www.referat.

ro

www.referat.ro

Studii si note critice Ion Creanga

N. I. Russu ( Basmele lui Creanga, 1929, 19):,, Personajele din Harap- Alb se intrupeaza in carne si oase de oameni intregi si vii cu caractere individualizate, nu numai in insusirile extraordinare, dar si- n exteriorul, in temperamental, in alcatuirea sufleteasca speciala a fiecaruia. Harap- Alb este cel mai puternic basm a lui Creanga[] atinge perfectia desavarsita.[..] In Mos Nechifor Cotcariul dintr- o aventura amoroasa ignobila, Creanga a stiut sa evoke poezia superba a unei idile erotice in mijlocul naturii primavaratice. Lazar Saineanu, ( Basmele romane, 1895, 189):,, Pentru Moldova nu posedam inca nici o colectiune serioasa, caci cele cateva povesti publicate de raposatul Creanga si acum timpul din urma de d- soara Sevastos nu corespund cerintelor unei colectiuni stiintifice. Creanga era excelent scriitor, dar ca povestitor de basme difuz si prolix. Ibraileanu ( Note si impresii, 1920, 80):,, Creanga e mai mult citat si laudat decat citit si gustat: E taran- si apoi e si prea fin! Taraniile, cum isi numea el operele sale, repunga cititorilor delicate, deprinsi cu analizele lui Paul Bourget. Iar finetea sa, caci are o infinita finite, il face greu accesibil majoritatii cititorilor.[] de cand incepe sa scrie Amintirile, Creanga se simte mai scriitor, nu mai spune povesti; nu mai pune la contributie miraculosul.[..] Biografia lui Creanga ne poate satisface o curiozitate comuna, explicabila, dar nu ne explica nimic din opera lui Creanga pentru ca opera lui, e tocmai afara de viata lui de orasean, s- ar putea zice ca e in contra vietii lui de orasean. Biografia, cata ne trebuie, pentru explicarea operei lui, e in Amintiri Daca stim pur si simplu ca a fost un transplant fara cultura stim tot ce ne trebuie din biografia lui de targovet, ca sa- l putem intelege in totalitatea lui. N. Iorga ( op. cit., 69):,, In Mos Nechifor Cotcariul n- avem nimic alta decat un fragment de calatorie, vazut din punct de vedere al umoristului. Un alt scriitor n- ar fi scos nimic dintr- t tema ca aceasta, de o simplicitate extraordinara. C. Grigoriu Grigorescu, ( rev.,, Ion Creanga, II, 318):,, Pe langa aceste, lui Creanga ii trebuia foarte mult timp pentru stilizarea si scrierea povestilor, a amintirilor lui si- a celorlalte scrieri didactice ca Povatuitoriu la cetire prin scriere, ce i- l ceruse ministrul d. Maiorescu- Geografiea judetului Iasi, harta acesteia etc. Si rog sa se stie ca Creanga, se vede din cauza unei instructiuni necomplecte si neregulate , stiliza foarte greu materialul ce- I navalea in memorie, incat de zeci de ori stergea si restergea o propozitie sau o fraza, pana o injgheba cum ii placea lui. Parca- l vad si acum imbracat numai intr- o camasa de panza albastrie si lunga pana la calcaie, cu papuci in picioare

sprijinite de dusamea, stand pe cravat in odaita lui joasa, c-o masuta dinainte langa cravat si scriind. Creanga cetea foarte putine carti, dar vorbea mult; de aceea lui nu i- a ramas vreo biblioteca de seama. El nu stia nicio limba straina, dar adesea ne uimea bogatia vorbelor romanesti de bastina, din care ne punea sa alegem pe acelea care ar fi exprimat mai bine intelesul ideei M. Lupescu marturiseste in ,, Sezatoarea, V, 190, ca:,, Una din cele mai raspandite carti de citire ce- am avut[]. Abecedarul lui Creanga patrunse prin toate unghiurile tarii si Invatatorul copiilor se cauta intr- o vreme ca iarba de leac. Era o vreme cand scoala din care lipseau cartile lui Creanga era considerate ca scoala codasa. G. Panu:,, Prin 1874- 1875 vedem intr- o seara ca un nou venit se afla la Junimea. Noul venit era scurt, gros si gras, cu figura si parul cam castaniu blond, cu gatul scurt apoplectic si cu figura congestionata, purtand cu stangacie hainele. Marturia Smaranditei(,, Ion Creanga, An. XIII, 1920, 20):,, Creanga n- a uitat niciodata Humulestii sip e ai lui. Aproape in fiecare vara venea pe aici. Atunci era o adevarata sarbatoare in sat. Isi strangea toate neamurile sip e toti prietenii si cunoscutii, punea un bureu cu vin intr- o caruta si, cu lautarii in frunte, se sui ape dealul Humulestilor si tineau petrecerea cate o saptamana incheiata. Apoi o lua cu colinda pe la manastirile Neamtu, Secu, Agapia, Varatec. Trecea apoi la Pipirig, Largu si asa mai departe, pe unde avea neamuri sau cunoscuti.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate