Zooc oi Kooiovu

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic, ci o realitate a

crei acceptare si ntelegere l ancoreaz ntr-un spatiu geografic determinat n
contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-
Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul,
Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualittii si politicului geto-dacilor,
dar si a ceea ce avea s fie Dacia Felix, dup cucerirea de catre imperiu. Personajul
Zalmoxis (denumire dat de Herodot (484-425 i.d.h. ) n "Istorii") sau Zamolxis (dup
Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) n "Geografia") pare a se regsi sub aceast denumire de-a
lungul secolelor n formele de manifestare spiritual la geto-daci, precum si la traci,
cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin personaje cu rol de mari
preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al crui nume l-au mprumutat. Herodot,
printele istoriei, l plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu
Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune peren, adaug: "...mi se pare, ns, c el a
trit cu multi ani nainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96).
Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru
c el, prin nvtturile pe care le propovduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape
de puterea de ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de
domnie", adic de a conduce, a sftui. n baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la
Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman- c "fiind doar un muritor, a
fost rob, n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula cteva idei:
- Cunoscnd c Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fcut cltorii de studii n Iudeea,
Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare c l-ar fi ntlnit pe acel epopt n
zalmoxianism n cltoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte
astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul n
zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, s se fi apropiat ca dascl-nvtcel si nu
neaprat ca stpn-sclav. Trebuie subliniat c si la epoptii n zalmoxianism cltoriile
de studii erau relativ curente, dac se au n vedere cele scrise de Lucian de Samosata
n "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figur legendar- care a vizitat
Atena n vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult naintea lui Anacharsis.
- Initierea va fi durat pn la anul 531 i.d.h., cnd Pitagora emigreaz n Italia
meridional, la Crotona, unde fundeaz o comunitate religioas si politic, datorit
creia cetatea obtine suprematia n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru
Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul n zalmoxianism, devenit colaborator
apropiat lui Pitagora, s se fi "mbogtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dup aceea "...s se
ntoarc n patria lui, unde a cldit o cas pentru adunarea brbatilor, n care i punea
s benchetuiasc pe fruntasii trii, nvtndu-i..." (Herodot). Ceea ce pare o
certitudine n relatia celor doi, este faptul c getul a fost profund marcat de
cunostiintele astronomice nvtate n Egipt si la Samos, la care se adaug initierea
fcut de Pitagora n matematic si filozofie. Herodot subliniaz: "Zalmoxis avuse
legturi cu grecii si cu Pitagora, un nsemnat gnditor al acestora..." Pitagora i-a
transmis getului - ca o premier pentru lumea sa - realitatea c matematica este o
stiint demonstrativ, iar numerele, principiul, rdcina si sursa tuturor lucrurilor.
Atentia s-a concentrat asupra numrului 10, care aprea sub forma unui triunghi, cu
laturile alctuite din patru unitti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora i va fi transmis
c numrul avea un rol esential, el constituind partea rational a universului, granita
lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul
secolului VI i.d.h. n structura spiritual a geto-dacilor nord-dunreni, ca form de
gndire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o
profund religiozitate. Trebuie mentionat c n acea perioad istoric, cnd noul
Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburtor, n ntreaga lume antic se ntmplau
lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanittii:
- La Babilon, n timpul lui Nabucodonosor, se construia (ntre 605-526 i.d.h. )
zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", n mod cert si cu rol de
observator astronomic.
- Tria si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), ntemeietorul daoismului.
- Tria si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si ntemeietor al religiei iraniene.
- Tria Sakya-muni, adic Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), ntemeietorul
budismului.
- Tria filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz (551 - 479 i.d.h. ), ntemeietorul
confucianismului.
- Se scriau cele mai vechi prti ale Bibliei, parte redactate n sec. VI i.d.h.
- n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusc, "Lupoaica", devenit
simbolul cettii Eterne.
O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi
cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "ntr-adevr, se povesteste la arieni c
Zarathustra a fcut s se cread c o zeitate bun i-a dat legile ntocmite de el. La asa-
numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el c a intrat n legturi cu
zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i spune Iahve..."("Biblioteca
istorica" 1. 94. 2. )
Dup ntoarcerea acas, ZAMOLXE avea s construiasc amintita "cas" n care-i
aduna pe puternicii trii, punndu-i s "benchetuiasc", cert fiind vorba de mese
rituale, nvtndu-i c sunt nemuritori. Aceast "cas" trebuie s se fi aflat ntr-o zon
accesibil si frecventat. Herodot specific, legat de casa n care marele preot fcea
cunoscute nvtturile sale n "adunarea brbatilor", c era o constructie cu caracter
public si aminteste c noul Zamolxis a poruncit s i se construiasc apoi si o locuint
subpmntean, de uz personal, n care avea s triasc timp de trei ani, fcnd
prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, dup care s-a retras,
"petrecndu-si viata ntr-o pester..." ntre perioada de locuire n acel centru unde era
"casa brbatilor" si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constat c a
existat o perioad de locuire de trei ani ntr-o locuint subpmntean, care a
nsemnat prorociri pe baz de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia c
acea locuint ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva ntr-o zon
favorabil observrii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dect un munte,
devenit o zon sacr.
De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu "zona
sacr" sau "muntele sacru", n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Climani (M.
Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). mpotriva acestor variante de amplasare a
Kogaionului- muntele sfnt- s-au ridicat obiectii legate de faptul c muntele n cauz
trebuia s fie, neaprat, "un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. n
legtur cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie
amintit c majoritatea istoricilor, urmnd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin
ideea c muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grdistei), din
Muntii Orstiei, cu complexul su de sanctuare. Istorici de seam ca C. C. Giurescu si
Dinu C. Giurescu par a admite c Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, n
