BASMUL FANTASTIC Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga Termenul de basm este derivat din vechea slava,unde basni semnifica nascocire, scornire si defineste o specie a epicii populare si culte,cu larga raspandire,in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii,simbolizate prin balauri,zmei sau vrajitoare,pe care ajung sa le biruiasca in cele din urma. In functie de personaje,de intamplarile narate,de locul desfasurarii actiunii si de unele caracteristici ale relatarii,basmele pot fi clasificate in trei mari grupe:fantastice,nuvelistice si animaliere. Basmul este o specie literara recunoscuta prin bogatia inepuizabila a structurilor sale tematice si stilistice.Prin basm se realizeaza o deschidere directa catre memoria mitica a umanitatii si retrairea perpetua a acesteia prin mijlocirea imaginatiei creatoare.De aici provine si statutul basmului de model epic primordial.Ca instrument al cunoasterii artistice, basmul, este cea mai de seama specie a epicii populare.Astfel, B.P.Hasdeu afirma ca basmul ocupa in literatura populara acelasi loc pe care romanul il ocupa in literatura culta, iar folcloristul german H.Naumann defineste basmul ca pe un roman al primitivilor . Orice basm are un substrat mitic si reprezinta, dupa cum afirma G.Calinescu, oglindirea vietii in moduri fabuloase. Basmul lui Creanga respecta o serie de motive si functii specifice basmului universal studiate de folcloristul V.I.Propp.In opinia sa exista mai multe scheme narative care functioneaza in basmele tuturor popoarelor , reprezentate intr-un numar de personaje si functii narative. Propp sustine ca basmul respecta schema initierii,o practica ritualica straveche a societatii primitive,prin care un tanar neofit este supus unor probe initiatice dificile,care odata trecute ii confera drepturi depline in cadrul vietii comunitatii. Povestitorul popular este tributar existentei, biografiei lui concrete, actualitatii lui. Cele sapte personaje identificate de Propp sunt: eroul(feciorul mezin), falsul erou(Spanul),donatorul(craiul,Sfanta Dumineca),adjuvantii antropomorfi si zoomorfi,fata de imparat si tatal ei(imparatul Ros), trimitatorul (imparatul Verde) si raufacatorul. Povestea lui Harap-Alb este un basm si ca orice creatie de acest fel, el respecta elementele raportului fantastic si tipologia situatiilor fantastice.Raportul fantastic se caracterizeaza prin distrugerea unui echilibru preexistent si inlocuirea sa printr-un nou echilibru, care i se substituie si deschide posibilita tea unor noi rupturi.Ruptura are determinari negative,de ordinul unor imposibilitati sau anormalitati latente ori manifeste. Personajul fantastic tipic este Satan. Acesta simbolizeaza toate fortele care tulbura, intuneca, slabesc constiinta si o fac sa regreseze .In cazul nostru,acesta e intruchipat de Span.

