TEMA DE CASA LA DISCIPLINA : PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE

1. Denumirea temei: CENTRALA TERMOELECTRICA CU GRUPURI DE CONDENSATIE 2. Date initiale de tema : 2.1. NUMAR GRUPURI n=2 2.2. PUTERE UNITARA P=150 [MW] 2.3. PRESIUNE ABUR VIU p0=160 [bar] 2.4. TEMPERATURA ABUR VIU t0=565 [ oC] 2.5. TEMPERATURA ABUR AUPRAINCALZIT INTERMEDIAR tsi=565 [oC] 2.6. NUMAR TREPTE DE PREINCALZIRE INTERMED. z=7 2.7. SISTEM DE RACIRE: - cota de apa de rau c=0,7 - temperature medii anuale trau=15 [ C]
o

tturn=24 [oC] 2.8. PRESIUNEA DE GAZARE pd=8 [bar] 2.9. COMBUSTIBIL tip Pacura

- putere calorifica inferioara Hi=39500 [kJ/kg]

3. CONTINUTUL TEMEI 3.1. Alegerea schemei termice 3.2. Calculul circuitului termic prin metoda simplificata Panzer 3.3. Alegerea capacitatii de productie a cazanelor 3.4. Consumul de combustibil al CTE.Calculul simplificat al gospodariei de combustibil 3.5. Analiza si calculul principalilor consumatori de servicii interne

Cuprins : 1. Date initiale de tema 2. Alegerea schemei termice de principiu 3. Calculul circuitului termic prin metoda simplificata Panzer 3.1. Stabilirea presiunii in condensator 3.2. Determinarea entalpiei apei de alimentare 3.3. Determinarea entalpiei apei de alimentare intre preincalzitoarele regenerative 3.4. Determinarea presiunilor la prize 3.5. Trasarea procesului de destindere a aburului in turbina 3.6. Determinarea entalpiilor aburului la prizele regenarative 3.7. Stabilirea schemei termice echivalente 3.8. Determinarea entalpiilor echivalente 3.9. Calculul indicilor specifici ai CTE 3.9.1. Consumul specific de abur si caldura 3.9.2. Randamentul CTE 4. Alegerea capacitatii de productie a cazanelor 5. Consumul de combustibil al CTE.Calculul simplificat al gospodariei de combustibil 5.1. Consumul de combustibil al CTE 5.2. Calculul simplificat al gospodariei de combustibil 6. Analiza si calculul principalilor consumatori de servicii proprii 6.1. Dimensionarea ventilatoarelor de aer 6.2. Dimensionarea ventilatoarelor de gaze de ardere 6.3. Dimensionarea pompelor de alimentare 2

6.4. Dimensionarea pompelor de condensat principal 6.5. Dimensionarea pompelor de apa de racire

1. Datele initiale de tema Caracteristici Tipul centralei Numar grupuri Putere unitara Circuit termic Presiune abur viu Temperatura abur viu Temperatura abur supraincalzit intermediar Numar trepte de preincalzire regenerativa Presiune de degazare Alimentare combustibil Tip combustibil Putere calorica inferioara Sistem de racire Cota de apa de rau Temperaturi medii apa de rau Temperaturii medii apa de turn 2. Alegerea schemei termice Notatie n P p0 t0 t si z pd Hi c t rau t turn U.M MW Bar
0 0

Valoare 2 150 160 565 565 7 8 Pacura 39500 0,7 15 24

C C

Bar Kj/kg 0 0

C C

La centralele termoelectrice cu condensatie s-a generalizat schema bloc a circuitului termic. Fiecare grup turbogenerator are un circuit termic propriu, astfel inca o independenta totala a grupurilor din centrala . Conceptia schemei termice a unui bloc este de datele initiale : puterea unitara a blocului, parametri aburului viu (la iesirea din cazan), presiunea la supraincalzirea intermediara, presiunea la condensator, numarul de preincalzitoare regenerative. La alegerea schemei termice de principiu se va tine seama de urmatoarele consideratii : Pozitia pompei de alimentare in chema termica influenteaza circuitul regenerativ al blocului.Se va adopta chema cea mai folosita , cu pompa de alimentare plasata in mijlocul schemei termice, dupa degazorul termic, datorita avantajelor sale: -o parte din preincalzitoare sunt de joasa presiune(mai ieftine). -pompa de alimentare lucreaza la o temperatura scazuta -degazorul termic este amplasat economic(6 12 bar) care in mod normal au bara de ajutor

