ s-au `ntors toate cu susul `n jos, nu-mi / mai arde de nimic, nici s\ / m\ sinucid, nu mai am nici un apetit, ce voi l\sa / eu `n urm\? Doar o umbr\, care / se va `n\l]a Mai conteaz\?), dar [i poeziile speran]ei (Eu s`nt cel care a scris aici, / mare: Drumul spre fericire, dar cine s\ m\ cread\?). O carte care-l ]ine pe Liviu Ioan Stoiciu `ntre cei mai activi [i mai consisten]i scriitori contemporani. Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal), Editura Cartea Rom=neasc\, Bucure[ti, 2010
august 2011
www.timpul.ro
Vitraliu
TIMPUL
23
DETECTOR
BAZACONII TEATRALE
***
De ani de zile citesc `n volume [i reviste dic]ionarul umoristic al amicului Mihai Frunz\. Colc\ie de haz! V\ citez din el c`teva defini]ii/ istorioare delectabile: TROMPA LUI EUSTACHE = Elefantul Eustache de la Gr\dina Zoologic\ din Paris, vr`nd s\ vad\ dac\ trompa lui este uterin\ [i-a introdus-o, curios, `n ureche. CUIUL LUI PEPELEA = Elevul Pepelea este corigent la gramatic\. Profesoara `l trimite acas\ ca s\-nve]e. Pe drum, Pepelea calc\ `ntr-un cui [i descoper\, astfel, cazul dativ. CURBA LUI GAUSS = Cet\]eanul german Gauss din Gottingen avea casa a[ezat\ `ntr-o curb\. El mai avea [i o fat\ pe care b\ie]ii o vedeau c`nd luau curba [i intrau `n ea cu vitez\ prea mare. V-a]i convins?
***
~n Grecia, `n dou\ ora[e, am `nt`lnit `n magazine v`nz\toare... trecute de 80 de ani. Pesemne, acolo nu-s ho]i; ori b\[tina[ii-s gerontofili... (adic\, respect\ b\tr`nii; nu ce credea]i voi!...).
BOGDAN ULMU
Nu de mult, am montat o comedie la Teatrul Jean Bart din Tulcea. Cu ocazia asta, am f\cut c`teva drumuri cu microbuzul, Ia[i Tulcea. Nostim e c\, dup\ ce treceam cu bacul, cu 30 de km. `nainte de Tulcea, primeam sms-uri ciudate, gen Bine-a]i venit pe teritoriul Ucrainei!.
***
A propos de ho]i: o doctorand\ vine `nc`ntat\ din Dubai [i spune c\ la ei nu exist\ infractori, poli]ia fiind de-o duritate inimaginabil\. Morala? S\ import\m [i noi poli]i[ti din Dubai!
www.timpul.ro
august 2011
24
TIMPUL
Flash
Bursa C\r]ilor
Mircea Nedelciu, Adriana Babe]i, Mircea Mih\ie[, Femeia `n ro[u (Edi]ia 2011), prefa]\ de Mircea C\rt\rescu, postfa]\ de Martin Adams Mooreville, Editura Polirom, 504 p. Romanul Femeia `n ro[u a fost predat Editurii Militare `n 1988. Manuscrisul, de[i aprobat ini]ial, a fost retras din tipografie, cu interdic]ia de a fi publicat. El a fost editat `n 1990 de Editura Cartea Rom=neasc\, primind Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proz\ (1991), [i reeditat `n 1997 [i 1998 de Editura ALL. ~n 1996-1997 a fost ecranizat de regizorul Mircea Veroiu, iar `n 1998 a fost dramatizat de C\t\lina Buzoianu [i jucat pe scena Teatrului Na]ional din Timi[oara. Din anul 2000, romanul Femeia `n ro[u a intrat ca obiect de studiu `n manualul de Limba [i literatura rom=n\ pentru clasa a X-a al Editurii Humanitas. E o carte-puzzle, multietajat\, minu]ios imbricat\, `n care alterneaz\ registre [i tonuri narative de o neobi[nuit\ bog\]ie [i `n care peticele intertextuale realizeaz\ un colaj `n care nuan]ele diverselor epoci colizioneaz\ `ntr-un haos ordonat. Nu forma c\r]ii este `ns\ lucrul cel mai