~1~

Tipologia situatiilor fantastice se supune uneia dintre urmatoarele categorii: violarea flagranta a realitatii,distrugerea rationalitatii, modificarea semnificatiei si modificarea temporalitatii prin regresiune sau anticipare. In basmul nostru regasim o serie de elemente specifice, formule initiale, mediane si finale. Formula initiala : Amu cica era odata un crai ne plaseaza in ab origine, illo tempore, intr-un timp suspendat, mitic , in care amu coexista cu odata. Formula mediana: Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este. face legatura intre secventele narative,reusind sa mentina treaza atentia cititorului sau a ascultatorului. Formula finala :Si-a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iar cine nu ,se uita si rabda. are rolul de a produce destinderea finala si de a reveni dintr-un plan al fantasticului intr-unul al realitatii. Ca elemente specifice basmului regasim cifrele ,care au o conotatie simbolica.Trei e o cifra fatidica,reprezinta numarul feciorilor,al fetelor de imparat al ispitirilor demon icului , al probelor dificile la care este supus protagonistul.Simbolizeaza Sfanta Treime, sugerand ideea de unitate si sacralitate. Unueste un simbol al intaietatii , al fiintei, dar si al Revelatiei,mediatoarea,care inalta omul,prin cunoastere,la un nivel de fiinta superioara. Din cele 31 de functii ale lui Propp,aproape toate sunt identificate in basmul lui Ion Creanga. In general tema basmului romanesc este o Cautare.Eroul cautat este Fat-Frumos,un fel de print fermecat al carui nume semnifica Fecior-Frumos.El este intotdeauna Alesul,Eliberatorul, Predestinatul si totul la el este deosebit,iesit din comun. Cea pe care el o elibereaza este Ileana Cosanzeana,frumoasa cu parul de aur care ii este destinata. Dupa multe obstacole si incercari dificile,cei doi ajung a se insoti. Personajul principal al basmului nostru este feciorul mezin al craiului, care-l intruchipeaza pe Fat-Frumos-eroul tipic al basmului romanesc .In povestea lui Creanga ,Harap-Alb este un fel de Fat-Frumos inexperimentat si juvenil,mai mult ajutat de altii decat viteaz,cam slab de inger si plin de ingenuitati,dupa cum afirma Nicolae Manolescu. O problema de natura psihologica si morala in acelasi timp este reprezentata de modul in care fiul mezin reactioneaza si se raporteaza la problema raului care ii acompaniaza existenta. Titlul basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala,de tanar print, si una aparenta,de sluga a Spanului; totodata,aceasta reflecta,prin contrastul cromatic negru-alb,armonizarea defectelor si calitatilor umane,dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe ultimele.Majoritatea eroilor stapanesc tehnica disimularii,creandu-si false identitati,cu motivatii distincte:batranul crai isi ascunde calitatea parinteasca si sociala in pielea unui urs,ca sa poata verifica temeritatea si responsabilitatea feciorilor sai.Spanul obtine ,prin viclenie,falsa identitate a unui fecior de crai,prin intermediul careia doreste sa parvina social,casatorindu-se cu o printesa si devenind apoi el insusi imparat;Sfanta Dumineca se metamorfozeaza in cersetoare ca sa probeze cele doua insusiri umane ale tanarului erou:simtul crestin si marinimia fata de sarmani.Spre deosebire de cei amintiti mai sus,mezinul va fi constrans de juramant in fata Spanului sa-si modifice identitatea .

