Zoµoìçc oi Ko¸oiovuì

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o realitate a
cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în
contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-
Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul,
Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului geto-dacilor,
dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperiu. Personajul
Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã
Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub aceastã denumire de-a
lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci,
cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari
preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui nume l-au împrumutat. Herodot,
pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu
Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a
trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96).
Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru
cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape
de puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de
domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la
Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a
fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei:
- Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea,
Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în
zalmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte
astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul în
zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu
neapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile
de studii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata
în "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat
Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis.
- Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia
meridionalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã
cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru
Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator
apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se
întoarcã în patria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea
sã benchetuiascã pe fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o
certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de
cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea
fãcutã de Pitagora în matematicã si filozofie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse
legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemnat gânditor al acestora..." Pitagora i-a
transmis getului - ca o premierã pentru lumea sa - realitatea cã matematica este o
stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul, rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor.
Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, care apãrea sub forma unui triunghi, cu
laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis
cã numãrul avea un rol esential, el constituind partea rationalã a universului, granita
lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul
secolului VI i.d.h. în structura spiritualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de
gândire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o
profundã religiozitate. Trebuie mentionat cã în acea perioadã istoricã, când noul
Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãtor, în întreaga lume anticã se întâmplau
lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãtii:
- La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. )
zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de
observator astronomic.
- Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului.
- Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei iraniene.
- Trãia Sakya-muni, adicã Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), întemeietorul
budismului.
- Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 - 479 i.d.h. ), întemeietorul
confucianismului.
- Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei, parte redactate în sec. VI i.d.h.
- În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã, "Lupoaica", devenitã
simbolul cetãtii Eterne.
O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi
cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "Într-adevãr, se povesteste la arieni cã
Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. La asa-
numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el cã a intrat în legãturi cu
zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve..."("Biblioteca
istorica" 1. 94. 2. )
Dupã întoarcerea acasã, ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i
aduna pe puternicii tãrii, punându-i sã "benchetuiascã", cert fiind vorba de mese
rituale, învãtându-i cã sunt nemuritori. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã
accesibilã si frecventatã. Herodot specificã, legat de casa în care marele preot fãcea
cunoscute învãtãturile sale în "adunarea bãrbatilor", cã era o constructie cu caracter
public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã
subpãmânteanâ, de uz personal, în care avea sã trãiascã timp de trei ani, fãcând
prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, dupã care s-a retras,
"petrecându-si viata într-o pesterã..." Între perioada de locuire în acel centru unde era
"casa bãrbatilor" si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a
existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã subpãmânteanã, care a
însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia cã
acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva într-o zonã
favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi decât un munte,
devenit o zonã sacrã.
De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona
sacrã" sau "muntele sacru", în mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Cãlimani (M.
Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). Împotriva acestor variante de amplasare a
Kogaionului- muntele sfânt- s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în cauzã
trebuia sã fie, neapãrat, "un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. În
legãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie
amintit cã majoritatea istoricilor, urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin
ideea cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei), din
Muntii Orãstiei, cu complexul sãu de sanctuare. Istorici de seamã ca C. C. Giurescu si
Dinu C. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, în
principal, pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf, adusã în atentie de
naturalistul Alexandru Borza în anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism:
Cogheon, Coghen, Gugu, atât pentru munte, cât si pentru apa care curge în preajma
lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii, o însusire a muntelui sacru trebuia
sã fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu într-o banalã ceatã, care ar exclude ideea
de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai înalt
pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dacã vii din Retezat spre apus si e senin
si soarele strãluceste în sens avantajos, Gugu poate fi învãluit în ceatã, sau cine stie
cum si în ce, fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar
fi strãveziu. Nu se întâmplã totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori
muntele Gugu se ascunde. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis",
România pitoreascã nr. 7/1972).
Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. Gugu,
trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a luminii, care
se produce în anumite conditii meteo. El se datoreazã straturilor de aer, cu densitãti
diferite, care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã, în conditii de calm
atmosferic local. Fenomenul, de o deosebitã complexitate, poate fi explicat prin rolul
de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a douã
cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cracul Pesterii, care
modificã densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen
asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitãtii (ceatã, nori) de pe versantul
estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în albia pârâului Branului. Pe
versantul vestic, fenomenul determinã precipitatii, care alimenteazã pârâul Izvorul
Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rãsãritean, este frecvent cer
senin. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãturã de "sacralitate", dar mai
ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observarea cerului.
Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis
"întemeiat pe semne ceresti, fãcea prorociri. . ", se pot avansa urmãtoarele: - În
perioada în care Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii", în sec VI i.d.h., în zona paralelei
45, clima Europei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã, pe
baza miscãrilor ghetarului Fernau), rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã
duratã, ceea ce ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic.
- Zamolxis a cãutat un loc, de unde, în ciuda conditiilor neprielnice, sã poatã observa
nestingherit cerul. Acest loc a fost gãsit, era "o locuintã subpãmânteanã", în fapt o
crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui, care a fost modificatã, pentru a
obtine un coridor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã.
- Dupã ce lucrarea a fost terminatã, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, coborând
în locuinta lui de sub pãmânt. A trãit acolo trei ani. Tracii doreau mult sã- aibã,
jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu
vrednice de crezare învãtãturile lui..."(Herodot. IV. 95).
Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort, ca apoi sã aparã iar în
comunitate, se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã
învãtãturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolãrii de trei ani a
fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebitã importantã.
Locuinta subpãmânteanã, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce
permitea urmãrirea astrelor si ziua, pentru cã, desi fântânarii se feresc sã o spunã, se
stie cã din fundul fântânilor adânci se poate vedea si ziua licãrirea stelelor, datoritã
reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. În plus,
dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa
cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta, la o orã si
jumãtate, deasupra orizontului.
Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã, datoritã orografiei locului, ar fi
putut sã fi fost incinta sacrã, unde, dupã reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si
de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observatiilor
astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea
epocã, iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al gotilor, atrage atentia cã geto-dacii, în
timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor
douãsprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu cât globul de
foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc, sub ce nume si sub ce semne cele
treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus,
spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile
prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiunea orientalã si sunt duse
înapoi în regiunea occidentalã". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului
astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ("Sanctuarul
Dacilor", Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara, 1942), permite
observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. În
situatia datã, în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Constelatia Gemenii,
care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din
solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãtorului, tot
deasupra orizontului sudic, ea având orbita cea mai joasã dintre toate constelatiile
zodiacului. Între orbitele celor douã constelatii, se înscriu orbitele celorlalte
constelatii zodiacale. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îsi primeste
astfel încã o legitimitate.
Trebuie subliniat cã la o încercare, astãzi, de a se reconstitui "cerul" observat de
Zamolxis, ar apãrea probleme majore, datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor
peste 2. 500 de ani trecuti, în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat
în sens retrograd cu cca. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. In ce priveste
"observatorul", acesta este o crevasã amenajatã în Vf. Cracul Gugului, dimensiunile
fiind: lungime 10m, lãtime 2 m, înãltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16'
54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã, altitudinea fiind de de 2. 150
m. Accesul nu este deloc facil, muntele putând fi abordat dinspre vest, dar mai ales
dinspre est, unde se gãsesc si astãzi stânele, care acum douã milenii si jumãtate
"asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe
plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau
Valea Cernei. Piscul secundar al vârfului Gugu - Cracul Pesterii - este alcãtuit din
blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de
climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toatã inaccesibilitatea muntelui si
duritatea rocilor, "pestera" sugereazã o muncã titanicã de amenajare, intrarea
amintind de o poartã megaliticã. realizarea constructiei subpãmântene a marelui
preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea decât o motivatie - o credintã
intensã, capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. . În
afarã de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sã mai continã si unele
simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vârfuri,
posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti.

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis întrupeazã geniul religios al
daco-getilor, pentru cã, în ultimã instantã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor, a
acelor strãmosi aproape mitici învinsi de romani.
Literatura îi atribuie sensuri simbolice, de figurã auroralã a spatiului mitic românesc.
În poemul Memento mori, Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic:

Si Zamolxe, cu uraganul cel bãtrân, prin drum de nouri
Miscã caii lui de fulger si-a lui car.

Învesmântat cu hlamidã albã, Zamolxe conduce ostirea dacã împotriva romanilor;
portretul sãu este realizat în replicã la cel al lui Zeus:

Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare,
Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare,
Colturoasa lui coroanã e ca fulger împietrit,
Împletit cu stele albastre. Rãsturnat în car cu rune,
Cu-a lui mânã aratã drumul la ostirile-i bãtrâne
Si de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit.