Se adopta schema bloc chiar si la grupurile cu P<50 [MW] si p

<100 bar ,

Numarul de preincalzitoare regenerative de inalta presiune (pip) si cela m preincalzitoarelor de joasa presiune (pjp) se va alege astfel incat : pjp =pip sau (2.1) pjp =pip +1(2) (2.2)
subracitoare, iar pjp subracitoare.

La grupurile cu P<50 [MW], pip vor avea desupraincalzitoare si

Recuperarea condensatorului din treptele de preincalzire se va realiza astfel : -la pip in cascada pana la rezervorul degazorului -la pjp in cascada (cu repompare), pana la pompa de recirculare, recuperandu-se caldura prin amestec cu condensatorul principal
-la grupurile fara supraincalzire intermediara avand P=25[MW]-constructie monocorp cu un flux( fig.2.1.a) -idem, avand P=50[MW]-constructie in 2 corpuri, 1 flux(fig.2.1.b) -la grupurile cu supraincalzire intermediara avand P=100 200 [MW]constructie in 3 corpuri cu dublu flux la p.j.(fig.2.1.c) -idem, avand P=300 350 [MW]-constructie in 4 corpuri , din care 2 de j.p. in dublu flux (fig.2.1.d)

Dispozitia constructiva a turbinelor se va alege in functie de putere,astfel :

presiune se va alimenta cu abur din bara rece a supraincalzirii intermediare.

La ciclurile cu supraincalzire intermediara primul preincalzitor de inalta

3. Calculul circuitului termic prin metoda simplificata Panzer 3.1. Stabilirea presiunii in condensator Intrucat la iesirea din turbina aburul este in domeniul umed, iar presiunea de condensare p c si temperatura de condensare t c se gaseste o relatie biunivoca : p c =f(t c ). Nivelul temperaturii de condensare depinde de temperaturra de intrare in condensator a apei de racire t r1 . Pentru determinarea ei se considera schema simplificata a instalatiei de racire in circuit mixt(fig.3.1.a) si diagrama t-s a condensatorului(fig.3.1.b).

Cota de apa de rau ,c (data in tema) este : c=

Drau Drau + Dturn

(3.1)

Daca c=1 racirea este in circuit deschis si D r =D rau ; t r1 =t rau Daca c=0 racirea este in circuit inchis si D r =D turn ; t r1 =t turn Daca 0<c<1 racirea este in circuit deschis si mixt, iar temperature apei la intrare in condensator t r1 este media ponderata a temperaturilor apei provenite de la rau si de la turn : t rau Drau + t turn Dturn t r2 = =c t rau + (1 c) t turn (3.2) Drau + Dturn Din diagrama t-s rezulta : t t r 2 = t r1 + t t c = t r 2 + t= t r 2 + + t (3.3) in care pentru diferentele de temperatura se vor adopta valorile : t=3 5 0 C =9 11 0 C pentru racire inh circuit incis si mixt pentru c 0,5 t

Se dau c=0,7 ;t rau =15 0 C ;t turn =24 0 C ; 0<c<1 ; Racirea apei este in circuit mixt,iar temperatura apei la intrare in condensator tr 1 este media ponderata a temperaturilor apei provenite de la rau si turn. Cu relatia (3.2) rezulta tr 1 = tr 1 =0,7 15 + (1 0,7) 24 =17,7 0 C Se aleg : =8-9 0 C pentru racire in circuit inchis si mixt cu c 0,5 t =3-5 0 C t Cu relatia (3.3) rezulta : t t t t c = tr 2 + = tr 1 + + 0 t c =31,2+5=29 C Din tabela I se citesc : p c =f(29 0 C)=0,04 bar h 3 = f(29 0 C)=h=121,4 [kj/kg]