principal, pe existenta unei pesteri situat aproape de vrf, adus n atentie de
naturalistul Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism:
Cogheon, Coghen, Gugu, att pentru munte, ct si pentru apa care curge n preajma
lui (amintit de Strabon) Conform vechilor traditii, o nsusire a muntelui sacru trebuia
s fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banal ceat, care ar exclude ideea
de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt
pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac vii din Retezat spre apus si e senin
si soarele strluceste n sens avantajos, Gugu poate fi nvluit n ceat, sau cine stie
cum si n ce, fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar
fi strveziu. Nu se ntmpl totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori
muntele Gugu se ascunde. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis",
Romnia pitoreasc nr. 7/1972).
nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu,
trebuie subliniat c este vorba de un fenomen optic de total refractie a luminii, care
se produce n anumite conditii meteo. El se datoreaz straturilor de aer, cu densitti
diferite, care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon, n conditii de calm
atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit complexitate, poate fi explicat prin rolul
de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a dou
cldri glaciare n imediata apropiere a vrfului Gugu si a vrfului Cracul Pesterii, care
modific densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen
asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozittii (ceat, nori) de pe versantul
estic al celor dou vrfuri sub forma unui condens n albia prului Branului. Pe
versantul vestic, fenomenul determin precipitatii, care alimenteaz prul Izvorul
Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rsritean, este frecvent cer
senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trstur de "sacralitate", dar mai
ales versantului estic i ofer conditii ce permit observarea cerului.
Conexnd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat de faptul c Zamolxis
"ntemeiat pe semne ceresti, fcea prorociri. . ", se pot avansa urmtoarele: - n
perioada n care Zamolxis "i nvta pe fruntasii trii", n sec VI i.d.h., n zona paralelei
45, clima Europei se rcise considerabil (dovad studiile de climatologie istoric, pe
baza miscrilor ghetarului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuat si de lung
durat, ceea ce ridica probleme n privinta amplasrii unui observator astronomic.
- Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda conditiilor neprielnice, s poat observa
nestingherit cerul. Acest loc a fost gsit, era "o locuint subpmntean", n fapt o
crevas natural n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificat, pentru a
obtine un coridor din care se putea observa cerul ntr-o anumit dechidere unghiular.
- Dup ce lucrarea a fost terminat, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobornd
n locuinta lui de sub pmnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult s- aib,
jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aprut si astfel Zamolxis fcu
vrednice de crezare nvtturile lui..."(Herodot. IV. 95).
Desi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort, ca apoi s apar iar n
comunitate, se pare c Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care s ntreasc
nvtturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolrii de trei ani a
fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit important.
Locuinta subpmntean, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce
permitea urmrirea astrelor si ziua, pentru c, desi fntnarii se feresc s o spun, se
stie c din fundul fntnilor adnci se poate vedea si ziua licrirea stelelor, datorit
reflexiei razelor de lumin sub un anumit unghi de incident n mediul dat. n plus,
dac lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa
cum n 24 de ore constelatiile zodiacului se perind una dup alta, la o or si
jumtate, deasupra orizontului.
Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural, datorit orografiei locului, ar fi
putut s fi fost incinta sacr, unde, dup reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si
de unde acesta si fcea cunoscute nvtturile si prorocirile pe baza observatiilor
astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea
epoc, iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al gotilor, atrage atentia c geto-dacii, n
timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor
dousprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu ct globul de
foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc, sub ce nume si sub ce semne cele
treisute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit la apus,
spre a se apropia sau deprta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile
prestabilite ale astrelor care se grbesc s ating regiunea oriental si sunt duse
napoi n regiunea occidental". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului
astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima dat de Alexandru Borza ("Sanctuarul
Dacilor", Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara, 1942), permite
observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. n
situatia dat, n perioada solstitiului de iarn se putea observa Constelatia Gemenii,
care prin orbita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din
solstitiul de var permitea observarea culminatiei Constelatiei Sgettorului, tot
deasupra orizontului sudic, ea avnd orbita cea mai joas dintre toate constelatiile
zodiacului. ntre orbitele celor dou constelatii, se nscriu orbitele celorlalte
constelatii zodiacale. Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" si primeste
astfel nc o legitimitate.
Trebuie subliniat c la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" observat de
Zamolxis, ar aprea probleme majore, datorit procesiei echinoctiilor n timpul celor
peste 2. 500 de ani trecuti, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat
n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat de constelatiile zodiacale. In ce priveste
"observatorul", acesta este o crevas amenajat n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile
fiind: lungime 10m, ltime 2 m, nltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16'
54'' latitudine nordic si 22 42' 44'' longitudine estic, altitudinea fiind de de 2. 150
m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest, dar mai ales
dinspre est, unde se gsesc si astzi stnele, care acum dou milenii si jumtate
"asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe
plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau
Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Pesterii - este alctuit din
blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prvlite de
climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toat inaccesibilitatea muntelui si
duritatea rocilor, "pestera" sugereaz o munc titanic de amenajare, intrarea
amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei subpmntene a marelui
preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o motivatie - o credint
intens, capabil s mobilizeze energii spirituale si materiale la un nalt nivel. . n
afar de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s mai contin si unele
simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vrfuri,
posibile elemente de triangulatie pentru msurtori ceresti.

