-1Radioul = cea mai accesibila modalitate de acces la informatii sau divertisment.

costuri foarte mici necesare consumului de emisiuni si programe radio ; costuri de productie foarte mici . In S.U.A se gasesc 1/3 din totalul posturilor de radio . -conform sondajelor , 99% din familiile americane dispun de cel putin 5 aparate de radio -> astfel in S.U.A nr. aparatelor radio este de 2 ori mai mare decat tirajul zilnic al tuuror ziarelor . In Franta , aproximativ 70% din populatie asculta zilnic radioul. In Marea Britanie ~ 90% din populatie. In Italia , statisticile indica doar 60% din populatie.. Primul schimb de semnale hertziene : pe distanta de 400m , apoi 2000m , in 1895 in Italia si au fost coordonate de tanarul Guglielmo Marconi . Se-ntelege ca primele ca primele posturi de radio au avut caracter experimental , fiind vorba chiar despre momentul ce a marcat chiar punctul de plecare. Dezvoltarea radioului , insa , a avut etape , viteze si specificuri diferite : 1922 Elvetia , Lausanne ; 1923 Austria , Viena ; 1924 Italia , Roma ; 1922 Danemarca ; 1925 Ungaria , Polonia , Norvegia si Romania ; 1926 Iugoslavia ; 1929 Bulgaria ; Sfarsitul anilor 30 - Grecia si Turcia . Inainte de 1930 , radioul nu are o raspandire mare ci una mica in afara Europei si a Americii de Nord . Cele cateva emitatoare radio din Asia ( 1925 Japonia ) si din Africa au rezultat datorita puterilor coloniale . Initial programele radio erau realizate de actori ->din 1960 au fost realizate de oameni specializati ( jurnalisti , oameni de radio ) . Ex! : Razboiul lumilor care la 30 oct 1938 a perturbat orasul New York ( realizat de tanarul de 23ani Orson Wells ) Perioada razboaielor mondiale Radioul ->arma psihologica cu rol de intoxicare si de dezinformare a adversarului prin propaganda neagra . Dupa primul razboi mondial preocuparile din domeniul radiofonic tind spre comunicarea publica.

Radiofuziunea isi demonstreaza superioritatea ( ca utilitate si raza de transmitere a mesajului ) asupra presei scrise.

In 1919 prima statie de radiofuziune din lume la Pittsburgh , cu programe muzicale si buletine de stiri. 15 iunie 1920 a fost transmis primul concert . DEZVOLTAREA RADIOULUI IN : S.U.A 50.000 600.000 4milioane 10milioane in 1921 in feb. 1922 in 1925 in 1929

Nr de receptoare Radio boom al radioului

EUROPA In 1925 posturi de radio existau in 19 tari Ziarul fara hartie si fara frontiere ( Lenin ) - > in Rusia era sustinu de catre stat. Era Radioului ( 1930-1960 ) -inceputurile profesionalizarii radioului -textele pt radio nu mai sunt redactate de oameni din presa scrisa -incep sa apara meserii din zona radio Jurnalism radio , Vasile Traciuc 1908 anul marcat de primele incercari de radiotelegrafie ( Constanta) -prima transmisie a unei emisiuni din Romania 1925 iulie Dragomir Hurmuzescu parintele radiofoniei romanesti . - 1 mai 1928 prima emisiune oficiala a Societatii de Difuziune Radiotelefonica din Romania 1977 decretul nr 473 , privind organizarea si functionarea Radioteleviziunii din Romania - > radioul si televiziunea desemnau principale uniforme de propaganda ale regimului comunist.