c t

ra u

+(1-c) t turn

3.2. Determinarea entalpiei apei de alimentare Entalpia apei de alimentare se determina din tabelele de apa-abur supraincalzit conform relatiei h al =f(t al , p al ) [kj/kg] (3.4) Temperatura apei de alimentare, t al se citeste din diagrama (fig.3.2.) domeniul uzual de valori ale acesteia in functie de numarul de preincalzitoare regenerative. Presiunea apei de alimentare se va alege astfel : (3.5) pentru cazane cu circulatie p al =(1,2 1,25 ) p0 naturala (p 0 max <140 160 bar ) (3.6) - pentru cazane cu circulatie p al =(1,25 1,35 ) p 0 fortata unica (p 0 max < 160 bar )

tal

30 5 30 0

20 5 20 0 10 5 4 5 6 7 8 9 z

Pentru z=7, din figura 3.2. din Indrumatorul de proiectare rezulta : t al =240 290 0 C p 0 =160 bar (cazan cu circulatie naturala) Conform relatiei (3.5) rezulta: p al =(1,2 p al

1,2 5) p =(1,2 1,2 5 160=192 200 )

0

bar

Se aleg: t al =270 0 C p al =200 bar pentru care h al =( t al ,p al ) h al (270 0 C, 200 bar)=1182 kj/kg 3.3. Determinarea entalpiilor apei de alimentare intre preincalzitoare le regenerative Se parcurg urmatoarele etape de calcul : a)In functie de presiunea de degazare p d se citeste entalpia apei degazate h din tabelele de apa-abur la saturatie : h ad =f(p d ,saturatie) [kj/kg] (3.7) a d Avand p d =8 bar Conform relatiei (3.7) rezulta: h ad =f(8 bar,saturatie)=720,9 [kj/kg] s ad =f(8 bar ,saturatie)=2,046 [kj/kg k ] b)Se determina cresterile de entalpie ale apei de alimentare pe preincalzitoare

s ad =f(8 bar,sat)=2,046 [kj/kg k ] h rt =f(p al , s ad )=f(200 bar, 2,046 kj/kg k )=751,95 [kj/kg] se alege p =0,75 Cu marimile de mai sus se calculeaza cresterea reala de entalpie in pompa de alimentare :
p -pentru cicluri cu supraincalzire intermediara : pip =3
pip h pr h

hrt had

751,95 720,9 =41,36 [kj/kg] 0,75

hal had h pr

pip + 1
had h3

1182 - 720,9 - 41,36 =104,93 3 +1

pjp =4
pjp h

pjp

720 ,9 121 ,4 =149,87 4

h Pr= al P hrr hrr hrt P A M had Pa = d P had sad s pr Pa = d P

c) Se calculeaza entalpia apei de alimentare intre preincalzitoare regenerative : h a1 =h al =1182 [kj/kg] h 0 3 h a 2 = h a1 -2 pip =1182 - 2 1 4 ,9 =972,14 [kj/kg] h 0 3 h a 3 = h a1 -3 pip =1182 - 3 1 4 ,9 =867,21 [kj/kg] h 0 3 h a 4 = h a1 -4 pip =1133,7-4 1 4 ,9 =762,28 [kj/kg] verificare: h h a 4 ' = h a 4 - pr =762,28-41,36=720,92 [kj/kg] h a 4 ' =h ad =720,92 [kj/kg] 720 ,9 [kj/kg] h ai =h ad (i pip 1) h pjp h a 5 =h ad (i pip 1) h pjp =720,9-(5-3-1) 149,87 =571,03 [kj/kg] h a 6 =h ad (i pip 1) h pjp =720,9-(6-3-1) 149,87 =421,34 [kj/kg]

h a 7 =h ad (i pip 1) h pjp =720,9-(7-3-1) 149,87 =271,29[kj/kg] h a 8 =h ad (i pip 1) h pjp =720,9-(8-3-1) 149,87 =121,42 [kj/kg] verificare: h a8 = h 3 121,42 [kj/kg] 121 ,4 [kj/kg] 3.4. Determinarea presiunilor la priza Presiunea aburului la prizele regenerative ale turbinei rezult din diagramele de schimb de cldur ale prenclzitoarelor din care se determin presiunea aburului la saturaie ts,i. Presiunea la priza i se citete din tabelele ap-abur la saturaie:
p i = f ( t s ,i )
t s ,i = t ai + t

unde t este diferena dintre temperatur de saturaie a aburului i temperatura de ieire a apei din prenclzitor, tai i are valorile indicate n fig (3.4)
tai t t tp i ts, i PIP: PJP: ta, i-1 tai t PB SR ta, i-1 tai DS t tp i PB SR ta, i-1 ta, i-1
+5

tp i ta, i-1 t tp i ts, i

t = 7-15 t = 5-7

s ta, i-1
+5

tpi ta, i-1

+5

tai ta, i-1 s ta, i-1

+5

PJP:

t = 5-7

t tpi tai

ts, i

PIP: ta, i-1 s

t = (-2)-(+ 2)

10

Cu entalpiile h ai determinate la punctul 3.3. si presiunea la prize se va stabili in functie de h s ,i cu formula urmatoare : c h s ,i = h ai +c 4,181 [kj/kg k ]
h s,i hai cp
p

t i =
1 = t

1182 1184 ,9 = - 0,62 4,181 972 ,14 971 ,44 2 = t = 0,1 4,181 867 ,21 871 ,6 3 = t = - 1, 4,181
' t 4 = 0

5 = t

571 ,03 600 ,8 = - 7,12 4,181 421 ,34 449 ,2 6 = t = - 6,66 4,181 271 ,29 295 ,5 7 = t = -5,79 4,181

h ai [kj/kg]
0

t
[
C] - 0,62 - 0,1 -1 0 - 7,12 - 6,66 - 5,79

h s ,i [kj/kg] 1184,9 971,7 871,6 720,9 600,8 449,2 295,5

pi [bar] 55 26 17 8 3,9 1,3 0,32

1 2 3 4 5 6 7

82 972,14 867,21 720,9 571,03 421,34 271,29

3.5. Trasarea procesului de destindere a aburului in turbina : Procesul de destindere este cel din fig.3.6.Marimile de stare ale aburului in punctele caracteristice se vor centraliza in tabel.

11

Traseul p t

0-1 10,5 5

2-2a 0,91 5

2a-1a 5,11 -

1a-1 2,19 5

Procesul de destindere este cel din fig.3.6.Marimile de stare ale aburului in punctele caracteristice se vor centraliza in tabel.

Fig. 3.6

12

Marime/Pun ctul p[bar] t[ 0 C ] h[kj/kg] s[kj/kg k ]

0 160 565 348 2 6,53 5

1 150 560 347 8 6,55 7

2t 55 390 316 3 6,55 7

2 55 417 3229 6,654

2a

1 a 50 565 3585 7,161

1 48 560 3573 7,16 8

2 t 0,04 28,98 2461 7,168

2 0,04 28,98 2340 7,748

54 412 3217 6,645

Marimile s-au determinat astfel : p 1 =140-0,062 140 =132 bar t 1 =565-5=560 0 C h 2 =h 1 - ( h1 h2t ) =3478-0,79.(3478 - 3163)=3229 kj/kg iI p 2 a =p s ,i -0,0125 ,i =55 0,0125. 55 = 54 bar s p 1'a = p 2 a -(0,06 0,08 ) ,i =54 - (0,06 0,08 ).55=50 bar s p 1' = p 1'a -0,03 p s ,i =50-0,03 .55= 48 bar 1 ' 2't

x=

s1' 2 't s' s" 2 't 't s' 2

= 8,473 0,4223 =0,

7,168 0,4223

83 h 2 't ' =h 2 't +x r =121,35+0,83 .2433=2140 kj/kg punctul 2: p 2 ' =p c =0,04 t 2 ' =t 2 't =t s =f(p c )
h h 2 ' =h 1' - iII (h 1' 2 't ) h 2 ' =3573-0,86 (3573 2140 ) =2340 h h' 2t 2340 121 ,35 x 2 ' = 2' = =0,91 2433 r s 2 ' = s ' 2 ' +x 2 ' ( s ' ' 2 , s ' t ) =0,4223+0,91 (8,473 0,4223 ) =7,748 [kj/kg k ]

3.6. Determinarea entalpiilor aburului la prizele regenerative Priza 1: p 1 = p s ,i = 55 bar h p1 = h2 = 3229 [kj/kg] Priza 2 :

13

p 2 =26 bar s 1' = 7,168 [kj/kg k ] h p 2t =f(26 bar , 7,168 [kj/kg k ] )=3359 [kj/kg] h 1' = 3573 [kj/kg] h p 2 =3573 - 0,86 (3573 3359 ) =3388 [kj/kg] Priza 3: p 3 =17 bar h p 3t =f(17 bar, 7,168 [kj/kg k ] )=3067,48 [kj/kg] h p 3 =3573 - 0.86 (3573 3226 ) =3274 [kj/kg] Priza 4: p 4 =8 bar h p 4t =f(8 bar, 7,268 [kj/kg k ] )=3020 [kj/kg] h p 4 =3573 - 0,86 (3573 - 3020 ) =30297 Priza 5 : p 5 =3,9 bar h p 5t = f(3,9 bar, 7,168 [kj/kg k ] )=2854 [kj/kg] h p 5 =3573 - 0,86 (3573 2854 ) =2954 [kj/kg] Priza 6: p 6 =1,3 bar s=1,385 [kj/kg] s=7,272 [kj/kg k ] h=448,97 [kj/kg] h=2686,06 [kj/kg] r=2238 [kj/kg] x= 7,272 1,385 =0,98 1 h p 6t = 448,97 + 0,98 . 2238 = 2642 [kj/kg] h p 6 =3573 - 0,86 (3537 2642 ) =2773 [kj/kg] Priza 7 p 7 =0,32 bar s=0,962 [kj/kg] s=7,743 [kj/kg k ] h=295,38 [kj/kg] h=2626 [kj/kg] r=2331 [kj/kg] x= 7,743 0,962 =0,91 [kj/kg] h p 7 t =295,38+0,91. 2331=2416
7,168 0,962 7,168 1,385

14

h p 7 =3573-0,86 (3573 2416 ) = 2577 [kj/kg] Priza 1 p i [bar] 55 h pi [kj/k 3229 g] 2 26 3388 3 17 3274 4 8 3097 5 3,9 2954 6 1,3 2773 7 0,32 2577

3.7. Stabilirea schemei termice echivalente Metoda simplificata Panzer prezinta avantajul evitarii calculelor laborioase de determinare a debitelor specifice (a i ).Ea presupune transformarea schemei termice a ciclului real intr-o schema echivalenta ,prin echivalarea preincalzitoarelor regenerative astfel: a) Se echivaleaza toate preincalzitoarele regenerative alimentate cu abur de la prize cu presiuni mai mari sau egale cu presiunea supraincalzirii intermediare,cu un singur preincalzitor A.Acesta este caracterizat de debit D p1 egal cu suma debitelor preincalzitoarelor echivalente si h p 1 , o entalpie medie a prizelor preincalzitoarelor echivalente. m b) Se echivaleaza toate preincalzitoarele regenerative alimentate cu abur dupa supraincalzirea intermediara cu un preincalzitor echivalent B. Acesta este caracterizat de debitul D p 2 egal cu suma debitelor preincalzitoarelor echivalente si h pm 2 , o entalpie medie a prizelor preincalzitoarelor echivalente. Schema echivalenta de calcul a ciclurilor cu supraincalzire intermediara este prezentata in figura de mai jos.