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul religios al
daco-getilor, pentru c, n ultim instant el reprezint spiritualitatea autohtonilor, a
acelor strmosi aproape mitici nvinsi de romani.
Literatura i atribuie sensuri simbolice, de figur auroral a spatiului mitic romnesc.
n poemul Memento mori, Eminescu l prezint n ipostaza de zeu rzboinic:

Si Zamolxe, cu uraganul cel btrn, prin drum de nouri
Misc caii lui de fulger si-a lui car.

nvesmntat cu hlamid alb, Zamolxe conduce ostirea dac mpotriva romanilor;
portretul su este realizat n replic la cel al lui Zeus:

Ca o negur-argintie barba lui flutur-n soare,
Pletele-n furtun-nflate albe ard ca o ninsoare,
Colturoasa lui coroan e ca fulger mpietrit,
mpletit cu stele albastre. Rsturnat n car cu rune,
Cu-a lui mn arat drumul la ostirile-i btrne
Si de dor de btlie crunt e ochiul strlucit.

n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, nsotit de lun si soare:

n capul mesei sade Zamolxe, zeul getic,
Ce lesne urc lumea cu umru-i atletic.
n dreapta lui sub vlul de ceat mndrul soare,
n stnga-i sade luna sfioas, zmbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil s readuc viata n trupul nghetat de moarte este nftisat
si n poemul Strigoii.
Lucian Blaga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care abordeaz problema nasterii
religiilor; subintitulat mit pgn, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit
din cetate pentru c propvduieste credinta n Marele Orb; timp de sapte ani trieste
ntr-o pester din mijlocul pdurii. ntre timp, ideile lui se rspndesc n cetate.
Simtindu-se amenintat de noua religie, marele mag al dacilor hotrste s-l
transforme pe Zamolxe n zeu. i comand o statuie, iar cnd profetul se rentoarce n
postura de strin slbticit gseste lumea adunat la templu pentru a-i nlta statuia.
Magul i explic acest demers:


Poporul se rzbun
fr s vrea fr s stie.
Ai ncercat s-l scapi de zei
si azi ti ai si tu
un chip de piatr printre ei!