În poemul „Gemenii― apare ca zeu al armoniei, însotit de lunã si soare:

În capul mesei sade Zamolxe, zeul getic,
Ce lesne urcã lumea cu umãru-i atletic.
În dreapta lui sub vãlul de ceatã mândrul soare,
În stânga-i sade luna sfioasã, zâmbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil sã readucã viata în trupul înghetat de moarte este înfãtisat
si în poemul Strigoii.
Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe, în care abordeazã problema nasterii
religiilor; subintitulatã mit pãgân, scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit
din cetate pentru cã propãvãduieste credinta în Marele Orb; timp de sapte ani trãieste
într-o pesterã din mijlocul pãdurii. Între timp, ideile lui se rãspândesc în cetate.
Simtindu-se amenintat de noua religie, marele mag al dacilor hotãrãste sã-l
transforme pe Zamolxe în zeu. Îi comandã o statuie, iar când profetul se reântoarce în
postura de strãin sãlbãticit gãseste lumea adunatã la templu pentru a-i înãlta statuia.
Magul îi explicã acest demers:


Poporul se rãzbunã
fãrã sã vrea fãrã sã stie.
Ai încercat sã-l scapi de zei
si azi îti ai si tu
un chip de piatrã printre ei!

Furios pe manevra preotului, îsi distruge statuia stârnind revolta multimii care îl
ucide cu bucãti din statuie. În final, lumea recunoaste în cel mort pe Zamolxe si
realizeazã cã prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereazã discret
cã înstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertfã; de altfel, în singurãtatea
pesterii sale Zamolxe primeste mai multe semne care îi vestesc sacrificiul.
Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-getilor,
Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind cerul sau prin
cumul de atribute—erou civilizator, zeu mesianic, invatator si judecator al oamenilor
vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor, aratindu-ne deci o divinitate
totala.Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se
poate deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din
acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimpla de
obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost
invatator si judecator al poporului sãu, a fost transformat in zeu.
Izvoarele antice sint putine si incerte:
"astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la
filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul peregrinarii
sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al
poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma a izbutit sa-l
convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui
vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat
dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si-a ales o anume
pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, si acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu
oamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult
mai supusi fata de el decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa
indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea
noastra;dupa datina, mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar
la geti acest om era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si
asa il si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el.
Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul Cezar s-
a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar practica
pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe"
(Strabon, Geografia, VII, 3, 5)
"Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest
Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos. Dobindind,
dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea cistigata, s-ar fi
intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de
invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise printre eleni, indeosebi in preajma lui
Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si
niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de
primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca
nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta
intr-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest
rastimp, cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta
subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adincimea
incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca
pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tracilor, facindu-i astfel sa
creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe
Zamolxe, ca si locuinta lui de sub pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus,
nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora.
Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe
meleagurile Getiei, il parasesc" (Herodot, Istorii, IV, 95—96)
"La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la unul
dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oameni
nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa
sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru,
dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii
fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atit
mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ;
pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei
nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i
merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. " (Platon, Charmides, 156 d—e)—
Socrate intr-un dialog platonician.
"Zamolxe—pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia)
Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza,
Origene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul,
Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213), Iordanes (Getica,
V, 40)
In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe
amindoi mari mesteri in arta incantatiei.
Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care
ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia
psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire] confirmata de
trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica
) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire
original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano-solar este
subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de
munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu
fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati
fiind in sus ca sa cada in sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre
ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur
dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:
"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca
sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe
sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus), iar altii, apucind
de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il
arunca in sulite. Daca—strapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este
binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si,
dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata.
Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta
divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in
afara de al lor" (Herodot, Istorii, IV, 94)

Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolxe a
fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC
PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE
PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL
NEMURIRII(Al. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N.
Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele
principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta
celtica in metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul
integral(Platon);ascetismul—urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea
curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii
si a cinstei(Herodot)

Dupã unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora
(Herodot, Strabon, Celsus, Origene) întelept initiat (Strabon, Iordanes), întelept
prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic
psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant
(Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural si politic (Herodot; Iordanes),
mare preot al divinitãtii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si înviat
(Celsus), divinitate femininã (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E. R.
Dodds), zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. G. Tocilescu) zeu celest si atmosferic
(V. Pârvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H.
Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu), divinitate initiaticã (T. Herseni), profet htonic,
naturist si initiatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.
Busuioceanu), zeu totemic întruchipând ursul (R. Vulcãnescu), un zeu care reapare
periodic (Al. Popescu), Zeul-Mos (N. Densusianu, R. Vulcãnescu).
Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O datã la 4(5) ani se
sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în
urma unor teste. Dacã solul nu murea era învinuit si se trimitea alt sol.
Doctrina zamolxianã avea, în linii mari, urmãtoarele principii:
-nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).
-vindecarea prin corelatia trup-suflet
-ascentismul
-predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai cãror membrii erau lipsiti de
teamã
-cunoasterea astrelor
-morala dreptãtii si a cinstei
Conturul personalitãtii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic
european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicalã, mitul unitãtii
spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în
cer), mitul unitãtii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta
totalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã, initiati între Zamolxe ei
ajung nemuritori cu adevãrat). Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul
românesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai
mult la crestinare. Crestinismul ortodox a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea
conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost
crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase.


SIMILITUDINI

Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu vor
muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate
bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in mine, chiar de
va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata […] dar cei rai vor
merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Matei, 25, 46)

MOSTENITORII STELELOR
HertoValus (aprox. 683 î.d.h)

Cam la amurg, in jurul focului
Artemis si suratele ei
Batrini, barbati, femei, copii
Vegheaza in mila cerului
Tot intrebind-o Artemis spune:
Fericiti cei cutezatori
Ca a lor este victoria
In plaiurile cele sfinte
Fericiti cei ce pling, ca aceia
In dalbe ceruri se vor mingiia
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni intreg pamintul.
Fericiti acei ce flaminzesc
Si acei ce inseteaza de stiinta,
Ca aceia se vor satura
Si niciodat anu vor mai rabda
Fericiti aceia care muncesc
Pamintul facindu-l gradina
Ca ei vor culege roadele
In gradinile cerurilor
Fericiti vor fi cei milostivi
Ca aceia se vor mintui
Fericiti cei curati in suflet
Ca s-or hrani doar cu lumina
Fericiti facatorii de pace
Ca fii cerului se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru
Dreptate, ca a lor este cerul.
Fericiti veti fi voi, initiati
In Legamintul Tainic si Nou
Ca voi veti bea din Apa vie
Si veti gata renasterile
Primind pe veci ca mostenire
Fiecare cite o stea in dar
Veghind Divina Rinduire
Investiti cu glorie si dar!
Herto Valus „Cartea Secretã“ PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. )