important `n cazul Femeii `n ro[u, ci filosofia ei. Trei teoreticieni literari pornesc `n c\utarea locus-ului estetic ce a p\rut, vreme de o sut\ de ani, cel mai pu]in adecvat pentru ancorarea unei opere serioase, cel mai demn de o evitare dispre]uitoare: senza]ionalul. Cu corolarul s\u de kitsch, striden]\, romance, aventur\, miracol de doi bani, senza]ionalul se `ntrupeaz\ aici `n povestea roman]at\ a Anei Cump\na[ din Comlo[, care, dup\ o via]\ picaresc\, `n care traverseaz\ dou\ continente, se `ntoarce ca s\ moar\ `n Banatul natal. Miezul vie]ii sale este seara `n care, `mbr\cat\ `n rochie ro[ie, faciliteaz\ uciderea amantului ei, faimosul bandit Dillinger, la Chicago. Cei trei autori vor scrie, prin urmare, nu, din start, un roman senza]ional, ci, dedublare specific\ postmodernului, un roman despre (romanul) senza]ional, care s\ fie, `n acela[i timp uz`nd de toate procedeele parodiei, pasti[ei, restaura]iei butaforice , un roman chiar senza]ional. (Mircea C\rt\rescu) Mircea Nedelciu, personajul Emdoi, (n. 12 noiembrie 1950 m. 12 iulie 1999) a absolvit Facultatea de Filologie, sec]ia rom=n\-francez\ (Bucure[ti, 1973). Dintre volumele publicate: Aventuri `ntr-o curte interioar\ (1979), Efectul de ecou controlat (1981), Amendament la instinctul propriet\]ii (1983), Zmeura de c`mpie (1984), Tratament fabulatoriu (1986; ed. a II-a, 1996), {i ieri va fi o zi (1989). ~i este tip\rit postum, r\mas ne`ncheiat, romanul Zodia scafandrului (2000). Adriana Babe]i sau personajul A. a absolvit Facultatea de Filologie din Timi[oara, sec]ia rom=n\-francez\. Coordoneaz\, `mpreun\ cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Central\. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) [i Europa Central\. Memorie, paradis, apocalips\ (Polirom, 1998). A publicat volumele: Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004), Ultimul sufleu la Paris. 69 de re]ete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (Cultures d.Europe Centrale, CIRCE, Universit de Paris-Sorbonne, 2007 coord.), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009). Preg\te[te pentru Editura Polirom volumul Amazoanele. O poveste. Mircea Mih\ie[, alias Emunu, este profesor de studii americane [i britanice la Universitatea de Vest din Timi[oara, redactor-[ef al revistei Orizont, vicepre[edinte al Institutului Cultural Rom=n. Dintre volumele publicate, amintim: De veghe `n oglind\ (ed. I, 1989; ed. a II-a, 2005), Cartea e[ecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Masca de fiere (Polirom, 2000), Scutul lui Perseu (2003), C\r]ile crude. Jurnalul intim [i sinuciderea (ed. a II-a, Polirom, 2005), Via]a, patimile [i c`ntecele lui Leonard Cohen (Polirom, 2005), Metafizica detectivului Marlowe (Polirom, 2008), Despre doliu. Un an din via]a lui Leon W. (Polirom, 2009). ~mpreun\ cu Vladimir Tism\neanu, a publicat la Editura Polirom Vecinii lui Franz Kafka / The Neighbors of Franz Kafka (1998) [i patru volume de convorbiri: Balul mascat (1996), ~ncet, spre Europa (2000), Schelete `n dulap (2004) [i Cortina de cea]\ (2007). Preg\te[te pentru Editura Polirom un volum despre ultimul Judt.