Furios pe manevra preotului, si distruge statuia strnind revolta multimii care l
ucide cu bucti din statuie. n final, lumea recunoaste n cel mort pe Zamolxe si
realizeaz c prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz discret
c nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf; de altfel, n singurtatea
pesterii sale Zamolxe primeste mai multe semne care i vestesc sacrificiul.
Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-getilor,
Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind cerul sau prin
cumul de atributeerou civilizator, zeu mesianic, invatator si judecator al oamenilor
vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor, aratindu-ne deci o divinitate
totala.Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se
poate deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din
acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimpla de
obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost
invatator si judecator al poporului su, a fost transformat in zeu.
Izvoarele antice sint putine si incerte:
"astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la
filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul peregrinarii
sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al
poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma a izbutit sa-l
convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui
vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat
dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si-a ales o anume
pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, si acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu
oamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult
mai supusi fata de el decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa
indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea
noastra;dupa datina, mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar
la geti acest om era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si
asa il si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el.
Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul Cezar s-
a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar practica
pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe"
(Strabon, Geografia, VII, 3, 5)
"Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest
Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos. Dobindind,
dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea cistigata, s-ar fi
intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de
invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise printre eleni, indeosebi in preajma lui
Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si
niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de
primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca
nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta
intr-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest
rastimp, cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta
subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adincimea
incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca
pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tracilor, facindu-i astfel sa
creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe
Zamolxe, ca si locuinta lui de sub pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus,
nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora.
Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe
meleagurile Getiei, il parasesc" (Herodot, Istorii, IV, 9596)
"La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la unul
dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oameni
nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa
sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru,
dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii
fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atit
mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ;
pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei
nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i
merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. " (Platon, Charmides, 156 de)
Socrate intr-un dialog platonician.
"Zamolxepretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia)
Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza,
Origene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul,
Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213), Iordanes (Getica,
V, 40)
In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe
amindoi mari mesteri in arta incantatiei.
Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care
ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia
psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire] confirmata de
trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica
) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire
original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano-solar este
subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de
munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu
fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati
fiind in sus ca sa cada in sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre
ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur
dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:
"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca
sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe
sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus), iar altii, apucind
de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il
arunca in sulite. Dacastrapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este
binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si,
dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata.
Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta
divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in
afara de al lor" (Herodot, Istorii, IV, 94)

Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolxe a
fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC
PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE
PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL
NEMURIRII(Al. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N.
Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele
principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta
celtica in metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul
integral(Platon);ascetismulurmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea
curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii
si a cinstei(Herodot)

Dup unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora
(Herodot, Strabon, Celsus, Origene) ntelept initiat (Strabon, Iordanes), ntelept
prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic
psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant
(Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural si politic (Herodot; Iordanes),
mare preot al divinittii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si nviat
(Celsus), divinitate feminin (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E. R.
Dodds), zeu dyonisiac dup modelul Sabazius (G. G. Tocilescu) zeu celest si atmosferic
(V. Prvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H.
Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu), divinitate initiatic (T. Herseni), profet htonic,
naturist si initiatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.
Busuioceanu), zeu totemic ntruchipnd ursul (R. Vulcnescu), un zeu care reapare
periodic (Al. Popescu), Zeul-Mos (N. Densusianu, R. Vulcnescu).
Este cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O dat la 4(5) ani se
sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pmnt ci n aer iar solul era ales n
urma unor teste. Dac solul nu murea era nvinuit si se trimitea alt sol.
Doctrina zamolxian avea, n linii mari, urmtoarele principii:
-nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).
-vindecarea prin corelatia trup-suflet
-ascentismul
-predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai cror membrii erau lipsiti de
team
-cunoasterea astrelor
-morala drepttii si a cinstei
Conturul personalittii marelui zeu dac este absolut original n panteonul antic
european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedical, mitul unittii
spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritual a solului n
cer), mitul unittii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta
total a thanatofobiei (confirmat de constiinta dacilor c, initiati ntre Zamolxe ei
ajung nemuritori cu adevrat). Urme ale cultului zamolxian se gsesc n folclorul
romnesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai
mult la crestinare. Crestinismul ortodox a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea
conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost
crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase.