~2~

Basmul nostru ascunde un profund caracter initiatic, reflectand o initiere deplina,care determina in final incoronarea eroului ca rege al lumii. Imparatul Verde nu avea feciori,ci numai fete si acest lucru il determina sa ceara sprijin de la fratele sau,craiul,pentru succesiunea la tron.Cuplul fratesc imparat-crai este o tema specifica basmului.Intotdeauna superiorul nu are baieti sau nu are copii deloc.Basmul subliniaza si polarizarea autoritatilor supreme in putere sacerdotala si militara.Aceasta putere sacerdotala reprezentata de imparatul Verde nu actioneaza in afara,iar functia razboinica o protejeaza. Verdele este o culoare a initierii oculte si ne trimite la lumea spiritului. Feciorul mezin este un razboinic al carui totem este ursul, animal sacru la geto-daci-Zalmoxis,zeul dacilor,semnifica blana de urs. Respectand o structura specifica basmelor populare si culte,Povestea lui Harap-Alb este organizata pe mai multe functii narative,dupa cum urmeaza: Motivul probelor.Cei trei frati sunt supusi de catre tatal lor la un test Cei pentru a vedea daca sunt capabili sa primeasca initierea.Primii doi rateaza, iar mezinul este singurul care promoveaza aceasta testare.In cazul de fata,tatal ii intruchipeaza pe batranii tribului,iar blana de urs este insemnul castei sale de razboinici. Textul basmului insusi mentioneaza o slabire a legaturii dintre cele doua puteri reprezentate de crai si imparat,si o uitare a caracterului real al raporturilor lor. Craiul, accepta sa trimita pe unul din feciorii,dar in acelasi timp ar vrea sa-i impiedice sa plece. Inzestrarea eroului cu hainele,armele si calul tatalui sau (donatorul) Inainte de a porni la drum,Harap-Alb,este sfatuit de Sfanta Dumineca,sa ceara de la tatal sau,oricat s-ar impotrivi , calul ,hainele si armele acestuia de pe cand era el tanar.Armele sunt ruginite,hainele vechi si ponosite,calul rapciugos si imbatranit.Eroul trebuie sa reinnoiasca,sa reactualizeze virtutile. In basme ,cele mai sus mentionate sunt simboluri ale patrimoniului stramosesc si ne trimit la vointa,setea de adevar si puterea de lupta transmise de crai. Calul,insotitorul si prietenul de nadejde al fiului, este un animal solar si inaripat,o sinteza a pasarii cu calul. Animal psihopomp, este o calauza a neofitului in lumea de dincolo cum sunt Pegas si Agni. Intocmai cum se intampla cu Agni,calul din basm este dobandit cu ajutorul unui element purtator al focului,tava cu jaratic.Am putea spune ca acest cal nazdravan joaca un rol mai important decat eroul insusi. Dupa cele trei incercari ale calului de a se impotrivi loviturilor cu fraul ale mezinului si de a manca din tava cu jar incins,acesta se scutura de trei ori si se metamorfozeaza intr-un armasar cu douasprezece aripi:Sui pe mine ,Stapane,zice el fiului de Crai.;zboara o data pana la nori si se lasa in jos;apoi zboara pana la Luna,iar a treia oara pana la Soare,cate o data pentru fiecare lovitura primita . Motivul Sfintei Duminici. Duminici.Batrana care cere mila,aparuta intr-un moment de maxima framantare interioara a eroului,este o manifestare a sacrului in profan, iar disparitia ei misterioasa,ca si aparitia sa in lume,echivaleaza cu o hierofanie.Sfanta Dumineca are capaciatatea de a-i prezice feciorului un destin ales:putin mai este si-ai sa a jungi imparat,fecior de crai,vede-te-as imparat ,iar in momentul disparitiei sale, ea se inalta intr-unhobot alb,insemnul autoritatii divine si al revelatiei,trecand printr-o transformare asemanatoare cu cea a calului,de la o infatisare urata la stralucire.Hobot,in limbajul popular,semnifica val si in special val de mireasa. .