TERMINOLOGIE : 1. SEMNALUL DE POST / JINGLE echivalentul vizualizarii grafice a titlului unui ziar . - stabileste identitatea postului pe scala de frecventa - poate aparea in diferite forme : 1. cantate 2. voce sec ( fara alte elemente ) 3. sonor + voce ( fundal sonor in spatele vocii ) - contine un set minim ale informatiei 1. numele postului 2. frecventa postului 3. sloganul postului 2. VOX-ul -vocea strazii ; luate unei game de subiecti diversi ; persoane diferite ca sex,varsta,prefix,religie, -presupune o selectie aleatorie ( in special publicul) : pe strada , la manifestari culturale , la evenimente politice . -zonele tratate sunt variate si apartin domeniului politic , cultural , social etc. -durata : 1min si ceva .. 3.PROMO ul -este reclama la productia proprie ( la o emisiune in cadrul redactiei respective ) -durata : maxim 20-30 secunde. 4.HITMIX -mixaj de piese muzicale , de obicei hit-uri,cu rol de legatura intre calupuri de programe,ce identifica playlist-ul muzical al postului -durata frecventa este de 30sec -poate avea si un scop utilitar 5.FUNDAL / BLANK -element orchestral ce insoteste vocea ( pe sub voce) -introduce o anumita stare de spirit ascultatorului -emisiuni ,amintiri,stiri,concursuri

6.BLANK- fundal zero -rol de a conferi un plus de gravitate mesajului citit , dar atentia ascultatorului va fi captata exclusiv de continutul mesajului . 7.INSERT -material inregistrat introdus in cadrul unei stiri , interviu , etc -confera un plus de credibilitate -este utilizat adesea in cazul situatiilor de criza Alte elemente : a) intro semnal sonsor scurt out - sfarsit ( de stire ) bara un element care face trecerea de la o stire la alta b) flash informativ stiri pe scurt ( 2 3 stiri ) c) buletin informativ : -are structura fixa ( stiri+sport+meteo) ; 45 sec d) jurnal de stiri : -foarte consistent ( meteo+sport dezvoltate ) : 15 ~ 20min Obs. : apar stiri cu multe inserturi , dar si alte genuri informative : reportaj , interviu, documentar . e) calup publicitar MATINAL : -primul traseu de program radio -incepe pe la 6-7 si merge pana la 10 -cel mai complex ( cu multe rubrici : horoscop,trafic,meteo,curs valutar ) -este programul de radio cu cea mai mare audienta Program de insotire -cu o structura lejera -merg pana seara , unde incep emisiuni specializate. Playlist Organigrama unui post de radio : -nu exista una general valabila Elemente comune :

Departamente - stiri - programe / muzical - programe / publicitate / marketing - productie - tehnic

1. Departamentul de stiri : -reporter -redactor -editor -prezentator -corespondent / colaborator / invitat permanent 2. Departamentul Programe / Muzical -realizator de programe : matinal , program de insotire , emisiuni specializate . -invitat permanent / specializat Clasificare Posturi : 1. Aria de emisie : a) locale- un singur oras / localitate - profilul programului este divers dar generalizat - programele informative sunt adresate publicului tinta public format din segmentele respectivei comunitati b) regional - regiunea geografica extinsa public tinta ( nr mai mare si mai variat ) grila de programe raspunde unui segment mai larg si mai variat informatii de interes regional

c) national - pe intreg teritoriul unui stat - program variat - segmentele de public tinta sunt mult mai variate decat in cazul precedentelor doua . d) international ex : Radio Romania International ( RRJ ) In cadrul SRR functioneaza un departament specializat - departamentul RRJ : a) RRJ-1 romana + romana b) RRJ-2 alte limbi -legatura directa cu institutia si personalitatile din Romania - punct modal al dialogului romano-roman -54 de programe / zi , pe trei canale

- acopera aproape inrteaga lume -stiri romanesti si internationale -emisiuni de sinteza www.rri.ro 2. Mod de finantare - radioul public ~ taxa lunara SRR in 2007 aprox 100 mil E Structura programelor radio / format de programe -Profile de audienta si consum radio in Romania -Studii de audienta radio Europa FM cel mai ascultat radio la nivel urban Radio 21 primul radio in Bucuresti La studiu realizat de JMAS Top 10 la nivel urban pe tara : 1.Radio Europa FM - 1.332.700 ( ascultatori ) 2.Radio KISS FM - 1.302.600 3.R.Romania Actualitati - 1.264.900 4.Radio 21 - 1.243.000 5.Radio Romania Regional - 721.400 6.Radio PROFM - 686.800 7.R. Antena Satelor - 270.200 8.R. BBC - 267.400 9.Radio Romantic - 243.400 10.Radio InfoPRO - 177.100 TOP 10 BUCURESTI 1.Radio 21 2.Radio Romania Actualitati 3.R.Kiss FM 4.R Europa FM 5.R.Romantic 6.R.ProFM 7.R.MagicFM 8.R.Antena Satelor 9.R.Guerrilla 10.R. VIBE FM Obiceiuri , atitudini si satisfactia publicului radio si tv