Radu Stanca, Doti, Edi]ie `ngrijit\ [i prefa]at\ de Ioana Lipovanu, Editura Cartea Rom=neasc\, 456 p. Doti este integrala operei sale poetice. Edi]ia a fost prefa]at\ [i `ngrijit\ de criticul Ioana Lipovanu, care a ad\ugat edi]iilor precedente poeme inedite. Nu cunosc dec`t o poezie trist\, exclam\ Radu Stanca. Dar triste]ea, autentic\, organic\, este tot suferin]\. Patetism exist\ `n toat\ opera sa, fie c\ e vorba de lamenta]ia liric\, fie de cea teatral\; patetic este [i eseistul, a[a cum, pentru Radu Stanca, arta actorului, la origine, se relev\ tot astfel. Suferin]a constituie o cauz\ a cauzelor; ars doloris e o art\ patetic\, re`ntoars\ mereu la propriile r\d\cini, ren\sc`nd din propria-i cenu[\. Nu `nt`mpl\tor a re]inut scriitorul tocmai acest aforism goethean: Numai insuficientul este creator. Presim]irea permanent\ a mor]ii, a iminentei c\deri, `nseamn\ pentru Radu Stanca unul din acele moduri tipice ale insuficientului, una din modalit\]ile lui estetice, care fecundeaz\, `n opera de art\ `n genere [i `n cea poetic\ `n special, dispozi]ii artistice dintre cele mai caracteristice.
Nimic nu dezv\luie `ns\ mai deplin secretul crea]iei sale dec`t o medita]ie a lui Serenus Zeitblom, dup\ care orice expresie devine `n fond pl`ngere, precum muzica, deoarece aceasta, din clipa `n care ajunge la con[tiin]a de sine ca mijloc de expresie, se preschimb\ `n lamenta]ie. Muzica str\bate poezia stancian\ ca o pl`ngere cu rafinate desfolieri, `nv\luind [i estomp`nd strig\tul existen]ial. (Ion Vartic)
Ioana Baetica Morpurgo, Imigran]ii, Editura Polirom, 384 p. De pe fundalul policolor al Londrei se desprind cinci siluete, cu trecutul [i destinul lor: R\zvan, Maria, Traian, Sabina, Gruia. Pove[tile lor decurg paralel, cu excep]ia c`torva momente aleatorii [i fulger\toare `n care se `ntretaie, f\r\ consecin]e. Un doctorand gay, de st`nga, o pictori]\ de m`na a doua, un stock broker, o femeie care are grij\ de un b\tr`n pe moarte [i un sans papiers u[or autist au `n comun un singur lucru: cet\]enia rom=n\. Ioana Baetica Morpurgo prinde `n aceste cinci destine exemplare alchimia uneia dintre cele mai teribile experien]e umane cea a dezr\d\cin\rii. Ioana Morpurgo (Baetica) s-a n\scut `n 1980. A absolvit Facultatea de Litere din Bucure[ti dup\ care a urmat cursurile Masteratului de Antropologie Cultural\ de la SNSPA. ~n 2004 a `nceput un doctorat pe tema culturii tranzi]iei `n Rom=nia postcomunist\ la Exeter University, Marea Britanie (unde a [i predat un seminar de Societ\]i contemporane). A publicat numeroase articole pe teme literare [i socio-culturale `n Rom=nia
literar\, Dilema Veche, Timpul, Vatra, Deci Academia Ca]avencu, Observator Cultural, New Internationalist, Contemporary Review etc. A contribuit la diverse antologii cu proz\ scurt\ [i eseu: Cartea cu bunici (2007), The Review of Contemporary Fiction (2010), Erotographos 50+1 (2010).
Redactor [ef:
Gabriela Gavril
Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Erica Ioana Moldovan Andreea R\[canu Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster)
Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i
Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Mihaela Morariu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu
Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro
Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)
www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2011
august 2011
www.timpul.ro