Denis Mequail

COMUNICAREA

Structura sociala a comunicarii:

-Proximotatea

-Similaritatea 23154ejz81zyd3l

Apartenenta la grup

Mijloace de comunicare : discontinuitatea ridica numeroase bariere in comunicare, legata de distributia geniala a puterii economice si politice. Acest lucru s-a intamplat initial desi tendinta in cadrul formei statale democrat-birocratice a fost egalizarea, reducerea decalajelor si inegalitatilor prin educatie, comunicarea de masa, si o oarecare nivelare a sstandardelor. Discontinuitatile sunt asociate discrepantelor economice si de putere.

Comunicarea si schimbarea sociala: comunicarea implica schimbarea, este cauza si efectul schimbarii din structurile sociale.

Lermer sugereaza un prim impuls al schimbarii economice in actualul secol il constituie transmiterea unei imagini a stilului modern de viata unor societati inapoiate. jy154e3281zyyd

Durkheim spune ca in societatile moderne indivizii sunt legati mai mult de diferente decat de asemanarile dintre ei, pentru ca acestea impun complemantaritate si interdependenta. Cresterea gradului de individualism- fragmentare sociala ce duce la izolare la nivel individual si o mai facila manipulare exercitata de grupuri , organizatii puternice la nivel colectiv.

Mass-media constituie mijlocul de a mentine sentimentul identitatii nationale si culturale si perspectiva intregului, fie cauza disolutiei legaturilor sociale. Comunicarea presupune sau stabileste o relatie sociala intre participanti.

Norbert Wiener:teoreticianul informaticii propune o stiinta generala a comunicarii aplicabila deopotriva omului si masinii- cibernetica- pune accentul pe feedback ( procesul de comunicare sa fie circular si nu liniar ci multidirectional.

Comunicarea laterala/verticala:

Intr-o organizatie fluxul comunicarii este mai mult vertical decat orizontal. Atunci cand mecanizarea este avansata, comunicarea orizontala se face greu si este inlocuitade comunicarea verticala

Tendinta mai mare pe care o au cei cu statut egal de a vorbi intre ei cu superiorii sau subordonatii sin organizatie, mai ales despre subiecte care nu sunt legate direct cu munca. Distinctia fluxului comunicativ intr-un cadru non-formal este determinata de cateva variabile, unele legate de factori tehnici, altele de perspectiva spatiala si sociala sau de structura organizationala. Comunicarea laterala poate fi incurajata si poate contribui la functionarea eficienta a intregului sistem.

Comunicare, integrare si eficienta- ori de cate ori oamenii vin in contact ynii cu altii nu numai intamplator, este de asteptat ca interactiunea si intercomunicarea sa genereze acord asupra normelor si relatiilor de stima si simpatie .

Argyl descrie o serie de factori care impiedica atat comunicarea cat si coeziunea:

-absenta proximitatii fizice

-efectuarea de sarcini diferita

-heterogenitatea indivizilor care lucreaza impreuna

Cercetarile au aratat ca cu cat munca este mai putin placuta, cu atat este mai placut sa incerci sa comunici cu colegii, in special despre subiecte care nu au legatura cu serviciul. Coeziunea si solidaritatea bazate pe munca cresc o data cu ststutul in cadrul ierarhiei si acest fapt este reflectat in tipul de comunicare.

Mihai Coman

MANUAL DE JURNALISM

Partea I : presa scrisa

Reportajul si rolul sau in procesul jurnalistic

Textul jurnalistic

Reportajul

Interviul

Partea II: audio vizualul

Jurnalism de televiziune

Jurnalismul de tv ca gen publicistic

Modalitati de transmitere a stirilor radio

Interviul radio scutr tratat despre o anume arta a conversatiei

Reportajul radiofonic

Partea III: etica

Imaginea persoanei in presa romaneasca

Partea IV: perspective

Starul mass-media in Romania

Reporterul: ziaristul insarcinat sa culeaga informatii si stiri si sa transmita de pe teren. Cele pe care trebuie sa le transmita trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Importanta

Relevanta

Gradul de interesare general

Obiectivitate

Complexitate

Onestitate

Nepartinire

Calitatile unui reporter:

Simtul stiri = fler

Simtul urgentei

Capacitatea de a respecta termenele de predare a materialelor

Capacitatea de incadrare in spatiul disponibil = flexibilitate

Bunul simt

Obsesia preciziei

Toleranta

Lipsa de prejudecati

Capacitatea de a schimba registrul

Disponibilitatea de asculta

Curiozitatea

Perseverenta

Fapte nu presupuneri

Uneletele si abilitatile unui reporter:

Agenda

Reportofon

Stenogrfie

Dactilografie

Cunostinte de computer

Aparat foto

Cunoasterea unei limbi straine

Tipuri de interviuri:

Palnie

Palnie inversata

Tipul tunel

Cu ordine mascata

Cu forme libere

Cele 7 intrebari:

Cine

Cand

Unde

Ce

Cum

Care

De ce

Tipuri de intrebari:

De stoc

De sprifin

De relansare

De punctuare

De insitenta

De nominalizare

De obiectie

De controversa

Helena Cornelius

STIINTA REZOLVARII CONFLICTELOR

Cum sunt, gandesc si fac eu este bine, corect si frumos; daca tu esti simti, gandesti sau faci esti gresit

acceptarea conflictului= sansa de rezolvare a viitoarelor probleme

canalizarea energiei pe un alt domeniu decat cel al conflictului este mult mai benefica decat angrenarea int-o lupta fara rost

nu trebuie gandit ca un conflict este malefic ci poate aduce o noua rezolvare unei situatii complicate si aparent fara solutii

trebuie adoptata strategia de Victorie/Victorie

exista 5 etape in dezvoltarea unui conflict:

dezacordul

confrutarea

escaladarea

dezescaladarea

rezolvarea

principii de rezolvare a conflictelor:

reprimare

abandon

victorie/infrangere

compromis

victorie/victorie

Conflictul poate fi considerat din punct de vedere comportamental ca o forma de opozitie care este centrata pe adversar, este bazata pe incompatibilitatea scopurilor, intentiilor sau valorilor partii opuse. Opozitia poate sa fie directa sau personala.

Conflictul poate fi clasificat in functie de comportament, aria sociala, mijolace.

In functie de aria sociala vorbim despre:

conflicte individuale

conflicte sociale

interpersonale

inergrupale

inernationale

CONFLICTOLOGIA este o stiinta, relativ noua care se ocupa cu studiul si rezolvarea conflictelor.

Gabriel Thoveron

COMUNICAREA POLITICA AZI

TREBUIE SA AI CEVA DE SPUS

mesajul inseamna maesaj

trecem de la o societate a formei la una a continutului, (argumentare logica dar fara a fi sustinuta de realitate)

societatea de astazi trebuie sa cunoasca si sa se supuna regulii celor 3 S:

SIMPLITATE

SPECTACOL

SUBSTANTA

Nu se mai practica impunerea ci sugestia care este cuvantul cheie al vremurilor noastre, numai prin sugestie se poate transmite si receptiona eficient un mesaj.

Pblicitatea va fi in mai mare masura ISTORIE si mai putina FICTIUNE

Propaganda=actiunea de convigere a maselor prin instigara la folosirea iresponsabilitatii in detrimentul ratiunii, se sterge linia adevarului democratic intrere adevar si fals.

Comunicarea = tv+ sondaje+ publicitate

Publicitatea in politica trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte: candidatul, mediul politic, starea politica a momentului, banii, electorii. Imagilnile care sunt promovate pot fi: inchise (fara legatura intre elemente) si deschise (unitate intre elementele componente, de exempu: imaginea liderului politic promovata concomitent cu programul electoral)

Omul politic trebuie sa fie :

Deschis

Sincer

Hotarat

Compenent

O buna reclama electorala este aceea care:

convinge

informeza

pasioneaza

este notabila

are in centru un personaj

este facuta de catre experti

poate fi considerata un ghid de opinie

strategiile asociate cu reclamele electorlale pot fi la randul lor:nediferentiate (cand prin diferite canale de media se difuzeaza acelasi mesaj), diferentiate (mesajul difera de la canal la canal) si concentrata (cand are rolul de a mobiza electorii fara a indica o directie foarte precisa).

Un star are nevoie de:

fizic pentru A CONVINGE

caracter pentru A DURA

stil pentru A SEDUCE

Allan Pase, Allan Garner

LIMBAJUL VORBIRII

-arta conversatiei-

Limbajul trupului = metoda de a citi gandurile unei alte persoane prin interpretarea pozitiei corpului.