~3~

Calatoria eroului(motivul drumului). Drumul deschide individului noi porti ale cunoasterii. Drumul presupune desprinderea de casa,de un spatiu sacru,protector.Plecarea de acasa presupune intrarea sub semnul aventurii. In mod similar,Harap-Alb devine un gen de Hercule autohtonizat si odata cu viziunea pe care o are-intalnirea cu Sfanta Dumineca-pleaca de la vatra pentru a-si urma chemarea.Dupa ce,cea de-a treia incercare este reusita, intervine prima afirmare a eroului.Drumul in sine este legat de initiere fiind o alegorie a acesteia.Mezinul nu parcurge doar o traiectorie exterioara in macrocosmos, ci si o experienta spirituala care ii va intensifica trasaturile morale. Calatoria,care exprima dorinta de schimbare va presupune si trei incercari reprezentand trei trepte diferite ale initierii.Inainte de a porni la drum,eroul primeste sfatul intelept al tatalui sau:Sa te feresti de omul ros,dar mai ales de cel spansa n-ai de-a face cu dansii caci sunt tare sugubeti. Drumul catre imparatia unchiului sau traverseaza un pustiu dezolant,in care eroul resimte acut apasarea singuratatii,nevoia de comunicare umana si nesiguranta locurilor,in care,la un moment dat se rataceste. Intrarea eroului in padure.In aceasta secventa regasim cele trei intalniri In cu omul span, care reprezinta tot atatea ispitiri ale demonicului. De trei ori este intampinat de raufacator,care se traveste travesteste,de fiecare data,sub o noua si atragatoare i aparenta. Inteligent,fatarnic,simuland prietenia,el il insala pe naivul calator. Padurea pe care o traverseaza eroul echivaleaza cu un labirint.Acesta este un spatiu al initierii si semnifica trecerea dinspre viata inspre moarte. In viziunea lui M.Eliade labirintul este M.Eliadelabirintul interdictia uneori magica ,a unui centru,a unei bogatii,a unei semnificatii.A patrunde in labirint poate fi un ritual initiatic, dupa cum reiese si din mitul lui Tezeu.E modelul oricarei existente , care strabatand numeroase incercari,inainteaza spre propriul centru,spre sine insasi . insasi. Incalcarea interdictiei (raufacatorul).Feciorul de crai, inexperimentat, Feciorul accepta tovarasia spanului.El nu sesizeaza decat aparen aparentele si ii lipseste autoritatea.Credul redul considerand ca se afla intr-o tara a spanilor se insoteste cu raufacatorul: Mortcopt,trebuie sa te iau cu minespune feciorul de crai. Aceasta intovarasire semnifica de fapt un pact cu demonicul,cu diavolul. Iscodirea.In conexiune cu acest motiv apare si cel al fantanii.Aceasta In echivaleaza cu o coborare in infern, descensus at inferos,in acelasi timp ea poate fi si grota din interiorul labirintului.In acest spatiu se va produce un simulacru de botez,pentru ca diavolii si demonii il imita pe Dumnezeu si fiintele divine. Cobararea in fantana este o proba ,pe care datorita naivitatii sale, protagonistul o rateaza,dar care se va solda cu dobandirea unui nou nume: Harap-Alb. Aceasta proba nu este o cadere ci o coborare si cea mai buna dovada este tocmai momentul in care mezinul primeste noul nume. Harap-Albeste din punct de vedere stilistic un oximoron semnificand negrul-alb sau sluga alba.Harapii erau initial servitorii din harem, in majoritate cu un ten inchis la culoare,mai tarziu ,in tarile romane,numele a fost folosit pentru robii tigani, slugile cu ten masliniu.In acelasi timp acest nume initiatic reuneste negrul si albul, femininul si masculinul,yin-yang.Prin urmare ,Harap-Alb este un nume androginic ,o desemnare a omului universal, caruia eroul va trebui sa-i realizeze posibilitatile integrale prin initierile succesive la care este supus.

~4~

In termeni mai generali,Spanul este aspectul negru(Harap) al eroului.Se produce o catalizare care separa harapul de alb. Totodata,Spanul este o piatra sub infatisare de om,care poate fi considerata o piatra de poticnire, dar si o piatra de temelie. Divulgarea identitatii. In acest moment noul nume al neofitului, implicit renuntarea la cel vechi, subliniaza ideea mortii si a reinvierii simbolice. De altfel cei care urmeaza a fi initiati sunt vopsiti in alb. Substituirea.Spanul dobandeste acum,prin uzurparea locului feciorului de crai,armele si celelalte insemne ale puterii,iar mezinul va trebui sa invete umilinta in noua sa postura de sluga.Se produce ,deci,o schimbare de roluri si functii pecetluita prin juramant:De-acum sa stii ca te cheama Harap-Alb.. Sosirea la destinatie (trimitatorul).Spanul si Harap-Alb ajung la destinatie Spanul unde sunt intampinati cu foarte mare bucurie si speranta in regenerarea regatului. Motivul incercarilor grele.Spanul il supune pe Harap-Alb la trei incercari Spanul din ce in ce mai grele,care vor cantribui la purificarea trupului si-a spiritului.Aceste incercari,Harap-Alb le va traversa singur ca-n toate initierile superioare. Prima incercare reusita este aceea legata de dobandirea salatei din gradina ursului.Salata are rolul de a-l regenera pe cel care o consuma, avand o functie curativa si magica .In incercarea sa eroul este ajutat de Sfanta Dumineca,o fiinta care locuieste pe o insula indepartata,un taram transcendent locuit de intiati sau magicieni,care au dobandit nemurirea-Insula Alba,Hiperboreea,Avallon.Batrana prepara o licoare din somnoroasa, lapte dulce si miere,pe care o toarna apoi in fantana ursului pentru a-l adormi. In casa femeii,o coliba acoperita cu muschi,se va produce initierea lui FatFrumos, care va ramane aici o zi si o noapte.Ursul din gradina devastata este un animal totem,un duh al rodniciei.Gradina insasi este un spatiu paradisiac,o ipostaza a lumii de dincolo. A doua proba reusita este cea legata de aducerea pietrelor cerbului.Cerbul cu coarnele ramurate ne trimite la simbolistica arborelui vietii.Coarnele sale sugereaza pomul cu pietre pretioase,care creste-n Paradis sau intr-o gradina fermecata-gradina Hesperidelor,cea in care se afla pomul cu mere de aur ,si care este pazit de nimfele hesperide si balaurul Ladon;aici patrunde Hercule(Harap-Alb) si duce merele de aur(pietrele fermecate) stapanului sau Euristeu(Spanul).Gradina aceasta este nu accesibila muritorilor de rand,ci numai celor alesi. Cerbul solomonit are acel ochi veninos prin care-si anihileaza dusmanii.Harap-Alb se va proteja cu obrazarul lui Statu-Palma-Barba-Cot si il va invinge cu ajutorul palosului acestuia.Obrazarul are proprietatea de a-l face invizibil ,ca si casca lui Hades.Privirea veninoasa a cerbului este analoaga cu privirea Meduzei,din mitologie. In acelasi timp ,dobandirea pietrelor cerbului poate fi interpretata ca o initiere de tip superior, alchimic; piatra ca soarele este echivalentul simbolic al aurului alchimic ,visul oricarui alchimist.Groapa in care se adaposteste Harap-Alb este athanorul in care se produc mutatiile alchimice.Sangele de care este invadat ne trimite la mercurul care favorizeaza transmutarea ,in acelasi timp momentul echivaland cu cu alta coborare in infern a personajului nostru. A treia incercare reusita este legata de aducerea fetei imparatului Rosu.Aceasta proba are ca scop refacerea cuplului mitic zeu-zeita si unificarea acestuia printr-o nunta mistica.Rosu imparat este o ipostaza a lui Soare imparat,sufletul universal etern si pur.