Vazind multimile, Isus
S-a suit in munte si asezindu-se,
Ucenicii lui au venit la el,
Si deschizindu-si gura
Ii invata zicind:
Fericiti cei saraci cu duhul
Ca a lor este imparatia cerurilor,
Fericiti cei ce pling ca aceia
se vor mingiia,
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni pamintul
Fericiti cei ce flaminzesc
Si inseteaza de dreptate,
Ca aceia se vor satura
Fericiti cei milostivi
Ca aceia se vor milui,
Fericiti cei curati cu inima
Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
Fericiti facatorii de pace
Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate
Ca a lor este imparatia cerurilor
Fericiti veti fi voi cind va vor ocari
Si va vor prigoni si var zice tot
Cuvintul rau impotriva voastra,
Mintind din pricina mea.
Bucurati-va si va veseliti
Ca plata voastra mult aeste
In ceruri, ca asa am prigonit
Pe proorocii cei dinainte de voi.
Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 1—12
(scrisa aprox. sec 3en)
Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înteles sã cedeze fãrã luptã‖ afirma un istoric
contemporan. Aceastã credintã în nãdejdea existentei rãzboinice vine din adâncul
unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Pârvan îl surprinde esential în
Getica – ―...sufletul e nemuritor. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura
de nemurire: de aceea el nu are nici un pret, poftele lui nu trebuie ascultate, la rãzboi
el trebuie judecat fãrã pãrere de rãu. Omul nu poate ajunge la nemurire decât
curãtându-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdãrire a
sufletului. Prin ascezã si monoteism, dacii respectau precepte crestine înainte de
crestinism. ‖Pentru daci, odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului
zalmoxist. O viziune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când
relateazã cã pe Zalmoxis, daco-getii ―îl adorã ca pe Heracles‖. Ni se dezvalule astfel si
un alt aspect al principiului zalmoxist, care duce la existenta unui cult al eroismului
―la cele mai rãzboinice populatii‖ - cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmosii nostri.
Istoriografia a dat numeroase valente timpului: ciclic, spiralã, vertical. Mircea Eliade
vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum si de unul al grecilor ca un
timp ciclic, mitic al eternei reîntoarcei. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie si
decadentã creioneazã un timp al verticalitãtii, considerând timpul iudeo-crestin,
timpul nostru contemporan.
―Din traci s-au nãscut românii‖ spunea Mihai Eminescu intuind esenta etnicã a
poporului român. Românii au mostenit de la daci, ramura nordicã a tracilor, tipul si
trãsãturile de suflet întru Zamolxis.
Constantin Brâncusi, sculptorul român al universalitãtii, mostenit a însufletit într-o
binecunoscutã sculpturã a sa, ―Cumintenia Pãmântului‖, o trãsãturã ingenuã de bun
simt încarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adânci rãdãcini tãrãnesti, în
spatiul mioritic, românii au cultivat bunul simt, smerenia, buna vecinãtate. Peste ei,
de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spatiul euro-asiatic. Ei au
ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullui. Aceastã trãinicie teluricã izvorãste
din originea milenarã, de la începutul vietii umane, a strãmosilor neamului românesc,
pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceastã experientã milenarã s-a
nãscut întelepciunea ―Cumintenia Pãmântului‖.
Viata pe aceste meleaguri ―gurã de rai‖ a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-
satanice. Daco-românii s-au apãrat, rãzboit, rãsculat, numai atunci când ―a ajuns
cutitul la os‖.O altã fatetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic,
haiducesc, ―a se face nemuritor‖ (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub semnul
lupului. Lup -‖daos‖- este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a
―Cuminteniei Pãmântului‖.
De la daci, românii au mostenit aceastã sintezã între ―cumintenia pãmântului‖ si
spiritul trãirii rãzboinice‖. Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceastã trãire
spiritualã în cele douã poeme din ―Tristele‖ si ―Scrisori din Pont‖. Iatã versunile din
―Tristele‖, dacii: au glas aspru/chip sãlbatic, si sunt cea mai adevãratã întruchipare
a lui Marte/ Pãrul si barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e
totdeauna gata sã înfingã cutitul / pe care îl are legat la sold orice barbar. ‖ În
―Scrisori din Pont‖ Ovidiu spunea: “...un bãtrân, care întâmplãtor se aflã în acea
adunare, / rãspunse vorbelor mele astfel, / Si noi, bunule oaspe, cunoastem numele
prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la Pont si la Istru‖.
Prin aceastã mostenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la
luptã, rãzvrãtire, rãzboi de câte ori fiinta lor a fost agresatã de factori externi.
Astfel, din adâncul metafizic at trãirii românesti s-au nãscut simboluri nationale
unice, colectivitãti unite în individualitate, personaje tragice prin destinul lor:
Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, Stefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu,
Antonescu. Sunt numai suflete din sirul lung aI eroilor neamului.
Românii au creat propriul lor timp, cel al trãirii telurice, chtonice ancestrale,
metafizice - Timpul transcendentei ce leagã pe Pãmânt si în Ceruri omul si neamul cu
Dumnezeu într-o trinitate a vesniciei. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãtiseazã în
fata Domnului, neamurile ca o creatie fireascã divinã vesnicã opuse contopirii
cosmopolite, federative.
Urmând linia individ-neam-Dumnezeu, unitã prin forta esentialã a iubirii crestine
avem a contopire a împlinirii individului si neamului într-o unitate inseparabilã.
Învierea si misionarismul individului au continut numai atunci când omul se jertfeste
pentru mântuirea sufletului neamului sãu.
Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului reprezintã
mântuirea sufletului colectiv. În acest fel se explicã sacriflciul individual al celui mai
bun si frumos fiu al neamului, pe altarul credintei lui Zalmoxis (fapt consemnat de
Herodot) pentru victoria în rãzboi - Fiinta Omului pentru perenitatea fiintei Neamului,
într-o simbiozã indestructibilã.
Pentru români, urmasii dacilor, mitul, credinta în Zalmoxis, în ―a te face nemuritor‖
se substituie Vechiului Testament, devenind temelia întelegerii si trãirii firesti a
sensurilor Noului Testament. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce
dãruieste viata perpetuã spiritualitãtii noastre ortodoxe.
Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci, putem descoperi cãi
nebãnuite ale sufletului strãmosilor nostri.
Dacii sunt cel mai deosebit popor din spatiul european si universal. O sintezã unicã de
culturã si civilizatie originarã. Ei sunt dupã Nicolae Densusianu obârsia panthenonului
grec, scuar al zeilor. Dacii ―cum îsi spun ei însisi si cum le zic si romanii‖ (Dio
Cassius), au fost cu sigurantã ―cei mai viteji si mai drepti dintre traci‖ (Herodot).
Originea lor a nãscut multe controverse, dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani, în
special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea „Dacia - Tara Zeilor― s-au dezvelit multe
secrete despre trecutul strãmosilor nostri. Nicolae Miulescu afirmã cã populatia
continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care, având aceleasi
rãdãcini de la omul erei glaciare, s-au diferentiat unul de celãlalt pânã au format astfel
douã mari familii înrudite. Ramura nordicã, pe care o numim balticã - masurianã (...)
popoarele germanice si cele slave (…) cea de-a doua ramurã, ramura de sud, era
formatã din acea populatie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase si a devenit ceea ce
am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni)...‖ ―Dacii s-au nãscut sub semnul
lupului, al rãzboiuIui, înca din timpuri imemorabile, legendare. ―Grupul carpato-
dunãrean, dezvoltându-se ca un prim nucleu în tara din urul muntilor (...) de unde cele
mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul), care le aduna în apele ei
curgãtoare, dupã ce a adoptat viata de tip pastoral a început sã se simtã tot mai
înghesuit între dealurile natale‖ (Nicolae Miulescu). Asa cum grecii au prin Homer,
legenda rãzboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de
Goterdamerung al dacilor sustinând o cucerire de cãtre stramosii nostri a
subcontinentului indian, aducând pentru aceastã afirmatie dovezi de asemãnare între
limba dacã si cea sanscritã. Nicolae Miulescu aseazã epopeea razboinicã din
Mahabharata si Ramayana la originea spiritului rãzboinic al dacilor.
Ion Horatiu Crisan în „Civilizatia geto-dacilor― vorbeste despre influenta micenianã
asupra caracteristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. Dar mergând pe
linia teoreticã care o impune Nicolae Densusianu în ―Dacia preistoricã‖ vom putea
sustine cã topoarele de luptã din tezaurul de la Tufãlãu sau sabia de la Perisani - toate
cu profunde caractere miceniene - dupã I. H. Crisan - pot fi considerate prin teoria lui
Nicolae Densusianu ca originare din spatiul carpato--dunãrean. Un model al
mijloacelor de luptã pe care micenienii, vechi greci, il preiau de la daci. În acest mod
au preluat si orfismuI sau sãmânta filosoficã a lui Pitagora.
Dacii - în semnul lupului - dupã o ipotezã a lui I. H. Crisan îsi trag denumirea ―dintr-
un cuvânt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã, armä specificã a
geto-dacilor, numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau
inscriptii. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeste sica. ‖ Mai
degrabã existã o apropiere între denumirea dacilor cu indo--europenismul ―dhaukos‖,
ce înseamnã lup. Deci aceastã asemãnare justificã apropierea pe care o face I. H.
Crisan, cã ―legãtura între numele dacilor prin lup sugereazã originea totemicã ce ar
putea fi sustinutã si de stindardele în formã de cap de lup întâlnite pe Columna lui
Traian sau pe ceramicã‖.
La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. . Herodot
remarca douã lucruri la daci ―dacã ar avea a singurã conducere si s-ar întelege între ei
ar fi dupã pãrerea mea de neînfrânt si cu mult mai puternici decât toate semintiile
pãmântului‖ si faptul cã ―stãpânesc mestesugul de a te face nemuritor. (...) si faptul cã
ei nu mor si cã cel care piere se duce la Zalmoxis‖. Numai aceastã credintã organicã
explicã marile victorii ale dacilor în luptele cu scitii, persanii, macedonenii, celtii sau
romanii.
Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a
surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistentã ale neamului dac:
Zalmoxis, rege, armatã. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista ―...ajungând în
fruntea neamului sãu, care era istovit de rãzboaie dese, getul Burebista i-a înãltat atât
de mult prin exercitii, abtinerea de la vin si ascultare fatã de porunci, încât în ultimii
ani s-a fãcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile
vecine. Ba încã a ajuns sã fie temut si de romani‖. Denumirea de geti a fost datã
dacilor de greci care aveau obiceiul sã dea denumiri diferite de numele pe care si-l
dãdeau popoarele siesi. Dupã Strabon, dacii se numeau ―daoi‖. Iar a traditie
consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era numele frigian al lupului. Dupã
Mircea Eliade dacii se numeau ei însisi mai demult ―lupi‖ sau ―cei care sunt asemeni
lupilor, cei ce seamanã cu lupii‖. Tot dupã Eliade numele lor etnic derivã foarte
probabil din iranianul ―dahoe‖, ce înseamnã ―lup‖. Lupul în antichitate era simbolul
‗fugarului‖, o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidentã
capacitatea de a se transforma în lupi (...). Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã
îndeosebi initierile militare si prin urmare ale celor Männerbunde, confreriile secrete
de rãzboinici‖ (Mircea Eliade).
Eliade afirmã cã datoritã eroismului si tenacitãtii tineretului razboinic al unui trib,
epitetul lor ritual ―lupii‖ a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã
―epitetul acestor tineri imigranti victoriosi a fost acceptat de aborigenii invinsi si
supusi. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri
rãzboinici rãzvrãtiti, purtãtori de sabie, care la romani sunt cunoscuti ca haiduci ce
impun societãtii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conducãtorul acestui grup a fost
probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios
ascetic monoteist, monogam precum si credinta în nemurire; un principiu compatibil
cu spiritul rãzboinic al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare
care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului
dac centralizat al lui Burebista. Aceastã credintã naste tipul de rege - zeu - conducãtor
suprem al armatei. Remarcabilã este descoperirea în anii ‗50 ai secolului XX a unei
inscriptii datând din jurul anului 300 înainte de Hristos, cu numele regelui dac
Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizeazã functia politicpã de rege cu cea
spiritualã întru Zalmoxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual si
credintei în nemurire si vitejie. O datã cu Burebista se produc mutatii importante
privind rolul regelui în spiritualitatea dacicã. Cu douã secole înainte de Burebista,
dupa victoriile lui Dromichaites împotriva lui Lisimah, datoritã influentelor negative
ale coloniilor grecesti de la Pontul Euxin asupra moravurilor si credintei dacilor se
remarcã o decãdere a spiritului combativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi.
Aceastã pervertire a credintei traditionale dace s-a sfârsit odatã cu Burebista. Perioada
o putem încadra cronologic între 290 si 80 înainte de Hristos. Încã pe vremea lui
Dromichaites, cel care l-a învins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne aratã
cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei desi erau
învingãtori au pãstrat atitudine rezervatã si modestã deoarece Zalmoxis nu avea
nevoie de sclavi ai plãcerilor ci de oameni robusti, puternici, capabili sã îndure
foametea si setea, sã reziste durerilor fizice si sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj.
Dacii, asa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus ―i-au
numit pe conducãtorii lor semizei, adica ―anzi‖ si nu simpli oameni.‖
Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis, dacii "îl adora ca pe Heracles". Odatã cu Burebista
are loc o renastere a credintei traditionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preot
Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri traditionale,
oarecum uitate si datoritã rãzboaiebor intestine între daci, precum si a influentei
celtilor. În vremea lui Burebista are loc o revolutie a fondului autohton autentic.
Strabon in Geografia aratã cã Deceneu era ―bãrbat vrãjitor, care umblase prin Egipt si
învãtase oarecare semne de proorocire, lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele
divine. Dupã câtva timp era socotit chiar zeu (…). Ca dovadã de cât îl ascultau getii, e
ca s-au lãsat convinsi sã-si stârpeascã viile si sã-si ducã viata fãrã vin‖. Relatarea ne
dovedeste cã Zalmoxis era un principiu, o stare de spirit, asceticã, unificatoare,
creatoare de religie si stat. Deducem din text cum dacii înlãturã influentele orgiastice
ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãtii rãzboinice. În
acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Zalmoxis.
Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. Burebista si
Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de molesealã soldatul dac. S-a dus o luptã
acutã împotriva dezintegrãrii si disolutiei valorilor traditionale dace, de sorginte
zalmoxistã. Pe Deceneu îl interpretãm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de
religie. Odatã cu epoca lui Burebista, regele pãstreazã functia politicã si militarã dar
pierde din prerogativele spirituale care trec în seama marelui preot Deceneu, care
devine un fel de patriarh al dacilor - functia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã
la români.
În jurul anului 80, înainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al
dacilor. Ovidiu îl surprinde în Tristele. Spirit rãzboinic, Zalmoxis, personaj
consubstantial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmosilor
nostri. Zamolxis precede eroii nostri nationali, Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram
Iancu si bineînteles si multi altii. Acesti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al
haiducului, din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis.
Numeroase sunt reprezentãrile cãlãretului pe plãcutele de argilã de la Letnita. El este
îmbrãcat în armurã cu sulita în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Si sub cal
este reprezentat un lup. Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui
Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe.
Dacii s-au crestinat repede si datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism, nemurire,
lumea de dincolo, care au fãcut din daci crestini înainte de crestinism, iar din
MarelePreot, un patriarh înainte de patriarhie.
Poporul român, urmasul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã
a spiritualitãtii neamului sintetizatã în ciobanul din Miorita, care acceptã moartea cu
seninãtatea unui dac, a Mesterului Manole ce-si sacrificã cea mai dragã fiintã pentru
biserica crestinã, simbol at temeliei si trãiniciei neamului românesc. Nu în ultimul
rând Zalmoxis se regãseste în Toma Alimos ca spirit de dreptate, revoltã si neatârnare
crestinã - un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre.