15

3.8. Determinarea entalpiilor echivalente h a si h pm Se intocmeste schema echivalenta de calcul si se trec pe ea valorile cunoscute h 0 ,h 1 , h 2t , h 2 , h 2 a , h 1'a , h 1' , h 2 ' , h 3 , h al . Se determina entalpiile echivalente :
hal h3 1182 - 121,4 = 1182-(1+1) = 916 [kj/kg] n A + nB + 1 1 + 6 +1 Entalpiile echivalente h ale aburului la preincalzitoare regenerative echivalente : h pm 1 = h2 = 3229 [kj/kg]

Entalpia apei de alimentare dintre preincalzitoarele echivalente A si B :

h a =h al ( n A + 1)

intermediara alimentat cu abur de la iesirea din CIp al turbinei.

n A +n B

Intrucat n
na +1

=1 -un singur preincalzitor inainte de supraincalzirea

h pm 2 =

h
nB

pi

h
2

pi

h1'a + h p 3 + h p 4 + h p 5 + h p 6 + h p 7 7 1

==

z 1

3388 + 3774 + 3097 + 2954 + 2773 + 2577 =3093 [kj/kg] 6

3.9. Calculul indicilor specifici ai C.T.E. 3.9.1.Consumul specific de abur si caldura :

D p1 D1 D p2 D1 = hal ha 1182 916 = = 0,129 h pm1 hc1 3229 1182 D p1 hc1 h3 h h3 919 121 ,4 1182 121 ,4 0,129 = 0,222 = c2 = 3093 121 ,4 2935 ,6 121 ,4 h pm 2 h3 D1 h pm 2 h3

Consumul specific de abur : D1 1 = Dp d= p = = m g [(h1 h2 ) (h pm h2 )] D1

1 0,99 0,98 [( 3478 3229 + 3573 - 2340 ) 0,129 (3229 - 2340 ) 0,222 (3093 2340 )]

=8,650 10 4 =8,650 10 4 3600 = 3,114 [kg/kwh] Consumul specific de caldura :

16

q=

D p1 D p 2 1 + d (1 ) (h2 ' h3 ) [kj/kg] m g D1 D2

1

-4 q= 0,99 0,98 + 8,650 10 (1 0,129 0,222 ) ( 2340 - 121,4 ) =2,27 [kj/kg]

3.9.2.Randamentul C.T.E.
CTE =
1 1 0,93 0,99 (1 0,06 ) 0,99 =0,377 caz cd (1 ) tr = q 2,27

CTE = 37,7 %

4. Alegerea capacitatii de productie a cazanelor Debitul nominal al cazanelor se stabileste in functie de tipul schemei termice . La schema bloc debitul unui cazan este : D 1 =d P =3,114 150 =471,6 [t/h] Se alege n c =1 numarul de cazane legate cu o turbina k=1,01 1,07 D 1caz =
1 1 D1 k = 471 ,6 1,01 =476 t/h nc 1

Din diagrama standardizata de cazane se alege 1 cazane cu circulatie inst naturala (p 0 =160 bar 160 bar) avand debitul instalat D 1caz = 525 [t/h] Capacitatea totala de productie a CTE D caz =n nc D1caz =2 1 476 =952 [t/h] Capacitatea instalata in CTE: D inst = n nc D1inst =2 1 525 =1050 [t/h] caz caz 5. Consumul de combustibil al CTE.Calculul simplificat al gospodariei de combustibil 5.1.Consumul de combustibil al CTE a)Consumul specific de combustibil se calculeaza cu : Q1 B q = b= = P Hi P Hi b=
2,27 = 0,57 10 4 [kJ / kg ] =3600. 0,57. 10-4=0,205 [kg/kwh] 39500

Prin inmultirea cu 3600 a rezultatului se obtine consumul specific b exprimat in [kg/kwh] 17

b)Consumul de combustibil al unui grup: B=P b =150000 . 0,57 . 10-4=8,55 [kg/s] = 30,7 [t/h] c)Consumul orar de combustibil al CTE B CTE = n B =2 . 30,7 =61,5 [t/h] h d)Consumul zilnic si anual de combustibil B CTE = zi

1 T 365

CTE CTE Bh = 0,00274 TF Bh =0,00274 6200 61 ,5 =943[t/zi]

CTE B CTE = TF Bh = 620 . 61,5 = 381300 [t/an] an

Pentru un P 150MW TF = 6200 [h/an] 5.2. Calculul simplificat al gospodariei de combustibil a)Volumul de combustibil din depozitul centralei -rezerva de combustibil din gospodaria centralei : CTE B dep = B zi n zi =943 15 =14145 [t] -volumul necesar depozitarii :
= 15375[m 3 ] b)Dimensionarea rampelor de descarcare a combustibililor :