~5~

Pentru a dobandi fata,Harap-Alb ar e nevoie de auxilii antropomorfe si zoomorfe .In cazul nostru acestia reprezinta totalitatea puterilor pe care le dobandeste eroul in drumul sau prin padure. Gerila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila, Flamanzila, regina albinelor si a furnicilor exprima aceste forte.Ele se vor reunifica intr-o singura putere potentand calitatile eroului,care in final il va invinge pe Span. Inainte de aceste intalniri,eroul isi atrage recunostinta si promisiunea de ajutor viitor al reginei furnicilor si a reginei albinelor.Cele cinci fapturi dintre care Gerila distruge focul,Flamanzila distruge pamantul,Setila distruge apa si Pasari-Lati-Lungila distruge aerul sunt adjuvantii mezinului in aceasta proba deosebit de grea. Cele doua incercari suplimentare la care este supus Harap-Alb,alegerea macului de firele de nisip si recunoasterea fetei de imparat dintr-un grup de tinere identice,au rolul de a-l ajuta sa distinga aparentele .. La aceste incercari initiatice se adauga si unele probe adiacente cum sunt:casa de arama infocata,ospatul si proba calului si a turturelei. Motivul probei calului si a turturelei.O ultima proba la care este supus O eroul de catre fiica imparatului Ros,inainte de desavarsirea initierii, o reprezinta aducerea smicelelor de mar dulce,a apei vii si a apei moarte,de unde se bat muntii in capete.La aceasta proba se confrunta calul si turturica.Elementele cautate au un caracter magic si miraculos si vor ajuta la invierea eroului. Reintoarcerea eroului.Harap-Alb se intoarce cu pretioasa sa cucerire la Harap-Alb imparatul Verde,acesta fiind momen culminant al mitului. momentul Despartirea de adjuvanti. Sosirea la destinatie. Pedepsirea falsului erou.In momentul in care fata lui Rosu imparat il In numeste pe adevaratul mostenitor,Spanul ii reteaza capul.Eroul suferise deja o moarte initiatica atunci cand devenise sclavul Spanului si primise numele de Harap-Alb.Acum e panului vorba de a doua moarte,psihica,si care marcheaza trecerea,invierea in trecerea,invierea Universal.Intervine calul,care zburand cu Satan in inaltul cerului ,ii da drumul de acolo si .Intervine se face Spanul pana jos praf si pulbere.. Odata ce scenariul initiatic a fost indeplinit si juramantul respectat ,Spanul iese din scena. Reinvierea eroului pregateste apoteoza acestuia si instaurarea sa cu drepturi depline pe tronul imparatiei. Incoronarea si casatoria.Acest moment marcheaza indeplinirea Acest traiectoriei existentiale a feciorului de crai si actualizarea perechii androginice zeu-zeita sugerata prin numele sau initiatic,Harap-Alb. Harap-Alb-apreciaza criticul Pompiliu Constantinescu-incearca absolutul,aservit Diavolului;izbuteste fiindca a infruntat eroic primejdiile, insa termina umanizat prin iubire satisfacuta.Scopul vietii fiind iubirea, idealul este pamantul,iar tentatia vine numai din credulitatea in Diavol,care-ti cumpara sufletul speculandu-l,spre folosul lui. Povestea lui Harap-Alb poate fi considerata un bildungsroman (roman de formare) cu un subiec t miraculos.. Ion Creanga foloseste modalitati de caracterizare directa de catre autor sau de catre celelalte personaje, autocaracterizare si caracteriza re indirecta prin actiuni,vorbire, comportament, gestica.Aici,la fel ca in Amintiri se poate identifica comicul specific la Creanga- spunerea mucalita, ironia,poreclele,zeflemisirea, diminutivele cu valoare augmentativa;unele caracterizari pitoresti-tovarasii de drum