C.d. care nu putea fi decât un munte. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie aceea de a se ascunde privirilor. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. poate destul de rar. "petrecându-si viata într-o pesterã. devenitã simbolul cetãtii Eterne. cu complexul sãu de sanctuare. El se datoreazã straturilor de aer. "un munte ascuns". real. . dupã care s-a retras. parte redactate în sec. care se cred nemuritori.. VI i. învãtându-i cã sunt nemuritori. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. în principal."("Biblioteca istorica" 1. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local".Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. Densusianu)..În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în cauzã trebuia sã fie. Giurescu si Dinu C. Gugu. generat de prezenta a douã . Zamolxis sustine si el cã a intrat în legãturi cu zeita Hestia.h. bazat. întemeietorul budismului. cert fiind vorba de mese rituale. neapãrat. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. ).. Împotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului. în conditii de calm atmosferic local. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. adusã în atentie de naturalistul Alexandru Borza în anul 1942. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. Kogaionon. ) Dupã întoarcerea acasã. sau cine stie cum si în ce.. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a luminii.Trãia si crea Zarathustra (599-522 i. filozof si întemeietor al religiei iraniene. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu. . se povesteste la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. construit undeva într-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor. Gugu poate fi învãluit în ceatã. 2.h..Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 .muntele sfânt. De-a lungul timpului. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. Coghen. Istorici de seamã ca C. 7/1972). care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. La asanumitii geti. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puternicii tãrii. cu densitãti diferite. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. Fenomenul. ): "Într-adevãr. atât pentru munte. de o deosebitã complexitate.h. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunarea bãrbatilor". Omul (N. a fost descris: ". " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". Gugu. sustin ideea cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). un asemenea fenomen. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. de uz personal. devenit o zonã sacrã. care ar exclude ideea de supranatural. asa cum pretind vechile traditii. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". 94. Sadoveanu) sau Vf. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. care se produce în anumite conditii meteo. ).d.h. Gogaionul). ca si cum muntele ar fi strãveziu. cum ar fi Muntii Cãlimani (M. punându-i sã "benchetuiascã". întemeietorul confucianismului. ). dar nu într-o banalã ceatã.d. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. Herodot specificã. România pitoreascã nr.h. În legãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul. Or." Între perioada de locuire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. Dacã vii din Retezat spre apus si e senin si soarele strãluceste în sens avantajos. în mai tot lantul Carpatilor. "Lupoaica".d. .479 i. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon.Trãia Sakya-muni. ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.. din Muntii Orãstiei.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. dar uneori muntele Gugu se ascunde.. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã subpãmânteanã. . ceea ce ne poate duce la concluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic.

istoric al gotilor. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. implicit. în ciuda conditiilor neprielnice. în zona paralelei 45. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeiat pe semne ceresti. Locuinta subpãmânteanã. datoritã orografiei locului. pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. pe directa de la NE la S. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor". dupã reaparitie. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc.. În plus. 160 grade. jelindu-l ca pe un mort. atrage atentia cã geto-dacii. . deasupra orizontului. tot deasupra orizontului sudic. Acest loc a fost gãsit. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãturã de "sacralitate". ceea ce ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. A trãit acolo trei ani.cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cracul Pesterii. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul zilei cerul. mai ales deasupra versantului rãsãritean. desi fântânarii se feresc sã o spunã. Între orbitele celor douã constelatii. care modificã densitatea stratului de aer si. Trebuie subliniat cã la o încercare. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. astãzi. se înscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale. Timisoara. iar Iordanes (sec. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. era "o locuintã subpãmânteanã". Cerul nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãtorului. se stie cã din fundul fântânilor adânci se poate vedea si ziua licãrirea stelelor. . ci cu totul altceva. se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observatiilor astronomice. In al patrulea an. ea având orbita cea mai joasã dintre toate constelatiile zodiacului. fenomenul determinã precipitatii. de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis. nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu."(Herodot.. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. ). spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. Terenul ales. Pe versantul vestic. .h. în sec VI i.. considerat de o deosebitã importantã. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. ele erau extrem de avansate pentru acea epocã. sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observarea cerului. 95). ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nemurire. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor . Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îsi primeste astfel încã o legitimitate. nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în albia pârâului Branului.h.În perioada în care Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Constelatia Gemenii. la o orã si jumãtate. 1942). ". Tracii doreau mult sã. Referitor la aceste cunostiinte. eclipsele solare.d. ar apãrea probleme majore. este frecvent cer senin. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. unde. În situatia datã. cum creste si scade orbita Lunii. fãcea prorociri. In aceste conditii. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. care a fost modificatã. indicele de refractie. de unde.Zamolxis a cãutat un loc. sã poatã observa nestingherit cerul. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. IV. Este ceva. ca apoi sã aparã iar în comunitate.aibã. VI d. clima Europei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiunea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". se pot avansa urmãtoarele: . pe baza miscãrilor ghetarului Fernau). Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitãtii (ceatã. rotatia cerului. pentru cã. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui.