SIMILITUDINI

Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu vor
muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate
bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in mine, chiar de
va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata [] dar cei rai vor
merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Matei, 25, 46)

MOSTENITORII STELELOR
HertoValus (aprox. 683 .d.h)

Cam la amurg, in jurul focului
Artemis si suratele ei
Batrini, barbati, femei, copii
Vegheaza in mila cerului
Tot intrebind-o Artemis spune:
Fericiti cei cutezatori
Ca a lor este victoria
In plaiurile cele sfinte
Fericiti cei ce pling, ca aceia
In dalbe ceruri se vor mingiia
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni intreg pamintul.
Fericiti acei ce flaminzesc
Si acei ce inseteaza de stiinta,
Ca aceia se vor satura
Si niciodat anu vor mai rabda
Fericiti aceia care muncesc
Pamintul facindu-l gradina
Ca ei vor culege roadele
In gradinile cerurilor
Fericiti vor fi cei milostivi
Ca aceia se vor mintui
Fericiti cei curati in suflet
Ca s-or hrani doar cu lumina
Fericiti facatorii de pace
Ca fii cerului se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru
Dreptate, ca a lor este cerul.
Fericiti veti fi voi, initiati
In Legamintul Tainic si Nou
Ca voi veti bea din Apa vie
Si veti gata renasterile
Primind pe veci ca mostenire
Fiecare cite o stea in dar
Veghind Divina Rinduire
Investiti cu glorie si dar!
Herto Valus Cartea Secret PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. )