Metalimbajul = un limbaj care codifica. Prin limbaj nu se exprima toate gandurile

Limbajul este presarat de nenumarate clisee lingvistice: ca sa nu uit, daca ma gandesc mai bine

Manipulari si curse:

In afaceri: Mi-a trecut prin minte

In politica: Pentru a impulsiona

Popular: N-am intrecut masura ca?

Tipuri de intrebari intr-o conversatie:

Inchise: Da? Nu? De cand sunteti? Credeti ca? Sunt? Este? Cine? Cand? Unde? Care? Ce?

Deschise: Cum? De ce? In ce fel?. mai este vremea afara

Prea deschise: intrebarile cu un grad prea mare de generalitate, acestea se transforma in clisee.

Sfaturi pentru primele intrebari ale conversatiei:

A nu se incepe cu intebarile cele mai dificile

A nu se incepe cu intrebari care sugereaza raspunsul

A nu manifesta dezacordul inainte de a pune o intrebare

A se pregati din timp intrebarile

Exista mai multe teme pe care se poate deschide o conversatie:

Punand o intrebare

Exprimandu-ne o parere

Constatand o stare de fapt

O conversatie trebuie sa fie caracterizata de ascultatrea activa a interlocutorului.

Cum sa facem un compliment?

Un compliment trebuie facut la interval de cateva zile

Sa nu fie prea complicat

Sa nu fie prea elogios

Sa fie formulat atunci cand nu este insotit de o cerere anume

Sa nu faca referire la lucruri care sunt deja evidente

Sa fie pe cat posibil conform realitatii, adevarului

Niki Stanton

COMUNICAREA

Obiectivele comunicarii:

Sa fim receptionati

Sa fim intelesi

Sa fim acceptati

Sa provocam o reactie

Comunicarea nonverbala este alcatuita din:

Mimica

Gesturi

Pozitia corpului

Orientarea fetei

Proximitatea

Contactul vizual

Contactul corporal

Muschii corpului

Aspectul exterior

Bariere in calea comunicarii:

Diferente de perceptie

Concluzii gresite

Stereotipii

Emotii

Caracterele

Cele 6 intrebari ale comunicarii (comune cu jurnalismul): De ce? Cine? Unde? Cand? Ce? Cum?

DE CE ? = Scopul

De ce comunic?

Care este scopul meu real?

Ce sper sa realizez?

Care este scopul meu final?

CINE? = Interlocutorul

Cine este receptorul mesajului meu?

Ce fel de persoana este?

Cum va reactiona la continutul mesajului meu?

Ce stie deja despre continutul mesajului meu?

UNDE si CAND? = Locul si contextul

Unde va fi interlocutorul cand va primi mesajul meu?

In ce moment soseste mesajul meu?

Este real mesajul meu?

CE? = Subiectul

Ce vreau sa spun?

Ce as dori sa spun?

Ce doreste el sa stie?

Ce informatii pot omite?

Ce informatii pot da pentru a fi cai mai clar, concis, amabi, constructiv, corect, complet?

CUM? = Tonul, stilul

Cum voi organiza informatia?

Cun voi realiza efectul dorit?

Ce modalitate de comuniare voi folosi?

Ce canal voi folosi?

Personalizarea mesajului:

Precizarea obiectivului

Ansamblul de idei

Grupul de informare

Organizarea intr-o consecutie logica a informatiei

Conceperea unui plan

Scrierea unui plan

Eliminarea primei si a ultimei variante de plan

Marshall Mc Luhan

MASS MEDIA SAU MEDIUL INVIZIBIL

Ca si arta industria media se foloseste de anumite mijloace pentru transmitera informatiilor:

Mijloace fierbinti = radioul, fotografia, cinematografia

Mijloace reci = telefonul, desenele animate, televizorul

Se dezvolta o ampla comaparatie intre arta si cultura pe de o parte si imperiul de organisme de informare in masa. Fiecare capitol al cartii este impanzit de exemple luate din istoria culturii mondiale care sunt folosite pe post de pilde.

Mijlocul de informare este MESAJUL

PUBLICITATEA AMERICANA inseamna sa ignori politica si sa lupti cu sadismul de fotoliu

Mediul american este deosebit de incarcat cu tot felul de simbouri care de cele mai multe ori nu au acoperire in valori fie ele materiale sau morale

Inlfuenta mass-media asupra culturii este nefasta deoarece societatea americana a ajuns ca urmare a puternicii dezvoltari a industriei informatiei sa fie dependenta de ea. Dependenta este atat de mare incat oamenii sunt influentati de o simpla fraza ratacita printr-un ziar, revista, sau buletin de stiri la un post de televiziune.

Bogdan Ficeag

TEHNICI DE MANIPULARE

Situaiile sociale executa un control semnificativ asupra comportamentului uman. Actiunile si reactiile individului la stimului dintr-un anumit mediu, intr-o masura mai mica sau mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea in vedere doar personalitatea interna a celui in cauza. Chiar si aspect care par banale, nesigure pot determina schimbari majore in comportamentul unei persoane aflata intr-o anumita situatie sociala.

MANIPULARE= crearea cu premeditare a unei sitatii artificiale cu scopul de a controla si influenta manifestarile si comportamentul unei persoane sau grup.

Manipulare mica = modificari minore la nivelul comportamentului si al caracterului. Ex: pusul piciorului in usa, trantitul usii in nas, criza painii, etc.

Manipulare medie = modificari puternice ale caracterului si al comportamentului. Ex: socurile electrice, sentimentul de supunere sau de revolta puternica. Tot aici se vorbeste despre tehnicile de dezumanizare, tehnici folosite mai ales in armatele moderne, metoda prin care se urmareste curatarea creierului soldatului de toate conotatiile pozitive pe care le-ar putea avea inamicul, acesta din urma este vazut ca un antisocial.

Manipulare mare = influenta unui intreg sistem manifestata asupra unor grupuri de indivizi cu scopul de a transforma radical. Spre exemplu scoala poate fi considerata o astfel de instiutie care modifica esential, structural si radical intregul comportament si psihic, prin inocularea sentimentului de supunere.

Margo T Krasne

MUNCA DE COMUNICARE O Arta

Majoritatea oamenilor detesta procesul de repetitie la fe de mult ca vorbitul in public. Sursa ambelor sentintimente izvoraste din teama de a nu fi pus in situatia de a-ti dezvalui o slabiciune in fata publicului.

Exista cativa pasi care pot fi urmati pentru a ne putea asigura de faptul ca nu ne vom repeta in timpul unui discurs:

Intocmirea unui material scris

Insusirea respectivului material

Elaborarea unui set de mesaje aditionale pe care sa le transmitem prin limbajul trupului

Elaborarea de configuratii vocale interesante

Prezentarea eficace a materialului presupune cunoasterea lui.

Cunoasterea materialului da incredere in propriile forte.

Mai mult curaj se poate capata atunci cand se face o repetitie cu posibile intrebari si raspunsuri care pot fi puse despre material.

METODA PRACTICA DE REPETARE

Stabilirea unui program

Repetarea cu voce tare

Vizualizarea contextului

Lucrul cu oglinda

Repetara ca si cu public

Popescu Dan

ARTA DE A COMUNICA

Redactarea unei scrisori cu motivatie

Scrisoarea de motivatie este cea care face trecerea de la a fi la a face

Scrisoarea de motivare este un mod prin care se arata cum tot personalul angajat al unei firme participa la solutionarea unei probleme interne

Reguli de redactare

Firma trebuie prezentata elocvent

Hartia folosita trebuie sa fie de cea mai buna calitate

Trebuie sa stim care sunt activitatile firmei si mentionate realizarile acesteia

Continutul trebuie personalizat, scrisorile tip sunt contraindicate

Trebuie solicitata o intalnire

Trebuie mentionat afaptul ca formarea si pregatirea noastra corespunde firmei

Este indicat sa apelam la un PS in care sa mentionam realizarile personale cele mai recente

Continutul unei scrisori de motivare:

Introducerea in contextul creat. Aceasta cuprinde referiri la anuntul publicitar si demonstreaza interesul pentru viitorul loc de munca

Expunerea motivelor care stau la baza candidaturii. Descrierea motivelor trebuie facuta succint si sa prezinte principalele trasaturi de caracter ale candidatului

O buna redactare a textului poate fi considerata drept un prim atuu, poate chiar cel mai important pentru ca o persoana poate avea succes in obtinerea postului chiar prin aceasta forma de contact