V dep =

Bdep

14145 0,92

-se considera combustibilul adus la central ape cale ferata -numarul total de vagoane pentru aducerea in CTE a cantitatii de combustibil consumata intr-o zi B CTE 943 = zi = = 19 [vagoane] N vag C vag 50 -numarul de garnituri necesare pentru transportarea combustibilului zilnic la centrala N gar =
N vag
gar N vag

19 = 1 [garnitura ] 28

-numarul de garnituri care se pot aduce si descarca intr-o zi la centrala : N gar =

zi

tg td

1 5 = 3 [garnituri/zi] 5

-numar de rampe de descarcare a combustibilului :

18

N ramp =

N gar N
zi gar

1 = 1 [rampa] 3

c)Dimensionarea depozitului de combustibil Gospodaria de pacura trebuie sa cuprinda cel putin N rez = 2 rezervoare de depozitare. Se considera depozitarea in rezervoare exterioare, metalice, cilindrice, cu ax vertical .
nec V rez =

Vdep N rez

15375 = 7687,5[m 3 ] 2

Din tabelul 5.1 se aleg 2 rezervoare de 10000m 3 cu diametrul de 32,44 m si inaltimea de 13,81m Ti p I II III IV V VI Capacita te V [m3] 100 200 400 700 1000 2000 Diametru [m] 4,73 6,63 8,53 10,43 12,41 15,94 Inaltime [m] 6,05 6,1 7,38 9,11 9,18 12 Tip VII VIII IX X XI Capacitat e V [m3] 3000 5000 10000 20000 31500 Diametru [m] 19,08 22,89 32,44 42,67 54,86 Inaltime [m] 12,36 12,39 13,81 14,63 14,83 -

6. Analiza si calculul principalilor consumatori de servicii proprii La o centrala termoelectrica din servicile interne principale fac parte : -alimentarea cu combustibil a arzatoarelor -ventilatoarele de aer si gaze de ardere -pompe de alimentare cu apa ale cazanelor -pompele turbinelor -instalatiile pentru circuitele de ungere -excitatia generatolului electric -energia electrica necesara sistemului de protectie reglaj si comanda -iluminatul la punctele secundare 6.1.Dimensionarea ventilatoarelor de aer a)volumul teoretic de aer necesar arderii a 1 kg de combustibil Hi 39500 V 0 =0,265 =0,265 =10,46 [m 3 / kg ] a 1000 1000 b)Debitul de calcul al ventilatoarelor de aer

19

D
a

= 1 0 , 1 6 1

D a =1,0161 1,05 (1,1 + 0,2) 10 ,46 30700 1

" (
p a

c)Puterea ventilatoarelor -se aleg cate 2 ventilatoare pentru un cazan fiecare dimensionat pentru 55% din sarcina totala P VA = 0,55 =0,55 3600 1000 0,78 = 82 [kw] 3600 1000 v *se aleg 2 ventilatoare de 82 [kw] pentru fiecare grup 6.2.Dimensionarea ventilatoarelor de gaze de ardere a)Volumul teoretic de gaze rezultate din arderea a 1 kg combustibil Hi 39500 0 V g =1,375+0,226 =1,375+0,226 =1,2 [m 3 / kg ] 1000 1000 b)Debitul de calcul al ventilatorului de gaze de ardere :
0 0 D g =1 (V g + 1,0161 cg Va ) Bef

0,5 273 + 25 . = 81746 [m 3 / h ] 100 273

Da p

81746 5395

273 + t ga 273

=1,05 (1,2 +1,0161 0,01 10 ,46 ) 30546 c)Puterea ventilatoarelor P VG =0,55

273 + 135 = 62846 [ m 3 / h] 273

=0,55 3600 1000 0,82 =79 [KW] 3600 1000 v

D g p

62846 3728

*se aleg 2 ventilatoare de 79 [kW] pentru fiecare grup. 6.3. Dimensionarea pompelor de alimentare a)Variantele de dimensionare ale pompelor de alimentare depind de puterea unitara a blocului si de modul de antrenare al pompelor. P=150 [MW], deci se alege varianta de alimentare a pompei 3x50% EPA (2 active+1 de rezerva) Turbina de antrenare a pompei de alimentare se alimenteaza cu abur de la priza degazorului termic. b)Puterea necesara pentru antrenarea pompei P PA =
Dal v p 131 0,00106 192 10 5 = =3555 [KW] 1000 p 1000 0,75

20

D al =D1 = 471,6 [t/h] =131[kg/s] t s =f(8 bar)=170,43 0 C v=f(p al , t s )=f(170bar,170 0 C )=0,00106 [m 3 /kg] =200-8=192 [bar]=192 10 5 [N/m 2 ] p p =0,75 c)Debitul de abur necesar pentru antrenarea TPA D TPA =
PPA 3555 = = 4,69 [kg/s] = 16,8 [t/h] h pd h2 ' 3097 2340

6.4. Dimensionarea pompelor de condensat principal : a)Variante de dimensionare Avand cazan cu circulatie fortata se aleg 2x100% pompe de condensat principal in 2 trepte b)Debitul de condensat principal D 1 = 471 ,6 [t/h]
D p1 D1 D p2 D1 = 0,129

D p1 = 0,129 471 ,6 =60,8 [t/h]

= 0,222

D p 2 = 0,222 471 ,6 =104,6 [t/h] Dc=D 2 =D 1 D p1 D p 2 =471,6-60,8-104,6=306,2 [t/h] c)Debitul pompat D pc = Dc + b Dc + Dej + aj `Dc =306,2+0,02 306 ,2 + 0,01 306 ,2 + 0,06 306 ,2 =334 [t/h] =92,7 [kg/s] d)Puterea pompelor de condensat principal Treapta 1 P PC =
1,05 D pc H 102 p = 1,05 306 ,2 91,47 = 360 [KW] 102 0,8

v=f(p c )=f(0,04 bar)=0,0010041 [m 3 / kg ]

=
1 = 995 ,91[ kg / m 3 ] P S .T . =3bar 0,0010041 10 5 10 5 ( Ps.t Pc ) = (8 0,04 ) = 81,47 [m] Hg=6[m] ;Hr=4[m] g 995 ,92 9,81

Hm=

H=Hm+Hg=Hr=81,47+6+4=91,47[m]

21

D pc = 334 >150 [t/h] se aleg p =0,8 Se aleg doua pompe PR de 360 kW (1 activa + 1 rezerva)

6.5. Dimensionarea pompelor de apa de racire Pompele de racire au o functionare sigura si deci in functionarea lor nu se prevede rezerva, se folosesc 2 pompe ambele in functionare cu un debit Dpr=0,5 D r Debitul total de apa de recire Dr [kg/s] : - pentru condensatorul turbinei .. 60 . D2 - pentru condensatorul TPA ... 50 . DTPA - pentru racire racitori de ulei . 3 . D2 - pentru racirea lagarelor . 0,5. D2 - pentru servicii proprii ... 0,1 . D2 Dr=60 D2 + 50 DPTA + 3 D2 + 0,5 D2 + 1,5 D2 + 0,1 D2 = =60 306,2 +3 306,2 +0,5 306,2 +0,1 306,2 =19474 [t/h]= 5410 [kg/s] Avand circuit mixt se alege H=25mH2O, pompe centrifugale cu p =0,88 Puterea pompei : P PR =
0,5 Dr H 0,5 5410 91,47 = = 2757 [kw] 102 p 102 0,88

Se aleg doua P.R.de 2757 [kw] ambele active.

22

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Gtina, Partea termo i hidro a centralelor electrice. ndrumtor de proiectare 2. Vasile Gtina, Partea termo i hidro a centralelor electrice. Curs 3. Vucalovici M. P. Proprietile termodinamice ale apei i aburului. Tabele i diagrame 4. Program (soft) pentru calcularea proprietilor termodinamice ale apei i aburului

23