~6~

ai eroului;unele scene comice si bineinteles neintrecuta eruditie paremiologica,ce se revarsa in basm la tot pasul, imbogatind nota de originalitate. N.Manolescu mentiona intr-un studiu ca geniul humulestean consta in aceasta capacitate extraordinara de a-si lua in serios eroii,de a le trai aventurile,de a pune cu voluptate in fiecare propriile lui aspiratii nerostite, slabiciuni, vicii, tulburari si uimiri,adica de a crea viata.Singurele personaje negative sunt cele care se impotrivesc naturii,ca,de exemplu,omul span si omul ros. Originalitatea lui Creanga consta in arta povestirii si in modul in care aceata inoveaza pe marginea schemei folclorice.Modul sau de a povesti se caracterizeaza prin:ritmul rapid al derularii evenimentelor,individualizarea actiunilor si a personajelor prin amanunte care particularizeaza,dramatizarea actiunii prin dialog. Oralitatea stilului lui Creanga este data de impresia de spunere a intamplarilor in fata unui public care asculta si nu a cititorilor.Modalitatile de realizare a oralitatii stilului sunt:folosirea dialogului-Parca v-a iesit un sfant din gura,Luminate imparate,zise ztunci Flamanzila[]-Ia lasati ,mai,zise Ochila,clipocind mereu din gene.; a dativului etic ,care marcheaza in acelasi timp implicarea afectiva a autorului:mi ti-l insfaca cu dintii de cap,zboara cu dansul in inaltul ceriului si apoi,dandu-i drumul de-acolo,se face Spanul pana jos praf si pulbere.,a interogatiilor,exclamatiilor si interjectiilor:-Mai, Pasarila,iacata-oi,ia!,utilizarea expresiilor onomatopeice:cand sa puna mana pe dansul,zbrr!,a imprecatiilor,aposatrofarilor :na!asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul.,a adresarilor directe:Ce-mi pasa mie?Eu sunt dator sa-i spun povestea si va rog sa ascultati,a diminutivelor :buzisoare, bauturica ,a formulelor specifice oralitatii:de voie de nevoie,vorba unei babe,folosirea proverbelor si a zicatorilor :Cine poate oase roade,cine nu nici carne moale,a versurilor populare si a frazelor ritmate:Poate ca acesta-i vestitul Ochila,frate cu Orbila,var primar cu Chiorila,nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila,peste drum de Nimerila,La placinte ,inainte/Si la razboi inapoi.,a cuvintelor populare si a regionalismelor :intalnis,a boncalui. O alta particularitate a povestilor lui Ion Creanga este verva si placerea cu care sunt spuse;autorul este o fiinta joviala carei ii place sa starneasca veselie.Absenta satirei deosebeste,in principal,umorul humulesteanului de comicul lui Caragiale,povestitorul avand o atitudine de intelegere fata de pacatele omenesti,ba chiar facand haz de necaz cu optimism si vitalitate,crezand intr-o atare indreptare a defectelor umane. Umorul in basm are mai multe surse cum ar fi:exprimarea poznasa ,mucalita,intr-o siretenie a frazei la care este imposibil sa nu te amuzi:sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri, caracterizarile pitoresti cu ajutorul cuvintelor familiale: fata imparatului Rosu este ozgatie de fata, un drac bucatica rupta din tata-sau in picioare,ba inca si mai si,vorbele de duh :Da-i cu cinstea sa piara rusinea,combinatiile neasteptate de cuvinte: Tare mi-esti drag.Te-as vari in san ,dar nu incapi de urechi.,ironia:doar unu-i imparatul Rosu vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivirea lui cea neauzita,caracterele personajelor:HarapAlb impreuna cu prietenii lui fabulosi, eraucare de care mai chipos si mai imbracat,de se taraiau atele si curgeau oghelele dupa dansi, parca era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul.,poreclele personajelor:Buzila, tapul cel ros si intamplarile in care sunt puse personajele:aparitia ciudatelor personaje in fata imparatului Ros,care incercau sa se

~7~

poarte elegant si protocolar,starneste nedumerirea acestuia:Imparatului i-a fost de-a mirarea,vazand ca niste golani au asemenea indrazneala,de vin cu nerusinare sa-i ceara fata,fie din partea oricui ar fi. Fantasticul este la Creanga localizat prin detalii realiste,lumea fabuloasa te coboara intr-un plan de existenta care poate fi localizat geografic si istoric;personajele se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste. Atunci cand Creanga scrie basme si povesti,el umanizeaza fantasticul.Primul adjuvant pe care il intalneste Harap-Alb este Gerila,o dihanie de om care,la poalele unui codru se parpalea pe lang aun foc de douazeci si patru de stanjeni de lemne si tot atunci striga ,cat il lua gura,ca moare de frig..Portretul lui Gerila aminteste de Gargantua si Pantagruel a lui Rabelais.Comportandu-se ca si Oslobanu,Trasnea si alti tarani din Amintiri, Gerila,insotindu-l pe Harap-Alb,ii va fi de mare folos. Simtul limbii vorbite,finetea auzului pentru ascultare, exactitatea detaliului face ca Ion Creanga sa scrie nu cum vorbeste poporul, ci cu fondul cu care vorbeste ,iar propriu acestui stiul este stilul indirect dublu. Creanga e o provocare intr-o alta ipostaza valorica a unui material faptic de psihologie si colectie colectiva;el e membrul de marca a unei colectivitati,singurul prin miracol identificat din masa anonima. (G.Calinescu)

~8~