marele mag al dacilor hotãrãste sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. Ce lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. înãltime 2-3 m. Tot ca zeu suprem. Simtindu-se amenintat de noua religie. 500 de ani trecuti. În dreapta lui sub vãlul de ceatã mândrul soare. fiind spectaculos. Rãsturnat în car cu rune. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. portretul sãu este realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. dar mai ales dinspre est. reformator al religiei sau profet. muntele putând fi abordat dinspre vest. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. prin drum de nouri Miscã caii lui de fulger si-a lui car. 150 m. a acelor strãmosi aproape mitici învinsi de romani. Între timp. Colturoasa lui coroanã e ca fulger împietrit. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. . ideile lui se rãspândesc în cetate. de figurã auroralã a spatiului mitic românesc. Accesul nu este deloc facil. dimensiunile fiind: lungime 10m. realizarea constructiei subpãmântene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. Îi comandã o statuie.. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: Si Zamolxe. Zalmoxis întrupeazã geniul religios al daco-getilor. În poemul „Gemenii― apare ca zeu al armoniei. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat în sens retrograd cu cca. Cracul Gugului. cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vârfuri. pe creste. altitudinea fiind de de 2. Cu-a lui mânã aratã drumul la ostirile-i bãtrâne Si de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. Piscul secundar al vârfului Gugu . pentru cã. zeul getic. "pestera" sugereazã o muncã titanicã de amenajare.peste 2. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe.. Împletit cu stele albastre. lãtime 2 m. iar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseste lumea adunatã la templu pentru a-i înãlta statuia. În stânga-i sade luna sfioasã. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. unde se gãsesc si astãzi stânele. care nu puteau avea decât o motivatie . 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale.. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. în ultimã instantã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. care acum douã milenii si jumãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Literatura îi atribuie sensuri simbolice. capabil sã readucã viata în trupul înghetat de moarte este înfãtisat si în poemul Strigoii. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. Învesmântat cu hlamidã albã. In ce priveste "observatorul". intrarea amintind de o poartã megaliticã. însotit de lunã si soare: În capul mesei sade Zamolxe. în care abordeazã problema nasterii religiilor. Valea Jiului sau Valea Cernei. locul trebuia sã mai continã si unele simboluri ale marelui preot. cu uraganul cel bãtrân. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. zâmbitoare.este alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. subintitulatã mit pãgân. Considerat zeu. timp de sapte ani trãieste într-o pesterã din mijlocul pãdurii. Zamolxe conduce ostirea dacã împotriva romanilor. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru cã propãvãduieste credinta în Marele Orb.Cracul Pesterii . Magul îi explicã acest demers: .o credintã intensã. În poemul Memento mori. Cu toatã inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor.

intilnindu-se rar cu oamenii. a fost sclavul lui Pitagora. a aparut iarasi dinaintea tracilor. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. intru-cit traise printre eleni. Geografia. impotriva caruia divinul Cezar sa pregatit sa porneasca o expeditie. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. Dobindind. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. cind. traind de-a pururi. ca Zamolxe a fost un erou national. Intors in patrie. Zamolxe si-a ales o anume pestera. numit Zamolxe. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertfã.dupa datina. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. aceasta cinste o tinea Deceneu. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. unde a stat ascuns trei ani. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. cu averea cistigata. nu intotdeauna la fel. dupa disparitia sa. in timpul ospetelor. zeul suprem al daco-getilor. Regele. ceea ce se intimpla de obicei in epoca de formarea miturilor. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. invatator si judecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. poruncise sa i se faca o locuinta subterana. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. Cind locuinta a fost gata. nici urmasii lor. Ai încercat sã-l scapi de zei si azi îti ai si tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. nici oaspetii sai. În final. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. la fel ca al riului care cuege pe linga el. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. bogat. fiul lui Mnesachos. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. cu minima incertitudine. iar la geti acest om era chiar numit zeu. eroul. nu vor muri vreodata. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. ci numai se vor muta intr-un loc unde. dupa aceea libertate. inaccesibila tuturor celorlalti. VII. nici nu le cred insa prea mult. îsi distruge statuia stârnind revolta multimii care îl ucide cu bucãti din statuie.Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce. vor avea parte de toate bunatatile. Numele lui este Kogaionon. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. în singurãtatea pesterii sale Zamolxe primeste mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. ii invata ca nici el. Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" (Strabon. s-ar fi intors. Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al poporului. mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. fie personificind cerul sau prin cumul de atribute—erou civilizator. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. de altfel. In tot acest rastimp. acest Zamolxe. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. coborind in adincimea incaperilor subterane. zeu mesianic. el a disparut dintre traci. afara de rege si de dregatorii lui. Putine referinte antice descriu. ca si locuinta lui de sub pamint.Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã stie. printre ai sai. a fost transformat in zeu. cetatenilor de vaza. . Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. aratindu-ne deci o divinitate totala. 3. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. ar fi strins multa bogatie si astfel. omul cel mai intelept al Helladei. indeosebi in preajma lui Pitagora. ca acest Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. Intrucit il priveste pe Zamolxe. lumea recunoaste în cel mort pe Zamolxe si realizeazã cã prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. si acolo isi petrecea viata. Dar in al patrulea an. care a fost invatator si judecator al poporului sãu. in timpul peregrinarii sale in Egipt. Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura. i-a dat tot sprijinul.

156 d—e)— Socrate intr-un dialog platonician. Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza). nu poate sa-i mearga bine nici partii. iar altii. Iulian Apostatul. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori. ZEUL-MOS (N.cunoasterea astrelor(Iordanes). IV. Porphirius (232-304). Origene(Contra Celsum. care soli. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. Iamblichos. aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite. Iordanes (Getica. 54). ZEU TOTEMIC URS(R. Zamolxe. Vulcanescu). INITIAT(Strabon. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. Origene) întelept initiat (Strabon. MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon).Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. si ameninta divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al. Istorii. dovedeste. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. Aceiasi traci. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Iordanes. pe care ar trebui sa-l ingrijeasca. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul . V. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. astfel Zamolxe a fost : DAIMON GETIC(Herodot). a adaugat el. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). V.vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. Charmides. Iar daca nu moare. de fiecare data. cind tuna si fulgera. de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe.morala dreptatii si a cinstei(Herodot) Dupã unii scriitori. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice. spre cer. 213). Clement Alexandrinul(Stromateis. L-am invatat acolo. Herodot). trag cu sagetile in sus. 95—96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. inarmata. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. Strabon. 40) In plus. getii socot ca zeul le este binevoitor. trimit pe altul. Istorii. Hesychios din Alexandria. " (Platon. întelept . de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). iar daca acestui intreg nu-i merge bine. Iata cum il trimit pe sol. de Lucian din Samosata. dupa invinuirile aduse. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Celsus. tras la sorti.ascetismul—urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. "Zamolxe—pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. PROFET(Strabon). au nevoie. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. care e regele nostru. 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. Iordanes). Busuioceanu). de Enea din Gaza. IV. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Iordanes. Dar. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. III. il parasesc" (Herodot. Strabon). si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Daca—strapuns de sulite---acesta moare. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. ca un zeu ce este. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion).

II. Herseni). nici unul din urmasii acestora nu vor muri. mare preot al divinitãtii daco-getice supreme (Strabon). profet htonic. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). zeul carpatic al nemuririi (Al. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãtii si a cinstei Conturul personalitãtii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic european. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata […] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in mine. zeu totemic întruchipând ursul (R. Crestinismul ortodox a preluat. I. reformator religios cultural si politic (Herodot. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. Vulcãnescu). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. Dodds). mitul unitãtii spirit-trup. Iordanes). Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). Caloianul) dar dintre toate cultele antice. divinitate initiaticã (T. profet (Strabon). Busuioceanu). ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. naturist si initiatic al unui zeu suprem (R. prin sistemul de mistere initiatice. Doctrina zamolxianã avea. 683 î. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase. Russu). personaj mort si înviat (Celsus). divinitate femininã (Suidas). in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. Popescu). zeu htonic (I. Dacã solul nu murea era învinuit si se trimitea alt sol. Eliade). copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. Saman (E. unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii" (Fontes. femei. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. Zeul-Mos (N. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. Vulcãnescu).prepitagoreic (Herodot). R. erou civilizator zeificat (Herodot. zeu uranian (M. aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare. mai ales la caste ktistailor. Densusianu. initiati între Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevãrat). zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H. zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. magia psihomedicalã.d. filosof savant (Iordanes). R. barbati. în linii mari. chiar de va muri va trai.h) Cam la amurg. mitul unitãtii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. ci vor merge intr-un loc anume. Strabon) mag si medic psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc (Mosii. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer). Daicoviciu). un zeu care reapare periodic (Al. Pârvan). Florescu). 25. G. O datã la 4(5) ani se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. . Matei.

Isus S-a suit in munte si asezindu-se. 30 en. Fericiti cei blinzi. Fericiti veti fi voi. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus „Cartea Secretã“ PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Ucenicii lui au venit la el. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. . Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Mintind din pricina mea. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. ) Vazind multimile.Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. ca a lor este cerul.