a)raport consum radio -prin comparatie cu televiziunea ,radioul are in general o audienta , cu niveluri maxime atinse in timpul saptamanii de lucru ( luni joi ~ 71,2% , vineri 72,4%) -audienta din zilele de week-end scade la valori de sub 66% -intr-o zi obisnuita de lucru , radioul este ascultat de durata medie de 3 ore . -intr-o zi de week-end , rata medie de auditie scade la 2ore si 47 minute . Consumul radio este orientat in principal catre statii cu acoperire nationala , care semnaleaza o medie de 9,6 ore de emitere . Profilul socio-demografic al audientei -audienta mai ridicata in meiul rural ( 67% ) vs. mediu urban ( 61% ) -audienta mai ridicata in segmentele tinere de varsta . 23-25 ani EUROPA FM 15-24ani RADIO 21 36-49ani Romantic FM Rata de consum radio creste odata cu nivelul studiilor -> 78,6% ~ studii superioare Regiunile cu audienta mai ridicata : Bucuresti si Moldova . Profilul principalelor posturi de radio : EUROPA FM -mediu urban 43% -barbati 39,6% si femei 32,7% -ascultatori pe grupe de varsta 23-35 ~ 47,1% 36-49 ~43,7% -studii : superioare 53,2% - medii 46% -regiuni cu audienta totala maxima : Bucuresti (49,5%) si Moldova ( 45,5%) Radio Romania Actualitati -audienta ridicata in mediul rural ( 38,8%) fata de mediu urban ( 33%) -barbati 39,3% si femei 33% -gr de varsta : 50-64 ani 44,7% 65+ 40% 39-49 39,7% -nivel de studii : scazut 34% mediu 36,3% superior 40% -regiuni cu audienta ridicata : Moldova (42,2%) si Bucuresti ( 39,5%) KISS-FM -mediu urban 37,6% -barbati 34,2% si femei 27,2%

-grupe de varsta : 15-22 ani 51,3% 23-35 ani 46,3% -nivel de studii : mediu 41,8% Superior 45,8% -regiuni cu audienta ridicata : Bucuresti (49,1%) si Moldova ( 34%) PRO-FM -mediu urban 33,7% -barbati 29,2% si femei 25,8% -grupe de varsta -nivel de studii : 15-22 ani 40,4% 23-35 ani 38,8% mediu 35% superior 41,1%

-regiuni cu audienta ridicata : Bucuresti ( 50% ) RADIO 21 -mediu urban 29.8% -barbati 25% si femei 21,3% -grupe de varsta 23-35 ani 15-22 ani -nivel de studii 21,3% 36,8%

mediu 33,1% superior 34,7%

-regiuni cu audienta ridicata Bucuresti Profil public posturi de radio -in comparatie cu modelele de vizionare tv , auditia programelor are loc mai ales in intervale de dimineata , in spatii domestice . -radioul este un mediu pasiv , auditia avand loc in fundalul altor activitati cotidiene cele mai mari rate de auditie zilnica au loc dimineata ( 42,3% ) -un nr mic de repondenti declara ca obisnuiesc sa asculte radioul la locul de munca -9,8% in fiecare zi - 10,6% cel putin o data pe saptamana

- ascultarea programelor de radio in locuri publice are o frecventa foarte redusa ( 12%) Audienta de programe muzicale sau de divertisment (47,1%) , emisiuni de stiri ( 40%) -recrutare emisiunilor radio / impactul social pe care il au diverse programe radio stirile : 24,4% sunt comentate co sotul / sotia 21 % cu prieteni / vecini / colegi -reportajele si documentarele sunt comentate : 13% in fam 13,2% cu prieteni -emisiunile sportive 22% 1) Emisiuni de stiri ( 73 % ) -mediu urban 72,2% si rural 74,1% -barbati 77,3% si femei 69% -cei cu studii medii -minim 7 ascultatori din 10 pt toate regiunile tarii 2) Emisiuni din muzica si divertisment ( 68,5) -mediu urban 70% si rural 67% -barbati 71% si femei 66,3% -audienta mai scazut in Moldova ( 55,7% ) 3) Emisiuni de sport ( 37,9% -mediu rural 42% si urban 35% -barbati 54,2% -nivel de educatie scazut (audienta maxima) 40,4% -grupe de varsta dominante : 50-64 ani 43,3% 65 ani + 39,3% -regiuni : Moldova ( 48% ) , Muntenia ( 38% ) si Transilvania ( 35 % ) 4) Reportajele si documentarele ( 28,7% ) -mediu urban ( 28% ) si mediu rural ( 29% ) -barbati 30% si femei 28% -studii superioare 34,5% -grupe de varsta : 50-64 ani 35% 23-35 ani 33,5% -audienta intre 27% si 30,5% in toate regiunile . Textul de radio: -Vasile Traciuc, in volumul Jurnalism radio(Bucuresti 2003) Flux informational continuu -in permanenta la radio se aude ceva: pauzele sunt si trebuie sa fie scurte Informatie:

-material vorbit propriu zis -zgomot(mediu ambiental) -fundal sonor folosit intre materialele vorbite etc Flexibilitatea programelor acorda radioului o mai mare modalitate si operativitate in transmiterea informatiei -programul radiofonicpoate fi intrerupt in orice moment pentru difuzarea de breaking-news Universalitatea conferita de posibilitatea publicului de a receptiona programele unui post de radio de la distante foarte mari. Radioul implica costuri relativ mici. Accesibilitatea radioului consta si in faptul ca mesajul poate fi receptat chiar si de cei cu un handicap fizic(nevazatori) Munca in echipa caracterizeaza presa audio-vizuala. In prezentarea specificului textului de radio, trebuie avut in vedere faptul ca mesajul radiofonic se bazeaza exclusiv pe SUNET. Textul radio trebuie sa raspunda la toate cele 6 intrebari utilizand canalul audio pentru transmiterea mesajului. Manualul editat de United Press Internatinal precizeaza ca: -in timp ce textul redactat pentru presa scrisa este structurat, raspund la intrebarile Ce ?Cine ?Cand ? Cum ?(De ce ?) -redactarea materialelor pentru audio-vizual raspunde la cerintele Acuratete, Claritate< Concizie, Culoare. Observatii generale -utilizarea diatezei active este preferata in jurnalismul radio, pentruca este mai directa, mai puternica, mai concisa -timpul verbelor recomandat este cel prezent(justificat de proximitatea temporala a jurnalismului radiofonic) -topica se simplifica la maximum. Asadar formula subiect+verb+complement direct este cea mai indicata. Vocabularul -se recomanda evitarea, pe cat posibil, a diverselor figuri de stil, care pot crea confuzii sau chiar impiedica buna receptare a mesajului. -utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze imagini in mintea ascultatorului -cuvintele scurte, puternice -claritatea mesajului este clara de utilizarea unui limbaj accesibil. Constructia enunturilor negative este diferita de cea din presa scrisa. -este preferata exprimarea enunturilor negative, intr-o forma pozitiva Ex: in locul formularii Pretul painii nu se majoreaza! se prefera enuntul Pretul painii raman acelasi! Repetitia -recomandata pentru a exprima claritatea mesajului -sugereaza evitarea repetitiilor similare, preferandu-se reluarea ideii/informatia in alte formulari -asadar, in textul radio , se poate vorbi de o repetitie a ideii, nu de una de vocabular. Pozitia titulaturilr si a functiilor(diferita de presa scrisa)