Vazind multimile, Isus
S-a suit in munte si asezindu-se,
Ucenicii lui au venit la el,
Si deschizindu-si gura
Ii invata zicind:
Fericiti cei saraci cu duhul
Ca a lor este imparatia cerurilor,
Fericiti cei ce pling ca aceia
se vor mingiia,
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni pamintul
Fericiti cei ce flaminzesc
Si inseteaza de dreptate,
Ca aceia se vor satura
Fericiti cei milostivi
Ca aceia se vor milui,
Fericiti cei curati cu inima
Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
Fericiti facatorii de pace
Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate
Ca a lor este imparatia cerurilor
Fericiti veti fi voi cind va vor ocari
Si va vor prigoni si var zice tot
Cuvintul rau impotriva voastra,
Mintind din pricina mea.
Bucurati-va si va veseliti
Ca plata voastra mult aeste
In ceruri, ca asa am prigonit
Pe proorocii cei dinainte de voi.
Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 112
(scrisa aprox. sec 3en)
Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au nteles s cedeze fr lupt afirma un istoric
contemporan. Aceast credint n ndejdea existentei rzboinice vine din adncul
unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Prvan l surprinde esential n
Getica ...sufletul e nemuritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura
de nemurire: de aceea el nu are nici un pret, poftele lui nu trebuie ascultate, la rzboi
el trebuie judecat fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect
curtndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdrire a
sufletului. Prin ascez si monoteism, dacii respectau precepte crestine nainte de
crestinism. Pentru daci, odiseea sfntului Andrei a venit n ntmpinarea ethosului
zalmoxist. O viziune a modelelor exemplare confirmat de Porphirios atunci cnd
relateaz c pe Zalmoxis, daco-getii l ador ca pe Heracles. Ni se dezvalule astfel si
un alt aspect al principiului zalmoxist, care duce la existenta unui cult al eroismului
la cele mai rzboinice populatii - cum numea Pliniu cel Tnr pe strmosii nostri.
Istoriografia a dat numeroase valente timpului: ciclic, spiral, vertical. Mircea Eliade
vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum si de unul al grecilor ca un
timp ciclic, mitic al eternei rentoarcei. Pierre Chaunu n lucrarea sa Istorie si
decadent creioneaz un timp al verticalittii, considernd timpul iudeo-crestin,
timpul nostru contemporan.
Din traci s-au nscut romnii spunea Mihai Eminescu intuind esenta etnic a
poporului romn. Romnii au mostenit de la daci, ramura nordic a tracilor, tipul si
trsturile de suflet ntru Zamolxis.
Constantin Brncusi, sculptorul romn al universalittii, mostenit a nsufletit ntr-o
binecunoscut sculptur a sa, Cumintenia Pmntului, o trstur ingenu de bun
simt ncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adnci rdcini trnesti, n
spatiul mioritic, romnii au cultivat bunul simt, smerenia, buna vecintate. Peste ei,
de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spatiul euro-asiatic. Ei au
ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullui. Aceast trinicie teluric izvorste
din originea milenar, de la nceputul vietii umane, a strmosilor neamului romnesc,
pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceast experient milenar s-a
nscut ntelepciunea Cumintenia Pmntului.
Viata pe aceste meleaguri gur de rai a fost supus permanentei incursiuni barbaro-
satanice. Daco-romnii s-au aprat, rzboit, rsculat, numai atunci cnd a ajuns
cutitul la os.O alt fatet a spiritului nostru o gsim n acel weltanschaung rzboinic,
haiducesc, a se face nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub semnul
lupului. Lup -daos- este numele de origine indo-european a dacilor ca temelie a
Cuminteniei Pmntului.
De la daci, romnii au mostenit aceast sintez ntre cumintenia pmntului si
spiritul tririi rzboinice. Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceast trire
spiritual n cele dou poeme din Tristele si Scrisori din Pont. Iat versunile din
Tristele, dacii: au glas aspru/chip slbatic, si sunt cea mai adevrat ntruchipare
a lui Marte/ Prul si barba lor n-au fost tunse niciodat/ Mna lor dreapt e
totdeauna gata s nfing cutitul / pe care l are legat la sold orice barbar. n
Scrisori din Pont Ovidiu spunea: ...un btrn, care ntmpltor se afl n acea
adunare, / rspunse vorbelor mele astfel, / Si noi, bunule oaspe, cunoastem numele
prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la Pont si la Istru.
Prin aceast mostenire ancestral zalmoxist romnii s-au ridicat ntotdeauna la
lupt, rzvrtire, rzboi de cte ori fiinta lor a fost agresat de factori externi.
Astfel, din adncul metafizic at tririi romnesti s-au nscut simboluri nationale
unice, colectivitti unite n individualitate, personaje tragice prin destinul lor:
Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, Stefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu,
Antonescu. Sunt numai suflete din sirul lung aI eroilor neamului.
Romnii au creat propriul lor timp, cel al tririi telurice, chtonice ancestrale,
metafizice - Timpul transcendentei ce leag pe Pmnt si n Ceruri omul si neamul cu
Dumnezeu ntr-o trinitate a vesniciei. Iisus ne-a relevat c neamurile se nftiseaz n
fata Domnului, neamurile ca o creatie fireasc divin vesnic opuse contopirii
cosmopolite, federative.
Urmnd linia individ-neam-Dumnezeu, unit prin forta esential a iubirii crestine
avem a contopire a mplinirii individului si neamului ntr-o unitate inseparabil.
nvierea si misionarismul individului au continut numai atunci cnd omul se jertfeste
pentru mntuirea sufletului neamului su.
Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului reprezint