―Cumintenia Pãmântului‖. Mircea. Decebal. dacii: au glas aspru/chip sãlbatic.. chtonice ancestrale. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãtându-se de orice fel de patimi. Românii au creat propriul lor timp.. ―Din traci s-au nãscut românii‖ spunea Mihai Eminescu intuind esenta etnicã a poporului român. Tudor. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spatiul euro-asiatic. O viziune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis. Lup -‖daos‖. Ovidiu. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice.. Din aceastã experientã milenarã s-a nãscut întelepciunea ―Cumintenia Pãmântului‖. / rãspunse vorbelor mele astfel. dacii respectau precepte crestine înainte de crestinism. la Pont si la Istru‖. Istoriografia a dat numeroase valente timpului: ciclic. rãzboit. timpul nostru contemporan. Popor cu adânci rãdãcini tãrãnesti. spiralã. sculptorul român al universalitãtii. si sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul si barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cutitul / pe care îl are legat la sold orice barbar. ramura nordicã a tracilor. Avram Iancu. bunule oaspe. Viata pe aceste meleaguri ―gurã de rai‖ a fost supusã permanentei incursiuni barbarosatanice. Sunt numai suflete din sirul lung aI eroilor neamului. daco-getii ―îl adorã ca pe Heracles‖. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înteles sã cedeze fãrã luptã‖ afirma un istoric contemporan. vertical. care duce la existenta unui cult al eroismului ―la cele mai rãzboinice populatii‖ . a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din ―Tristele‖ si ―Scrisori din Pont‖. Horea. haiducesc. Aceastã credintã în nãdejdea existentei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Pârvan îl surprinde esential în Getica – ―.un bãtrân. românii au mostenit aceastã sintezã între ―cumintenia pãmântului‖ si spiritul trãirii rãzboinice‖. smerenia.Noul testament. Prin aceastã mostenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. tipul si trãsãturile de suflet întru Zamolxis. mitic al eternei reîntoarcei. personaje tragice prin destinul lor: Burebista. o trãsãturã ingenuã de bun simt încarnat din spiritul neamului nostru. Daco-românii s-au apãrat. Evanghelia dupa Matei cap. Românii au mostenit de la daci. sub semnul lupului. care întâmplãtor se aflã în acea adunare. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pret. Aceastã trãinicie teluricã izvorãste din originea milenarã. în spatiul mioritic. 1—12 (scrisa aprox. Antonescu. la rãzboi el trebuie judecat fãrã pãrere de rãu. exilatul do la Tomis. rãsculat. vinul. metafizice . de la începutul vietii umane. a strãmosilor neamului românesc. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullui. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a ―Cuminteniei Pãmântului‖.. Iatã versunile din ―Tristele‖. numai atunci când ―a ajuns cutitul la os‖. din adâncul metafizic at trãirii românesti s-au nãscut simboluri nationale unice. / Si noi. De la daci. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie si decadentã creioneazã un timp al verticalitãtii. ‖Pentru daci. carnea. Mihai. Peste ei. cel al trãirii telurice.Timpul transcendentei ce leagã pe Pãmânt si în Ceruri omul si neamul cu Dumnezeu într-o trinitate a vesniciei. Prin ascezã si monoteism. colectivitãti unite în individualitate. rãzboi de câte ori fiinta lor a fost agresatã de factori externi. mostenit a însufletit într-o binecunoscutã sculpturã a sa. 5. ‖ În ―Scrisori din Pont‖ Ovidiu spunea: “. românii au cultivat bunul simt. Astfel.O altã fatetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic.sufletul e nemuritor. buna vecinãtate. Stefan. Ni se dezvalule astfel si un alt aspect al principiului zalmoxist. femeile sunt o murdãrire a sufletului. considerând timpul iudeo-crestin. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum si de unul al grecilor ca un timp ciclic. / noi care locuim departe de voi. cunoastem numele prieteniei. poftele lui nu trebuie ascultate. rãzvrãtire. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãtiseazã în . Constantin Brâncusi. Gelu.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmosii nostri. ―a se face nemuritor‖ (Herodot): care este sufletul zalmoxist.

Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieste viata perpetuã spiritualitãtii noastre ortodoxe. Deci aceastã asemãnare justificã apropierea pe care o face I.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densusianu ca originare din spatiul carpato--dunãrean.. dezvoltându-se ca un prim nucleu în tara din urul muntilor (.. H. legenda rãzboaielor Troiei. Nicolae Miulescu aseazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritului rãzboinic al dacilor.masurianã (.. Dacii ―cum îsi spun ei însisi si cum le zic si romanii‖ (Dio Cassius). În acest mod au preluat si orfismuI sau sãmânta filosoficã a lui Pitagora. în ―a te face nemuritor‖ se substituie Vechiului Testament. Nicolae Miulescu afirmã cã populatia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. urmasii dacilor. devenind temelia întelegerii si trãirii firesti a sensurilor Noului Testament. neamurile ca o creatie fireascã divinã vesnicã opuse contopirii cosmopolite. ramura de sud. într-o simbiozã indestructibilã. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi.în semnul lupului .) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). Ion Horatiu Crisan în „Civilizatia geto-dacilor― vorbeste despre influenta micenianã asupra caracteristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. Crisan.. pe altarul credintei lui Zalmoxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . federative.) popoarele germanice si cele slave (…) cea de-a doua ramurã. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spatiul european si universal.toate cu profunde caractere miceniene . legendare.dupã I. scuar al zeilor. aducând pentru aceastã afirmatie dovezi de asemãnare între limba dacã si cea sanscritã.. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii. un fel de Goterdamerung al dacilor sustinând o cucerire de cãtre stramosii nostri a subcontinentului indian. Învierea si misionarismul individului au continut numai atunci când omul se jertfeste pentru mântuirea sufletului neamului sãu. Crisan . cã ―legãtura între numele dacilor prin lup sugereazã originea totemicã ce ar putea fi sustinutã si de stindardele în formã de cap de lup întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã‖. Crisan îsi trag denumirea ―dintrun cuvânt . credinta în Zalmoxis. unitã prin forta esentialã a iubirii crestine avem a contopire a împlinirii individului si neamului într-o unitate inseparabilã.Tara Zeilor― s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmosilor nostri. Dar mergând pe linia teoreticã care o impune Nicolae Densusianu în ―Dacia preistoricã‖ vom putea sustine cã topoarele de luptã din tezaurul de la Tufãlãu sau sabia de la Perisani . putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmosilor nostri. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeste sica.‖ ―Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. armä specificã a geto-dacilor. Pentru neam sacrificiul eroului reprezintã mântuirea sufletului colectiv. în special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea „Dacia . Originea lor a nãscut multe controverse. pe care o numim balticã .dupã o ipotezã a lui I. Dacii . ‖ Mai degrabã existã o apropiere între denumirea dacilor cu indo--europenismul ―dhaukos‖. H.. Asa cum grecii au prin Homer. il preiau de la daci. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani.Fiinta Omului pentru perenitatea fiintei Neamului. ce înseamnã lup. având aceleasi rãdãcini de la omul erei glaciare. . al rãzboiuIui. În acest fel se explicã sacriflciul individual al celui mai bun si frumos fiu al neamului.daca . vechi greci. era formatã din acea populatie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase si a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). s-au diferentiat unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. Ei sunt dupã Nicolae Densusianu obârsia panthenonului grec. Pentru români. O sintezã unicã de culturã si civilizatie originarã. Ramura nordicã. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. H.fata Domnului. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscriptii. au fost cu sigurantã ―cei mai viteji si mai drepti dintre traci‖ (Herodot). care le aduna în apele ei curgãtoare. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. înca din timpuri imemorabile. ―Grupul carpatodunãrean. mitul.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. dupã ce a adoptat viata de tip pastoral a început sã se simtã tot mai înghesuit între dealurile natale‖ (Nicolae Miulescu).

Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei însisi mai demult ―lupi‖ sau ―cei care sunt asemeni lupilor. Burebista cu ajutorul marelui preot Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. . monogam precum si credinta în nemurire. oarecum uitate si datoritã rãzboaiebor intestine între daci.ajungând în fruntea neamului sãu. o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidentã capacitatea de a se transforma în lupi (. cel care l-a învins pe regele macedonian. Eliade afirmã cã datoritã eroismului si tenacitãtii tineretului razboinic al unui trib. ce înseamnã ―lup‖. precum si a influentei . Remarcabilã este descoperirea în anii ‗50 ai secolului XX a unei inscriptii datând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Aceste nume ale regelui sintetizeazã functia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalmoxis. Aceastã credintã naste tipul de rege . epitetul lor ritual ―lupii‖ a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã ―epitetul acestor tineri imigranti victoriosi a fost acceptat de aborigenii invinsi si supusi. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monoteist. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã îndeosebi initierile militare si prin urmare ale celor Männerbunde. Tot dupã Eliade numele lor etnic derivã foarte probabil din iranianul ―dahoe‖. macedonenii. purtãtori de sabie. dacii se numeau ―daoi‖. Încã pe vremea lui Dromichaites.conducãtor suprem al armatei. Denumirea de geti a fost datã dacilor de greci care aveau obiceiul sã dea denumiri diferite de numele pe care si-l dãdeau popoarele siesi. dacii "îl adora ca pe Heracles". Aceastã pervertire a credintei traditionale dace s-a sfârsit odatã cu Burebista. adica ―anzi‖ si nu simpli oameni. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac centralizat al lui Burebista. abtinerea de la vin si ascultare fatã de porunci. capabili sã îndure foametea si setea.La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. puternici. Dacii. armatã.. Perioada o putem încadra cronologic între 290 si 80 înainte de Hristos. Cu douã secole înainte de Burebista. Dupã Strabon.. rege. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual si credintei în nemurire si vitejie. (. Odatã cu Burebista are loc o renastere a credintei traditionale dace. Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic.). asa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus ―i-au numit pe conducãtorii lor semizei. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista ―.. Numai aceastã credintã organicã explicã marile victorii ale dacilor în luptele cu scitii.. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. încât în ultimii ani s-a fãcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine.zeu . cu numele regelui dac Zalmodegekos.) si faptul cã ei nu mor si cã cel care piere se duce la Zalmoxis‖. sã reziste durerilor fizice si sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. confreriile secrete de rãzboinici‖ (Mircea Eliade). vechile rituri traditionale. O datã cu Burebista se produc mutatii importante privind rolul regelui în spiritualitatea dacicã. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistentã ale neamului dac: Zalmoxis. cei ce seamanã cu lupii‖. iar ei desi erau învingãtori au pãstrat atitudine rezervatã si modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcerilor ci de oameni robusti. care era istovit de rãzboaie dese. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiti. Lupul în antichitate era simbolul ‗fugarului‖. Strabon. Herodot remarca douã lucruri la daci ―dacã ar avea a singurã conducere si s-ar întelege între ei ar fi dupã pãrerea mea de neînfrânt si cu mult mai puternici decât toate semintiile pãmântului‖ si faptul cã ―stãpânesc mestesugul de a te face nemuritor. persanii.‖ Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. care la romani sunt cunoscuti ca haiduci ce impun societãtii dacice epitetul lor ritual de lupi. Ba încã a ajuns sã fie temut si de romani‖.. datoritã influentelor negative ale coloniilor grecesti de la Pontul Euxin asupra moravurilor si credintei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului combativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. un principiu compatibil cu spiritul rãzboinic al oamenilor locului. dupa victoriile lui Dromichaites împotriva lui Lisimah. celtii sau romanii. Iar a traditie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era numele frigian al lupului. getul Burebista i-a înãltat atât de mult prin exercitii..

nemurire. urmasul dacilor.functia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Ovidiu îl surprinde în Tristele. Poporul român. Strabon in Geografia aratã cã Deceneu era ―bãrbat vrãjitor. personaj consubstantial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmosilor nostri. Mihai. a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al dacilor. asceticã. creatoare de religie si stat. care umblase prin Egipt si învãtase oarecare semne de proorocire. Deducem din text cum dacii înlãturã influentele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãtii rãzboinice. Pe Deceneu îl interpretãm ca pe un restaurator. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Relatarea ne dovedeste cã Zalmoxis era un principiu. Dacii s-au crestinat repede si datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. Burebista si Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de molesealã soldatul dac. În vremea lui Burebista are loc o revolutie a fondului autohton autentic. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. lumea de dincolo. Horea. Si sub cal este reprezentat un lup. revoltã si neatârnare crestinã . din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. unificatoare. Ca dovadã de cât îl ascultau getii. care au fãcut din daci crestini înainte de crestinism. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii si disolutiei valorilor traditionale dace. Avram Iancu si bineînteles si multi altii. simbol at temeliei si trãiniciei neamului românesc. În jurul anului 80. Spirit rãzboinic. a Mesterului Manole ce-si sacrificã cea mai dragã fiintã pentru biserica crestinã. care acceptã moartea cu seninãtatea unui dac. înainte de Hristos. Dupã câtva timp era socotit chiar zeu (…). Acesti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului.un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. Mircea.celtilor. o stare de spirit. Tudor. regele pãstreazã functia politicã si militarã dar pierde din prerogativele spirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. de sorginte zalmoxistã. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãseste în Toma Alimos ca spirit de dreptate. Zalmoxis. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Zalmoxis. Numeroase sunt reprezentãrile cãlãretului pe plãcutele de argilã de la Letnita. iar din MarelePreot. un patriarh înainte de patriarhie. nu ca pe un creator de religie. care devine un fel de patriarh al dacilor . e ca s-au lãsat convinsi sã-si stârpeascã viile si sã-si ducã viata fãrã vin‖. El este îmbrãcat în armurã cu sulita în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãtii neamului sintetizatã în ciobanul din Miorita. Odatã cu epoca lui Burebista. . Zamolxis precede eroii nostri nationali.

3.47/70.:99:.:3..9.8L313.590 949/0.

7   3 $.. .70L.50.0. :3-973 .0-.7-.9.7847/3!439  .84/47.70 ./:3../:85:30.70L392594780.1L3.700..

785:380.47-047200.8910 .

:34.89023:200 5709030 .850 .$34 -:3:04.

943.38. %:/47 .2:7080L31980..0 .0.30.0744730. 0.3.03/0390.3 .99:390L33/.. :59 7.9.997774230898 .: $:393:2.943.2::  #423.1489.0 8:830 .897:  !73.0 .0897.47.34. 0: 7.3.7.70..0 :3.708.9L3949/0.2:.0  209.4 .097..0-.:982-4:73.2..0.8:1090/387::3.9. $901.9047139..:38.:.7970 7-4/0.:2/05.1.:7/.0897./3.00.248974238 .40.3.50!2398L307:742:830.:209.0 %25:97.90 507843..: :2300:L397 49739.957457:47925 ./:.0.0573/0893:47 :70-89.8924890370.94709073  8910 /3.083.700..9/01.90.1.704.:3.97790:7. 470.790/0.0.9..:  394308.L3 ..!4398.

72073/50 3..4..L37-4 39.545:..40.:.:1489.9:35:23.4394570. .970.850.L390007897717089.7090/08570970.:9:8972484734897 .47.507509:8579:.3 .0./.7.207:3./::.0:2.3:L3 ./4:2./0.807:780L3/7059.8:39.8/./ 30.700072..1.3/50397:.:.09747/3:92./..4730.008.50. .9L39090907.42:070.:573.8.9..9-  !0397:7423 :72.  3.89.9.7/00L31472/0..:270.:79.4.054500.0897.75.8:57.-  3./0.4.88:8 .9.38.:20./:.5000 ...02.70/385.:35723:.45:80.3 ..7:..7.02.473.3../.3/.7 8:39/:5.43974.4..30.700.-...3/.3 94.439457 ./.30.700.8#.702.8579::7-43.94 89703  .0038:8. 094 /.3L3 .4.8023.2039 /0...80.2::8:  8:830 .2L37:/90 #.03030 /:5  78.903805..47 3:2.79 .3:...:92:90.:3:7./.3.0   78.9..02.0 .:: !0397:30.047 8 .8:109::.07.0  .00 2.8742.9:78.48245490 10/07.0 /7:0890...2::  L397 482-43/0897:.070.39 .47  4347.07.3 5491..47.94902.49.0038:8.2.70425:30.:8239..:98:-8023: :5:: .7.092:90 80.. .47573:58:070.0./::830.700/0:59/390.70.3/0. -:3817:2481:.2:7 7.3/42:8007910890 50397:239:70../03:270..:1472.9089.  074/49  730.-./.0 .90473..  3.9/0 074/49 50397:.3:4-78.2::L397 4:39..70/39..0.2:7.:5734207  003/.00.782:3/.08:109::8972484734897  ..3  5454...4507./:3.72850..:!9.425:90..:8570:370 897: ....18:893:98/0893/./0 .:-7.:8.172. 1472.078./:..094 /.0./3:7:2:3947 /0:3/0.L3./08:/ 07.4.708.790.:3/.248 1..0:08.0.08039.493/: 80.:/0.0.:..0302:7947  808:-899:0'0.:3/4 0:7450382: /.13900.904709.14841.8 7/.3.:..90789.7-4:: L3.808.7. L38023::5:: /:545490.94 /:3703 . 09:7.-.8.8. 8.:. 570.70 ./0.47 29: .38:3..5/0:5L39390504:23..9934.4.9:3.089108005..39 /.7-4.:.:. %.90702.708 .70  7:5:.0L380.0.3.94 /:370.0.03.901.0...9.::%089.  .2:: 50.23:5 0.90.:.9082...L3.0:08.94 /:370.545:.7 5:90.:3.2.:/107039.039.:/0.3L897.9:. 8038:7474::%089.-743:: .8:7.L25373/..:7- ..047%740 .4.5. 2::50397:507039.0:L39..248 L3 .:7:/0.047/0:5950..0303 .3002..9847182:8.70L3970 2-..0.0L3054.4.-0894.033/9020.478:8933/4..0.0780 /..  8390:3.2.71.:  78.9.438023.905739047...0./0480-954547/385.95:9070.90...90170.82843.8910 /4:2..8:109::30.71.0:08.47-0890/0857031:039..: .047 ..93803:208908. 30-3:90..:8:7.9:0:7450.2 :2300: :395731479.38.7/.4393039::3/.71.1.9.90/4./0955.24890890:3.:5741:3/0.89704794/40  !4733//0.2:70.5708947.083. L308:9L3970/0.8.9.70.:.70:891.4730./0 .7...47L390900/02-.  ..00.9. 8:-.. 2. .L3..172..:48  ..423:: 30.:570:.4... 5:902/08.47.: 38.-0 003/.:38..70 8 .47.2.3 &324/0..08924/ .: %7./3 .70.9..59. 24..17:24.708930 .478579:.: 8.23:2934.89.0:.9./3925:720247.0/0.7..347/. /07..71/08023.:074::7057039 239:70.!078.:50.3 L3 850.:9047.8947.7043:22-.248/0.953...4393039::34897:.9454. .7.7.38..L39703:200/.3  4 ..8023.390343:: 70.89./4:.8.7041.90 .2:7.9.3 /0..438/07.%:1:8..7./.:794./459.1.5745070.8.0038:8.2039 #/.. 50.05:98808299492..77:5:7/00:74503.75.70/390:.4393:93:2...71..5745070L3970/03:270.759 72..:9:78.9479..8 .08.3.0770/0.9. /397 :3. 8:8930.70 /:5.-43.  .393:0890.:..970897..47 ....72047/0:59/...0:08.:2L885:30L3888..0:08./47..70..947.28.-4 :310/0 4907/.0  &723/3.9L3-./.3 .:703.9/3.9:3:/0.75.75.24834897./7059/397097..802030.