-titulatura sau functia precede intotdeuna numele(scopul acestei irdini este identificarea mai usoara si captarea atentiei ascultatorului) Cifrele si abrevierile -sunt adaptate suportlui mediatic audio -cifrele mari se rotunjesc-in locul sumei de 14,237,894 de lei se prefera formulareaaproape 14 milioane si jumatate -exceptie de la aceasta regula fac faptele imortante unde numerele marcheaza diferenta De exemplu, cifra victimelor unui accident aviatic(in niciun caz nu se va rotunji numarul victimelor) Conectorii textului si indicatiilor vocale -au rolul pe care in presa scrisa il au punctuatia, paragrafelor Ex: succesiunea temporala: acum, azi, maine, saptamana trecuta Relatia cauza-efect: pentru ca, fiindca, prin urmare etc. Fixarea contrastelor dintr-un text:totusi, dar, pe de alta parte Conectori standard:si, de asemenea, in plus, pe langa etc. Conectori generali :de asemenea, totoodata, va reamintim ca, precizam ca, mentionam ca, au acelasi prilej, X a declarat ca. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de percutatori ofera, de asemenea, indica ascultatorilor, prin accentuarea anumitor cuvinte sau expusa din interiorul unui text. Pauzele-utile pentru prelucrarea informatiei Frazarea -preferata este una simpla(evitarea constructiilor complexe ce ar pune in dificultate receptarea corecta a mesajului) -regula, formulata de jurnalistii americani, este urmatoarea :KISS adica Keep it Simple and Stupid -scopul este evident: se prefera certitudinea ca publicul a inteles mesajul in mod corect, in locul impresionarii ascultatorilor su frazari si constructii interminabile. Ritmul textului citit la radio trebuie sa fie unul moderat si liniar -ritmul impus la inceputul citirii unuijurnal de stiri de 20 de min, de exemplu:trebuie sa fie acelasi si la finalul acestuia -altfel lecturarea intr-un alt ritm/tempo a stirii finale poate fi interpretata ca subiectiva sau tendantioasa E recomandata utilizarea pronumelor personale , fiind evitata astfel repetarea excesiva a unor substantive comune sau proprii Observatie -intr-un text radiofonic virgulele si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent decat intr-un text tiparit si mai frecvent decat este cerut de regulile stricte ale gramaticii -principala caracteristica a stilului scriiturii pentru radio, in contrast cu stilul presei scrise, este inclinatia spre informal si spontan. Stirea de radio Definitie

1.Stirea este o imagine a realitatii obtinuta repede, in circumstante dificile(Understanding Mass comunication. Melvin De Fleur , 1981) -definitia include ideea unei versiuni selective a evenimentelor 2,Stirea este o relatare prompta, succinta a informatiei factuale despre evenimente, situatii, ideii(inclusiv opinii, interpretari) calculata sa intereseze o audienta si sa-i ajute pe oameni sa faca fata mediului inconjurator(Prof de jurnalism de la Universitatea din Oregan, Kan Metzler, 1986) 3.Stirea este orice expunere de intamplari actuale, nepartinitoare, corecte, afecand interesele, viata si bunastarea persoanelor care asculta accea prezentare(jurnalistul si cercetatorul Thomas FranKlin, in Broadcasting the News, 1976) Lista valorilor generale ale stirii, stabilita de catre John Hartley in Discursul stirilor(Ed.Polirom, Iasi, 1999) Frecventa -perioada de desfasurare a unui eveniment -faptele deviante sunt evenimente care se consuma foarte rapid-frecventa lor se potriveste pentru cotidiane si programe Tv sau radio zilnice -tendintele economice, sociale, culturale etc se clarifica si capata semnificatii specifice in timp-se afla in afara frecventei cotidianelor Pragul -amploarea unui eveniment -exista un prag pana la care un eveniment nu poate deveni subiect de stire.Acest prag variaza in intensitate, de la stirile locale la cele nationale. Claritatea -lipsa de ambiguitate a unui eveniment -evenimentul nu trebuie sa fie in mod necesar simplu(desi acest lucru ajut) dar gama semnificatiilor posibile trebuie limitata.In acest fel, discursul stirilor difera radical de discursul litarar. Capaciatea de semnificare 1.proximitate culturala -evenimentele in acord cu background-ul cultural al reporterului vor fi creditate cu o marita capacitate de a genera stiri 2.relevanta 3.consonanta 4.neprevazutul 5.continuitatea 6.compozitia Referire la notiuni de elita -subiecte care pot afecta un nr mai mare de popoare/culturi Referire la persoane de elita -actiunile acestora ofera interes Negativism -vestile proaste asigura stiri de calitate -sunt neprevazute Principalele caracteristici ale stirii: -stirile sunt factuale, contin fapte -stirile sunt/contin noutati

