1.

Identificarea tipului de lirism: a)subiectiv-modalitatea de exprimare este monologul de tip confesiv(la persoana I) sau adresat (persoana a II-a),sunt prezente marcile eului liric(proiectia autorului in text):emfatizarea (exprimarea excesiva a persoanei I,de ex prin insotirea vb de pronumele subiect,cu rol de a intari prezenta eului liric) ,deicticele(adv/pronume demonstrative ce nu trimit I ale la la eului un pronume liric-pronume referat si /adj concret:aici,acolo,ieri,azi,acela,celalalt),persoana verbe,exclamatiile/interogatiile retorice.Marcile

pronominale posesive(meu,mea)/vb. la pers. I (monolog confesiv) sau pers. II (monolog adresat),interogatii si exclamatii retorice b)Subiectiv impersonal -absenta persoanei I,prezenta vb si pronumelor la persoana a III-a,astfel incat desi in text se distinge o singura voce lirica ,ea este impersonala,nu lasa sa transpara sensibilitatea autorului(Barbu,Alecs-Iarna ) c)Obiectiv- mai multe masti ale eului liric /voci lirice,vag fir epic,dialogul ca modalitate de expunere(ex :Luc.) 2.Trasaturile limbajului poetic a.expresivitatea -preferinta pentru folosirea cuv cu sensuri conotative ,ce intra in structura unor figuri de stil (precum :ep. x,met. y) b.ambiguitatea poetice c.sugestia -trasatura specifica liricii simboliste,care nu transmite sentimente ,ci stari vagi ,imprecise ,in mod indirect,prin campuri semantice ,simboluri,muzicalitate sau cromatica decadenta. d.reflecivitatea-trasatura a poeziei moderniste/neomoderniste ce presupune existenta unui public initiat,elitist capabil a descifra aluziile livresti sau mitologice sau care se manifesta prin caracterul meditativ/conceptual al versurilor. 3.Prozodia-se refera la trei elemente : -masura-nr.de silabe dintr-un vers -rima-figura fonetica ce consta in potrivirea partii finale a versurilor incepand cu vocala aceentuata (adda-rima imbratisata,abab-rima masculina-silaba incrucisata,aabb-rima accentuata ,rima imperecheata,aaaa-monorima,rima finala -trasatura specifica mai ales liricii moderne ,constand in posibilitatea dublei /multiplei interpretari a unui text/unei secvente /sintagme

feminina -silaba finala este neaccentuata ,fara rima -vers alb)

-ritmul- trohaic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care prima silaba este accentuata)sau iambic(succesiunea de picioare metrice bisilabice in care a doua silaba este accentuata),amfibrahic(succesiunea de picioare metrice trisilabice ,accentul se pune pe silaba mediana) 4.Trasaturile descrierii literare: -Este subiectiva ,deoarece prezinta viziunea proprie unui eu liric aflat intr-o ipostaza contemplativa -Preferinta pentru folosirea cuv.cu sensuri conotative,ce intra in structura unor figuri de stil precum.. sau prezenta imaginilor viz/aud/olf/mot. -La nivel morfologic ,predomina subs. si adj.(cele mai multe devenite epitete),ce compun imaginarul poetic. -Poetul descompune realitatea si o recompune dupa legile propriei subiectivitati. 5.Figuri de stil-se clasifica in 4 categorii ,in functie de nivelul la care se produc : a.nivel fonetic:rima,aliteratia ,asonanta b.nivel sintactic/de constructie-inversiunea,repetitia ,enumeratia,chiasmul(fig in Xex:Viu floriile cu soare/Si soarele cu Florii),paralelismul ,anafora c.nivel semantic-epitetul ,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea d.figuri de gandire-antiteza,alegoria,figuri retorice-exclamatia si interogatia retorica. 6.Sensurile cuvintelor: -sens conotativ-folosirea cuv.cu sensurile figurate ,neobisnuite in context,astfel incat de cele mai multe ori se creeaza figuri semantice precum:epitetul ,metafora,comparatia,hiperbola,oximoronul,simbolul,personificarea,oximoronul(ex: jale dulce). -sens denotativ-sensul de baza,propriu al cuv. 8.Rolul cratimei-folosita din ratiuni prozodie,prespectiv realizarea masurii si a ridmului ,sau pentru a marca elidarea unei litere/vocale. 9.Linia de pauza -fie apozitie ce cuprinde o explicatie suplimentara cu rol de nuantare ,fie crearea unei metafore explicite(in care sunt prezenti si termenul substituit ,si cel metaforic),fie izolarea unei constructii incidente sau separarea vorbirii directe de cea indirecta.

10.Rolul punctelor de suspensie-marcheaza intreruperea sirului gandirii si o pauza afectiva ce accentueaza idei sentimentele exprimate al in unei enunt text(melancolie,indoiala ,durere,regret) 11.Punctul-sfarsitul 12.Semnul unei poetice,conturul conturul intonational al propozitii enuntiative. intrebarii:marcheaza intonational unui interogativ,evidentiaza starea de incertitudine sau starea meditative a eului liric (in functie de situatie) ;o adresare retorica in discursul evocativ al unui erou din trecul istoric. 13.Virgula-separarea unei apozitii/explicatii suplimentare ,izolarea unei constructii in vocativ,separarea a doua idei aflate in raport adversativ(daca intalnim conj dar,iar,insa,ci) 14.Semnul sau disjunctive(daca intalnim conturul conjunctia intonational sau al ) unui ,elipsa enunt predicatului(Mama vine,sora,nu.),construtie incidenta (vino,zise) exclamarii-marcheaza exclamativ ,dar si participarea afectiva a autorului,accentuand sentimentele exprimate ;poate marca si adresarea directa si evocarea unei personalitati istorice din trecut. 15.Rolul vb la conj (sa..),cond-optativ (as veni,as face) sau viitor -exprima dorinta ,proiectarea unor sentimente in plan ireal,posibilitatea implinirii unui scenariu. 16.Rolul verbelor la imperfect(veneau,mancau,treceau)-continuitatea unei stari din trecut ,crearea unei atmosfere ireale 17.Verbele la gerunziu -permanenta ,continuitatea ,derularea unui proces 18.Verbele la prezent -certitudinea /exprimarea unui adevar general /confera caracter de maxima. 19.Titlul-facand parte din prelectura textului,titlul anticipeaza ideea de ansamblu a acestuia.De asemenea ,se fac observatii referitoare la aspectul formal sau stilistic al titului. 20.Comentarea unei strofe-surprinederea ideii de ansamblu ,sesizarea modalitatii de expunere (monolog,descriere),tipul de lirism ,discutarea proceeelor stilistice sau evidentierea campurilor semantice,observatii la nivel prozodic(rima ,masura)