mntuirea sufletului colectiv. n acest fel se explic sacriflciul individual al celui mai
bun si frumos fiu al neamului, pe altarul credintei lui Zalmoxis (fapt consemnat de
Herodot) pentru victoria n rzboi - Fiinta Omului pentru perenitatea fiintei Neamului,
ntr-o simbioz indestructibil.
Pentru romni, urmasii dacilor, mitul, credinta n Zalmoxis, n a te face nemuritor
se substituie Vechiului Testament, devenind temelia ntelegerii si tririi firesti a
sensurilor Noului Testament. Rdcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce
druieste viata perpetu spiritualittii noastre ortodoxe.
Pornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vechii daci, putem descoperi ci
nebnuite ale sufletului strmosilor nostri.
Dacii sunt cel mai deosebit popor din spatiul european si universal. O sintez unic de
cultur si civilizatie originar. Ei sunt dup Nicolae Densusianu obrsia panthenonului
grec, scuar al zeilor. Dacii cum si spun ei nsisi si cum le zic si romanii (Dio
Cassius), au fost cu sigurant cei mai viteji si mai drepti dintre traci (Herodot).
Originea lor a nscut multe controverse, dar datorit cercetrilor din ultimii ani, n
special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea Dacia - Tara Zeilor s-au dezvelit multe
secrete despre trecutul strmosilor nostri. Nicolae Miulescu afirm c populatia
continentului nostru are la baz dou mari grupuri de europeni care, avnd aceleasi
rdcini de la omul erei glaciare, s-au diferentiat unul de cellalt pn au format astfel
dou mari familii nrudite. Ramura nordic, pe care o numim baltic - masurian (...)
popoarele germanice si cele slave () cea de-a doua ramur, ramura de sud, era
format din acea populatie care s-a dezvoltat n bazinele mai joase si a devenit ceea ce
am numit noi carpato-dunrenii (carpato-istrieni)... Dacii s-au nscut sub semnul
lupului, al rzboiuIui, nca din timpuri imemorabile, legendare. Grupul carpato-
dunrean, dezvoltndu-se ca un prim nucleu n tara din urul muntilor (...) de unde cele
mai frumoase ruri se ndreptau spre Dunre (Istrul), care le aduna n apele ei
curgtoare, dup ce a adoptat viata de tip pastoral a nceput s se simt tot mai
nghesuit ntre dealurile natale (Nicolae Miulescu). Asa cum grecii au prin Homer,
legenda rzboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de
Goterdamerung al dacilor sustinnd o cucerire de ctre stramosii nostri a
subcontinentului indian, aducnd pentru aceast afirmatie dovezi de asemnare ntre
limba dac si cea sanscrit. Nicolae Miulescu aseaz epopeea razboinic din
Mahabharata si Ramayana la originea spiritului rzboinic al dacilor.
Ion Horatiu Crisan n Civilizatia geto-dacilor vorbeste despre influenta micenian
asupra caracteristicilor armelor de lupt dace n epoca bronzului. Dar mergnd pe
linia teoretic care o impune Nicolae Densusianu n Dacia preistoric vom putea
sustine c topoarele de lupt din tezaurul de la Tuflu sau sabia de la Perisani - toate
cu profunde caractere miceniene - dup I. H. Crisan - pot fi considerate prin teoria lui
Nicolae Densusianu ca originare din spatiul carpato--dunrean. Un model al
mijloacelor de lupt pe care micenienii, vechi greci, il preiau de la daci. n acest mod
au preluat si orfismuI sau smnta filosofic a lui Pitagora.
Dacii - n semnul lupului - dup o ipotez a lui I. H. Crisan si trag denumirea dintr-
un cuvnt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curb, arm specific a
geto-dacilor, numai c un asemenea cuvnt nu este atestat n texte literare sau
inscriptii. Arma specific dacilor n textele de limba latin se numeste sica. Mai
degrab exist o apropiere ntre denumirea dacilor cu indo--europenismul dhaukos,
ce nseamn lup. Deci aceast asemnare justific apropierea pe care o face I. H.
Crisan, c legtura ntre numele dacilor prin lup sugereaz originea totemic ce ar
putea fi sustinut si de stindardele n form de cap de lup ntlnite pe Columna lui
Traian sau pe ceramic.
La daci religia se interfera intr-o sintez inseparabil cu doctrina militar. . Herodot
remarca dou lucruri la daci dac ar avea a singur conducere si s-ar ntelege ntre ei
ar fi dup prerea mea de nenfrnt si cu mult mai puternici dect toate semintiile
pmntului si faptul c stpnesc mestesugul de a te face nemuritor. (...) si faptul c
ei nu mor si c cel care piere se duce la Zalmoxis. Numai aceast credint organic
explic marile victorii ale dacilor n luptele cu scitii, persanii, macedonenii, celtii sau
romanii.
Sunt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a
surprinde strnsa legtur ntre cele trei elemente de rezistent ale neamului dac:
Zalmoxis, rege, armat. Strabon face urmtoarele referiri la Burebista ...ajungnd n
fruntea neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul Burebista i-a nltat att
de mult prin exercitii, abtinerea de la vin si ascultare fat de porunci, nct n ultimii
ani s-a fcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile
vecine. Ba nc a ajuns s fie temut si de romani. Denumirea de geti a fost dat
dacilor de greci care aveau obiceiul s dea denumiri diferite de numele pe care si-l
ddeau popoarele siesi. Dup Strabon, dacii se numeau daoi. Iar a traditie
consemnat de Hesychios ne informeaz ca daos era numele frigian al lupului. Dup
Mircea Eliade dacii se numeau ei nsisi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni
lupilor, cei ce seaman cu lupii. Tot dup Eliade numele lor etnic deriv foarte
probabil din iranianul dahoe, ce nseamn lup. Lupul n antichitate era simbolul
fugarului, o ipotez susceptibil de a explica numele dacilor scoate n evident
capacitatea de a se transforma n lupi (...). Imitarea ritual a lupului caracterizeaz
ndeosebi initierile militare si prin urmare ale celor Mnnerbunde, confreriile secrete
de rzboinici (Mircea Eliade).
Eliade afirm c datorit eroismului si tenacittii tineretului razboinic al unui trib,
epitetul lor ritual lupii a devenit numele ntregului trib! Mai departe Eliade crede c
epitetul acestor tineri imigranti victoriosi a fost acceptat de aborigenii invinsi si
supusi. Continund putem afirma c numele lor de daci vine de la un grup de tineri
rzboinici rzvrtiti, purttori de sabie, care la romani sunt cunoscuti ca haiduci ce
impun societtii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conductorul acestui grup a fost
probabil un tnr cu numele de Zalmoxis care a druit dacilor un principiu religios
ascetic monoteist, monogam precum si credinta n nemurire; un principiu compatibil
cu spiritul rzboinic al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare
care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotrtor n formarea statului
dac centralizat al lui Burebista. Aceast credint naste tipul de rege - zeu - conductor
suprem al armatei. Remarcabil este descoperirea n anii 50 ai secolului XX a unei
inscriptii datnd din jurul anului 300 nainte de Hristos, cu numele regelui dac
Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizeaz functia politicp de rege cu cea
spiritual ntru Zalmoxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual si
credintei n nemurire si vitejie. O dat cu Burebista se produc mutatii importante
privind rolul regelui n spiritualitatea dacic. Cu dou secole nainte de Burebista,
dupa victoriile lui Dromichaites mpotriva lui Lisimah, datorit influentelor negative
ale coloniilor grecesti de la Pontul Euxin asupra moravurilor si credintei dacilor se
remarc o decdere a spiritului combativ din cadrul armatei dace al rzboinicilor lupi.
Aceast pervertire a credintei traditionale dace s-a sfrsit odat cu Burebista. Perioada
o putem ncadra cronologic ntre 290 si 80 nainte de Hristos. nc pe vremea lui
Dromichaites, cel care l-a nvins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne arat
cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei desi erau
nvingtori au pstrat atitudine rezervat si modest deoarece Zalmoxis nu avea
nevoie de sclavi ai plcerilor ci de oameni robusti, puternici, capabili s ndure
foametea si setea, s reziste durerilor fizice si s nfrunte moartea cu neasemuit curaj.
Dacii, asa cum ne arat Jordanes dup victoria asupra generalului roman Fuscus i-au
numit pe conductorii lor semizei, adica anzi si nu simpli oameni.
Porphirios relateaz c pe Zalmoxis, dacii "l adora ca pe Heracles". Odat cu Burebista
are loc o renastere a credintei traditionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preot
Deceneu repune n drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri traditionale,
oarecum uitate si datorit rzboaiebor intestine ntre daci, precum si a influentei
celtilor. n vremea lui Burebista are loc o revolutie a fondului autohton autentic.
Strabon in Geografia arat c Deceneu era brbat vrjitor, care umblase prin Egipt si
nvtase oarecare semne de proorocire, lsnd a se crede ca i sunt cunoscute tainele
divine. Dup ctva timp era socotit chiar zeu (). Ca dovad de ct l ascultau getii, e
ca s-au lsat convinsi s-si strpeasc viile si s-si duc viata fr vin. Relatarea ne
dovedeste c Zalmoxis era un principiu, o stare de spirit, ascetic, unificatoare,
creatoare de religie si stat. Deducem din text cum dacii nltur influentele orgiastice
ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scdere a combativittii rzboinice. n
acea perioad are loc o regenerare moral prin Zalmoxis.
Grigore Tocilescu afirm c n Dacia ar fi existat familia poligam. Burebista si
Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleseal soldatul dac. S-a dus o lupt
acut mpotriva dezintegrrii si disolutiei valorilor traditionale dace, de sorginte
zalmoxist. Pe Deceneu l interpretm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de
religie. Odat cu epoca lui Burebista, regele pstreaz functia politic si militar dar
pierde din prerogativele spirituale care trec n seama marelui preot Deceneu, care
devine un fel de patriarh al dacilor - functia spiritual ce precede Patriarhia ortodox
la romni.
n jurul anului 80, nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al
dacilor. Ovidiu l surprinde n Tristele. Spirit rzboinic, Zalmoxis, personaj
consubstantial a druit Daciei o religie compatibil cu sufletul rzboinic al strmosilor
nostri. Zamolxis precede eroii nostri nationali, Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram
Iancu si binenteles si multi altii. Acesti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al
haiducului, din acel ceva jertfit ntru nemurirea lui Zamolxis.
Numeroase sunt reprezentrile clretului pe plcutele de argil de la Letnita. El este
mbrcat n armur cu sulita n mn atacnd un urs ce st naintea calului. Si sub cal
este reprezentat un lup. Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui
Zalmoxis sub chip de Sfntu Gheorghe.
Dacii s-au crestinat repede si datorit preceptelor bui Zamolxis: monoteism, nemurire,
lumea de dincolo, care au fcut din daci crestini nainte de crestinism, iar din
MarelePreot, un patriarh nainte de patriarhie.
Poporul romn, urmasul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis ntr-o treime mitic
a spiritualittii neamului sintetizat n ciobanul din Miorita, care accept moartea cu
senintatea unui dac, a Mesterului Manole ce-si sacrific cea mai drag fiint pentru
biserica crestin, simbol at temeliei si triniciei neamului romnesc. Nu n ultimul
rnd Zalmoxis se regseste n Toma Alimos ca spirit de dreptate, revolt si neatrnare
crestin - un Zalmoxis ce revine azi n sufletele noastre.