-sunt/contin noutati -sunt interesante pentru un sir semnificativ de persoane -trebuie sa contina evenimente cu o mare amploare -contin aspecte neobisnuite -sunt pline de exceptii -contin conflicte-intre indivizi, grupuri, natiuni Acuratetea informatiilor transmise -verificarea informatiei este obligatorie -informatia trebuie atribuita unei surse -informatiile sa fie corecte si exacte -informatia trebuie sa fie echilibrata(vom prezenta versiunile ambelor parti implicate) -stirea nu va contine niciun fel de comentariu personal.Redactorul va prezenta in mod obiectiv, fara interventii de natura personala -o stire bine redactat trebuie sa fie concisa(trebuie sa raspunda intrebarii: ce s-a intamlat?) Clasificarea stirii -dupa importanta sociala Hard news(eveniment de mare impact) Soft news(fapte de interes uman) -dupa evolutia temporala Spot news-evenimente neplanificate, neasteptate, care trebuie procesate rapid. Developing news-evenimente care trebuie urmarite in evolutia lor pentru a avea confirmarea unei fapte Contining news-o serie de evenimente planificate, care vor fi trasate pentru un interval de timp indelungat Exista 4 categorii de evenimente utilizate in presa (Maloch si Lester) -evenimente de rutina -planificate -mentin atentia publicului -subiecte:prezentare de initiative, lansari, inaugurari de cladiri etc Scandaluri -este permanent de o terta persoana care face apel la presa -scandaluri politice etc Accidente Reguli standard -text concis, stil conversational -incepe cu aspectul cel mai important(deznodamantul) -trebuie redactate pentru a putea incorpora si inserturi -textul trebuie redactat pentru a putea fi citit voce tare -stirile sunt scrise pentru a putea fi ascultate, deci trebuie sa fie clare -stirile urmeaza anumite conventii standard privind structura frazei -stirea proximitatea temporalanoutati de ultima ora) -se recomanda unitatea dramatica (the dramatic unity)

1.deznodamantul-ce s-a intamplat? 2.cauza-de ce? Cum ? 3.efectul-eventuale urmari Durata stirilor -duarta optima :30-40 sec -textul unei stiri in general ar trebui sa aiba titlul+3fraze Titlul -trebuie sa incite ascultatorul -stabileste valoarea practica a stirii si anunta valoarea informationala a stirii, de aceea terbuie sa corespunda continutului stirii -se recomanda evitarea unui titlu formulat sub forma de intrebare retorica-valoarea informativa ste nula -prima propozitie ia rolul titlului daca stirea radio nu este redactata cu titlu Atribuirea surselor -se precizeaza la inceputul frazei sursele, pentru sporirea claritatii -sporeste credibilitatea Citatele direce -ciatatele sunt parafrazate, pentru claritatea mesajului -sunt utilizate o serie de verbe:a spune, a declara, a mentiona, a preciza, a comenta etc Reportaj radio -specie jurnalistica in care se regasesc toate formele radiofonice(voce, background, fundal, fragmente muzicale) -se structureaza pe raspunsul la intrebarea CUM?(povesteste) -elemente:fragmente de interviu: descrieri ale unei situatii(facute pe un personaj martor/jurnalistul insusi) -poate contine:inserturi din rezultatele sondajelor de opinie -poate avea ca tema orice domeniu/subiect:politic, sport, social, cultural -durata:in general 2 min 30 sec(pentru ca daca depaseste acest interval interesul asculatatorilor se pierde) -maxim 5-7 min- depinde de postul de radio care-l difuzeaza(Radio Romania Actualitati-radio informational) -in concursurile de raportaje radio are o durata mai lunga Elemente specifice 1.fundal sonor bine adecvat temei(semnificativ pentru subiectul respectiv) 2.imaginea redata prin descrieri colorate 3.ritm sustinut, liniar 4.inserturi, declaratii, voice-over -pot fi difuzate in 2 contexte a)jurnale de stiri-reportaje de actualitate b)in cadrul evenimentelor dedicate special reportajelor (radiouri cu caracter informativ) -cu durata mai mare - reportaje de culoare, de nuanta Etapele realizarii unui reportaj 1.alegerea temei

2.documentarea(pe subiect+context media) 3.plan(schita a materialului)+calendar al actiunii 4.realizarea reportajului(captarea materialelor brute+sunet natural/de ambient) 5.pregatirea/finisajul materialului.