759/.47L3:5900.925479.90L30.59:.7.-43 50397:. .99930709::7..8 .:/4.030:705:30L3/7059:7.947931:03904730.:28..900  /.90 #02. .L39.5../:.9/0.2::8: .::374497947L31472.4 .0.: /..903. 05909:4779:. .89070.70/0.:5:: :5 7..817894/.::70-89.7.:5::.71/:557070.0.059-/0.../03:20047093.8.:2080-4.7020../070.70/39.0.99:/307007.3 03:270.425./0.3:200/./0/.8:5:80947.7.72.80203 :547 . 30.9824/089/04./0  ./..0 :70-89..450770./07.93//3:7:.7L39000L39700 .0397.9./.7:: 454908:8.701.0:7294..2570.0L380...70/393.3 2.43/:.947478020 ..803:20.70.-431.70.:9./.172..50.38. 895308.397 483903805. 05909:..2.4::.5:7048 .1489 574-.:947:2.: L3. 8:7573/089738.4703.70..70/390L3302:7708...3..08903:20.90 .005909:4779:.438023.7007..908L25497.L3970 8 L3.4807.-43.:5897.0.: 742.4.59:..:2/.:33/L3 17:390.40L3.:82./03:27/10790/03:20050....3..3/74:700:L38579:.308/:5.09..:9:389.0:8/0..947907482::8903. !074.079:797.431707080.39.::5 %49/:5.72..-43 /. :/4:80./009./90 .9070.5:.70/08579:31...-47033.:3:200700:/..-:3937.:37:5/09307 7-43.0:3:8947.9.24349089 2434../7:..089:7:5.4/0.07970.!439::3.0..0700:839090./0.3 83:8254.8./030L317398..790.947/.7..:3:97.....5:8579:.70.9.9 $97.:5454./04.1489..9.3.5.79:.43/:. 870890/:707471. 570.3:8.../039 ...:9..0  4.0..::70-89.208908::/0.0.973.:8  .:8.7090 /07-43.3082-4::3:573.70. $97./02:9 :5 8.90. /.0.947 8:5702.0. L3/0480-3907029.1:3.L397:../0..385070002......-0890/08.7-43..248 #000/.0.0.43/:.:230.9./.388 8:5:8 4393:3/5:902.5:9073.:28..0..5007.L3:5 29.82-4: 1:.:7478./943.790/3545:.94748...2.3.9.708:39.9/07-4.099/.. .24/0048 .70/39097.70/39097.:: $ ..0473307-:3/0 .172... L3.9470:742.0/.708573:72. 03:2478.:30..70/3947. /./7:9/. 45:902L3.99 /02:9573007.47:3573.70:57049 0.7.9- .4434770.7.248 700 .9 /.549.0/43.70..088L317:39024.-/37..72.0.2./.0/.0.7. .5.88090.248 .8:57..009700020390/07089039.089/0.L3.802:9.74344.790 574-.7.3: /.08947930727..390/0.8097.9:: /.40 .-8L3/:70 14.0307..3899505743072.1489/.0 25:384.  /:5.704.50.947:. .70/390/.97.-93070.0.3:20017.39.:.0/080 09::70-89.0.0/4303. 05.1.4..30..0-473908930L3970/./943../0..478.70.80574/:.  .:7.70./7.0/4303 .29.390/078948 ..4780 702.708  //0.9007.80.70507080/:.38:39..05.08  /.70.908/.L.9./0.90.83:7.9 . .:30 38./0.89507.742.30 .90 .059..:0L3882.247.3.0..9.23 :5 :5:L3.9/4:9090.894.39.0.. ...::742.L3.9 ..70.:.72.790.8..3:: L3.9L3:92 .248 /.8579::.700.9.7:7.:70-89.90802390 5239:: 81.::70-89.89.89..40/08..908 .:38810902:98/0742...:.390 57..0.. ..-.70..2483:.2::/.0.0..799 5:79947/08.705.390/078948  3.8:57. :5 .700701077.7.30.030...90/./47.381472.  7.901.70.0747.94.:2:9.08 .: 742../.3  $:39390708.07088 .:8579:7-43.803907107.9.: 3:2950.:3:200/0./.31:0390 .70..080.4830314720.:348.3 4/47/3$.../3...94797-4.7.0.70 .::70-89.09:7L3970.9 5078.30/0.:30.0393:200L3970::97-.947. 8579:.L3302:770:3573.2090.89095:/0700 0: .14.L3..994.803:20.3:20047/0/.098.: .0 ./4::./0./05....8910489..390/0:70-89.9.700808 :5$97.:.89.248.-0.203  !47574870.70/0807.-0 .3947.20.42-.947.70 ...95:9073.38 .248 :2.9.203474.0302:7947  81.2:9.47:5  .:2:92.2./:8./943.3  .20374-:89 5:9073.:4-.47/070...0/.9/008.7  074/49 702.3.9..8.0.. ../0:5 43/:..5/0700.90..9/0547:3..

8579/0/7059.474797.9.997-43.:: /3.4:90.:.8 0.2 .70893 82-4. :L3:92: 73/.470.7089382 .:2/.70 .7..70.059047-:.0.9:3:5 ..91.3/:3:78./0/3.50:37089.30:310/05..390.0/0074348973.42-.97..50:3.4700307...1..04700.248L397 49702029.L323.9:/..24807.07919L397:302:770.0947  3..2::742308.L380.70  .70893L3.709::505..0.804..4-.70 /0.8579:.340.30 /4.L39:731:0390047.70: .089074.: ..70.71.943.:8:109:7-43.9930.143/::.9.8:/..2..0.089507843.7947 ..:9/3/.947 3:.7423  3:7:..704.248.30 :5..573.7080230/0574474.248  :2074.030:..9. 470.80573598 L3.:348.90 70.070./.4794/4 .030:07..92507.30.89724847 34897 ..9..7 507/0/357074.7/0.71089.70...17.030: .72:7.438/07. ....0/0890.7020.030:L390757092.7/.8. .47 .808:397057003970.172.0.1:3.49830.02/3909.570:.L3.:09 0 .8.030.2.:7.9./7. 700058970.97.80.70.9L3.089L3.438:-89./7:9...9L3.39.89..97./:.5: 489.499.3907894.97.::70-89.:.:.:8-30L3900882:9.9-.9902008973..54.9.9L.829.  $97./0390778/84:90.0 .9 .70.::70-89.8.24824349082 302:770  :20. ..390/05.:: $8:-.107/024080.70.71.:900/0..9.13950397: -807.7/3 .2... -7-.70/0.44 ./:84:59 .9 0/:.:.97.0.2.947/0 700  /.08907::.:9:::43848.: 80339. $ .7...47 1:3.0/0!.0 88..388 889750.84/.3.248570.-43.0.05924.7.8579:.70893.84.70893 :3.70.5074.70 83/.0.50397:.0 /0847390 ..0/.70.70970... .5/0$139:0470  . ./../38579:/08.:9L25497./:L8:7573/0L3%78900 $5797-43.94.0570.0.:9...470570039.248807080890L3%42..0939.:3:/.:8:9.2..8 .300 /.8 .:9039./943.390/0.70  !4547:7423 :72.2::83909..47..:054.:8.0..8579::7.92..0. 0890 L2-7./4.088 8/:.549.9. .90.9..48.2489 !00.:.:94943.704.70.. /. :31.3:: L3..7.//0.790.08..248./070.:3573..70:570490..470.9.09..L5:902..248  7470%4.:1.2488:-.:909.390/078948 ...94.9. 7.70:2-...70/08579 .0  3 .:.-433047.973./0.3 #0.248 507843.2 :70-89.700!7049 :35.:94.97050/08/. 089070570039.008579:..47  .4397-:..43.9479570.3:/3479.7L3.425. %:/47 ..L38:1090034.8970   .9.70247.9..70/0700889. .L8:39..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful