PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA Modulul V Numar ore 120 din care: 36 ore instruire teoretica

(2 ore teorie, pe saptamina) 86 ore instruire practica In semestrul I anul I Competentele modulului - C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. - C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie. - C 4 Descrie principalele operatii generale si Specifice farmaceutice. Continuturi ( capitole). C 1 – Definirea tehnologiei farmaceutice; obiectivele ei. - Rolul factorilor in elaborarea unui medicament. - Definirea celor patru perioade de evolutie a medicamentului si a actului farmaceutic. C 2 – Definirea componentelor medicamentului ( substante active, auxiliare). - Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii: Homeopate, puternic active, toxice, oficinale, tipizate, magistrale. - Descrierea cailor de administrare a medicamentului C 3 – Descrierea partilor unei retete - Explicarea modului de preparare si eliberare a medicamentului din farmacie conform FR X. - Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu pacientul. C 4 – Descrierea principalelor operatii din practica farmaceutica: cintarire, masurare, dizolvare, amestecare, filtrare. - Definirea regulilor practice pentru cintarire. - Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. - Identificarea si folosirea acestor aparaturi. - Descrierea balantelor si a greutatilor
1

- Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

2

BIBLIOGRAFIE * Ioana matei, Gh. Mermeze- Propedeutica Farmaceutica, editura Imprimeriei de Vest – Oradea. * Aurelia Nicoleta Cristea – Farmacie Clinica, vol. I, Editura Medicala, Bucuresti 2009. * Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa – Tehnologie Farmaceutica, vol I,Ed. Polirom , Iasi, 1997. * Sorin E.Leucuta – Tehnologie Farmaceutica Industriala, Ed. Dacia, 2001. * Victor Stanescu – Tehnica Farmaceutica, Ed. Medicala, Bucuresti 1983. * Eliza Gafitanu( sub redactia) – Tehnologie Farmaceutica – lucrari practice, vol I, Ed.” Gr. T. Popa” Iasi, 1998. * Iuliana Popovici, Lacramioara Ochiuz, Dumitru Lupuleasa – Terminologie medicala si Farmaceutica, Ed. Polirom,2007.

3

depozitarea.C 4 Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice. Dupa parcurgerea acestui modul. analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. dar si din industria farmaceutica si distributia de medicamente (depozitul farmaceutic).C 3 Descrie modul de prescriere. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline. . Explica notiunile de remediu. .asistent de farmacie. TEHNOLOGIA FARMACEUTICA – este stiinta care studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea. ca forme farmaceutice. 4 .sa cunoasca partile unei retete. .COMPETENTA 1 DEFINESTE OBIECTUL TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE SI CONEXIUNILE CU CELELALTE DISCIPLINE.farmacist si . cursantul va putea descrie : .obiectivele tehnicii farmaceutice. . ANALIZEAZA EVOLUTIA MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC DEFINIREA TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE OBIECTIVELE EI Propedeutica farmaceutica face parte din pregatirea tehnica de baza pentru calificarea de: . Competentele specifice modulului sunt: . eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor.iar aceasta denumire se mai pastreaza si astazi. in unele tari. Denumirea de Tehnologie farmaceutica este de data mai recenta. Informatiile din aceasta disciplina suplimenteaza si sprijina celelalte discipline. medicament si forma farmaceutica. . in trecut se numea Farmacie Galenica.C 2. preparare si eliberare a medicamentului din farmacie.C 1. se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata( farmacia). prepararea( fabricarea). In modulul “ Propedeutica farmaceutica si Operatii generale in practica farmaceutica”.sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice.

o stiinta. in prepararea\ fabricarea. aceste denumiri indica locul de preparare a medicamentelor: • IN FARMACIE • IN INDUSTRIE Studiul disciplinei este deci strins legat de exercitarea profesiei de farmacist si de cea de asistent de farmacie. se utilizeaza pentru a desemna procedeele de preparare a medicamentelor pe scara industriala.Claudius Galenus”. FARMACIST Este considerat specialistul in domeniul medicamentului. aceasta disciplina fiind considerate o arta. In trcut. care sunt mult mai complexe decit operatiile efectuate in farmacie. provine de la “ parintele farmaciei. Termenul de “tehnologie” . De altfel. persoana autorizata in asigurarea asistentei cu medicamente. absolvent al Facultatii de Farmacie. medicament. controlul si eliberarea de medicamente bolnavului. cu studii de cinci ani. conservarii si prezentarii medicamentelor. Termenul de “ farmacie” provine din greaca“ pharmakon”.Definitia Farmaciei Galenice este: stiinta si arta prepararii. depozitarea. farmacistul isi exercita profesiunea in oficina. 5 . dar si otrava. titular al unei diplome. leac. care inseamna: remediu. unde prepara si elibera medicamente magistrale si oficinale. Termenul de “ galenica”.

. asocierea si eliberarea medicamentelor • stiinta multidisciplinara complexa.produse dietetice. se depoziteaza si se elibereaza: . • este sediul contactelor cu pacientul. . • unitatea sanitara unde se prepara. rol important in mentinerea sanatatii publice.eliberarii. .studiul prepararii. .conservarii.Cuvintul “farmacie” are astazi urmatoarele semnificatii: • arta de a prepara medicamente. care are ca obiect: . elibereaza medicamente si consiliaza pacientul si are astazi. . alaturi de medic. .produse tehnico – medicale. . Farmacistul.produse igieno – sanitare.evaluarii terapeutice a medicamentului. care se ocupa cu prepararea.produse parafarmaceutice (nemedicamente). 6 .medicamente ( ca forme farmaceutice). • a II-a parte a medicinei. .controlului.

cosmetice si a dispozitivelor medicale. Asistentul de farmacie trebuie sa cunoasca legislatia sanitara si pe cea farmaceutica in vigoare.ASISTENT DE FARMACIE - - - Asistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii postliceale cu profil farmaceutic sau al altor forme de invatamint postliceal ale carui studii au fost echivalente si care are titlul de asistent de farmacie. Trebuie sa participle la programe de instruire profesionala continua. El este personal de executie. Asistentul de farmacie poate elibera produse medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala. Asigura conservarea si eliberarea produselor medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala. Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacie sub indrumarea directa a farmacistului. Supravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiu de practica. fiind interzisa manipularea de catre acesta a produselor toxice si stupefiante. alaturi de farmacist. a produselor igienico. 7 . Efectuiaza receptia cantitativa si calitativa a produselor medicamentoase de uz uman la primirea lor in farmacie. Participa la activitatea de farmacovigilenta. In intreaga sa activitate respecta principiile eticii si deontologiei profesionale.

Apare si termenul de „ medicament”care reprezinta o substanta sau o asociere de substante.deoarece toate substantele medicamentoase necesita. este indispensabila pentru a permite practic: . forma sub care se elibereaza pacientilor. aducerea. vehicule.realizarea medicamentului. cu ajutorul substantelor auxiliare. adjuvanti. 8 . Legat de forma farmaceutica apare termenul de „ prezentare medicamentoasa”prin care se intelege produsul. aditivi). preparatul. Asocierea substantelor medicamentoase cu componente inerte din punct de vedere farmacologic. adica forma farmaceutica in care substanta medicamentoasa este transformata. asa cum este eliberat pacientului. excipienti. transformarea lor intr-o forma farmaceutica. pentru administrare. prezentarea cea mai adecvata pentru tratamentul unei maladii” Aceasta definitie se refera la toate medicamentele.o buna toleranta si absorbtie la pacient. . prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare si ambalare.( substante auxiliare din care fac parte solventi.OBIECTIVELE TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE Sunt: „ de a gasi pentru fiecare substanta medicamentoasa ( principiu activ).

substante auxiliare.evaluarea problemelor legate de stabilitatea si pastrarea medicamentelor. Tehnologia Farmaceutica Industriala sau Tehnologia Formelor Farmaceutice Industriale. . . . legate de forma farmaceutica. Tehnologia Farmaceutica explica metodele de preparare\ fabricare in farmacie sau in industrie a fiecarei forme farmaceutice. utilizind materii prime diferite : .controlul calitatii formelor farmaceutice.acceptarea medicamentului de catre bolnav. .substante medicamentoase. OBIECTIVELE tehnologiei farmaceutice sunt: . pentru a putea asigura securitatea bolnavilor. .evitarea alterarilor.procesele tehnologice specifice. numita complianta. dupa studii numeroase. ROLUL FACTORILOR IN ELABORAREA UNUI MEDICAMENT Proiectarea si realizarea unui nou medicament este un process lung si laborios.probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice.operatiile generale aplicate in domeniul farmaceutic. .materiale de ambalare. efectuind legatura intre: .modul de formulare. .formularea si evaluarea biodisponibilitatii formelor farmaceutice. . . care dureaza cam 8-10 ani. numita si Productia de Medicamente a capatat o mare dezvoltare. Este stiinta care are ca obiective realizarea pe scara industriala a medicamentelor ( a formelor farmaceutice).preparare\ fabricare.. 9 .actiunea terapeutica a medicamentului. pe baza unei tehnologii de fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie. . Din 7500 de substante nou sintetizate sau izolate.materiale de conditionare. numai una singura devine medicament. .

• forma farmaceutica . . Are foarte mare importanta calitatea materialelor de ambalare – conditionare si ele trebuie alese astfel incit sa faciliteze utilizarea lor de catre pacient sis a asigure eficacitatea medicamentului. Cea mai utilizata cale este calea orala. cit si asupra toxicitatii substantelor active administrate. umiditate si lumina in contact sau nu cu aerul. • efecte secundare minime. . laboratoare autorizate de Autoritatea Nationala de Control a Medicamentului ( A. • controlul calitatii – se efectuiaza in laboratoarele specializate ale fiecarui producator de medicamente. Metodele de analiza permit: . forme in doze unice sau multidoze.N. • factorul economic ( pretul de cost). • stabilitate fizico. • substanta medicamentoasa – are proprietati fizico. dar medicamentele cu actiune prelungita evita neplacerile cauzate de o administrare multipla. Exista o foarte mare diversitate de forme farmaceutice.In general.dozarea substantelor active. • viteza de actiune – poate avea implicatii atit asupra efectelor terapeutice. • stabilitatea – poate fi fizico-chimica si microbiologica.identificarea componentelor medicamentului. Enumerarea factorilor care intervin in elaborarea unui nou medicament ne arata complexitatea acestei probleme. valabilitatea medicamentului. • substante auxiliare –selectarea lor are mare importanta.chimica si microbiologica. Controlul stabilitatii. de la formele lichide la semisolide si solide. Daca medicamentul contine si conservanti.chimice si terapeutice. cercetarile farmaceutice dureaza 5-6 ani pentru a i se asigura noului medicament: • omogenitatea. in cazul unui tratament de lunga durata. Sunt preferate medicamentele cu actiune rapida. • o administrare optima. eticheta medicamentului va specifica aceasta. 10 . forma farmaceutica si de actiunea medicamentului. ).se alege functie de calea de administrare dar si functie de substanta active si de substantele auxiliare. trebuie efectuat in diferite conditii de temperatura. deoarece ele conditioneaza atit eficacitatea cit si stabilitatea medicamentului.verificarea activitatii microbiologice a medicamentului. • biodisponibilitate optima. cit si conditiile de pastrare. • conditionarea – ambalarea – are rol primordial in asigurarea stabilitatii medicamentului. • calea de administrare – se alege functie de substanta active si substantele auxiliare.M.

autorizarea spatiilor de productie. DEFINIREA CELOR PATRU PERIOADE DE EVOLUTIE A MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC Aparitia medicamentul este legata de aparitia omului insusi. . legislatie care este identica cu cea europeana. de surse de aprovizionare. .materiile prime folosite. • Perioada stiintifica. • Perioada experimentala. .stabilirea termenului de valabilitate. iar prepararea multiplelor forme farmaceutice utilizate pentru vindecarea bolnavilor este cunoscuta inca din antichitate.sursa materiilor prime si autorizarile pe care le au.verificarea stabilitatii medicamentului .. .modul de fabricare ( tehnologiile folosite) .verificarea continutului in substanta activa a medicamentului.RELIGIOASA 11 . Medicamentul are o lunga istorie.analize farmacologice. Importanta fiecarui factor este confirmata de legislatia din Romania in domeniul inregistrarilor unui nou medicament. PERIOADA EMPIRICA. Istoria medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti: • Perioada empirica.metodele de control a medicamentelor si a spatiilor de productie. religioasa. . La inregistrarea unui nou medicament se intocmeste de catre producatorul de medicamente un”Dosar de inregistrare” .ulterioare modificari de tehnologie. . . . • Perioada filozofica.analize microbiologice de sterilitate si contaminare a medicamentului. .certificatele de calitate pentru fiecare substanta.modul de conditionare a medicamentului. . in care trebuie prezentate exact: .

. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii.uleiuri. sarea. cu cele de medic si farmacist. . anumite plante atunci cind sufereau.bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri. Farmacia empirica a fost practicata de magicieni. Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv. de care s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine: . prescrierea si utilizarea lor. iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale. . Oamenii arhaici au avut medicamentele lor. . .prafurile. dar in straduinta lui de a-si diversifica hrana. Cele mai vechi remedii utilizate erau: . . utilizarea plantelor a fost legata de practicile magice sau religioase care insoteau prepararea.minerala ca: argila. spirituale. o adevarata “ farmacologie empirica”. tuful vulcanic. apa calda sau fierturi de buruieni) cu ajutorul unor tuburi de bambus.spalarile. . caolinul. Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a atribuit-o unor forte supranaturale.vegetala. medicina de asemenea si prin urmare si farmacia. Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii instinctiv sau empiric. namolul. . apele termale sulfuroase. Animalele sunt cele care au utilizat primele.fumigatii. bitumul. . a observat ca unele plante aveau insusiri tamaduitoare. 12 . potasiul. De-a lungul istoriei popoarelor.Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in preistorie.animala . Omul primitive traia 30-40 de ani. Vracii au cumulate functiile administrative.ungerile. dar se considera ca boala este anterioara omului.fierturile de buruieni( infuziile si decocturile de astazi) . care au devenit si conducatori de trib si religiosi. .inhalatii.chimica.lichide introduse in rect ( apa de mare.boluri.

solutii.decocturi. Nu stim care farmacie este mai veche cea: . . in care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic: .chineza.Tsao.emplastre. mai cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen. .utilizarea lor. animale si minerale utilizate in terapeutica.Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale.alegerea si recoltarea plantelor.cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala.mesopotamica. . .pilule. Formele farmaceutice erau diverse: . . .paste. .uunguiente. .variolizarea.anestezia generala.acupunctura. .prafuri. Vechii chinezi cunosteau : . . .boluri. . PERIOADA FILOZOFICA 13 .sucuri de plante. In China. in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si farmaceutice. . .egipteana. .ignipunctura.colire. Aceasta farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei. .

fiind considerat “parintele medicinei”..n.n. izvor de leacuri. fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare a devenit simbolul farmaciei). fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur – ceea ce este contrar vindeca). La vechii greci.cel al contrariilor. pina la 900 e. 14 . Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele. Hygiea. El se folosea de doua principii: . acelasi medicament poate avea efecte deosebite. Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate. fiind dominate de personalitatea unor medici greci si romani.Simbolul farmaciei Incepe de la anul 1000 i. simbol al legaturii cu Pamintul.e. In conceptia hipocratica.

medicina si farmacia. din care se constata ca cele doua discipline. ingera zilnic doze crescinde de otravuri. A scris peste 500 lucrari de medicina. • farmacie.farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130. regale Pontului(i. ex: • farmacografie. erau practicate de aceeasi persoana. Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase: • ALOPATIA si • HOMEOPATIA Un aspect deosebit de important. • farmacodinamie. descrierea prepararii formelor farmaceutice si conservarea lor. Cel mai mare medic. • farmacopeae Mitridate al VI-lea. pentru a se feri de otravire. De la numele lui deriva notiunea de “ mitridatism”( obisnuinta la otravuri). care cuprind si clasificarea medicamentelor. In greaca veche era folosit cuvintul “ pharmakon”= medicament care a ajuns pina in zilele noastre.sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur – ceea ce esta asemanator vindeca). il reprezinta preocuparile etice si deontologice exprimate in Juramintul lui Hipocrate.n.210 e.e. stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie GALENICA.). • farmacologie.). 15 . medicamentele se eliberau in “ oficine” deschise direct pe strada.. El sta la baza multor cuvinte. Adeptii medicatiei cu remedii se numesc “ galenisti” Farmacie mobila In Roma si Grecia antica. • farmacocinetica. Ca omagiu. compozitia lor.n. A pus bazele studiului prepararii medicamentului.

aldehidele. cu specialisti in prepararea medicamentelor( anul 754). alaturi de numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii. Tot arabii au infiintat prima farmacie publica la Bagdad. antrenarea cu vapori ( apele aromatice). Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii.unguente. descopera zaharul din trestia de zahar.necesitatea introducerii unor 16 . unii alcaloizi. • alta pentru prepararea remediilor. izoleaza alcoolul etilic.In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri. Cresterea populatiei oraselor. Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea. infiintarea farmaciilor publice. arabii aduc cu ei “alchimia si magia”. cererea mare de medicamente. a introdus idea de “principiu activ”. In 1140 la Neapole se deschide prima farmacie din Europa Se separa profesiunea de medic de cea de farmacist Apar farmacii care cuprindeau doua parti: • una pentru primirea pacientilor. In Europa farmaciile publice erau inexistente. Prin expansiunea lor in Europa. In secolul XII-XIII si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina. o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsius care a pus bazele extractiei vegetale. In epoca Renasterii. cosmetice. frecventa epidemiilor. a procedeelor de preparare a tincturilor. Laboratoare vechi PERIOADA EXPERIMENTALA Este in Evul Mediu pina in secolul al XVII-lea.

Sunt descoperite numeroase remedii minerale: 17 . Milano. 1512.norme unitare in prepararea. Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate lucrarea “Thesaurus Aramatariorum”. medicinii si farmaciei au luat o mare amploare. Apoteca in Germania la 1889 Apoteca in Germania la 1900 Apoteca in Germania Farmacie de moda veche Farmacie veche PERIOADA STIINTIFICA Descoperirile din domeniul stiintelor naturii. controlul si eliberarea medicamentului au determinat aparitia primelor farmacopei.

Louis Pasteur creeaza vaccinul antirabic. 18 . cu rol expectorant. P2. • tutunul.• sulfatul de sodiu ( purgativ).XVIII se descopera multi acizi organici: • citric. • scoarta de China. • cianhidric. Sec. In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery (farmacist si chimist francez ) Dupa descoperirea Americii(sec. prepara pulberea.. • frunzele de Jaborandi. • arsenic. numita pulberea Dover. • malic. • lactic.de opiu si ipeca. • uric. • ceaiul. • tartric.XVI). • tartratul de Na si K ( laxativ). • cafeaua. In 1755 este introdusa Homeopatia ca metoda terapeutica. elemente ca: • O2. • ciocolata. In 1733 medicul englezThomas Dover. cit si • glicerina • acidul fosforic. • tuberculii de Jalapa. • glucoza. • balsamul de Peru. • radacina de Polygala. Cl2. • galic. • benzoic. In 1796 se creeaza Scoala de Farmacie la Paris. Richard Lower este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe. in farmacii apar droguri ca: • radacina de ipeca.

Symbol medical Perioada stiintifica Symbol 1936 1936 1951 Simbol international Simboluri farmaceutice 19 .

farmacistul era inscris cu denumirea de apothicarius. In 1862 apare prima Farmacopeae Romana Muzeul de istorie a farmaciei . In documentele vechi din Transilvania. iar in Tarile Romane – spiciar. In 1830 se infiinteaza la Iasi “ Societatea de medici si naturalisti din Iasi “. drogherii. Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la Bucuresti 1862 si Iasi 1879. Pe linga farmacii.SIBIU 20 . existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante medicinale. cu medicamente ( de unde si cuvintul drog) Termenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1818.ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE Prima farmacie publica s-a infiintat la Sibiu in secolul XIV. Primele farmacii publice s-au infiintat la Bucuresti 1740 si la Iasi pe linga spitalul Sfintul Spiridon.

SIBIU 21 .Imagini din muzeu .SIBIU Imagini din muzeu .

Imagini din muzeu .SIBIU EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL 22 .

Odata cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza. In 1947 Waksman a biosintetizat Streptomicina. Industria de medicamente are aproape 100 de ani. Hoffman-la. in oficina lor. peste 3800 produse farmaceutice apar: • grupa Tranchilizante. a provocat la copii malformatii). • grupa Cardiovasculare. In 1944 Fleming a sintetizat Penicilina in America. In 1936 s-a descoperit Prontosilul. Actul farmaceutic insa a evoluat in oficina. Pina in secolul al XIX-lea. Prin Tratatul de la Roma 1965 prin care Comunitatea Economica Europeana a reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice. Din 1952 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente ( in 1955. Industria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent.Roche ). In 1945 se descopera clasa Antituberculoase. monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti. s-au inregistrat 50 de morti datorita unor antibiotice. descoperirile din chimia organica au deschis calea fabricarii industriale. Sandoz. care apoi se transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele fabrici de medicamente de astazi. Spre sfirsitul secolului XIX. In urmatorii 10 ani. La ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine medicamente in oficina. • grupa Antibiotice. va trece la organizarea unor laboratoare. Industria farmaceutica a debutat in Germania apoi in Elvetia ( Ciba.. prepararea drogurilor si a remediilor era o arta. • grupa Steroizi.Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice. 23 . Mai tirziu medicamentul Talidomida. farmacia care opera pe baza retetei recomandate de medic. cele mai multe realizindu-se in industria de medicamente. care a dus la aparitia unei noi si mari clase de medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor. Medicamentul Saftenon a provocat 107 morti.

Medicamente industriale Companii farmaceutice 24 .Farmacistul a devenit un educator sanitary. rolul sau fiind acela de a mentine sanatatea publica.

• Remedii CHIMICE – numite si medicamente.COMPETENTA 2 EXPLICA NOTIUNILE DE REMEDIU. Substantele utilizate in scop farmaceuticse numesc: • substante farmaceutice sau.generala ( sau sistemica) . FORMA FARMACEUTICA. Remediile se clasifica in: • Remedii FIZICE – sunt diferiti agenti fizici utilizati pentru combaterea anumitor stari morbide. astfel sunt razele solare. Medicamentele sunt alcatuite din substante. producind vindecarea sau prevenirea unor boli. ultrasunetele. hipnoza. sau componente. razele X. • materii prime farmaceutice. PREPARAT MEDICAMENTOS. ci o asociere de substante. razele ultraviolete. caldura. curentul electric de diferite tensiuni. FORMA FARMACEUTICA DOZATA . antrenamentul. PRODUS MEDICAMENTOS. • Remedii PSIHICE – sunt sugestia. Ele sunt de origini diferite: Aloe vera Vegetale 25 Radacini de Ginseng . sunt forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai: .locala ( sau topica ) MEDICAMENT – sinonim AGENT TERAPEUTIC. ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale. Pacientilor li se administreaza mai rar o singura substanta. numite REMEDII. MEDICAMENT SI FORMA FARMACEUTICA Pentru prevenirea si tratamentul bolilor se utilizeaza metode si mijloace diferite. farmacia fiind cunoscuta in trecut ca “stiinta remediilor”. tratamentele balneoterapeutice. ingrediente. REMEDII sunt considerate toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil asupra organismului.este orice substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea.

-

naturale ( vegetale, animale, minerale )

Animale Minerale

- de semisinteza - de sinteza Pentru obtinerea unui medicament,materiile prime farmaceutice sunt transformate prin operatii farmaceutice fizice, chimice sau biochimice intr-o forma farmaceutica, care faciliteaza administrarea de catre bolnav. Materiile prime cuprind trei categorii: • substante medicamentoase – responsabile de actiunea farmacologica, au efect terapeutic; • substante auxiliare – fara actiune terapeutica ( inerte din punct de vedere farmacologic ), avind rol de a transforma substanta medicamentoasa in forma farmaceutica si de a o transporta la locul de actiune; • materiale si recipiente de conditionare – ambalare, care servesc la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient, care ii asigura formei farmaceutice stabilitatea, protectia, eficacitatea pina la momentul folosirii, si faciliteaza administrarea medicamentului. FORMA FARMACEUTICA – sinonim –FORMA GALENICA, FORMA FARMACEUTICA DOZATA – reprezinta starea fizica lichida, semisolida sau

26

solida, sub care una sau mai multe substante medicamentoase si substante auxiliare sunt supuse unor operatii farmaceutice, prin care sunt transformate in medicament, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara, pentru a conferi medicamentului o buna toleranta si stabilitate, facilitate in administrare, cit si complianta. Modul de prezentare ( forme farmaceutice ), a unui medicament, poate fi diferit: comprimate, fiole, supozitoare, solutii, capsule, granulate, unguente, parenterale, emulsii, etc. Forma farmaceutica faciliteaza administrarea si poate determina activitatea terapeutica a unui medicament. Unele forme farmaceutice se prepara in farmacie, altele in industria farmaceutica Exemple de forme farmaceutice: • Solutii medicamentoase – sunt preparate farmaceutice lichide care contin

27

una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi, destinate administrarii interne sau externe. • Emulsii – sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin viscoase, constituite dintr-un system dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii interne sau externe.

Espumisan emulsie

Suspensii – sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.

Siropuri – sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in

28

sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin injectare. suspensii. de consistenta viscoasa. Milgamma N fiole m Megestron flacoane Flacoane injectabile 29 . emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire.zahar. destinate administrarii interne. • Preparate injectabile – sunt solutii.

sterile si apirogene care se administreaza intravenous in volume de 100 ml sau mai mari. sub forma de solutii. izotonice. Perfuzabile • Picaturi pentru ochi ( colire ) – sunt preparate farmaceutice sterile sub forma de solutii sau suspensii. destinate administrarii pe mucoasa nazala. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de administrare. • Picaturi pentru nas .• Preparate perfuzabile – sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa.sunt preparate farmaceutice lichide. folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi.sunt preparate farmaceutice lichide. • Picaturi pentru ureche . sub forma de 30 . emulsii sau suspensii.

*Tincturi – sunt preparate farmaceutice lichide. 31 . emulsii sau suspensii. moi sau uscate. Aceste preparate sunt: *Solutii extractive apoase – sunt preparate lichide obtinute prin macerarea. destinate administrarii in conductul auditiv. • Preparate obtinute prin extractie –sunt forme farmaceutice care rezulta in urma aplicarii unui procedeu de extractie asupra produselor vegetale. hidroalcoolice sau eteroalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale. - Extracte vegetale – sunt preparate farmaceutice fluide. urmata de evaporarea totala sau partiala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi. sub forma de solutii alcoolice.solutii. infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa.

* Unguente – sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase in scop therapeutic sau de protectie. sunt alcatuite din excipienti ( baze de unguent ) in care se pot incorpora substantele active 32 .

sunt preparate farmaceutice semisolide. * Supozitoare . 33 .Unguentele oftalmice . sunt destinate administrarii pe cale rectala. care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. care se aplica pe mucoasa conjunctivala. vaginala sau uretrala. sterile.sunt preparate farmaceutice solide.

• Pulberi . 34 . vermiculara. cilindrica sau sferica.sunt preparate farmaceutice solide. alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active. contin substante active si substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala. • Granulate – sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma neregulata. associate sau nu cu substante auxiliare. sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.

sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare de substante active associate sau nu cu substante auxiliare. 35 . sunt destinate administrarii orale.• Capsulele .

36 .• Comprimate .sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active associate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala. • Aerosoli farmaceutici – sunt dispersii coloidale de particule solide sau lichide intr-un mediu de dispersie gazos.

Prin MaTERII PRIME se intelege orice material brut destinat prelucrarii pentru fabricarea unui produs finit. SUBSTANTE AUXILIARE ) Componentele medicamentului constituie materii prime. produse de SEMISINTEZA. MATERIILE PRIME pot fi : I) II) III) produse NATURALE. produse de SINTEZA.DEFINIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI ( SUBSTANTE ACTIVE. Acestea pot fi: 37 .

c) produse vegetale prelucrate prin extractie. b) vehicule. • PRINCIPII ACTIVE 1 ) de origine NATURALA A ) origine VEGETALA a) produse vegetale ca atare. d) substante active isolate. b) antibiotice. C) origine MICROBIOLOGICA a) vaccinuri. b) produse vegetale sub forma de pulberi. D) origine MINERALA 2) de SINTEZA. 3) de SEMISINTEZA SUBSTANTE AUXILIARE 1) de origine NATURALA 2) de SEMISINTEZA 3) de SINTEZA Dintre substantele auxiliare fac parte: a) excipienti. PRINCIPII ACTIVE 1 ) NATURALE 38 . c) solventi. b) extracte din organe si tesuturi sau substante pure extrase.PRINCIPII ACTIVE (SUBSTANTE ACTIVE ) – responsabile de actiunea terapeutica. • SUBSTANTE AUXILIARE – cu rol in obtinerea formelor farmaceutice. in stare pura din plante. B ) origine ANIMALA a) organe.

radacini ( ciubotica cucului. galbenele ) 39 . Plantele medicinale pot fi folosite ca: a) Produse vegetale ca atare – in acst caz pacientii le prelucreaza sub forma de ceaiuri. musetel.de origine VEGETALA –din aceasta categorie fac parte plantele medicinale care reprezinta o sursa inepuizabila de materii prime pentru obtinerea medicamentelor. valeriana ).flori ( tei. Se folosesc parti din planta sau planta intreaga. .Principii active – extracte vegetale A ) . Ciubotica cucului Valeriana .

Teiul Musetel . 40 .frunze ( menta. anghinare).

Continutul in principii active va fi exact determinat.Anghinarea Menta b) Produse vegetale sub forma de pulberi – partile din planta vor fi uscate si - pulverizate. pulbere de opiu. Flori de Mac 41 .

Planta de Ipeca . . Matraguna - matraguna pulbere titrata de degetel rosu.pulbere de radacini de ipeca.pulbere de radacini de opiu si ipeca. Degetel rosu 42 .pulbere de frunze de matraguna. .

de o anume puritate. brindusa de toamna. tincturilor – se realizeaza in industrie. Tincturile si extractele intra in compozitia preparatelor magistrale si a specialitatilor farmaceutice industriale. Produse vegetale prelucrate prin extractie – duc la obtinerea: solutiilor extractive apoase – folosite pentru obtinerea preparatelor magistrale. Paducel 43 .c) - Pulberile vegetale sunt incluse in preparate farmaceutice de tipul: capsule operculate. valeriana. comprimate ( ex. rostopasca. nimite FITOCOMPLEXI. extractelor – se realizeaza in industrie si se caracterizeaza printr-un numar de principii active. pulberi cpmpuse. Pulberea de degetel rosu). anghinarea. In compozitia specialitatilor intra numeroase plante: paducel.

Valeriana Rostopasca Brindusa de toamna d) Substante active izolate.tesuturi. c ) . in stare pura din plante – s-au facut cercetari pentru obtinerea de principii active din plante datorita unor factori: .organe.extracte din organe. B ) – de origine ANIMALA – dupa gradul de prelucrare sunt reprezentate de: a ) . digitalina si digoxina isolate din digitala. Se utilizeaza in terapeutica. b ) . . 44 .dependenta de perioadele de vegetatie .incidente cu variatii extreme ale climei. chinina din scoarta arborelui de chinina. .varietatea mare a calitatii materialului vegetal.

pancreatina – produs enzymatic purificat. .bila de bou. .ACTH – hormon polipeptidic.produse elaborate de microorganisme – antibioticele obtinute prin biosinteza Cultura de Streptomyces sp. .Terapia cu organe si tesuturi se numeste opoterapie. iar preparatele utilizate se numesc opoterapice.extractul de ficat . .calcitonina.pepsina – enzima proteolitica. Prin extractia si purificarea unor hormone: .chimotripsina – obtinuta prin activatea chimotripsinogenului.microorganisme – prelucrate prin tehnologiile de obtinere a vaccinurilor.pulberea de hipofiza posterioara. .Producator de streptomicina 45 .tripsina – enzima proteolitica. C ) – de origine MICROBIOLOGICA– sunt reprezentate de: . . Prin extractie se obtin o serie de enzime: . Dintre opoterapice fac parte: extractele: .insulina. .

bentonita. iar in prezent se obtine pe cale sintetica Au fost studiate relatiile existente intre structura chimica si activitatea farmacodinamica si astfel au fost descoperite gruparile farmacofore. 46 .structura Morfinei ( cu actiune analgezica). Aceste sunt parti din moleculele substantelor active. Principii active de natura : 2 )SINTETICA si 3) SEMISINTETICE Din aceasta categorie fac parte majoritatea substantelor medicamentoase utilizate in terapeutica. obtinute prin semisinteza sunt: . raspunzatoare de actiunea farmaco-dinamica.vitamina A se obtine prin semisinteza din Citral. . a carei grupare farmacofora a fost folosita pentru obtinerea unor analgezice ca primidona. o structura complexa. au servit ca modele pentru sinteza sau semisinteza de principii active. . Exemplu Aspirina care la inceput s-a obtinut din coaja de Salix ( Salcia).camforul – se obtine prin semisinteza din Pinen. Substantele naturale purificate. Moleculele substantelor naturale au fost reproduce prin sinteza. meperidina.talc. Substante cu structura relativ simpla.caolin. De ex: . .Penicillium notatum – producator de penicilina D ) – de origine MINERALA – servesc pentru obtinerea substantelor auxiliare De tip: .

Substantele farmaceutice auxiliare.NATURALE. fara actiune proprie.SINTETICE.SEMISINTETICE.Unii solventi la sfirsitul procesului tehnologic nu se mai regasesc ( alcoolul etilic la obtinerea comprimatelor) 47 .Structura vitamina Vitamine SUBSTANTE AUXILIARE Sunt produse: . contribuind la obtinerea lor. avind rol si de a dilua substantele active permitind dozarea si administrarea lor sunt: • Solventii – constituie masa preparatelor lichide in care se gasesc dispersate substantele active. care intra in compozitia formelor farmaceutice alaturi de principiile active. . care intra in compozitia formelor farmaceutice in procent foarte mare. .

conceptia terapeutica 1. medicamente alopate 48 . farmacologic.sau pentru a corecta gustul. OFICINALE. I. Farmacopeea Romana X. san u prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta activa • CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII: HOMEOPATE.alopatia . ochi.Excipientii – constituie masa de consistenta solida sau moale a formei farmaceutice in care se repartizeaza omogen substanta active( unguente. TIPIZATE. culoarea unor preparate medicamentoase. stabileste conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca substantele auxiliare.hemeopatia Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate. chimice. microbiologice a medicamentelor. supozitoare). Substantele auxiliare. Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice: . Exista si substante auxiliare care se folosesc in cantitati mici cu rol in asigurarea stabilitatii fizice. CRITERIU. trebuie sa fie lipsite de efect toxic. mirosul. TOXICE. • Vehiculele – sunt substante lichide care permit dizolvarea sau dispersarea substantelor active. urechi). Formeaza masa medicamentelor lichide( picaturi pentru nas. PUTERNIC ACTIVE. sa nu influenteze negativ caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al medicamentului. MAGISTRALE.

. Medicamentul actioneaza asupra bolii in mod antagonic.aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile . neutralizandu-i efectele. si sunt formulate.constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica. dupa conceptia lui Hipocrate “contraria contrariis curantur (legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). medicamente homeopate Furnicile contin antibiotice Capsule cu ulei de peste 49 . se administreaza un medicament care vindeca boala Tratamentul alopatic poate fi completatcu: .fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu. . Stabilindu-se cauza bolii. - 2.opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale.

. .experimentarea pe om (interzis in alopatie).supozitor. daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. Se obtine “ tinctura mama” care se concentreaza la 10 parti din masa initiala pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale. Se elibereaza cu si fara reteta. .globule.globule. de origine vegetala. Ele se diluiaza la 1/10 . animala si minerala. Se pastreaza in recipiente bine inchise. Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea principiilor active . Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate. operatie numita dinamizare. . incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul negru. prezentate ca picaturi sau fiole . Un medicament este folosit impotriva unei boli. II. Simptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este individualizat. doze. 1/100. supozitoare.Medicamente homeopate Spirulina -numite si remedii homeopate.legea similitudinii.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate “ similia similibus curantur (legea similitudinii = ceea ce este asemanator vindeca ). Exista peste 2000 de medicamente homeopate. Specific pentru tratamentul homeopat sunt: . .solutii.dupa toxicitate 1.administrarea in cantitati extreme de mici .forma ex: sunt doze.granule. comprimate.solutii injectabile . . Inainte de dilutie. Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt: . pentru a-i creste puterea terapeutica. unguente. CRITERIU..doze . Utilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor. flaconul se agita puternic. medicamente si substante anodine sau obisnuite . 50 . pulberi.

Se pastreaza in recipiente bine inchise. medicamente si substante toxice si stupefiante. Nu trebuie depasita doza terapeutica maxima din FR X. pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul rosu. produc fenomene toxice.Se pastreaza in depozitul farmaciei. 3. foarte active sau eroice. Se elibereaza numai cu reteta.. incolore sau brune. Se pastreaza la Venena. Se pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond negru si scrisul alb si in plus etichetele “cap de mort si “ atentie otrava”. 51 . Eticheta pentru VENENA Se elibereaza numai cu reteta. chiar moartea. 2. Se pastreaza la Separanda Utilizarea lor este in cantitati de ordinal centigramelor.. Utilizarea lor este in cantitati de ordinal miligramelor. medicamente si substante putrnic active. sub cheie. Daca se depasesc dozele terapeutice maxime admise.cu dop rodat.

medicamente definite chimic Contin una sau mai multe SM de natura minerala. pe baza de prescriptie medicala(reteta). .Nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica. medicamente oficinale sunt medicamente inscrise in FR X. 2. CRITERIU.modul de formulare 1. 52 . Stupefiante = cunoscute si sub numele de drog sau narcotice.biotehnologii diverse.semisinteza sau sinteza chimica. extractia de produse vegetale sau animale. din microorganisme sau din produse animale. la cerere. CRITERIU. si numai pentru 3 zile.obisnuinta – este tendinta de a creste aceste doze. III. cu timbru sec.tendinta de crima – cu consecinte nocive pentru individ si societate Medicamentele cu substante stupefiante .prelucrarea produselor minerale. se prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate. medicamente magistrale se prepara in farmacie. au eliberare strict reglementata pe baza de reteta speciala. 2. de semisinteza sau sinteza obtinute prin : .toxicomania – este nevoia de administrare continua a acestui drog. fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica. . - IV. compozitia materiilor prime 1. . Se prepara prin extractie din plante. biologica.a caror utilizare antreneaza o intoxicatie cronica care determina: . medicamente nedefinite chimic Contin amestecuri cu caracteristici variabile. Sunt substante de sinteza. ca si substantele toxice. avand o formula stabila. natura. semisinteza saunaturale .originea. pentru a obtine aceleasi efecte . Retetele sunt prescrise de medic. Medicamentele au o durata de pastrare scurta.

numarul sarjei de fabricatie. Ex: . Pe fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente: . Se prepara in farmacie in cantitati mai mari. . din care se fac diviziuni si se pot elibera bolnavului. Se produc in cantitati mari. 53 .forma farmaceutica.compozitia. . date de firmele producatoare. la cerere cu sau fara prescriptie medicala.numele si adresa producatorului.Au o durata de pastrare mare si o larga utilizare. Au valabilitate mare 1-3-5 ani. inscrisa pe ambalajul primar.numele produsului.precautii de pastrare. . medicamente industriale reprezinta 98% din eliberarile din farmacie. pe sarje Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare. .pe loturi. 3.acidul acetil salicilic. are astazi peste 100 de denumiri comerciale. . cu prima denumire comerciala de aspirine.modul de administrare. . .numarul de unitati sau continutul.

.specific firmei respective. Un alt termen intalnit este medicament.pretul de cost.care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inregistrat.. Marca apare sub forma unui “semn”.reprezinta un medicament industrial.termenul de valabilitate. . In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca: *marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. *produs generic . desen. reprodus dupa formula 54 .marca fabricii. pe ambalajul primar si secundar *produs farmaceutic este considerat orice medicament.

nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice.sa fie bioechivalent cu medicamentul original.are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice. Medicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile: .. . .repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica 1.Imodium unui medicament original.este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicamentului original si cu prêt mai mic. spozitoare.( care a fost brevetat). . V. CRITERIU.sa aiba aceeasi biodisponibilitate. comprimate.ex. Fiole. . Repartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare. .sa fie similar cu medicamentul original. Forme farmaceutice unitare.comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca medicamentul original este protejat de brevet. existent deja pe piata. 55 . . capsule.

2. specialitati medicale. 3.pot fi medicamente magistrale sau 56 . lingurita. suspensii. siropuri. Forme farmaceutice unitare fractionabile. pulberi. Doza se masoara utilizand masuri aproximative (lingura.modul de prescriere si de eliberare 1. Comprimate fractionabile.ofera posibilitatea de administrare in fractiuni. Forme farmaceutice multidoze. granule. picatura).solutii. CRITERIU.ex. VI.

pe cai parenterale (I. OTC. fortifiante. 57 . Produse antigripale.fara prescriptie medicala.industriale. s. VII. vaginala si uretrala.calea de administrare 1. Se pot elibera cu sau fara reteta. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie medicala – reteta se utilizeaza la indicatiile medicului. digestiva. rectala. orala (enterala. 2. pe cai transmucozale: mucoasele bucale. pentru tuse. i. sau uz intern). (ex.) 3. Lista cuprinde 200 de produse absolut necesare. medicamente esentiale. gastro-intestinala. 2.c.sunt medicamente stabilite de OMS pentru Cu reteta Fara reteta ajutorul tarilor in curs de dezvoltare. anticonceptionale).m.v. 3. CRITERIU. bucala.

antiinfectioase de uz sistemic 8. varia. tractul digestiv si metabolism 2. chimic) Are in vedere urmatoarele criterii: * locul de actiune a medicamentului(anatomic) * tipul de actiune a medicamentului (terapeutic) * identitatea chimica a medicamentului (chimic) Sunt 14 grupe pentru: 1. sange si organe hematopoetice 3.4.organe sensitive 14. calea orala II. Sunt 4 cai de administrare a medicamentelor: I. therapeutic. aparatul genito-urinar si hormonii sexuali 6. preparate dermatologice 5. sistemul musculo-scheletic 10. pe cale cutanata (piele) VIII CRITERIU. Eficacitatea caii de administrare se evaluiaza in raport cu administrarea intravenoasa luata ca referinta. preparate hormonale sistemice 7. Calea de administrare constituie un factor important de care depinde activitatea substantei medicamentoase care se gaseste intr-o forma farmaceutica.produse antiparazitare 12. DESCRIEREA CAILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI Rolul unui medicament este de a trata un organ sau de a repara o functie alterata.ATC (anatomic. antiinfectioase si imunomodulatoare 9. Caile de administrare au avantaje si dezavantaje. calea parenterala III. calea cutanata 58 .aparatul respirator 13.sistemul nervos 11. calea transmucozala IV.. sistemul cardiovascular 4.

se pot administra doze crescute de medicament intr-o singura priza. Calea orala consta in administrarea medicamentului pe gura (per os. . Dezavantajele caii orale . . De aici medicamentul este vehiculat in tot organismul si ralizeaza efectul terapeutic. Calea orala impreuna cu calea sublinguala si calea rectala fac parte din calea digestiva (tractul digestiv) care permite absorbtia medicamentelor de-a lungul circuitului normal urmat de alimente.5). calea orala numita si cale bucala. Avantajele caii orale .posibilitatea iritarii tractului digestiv (dicoflenacul comprimate.Exista riscul alterarii substantelor medicamentoase de catre secretiile tubului digestiv la diferite PH-uri (1. osis=gura). intestinul subtire unde are loc absorbtia in sange.substantele medicamentoase (unele substante medicamentoase nu pot fi absorbite: ex.este acceptata de pacienti.automedicatia.Prezenta sau nu a alimentelor in tractul digestiv.Forma farmaceutica administrate.administrare usoara. stomac. . getamicina. Este cea mai utilizata cale de administrare. Calea sublinguala si calea rectala vor fi tratate la caile de absorbtie transmucozale. Absorbtia se realizeaza in stomac si intestinal subtire si variaza in functie de: . .I. 59 . .5……7. penicilina). De aici medicamentul trece prin esofag. . cale enterala sau gastrointestinala.Ora de administrare a medicamentului.

) pentru administrarea in artera.calea intraarteriala (i. drajeuri. solutii.calea subcutanata (s. Se administreaza injectabil. 60 . transcutanat (prin piele) si sunt mai multe cai parenterale. emulsii. . .indometacinul).a.calea intradermica (i.solide . ceaiuri medicinale. caile parenterale Este administrarea unui medicament in afara tubului digestiv.m.) . capsule. calea intraventriculara injectare direct in ventricul. Forme farmaceutice administrate pentru calea orala . b) calea intradurala permite injectarea in spatiul epidural (peridural). suspensii.) pentru administrarea sub piele in tesutul conjunctiv si este o administrare mai profunda.comprimate. 2.este o injectare directa in spatiul spinal subarahnoidian. 4. calea intracardiaca (i. Dupa nivelul de injectare se disting: a) calea intrarahidiana (i.v.c. caile intraspinale . 1. .calea intravenoasa pentru administrarea in vena (i. cale intramusculara (i. 5.) pentru administrarea imediat sub suprafata pielii intre epiderma si derma. granule etc II. c) calea subarahnoidiana permite injectarea in spatiul subarahnoidian. 3.probleme de absorbtie a substantelor medicamentoase.d. cai intravasculare din care fac parte: .) pentru administrarea in tesutul muscular profund. caile subcutanate .lichide -siropuri.r) permite injectarea in spatiul situat intre maduva spinarii si coloana vertebrala.c) injectare directa in miocard. 6.

Dezavantajele caii parenterale . .Selectarea de substante neiritante . calea intramedulara injectarea in maduva spinarii.se pot administra solutii. . suspensii.medicamentele nu sunt alterate la contactul cu lichidele tractului gastrointestinal. emulsii. suspensii.solutii.Utilizarea numai de forme sterile .absorbtia substantei si trecerea ei in organism este foarte rapida (mai ales i. comprimate pentru solutii injectabile.durerea la locul administrarii (se utilizeaza tot mai des ace care lasa o intepatura nedureroasa sau pistolete cu aer sub presiune. caile transmucozale 61 .Durata de actiune scurta la unele (i.Dificultatea de a repeta injectia.7.v. .pulberi liofilizate. III. .solide. numarul de puncte de injectare fiind limitat.v) iar la altele o durata mai mare pana la cateva luni (implantele) Forme farmaceutice administrate pe calea parenterala . Avantajele caii parenterale . . implante. indolore). calea intraarticulara si intrasinoviala 8. emulsii si medicamente solide (implante .dupa incizia pielii).lichide.deoarece medicamentul este plasat direct in sange).

Capsule de Aloe vera Supozitoare Mucoasele sunt tesuturi care limiteaza unele cavitati ale organismului deschis spre exterior. auriculara. Administrarea este direct pe mucoasa (nazala. oculara) sau 62 . Sunt sensibile. fragile si usor iritabile. Ele sunt foarte bogate vascularizate.

comprimate retard (cu efect intarziat). b) Calea buco-faringiana se foloseste pentru actiunea locala (spalarea gurii. perilinguala). a gatului sau pentru badijonare in cazul unor infectii microbiene). globule homeopatice.se poat administra medicamente cu miros si gust neplacut. . Au o actiune generala (sistemica ex. Forme farmaceutice administrate Solutii si comprimate. microcomprimate. .substantele trec prin peretele mucoaselor (calea rectala. 2. c) Calea gingivala pentru actiune locala este destinata pentru administrarea solutiilor vascoase pe baza de glicerina.se evita degradarea medicamentului. Se foloseste pentru tratamentul infectiilor stomatologice. Forme farmaceutice administrate Solutii. unguente. caile mucoasei buco-faringiene fac parte din calea digestiva impreuna cu calea gastro-intestinala si calea rectala. granule. Forme farmaceutice administrate Solutii. Avantaje . a) calea sublinguala sau pelinguala este administrarea unor medicamente sub limba. Avantaje . comprimate. calea rectala este folosita pentru actiune locala si actiune sistemica . 1. calea vaginala si uretrala). gargarisme.se evita pasajul hepatic. 63 . geluri. alveoconuri. Este o zona puternic vascularizata.se evita gustul neplacut si durata de actiune. Preparatele sunt administrate direct in alveola dentara care este bogat vascularizata. Forme farmaceutice administrate Solutii. d) Calea buco-dentara pentru actiune locala si sistemica. pudre.

este destinata tratarii afectiunilor nazale pentru actiune locala si generala. calea nazala . Are actiune locala si sistemica. .administrarea se face in rect total vid. capsule rectale.se foloseste aceasta cale in situatii de greata si vomismente si intoleranta gastrica. capsule gelatinoase. calea vaginala . ovule. aerosoli. unguente. microclisme.. 5.este o cale care practic nu se utilizeaza. Este o cale mai putin folosita. hidrogeluri. unguente. Forme farmaceutice administrate Spalaturi.medicamentul se administreaza direct in vagin. calea uretrala . aerosoli. Forme farmaceutice administrate Spalaturi. 4. 3. supozitoare. comprimate. altfel absorbtia este incompleta. Cand totusi se utilizeaza se folosesc ca forme farmaceutice solutii sterile pentru instilatii. 64 .

inserte. Se administreaza medicamente sterile. mini pompe. Forme farmaceutice administrate Colire.Forme farmaceutice administrate Erine (medicamente sub forma de picaturi nazale). spray-uri. Forme farmaceutice administrate Solutii vascoase pe baza de glicerina sau forme solide sub forma de pudre si otoconuri.mucoasa otica este destinata administrarii de medicamente in ureche pentru actiune locala. 65 . calea auriculara . 7. unguente. latexuri. pudre. calea oftalmica .destinata actiunii locale dar si generale. 6.

suspensii. pielea din spatele urechii). pulverizatii. Sunt forme farmaceutice adaptate pentru penetratia transmucozala. Administrarea se realizeaza cu dispozitive speciale numite aerosoli care permit generarea de particule. aerosoli. emulsii. Se evita primul pasaj hepatic. Medicamentul este plasat pe piele in vederea unei actiuni locale sau generale (sistemica).8. Forme farmaceutice administrate Inhalatii. aerosoli. bronhiole. bronhii.sisteme adezive cutanate.administrarea se face in tractul pulmonar prin calea nazala (fose nazale. locala. calea pulmonara . FF pentru calea cutanata Solutii. Avantajele caii cutanate Medicamentele sunt aplicate direct pe piele si pot avea o actiune locala sau Pot fi absorbte pentru o actiune generala. laringe. alveole pulmonare). topica. IV. spray-uri. calea cutanata Este o cale de aplicare externa. 66 . trahee. pudre. faringe.(ex.

geluri.stabileste diagnosticul . PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE MEDICUL – consulta bolnavul . COMPETENTA 3 DESCRIE MODUL DE PRESCRIERE.indica tratamentul FARMACISTUL – elibereaza medicamentele prescrise si consiliaza pacientul MEDIC ↑ → RETETA → BOLNAV ↑ 67 .unguente.

Discutie → FARMACIST → Eliberare de medicamente Farmacie clinica Drumul eliberarii medicamentelor( dupa Aiache J.M.)

Receptura medicala – cuprinde prescrierea retetelor; Receptura farmaceutica – cuprinde normele de preparare si eliberare a medicamentelor. In farmacia de circuit deschis, majoritatea medicamentelor ( industriale, magistrale, oficinale ) se elibereaza pe baza de reteta. In farmacia de circuit inchis ( de spital ), medicamentele se elibereaza pe baza de condici ( formula nosocomialis ). O mare parte din activitatea farmaciilor este destinata prepararii si eliberarii de prescriptii medicale si aceasta cuprinde: * preluarea materiilor prime: substante active, substante auxiliare, recipiente de conditionare si ambalare; * aprovizionarea cu medicamente industriale de la depozitele farmaceutice; * prepararea prescriptiilor medicale, conditionarea primara si secundara (ambalarea); * eliberarea medicamentelor bolnavilor.

PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DESCRIEREA PARTILOR UNEI RETETE Sinonime pentru reteta= recepta, prescriptie Recipio= a da, a lua, a primi. Se mai numeste si ordonanta medicala

68

Prescriptii medicale

Reteta este un document redactat de medic prin care se adreseaza farmacistului sa elibereze pacientului medicamente, instrumente sau articole tehnicomedicale. Reprezinta mijlocul de corespondenta, de legatura intre: • medicul care a consultat bolnavul, a constatat diagnosticul indicand tratamentul si • farmacistul care va prepara forma farmaceutica si o va elibera bolnavului specificandu-i conditiile de administrare, dieta, modul de pastrare a medicamentului. Reteta constituie totodata si actul legal de justificare si contabilizare a unor medicamente cu regim special (toxice si stupefiante). Prescriptiile trebuie sa fie scrise sau tiparite clar si in acord cu legislatia in vigoare. In mod obisnuit reteta este un formular de hartie cu dimensiuni de 15,5 pe 7,5. O reteta care poate fi utilizata de bolnav acasa trebuie sa contina urmatoarele informatii: - unitatea sanitara; - numele pacientulu; - adresa, varsta, diagnosticul; - numele si cantitatea de medicament ce trebuie eliberat; - instructiuni catre pacient; - profesia prescriptorului, adresa, semnatura si parafa; - data la care a fost eliberata reteta; - indicatii privind eticheta medicamentului; Reteta are 7 parti cu urmatoarele denumiri in limba latina:
69

1. superscriptio - este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit

Cuprinde: - localitatea; - unitatea sanitara; - gratuitate sau nu; Rubricile se completeaza citet.
2. inscriptio - cuprinde date despre pacient pentru a avea o evidenta a

bolnavilor si a urmari starea de sanatate. Cuprinde: - numele; - prenumele; - varsta; - uneori greutatea pentru calcularea dozei terapeutice maxime; - adresa pacientului; - functia si unitatea unde lucreaza; - numarul fisei de consultatie; - diagnosticul.
3. invocatio - este partea din reteta care cuprinde scris, cuvantul prescurtat

Rp=recipio=a lua,a primi. Recipe = ia si este adresarea medicului catre farmacist.
4. praescriptio - este parte a retetei care cuprinde medicamentul care va fi

eliberat de farmacist sub forma de: a) preparat oficinal= conform farmacopeii; b) medicamente industriale= medicul prescriptor decide medicamentul, forma farmaceutica, doza, concentratia. Cantitatea de medicament eliberata se va exprima astfel: - la masa (5g, 30g); - la volum (10ml, 50ml); - prin numarul de doze unitare (30 capsule, 12 comprimate); - in unitati de conditionare (1cutie, 10 flacoane).

70

1 saptamana din 52. daca se scriu cantitati in grame intregi. daca intr-o formula magistrala sunt prescrise doua componente in aceiasi cantitate.20g Phenoli lichidele se prescriu tot in grame. in limba latina sau in limba romana. in care caz cantitatea fiecarui component va fi stabilita de prescriptor care va indica si forma farmaceutica.30 g. Rp: Mentholi Champhorae │aa 0.0040 g/ miligramata quator). dupa cifra respectiva urmeaza virgula si doua zerouri ex: . daca dozele reprezinta zecimi de gram. indica eliberarea pe 7 zile-1/52. Uneori este indicat un singur component activ. restul componentilor sunt stabiliti de farmacist. se inscriu in picaturi cu cifre romane.00 g .Rp: Natrii sulfatis 30. Formula magistrala contine substante farmaceutice si cantitatea prescrisa. Nu se admit abrevieri (prescurtari) si simboluri chimice: .doze zilnice impreuna cu numarul de zile sau luni de tratament (5 zile din 7 5/7 indica eliberarea pe 5 zile.aceasta nu se repeta pentru fiecare substanta in parte ci in dreptul ultimei substante se scrie abrevierea (aa) care inseamna din fiecare in parti egale . numai pentru substantele toxice si stupefiante este obligatoriu prescrierea cantitatilor in cifre si litere atat medicul cat si farmacistul ex: Rp: Atropini sulfatis 0. c) preparate magistrale= acestea sunt realizate pe baza unor formule speciale sau individuale.Conditionarea medicamentelor in doze unitare contine intreaga cantitate necesara unui tratament sau sufficient medicament pentru o saptamina sau o luna .fiecare substanta se scrie pe un rand si in dreptul ei cantitatea in - - - - - grame cu cifre arabe. 1 luna din 12 1/12). cele in cantitati mici sub 1 pana la 2 grame. - in cazul solutiilor pentru care se indica adaugarea de solvent pana la o anumita masa sau a altor forme semisolide sau solide unde se utilizeaza 71 . cantitatile se vor scrie dupa sistemul zecimal: ex: Rp: Papaverini hydrochloridi 0. urmate de abrevierea gtt sau gttis care vine de la cuvantul gutta= picatura ex: Rp Menthae aeterolei V gttis= 5 picaturi.

precum si unele modificari impuse de tehnologia de preparare. denumirea excipientilor.s.s.f.t. pentru a fi cunoscut de bolnav. data si stampila unitatii sanitare. pretul. M.in.f. sol =misce fiat solutio = amesteca sa fie solutie M.. intern si D.20g Kalii bromini Tincturae valerianae 5. .80g Natrii bromini │aa 0. d.o reteta este pentru un singur pacient. Instructiuni referitoare la administrare se folosesc abrevierile: D.unele prescriptii servesc pentru eliberarea de medicamente de mai multe ori.00g Sirupi aurantii cortices 20.d 2.00g 5. Prescriptiile medicale au un timp limitat de valabilitate dupa care nu mai pot fi utilizate.00g Aquae distillatae q. aeq = divide in doses aequales = divide in doze egale. instructio = este partea retetei care cuprinde indicatiile medicului catre farmacist cu privire la forma farmaceutica. 6.S.s. altele o singura data si se retin in farmacie( toxice si stupefiante) . cantitatea. stampila farmaciei.a.S.ad.= misce fiat unguentum= amesteca sa fie unguent Pentru eliberarea medicamentului se folosesc abrevierile: D. care inseamna:cit este necesar pana la….20g Excipientis q. 7. numarul de inregistrare al retetei.d 150g Sau Ex:Rp: Extracti belladonnae 0. modul de eliberare (ex: preparat steril) cit si recomandari adresate bolnavului. de corectare dozelor depasite. extern Modul de administrare a medicamentelor se scrie in limba romana. adnotatio = este completata de farmacist si cuprinde data. ung. ex: Rp: Phenobarbitali natrii 0. Unele prescriptii se retin in farmacie (toxice si stupefiante). Instructiunile sunt scrise sub forma unor abrevieri in Latina.. 72 .a.S.excipienti se scrie termenul ad sau abrevierea q. = detur signetur sau da signa = da si semneaza Sau se elibereaza cu eticheta “intern” sau “extern” D.d= detur tales doses = da asemenea doze Div. subscriptio = este completata tot de medic si cuprinde semnatura si parafa prescriptorului. . atit cit trebuie pina la ….

acordarea sfaturilor necesare pacientului.dispozitii privind reteta. .selectarea recipientelor.conditionarea si ambalarea medicamentelor. . la eliberare prescriptiei. farmacistul trebuie sa se asigure de respectarea tuturor conditiilor legale. numele pacientului este inlocuit cu denumirea unitatii. . verificarea pretului. . unitati militare pentru mai multe persoane. cantitate. EXPLICAREA MODULUI DE PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE CONFORM FARMACOPEII ROMANE X (FRX) Modul de preparare a medicamentelor se bazeaza pe o documentatie completa pentru a se realiza o formula oficinala sau magistrala.- - - daca reteta se elibereaza pentru dispensare scolare. reteta se intoarce la medic.inregistrarea retetei.etichetarea.verificarea calculelor. verificarea calculului.oficinal sau selectarea medicamentului industrial. daca aceste nu sunt indeplinite. .farmacistul va consilia pacientul in legatura cu administrarea medicamentului . a) prapararea si eliberarea medicamentului= aceasta cuprinde o serie de etape importante: . policlinici si spitale particulare. prescriptiile medicale pot fie eliberate de medici din circumscriptii sanitare.prepararea medicamentului magistral . Fiecare forma farmaceutica are o tehnologie adecvata. . . data si initialele farmacistului. 73 . . doza) pot fi adaugate de farmacist iar pe verso va nota: contactat medicul. aplicarea stampilei. daca medicul poate fi contactat telefonic unele date (concentratii.verificarea preparatului finit. La eliberarea medicamentului. cabinete. policlinici si spitale de stat.eliberarea medicamentelor catre pacient.

folie. Pentru preparatele oficinale farmacistul are obligatia sa urmareasca realizarea lor dupa tehnologiile stabilite si in spatiile destinate pentru asigurarea calitatii medicamentului. Luam ca exemplu fazele prepararii solutiilor magistrale in farmacie * se verifica reteta. • dizolvarea substantelor si omogenizarea lor. • filtrarea. • se alege metoda de preparare. • conditii de pastrare. • conditionarea primara( flacoane. blistere. Indiferent de situatie farmacistul trebuie sa-si angajeze deplina responsabilitate si sa aiba colaboratori eficienti si bine instruiti. • etichetarea. Personalul farmaciei trebuie sa fie la curent cu evolutia stiintifica printr-o perfectionare continua. • controlul organoleptic. fiole). • eliberarea catre pacient. recipientele. • se stabileste ordinea de dizolvare a substantelor. aparatura. Preparatele oficinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari. • se efectuiaza cintarirea si masurarea substantelorfarmaceutice. • se verifica dozele terapeutice maxime conform tabelelor din FR X. • completarea la masa prevazuta prin adaugare de solvent. Eliberarea medicamentului catre pacient 74 . Preparatele magistrale trebuie sa fie preparate de farmacist sau sub directa sa supraveghere.Operatiile de preparare a medicamentelor in farmaciile de spital este diferita fata de farmaciile publice.

respectind legislatia in vigoare si mai ales Regulile de Buna Practica Farmaceutica (RBPF) si FR X In farmacia publica sau de spital se elibereaza urmatoarele medicamente: .Primirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia data sau fara prescriptie si care poate fi efectuata de catre farmacist sau de asistentul de farmacie sub supravegerea farmacistului. .medicamente industriale. Farmacistului trebuie sa lucreze.medicamente pe lot sau din stoc. . juritica sau materiala pentru orice medicament preparat si eliberat din farmacie.medicamente magistrale. Spatiul farmaciei cuprinde: - oficina = este locul unde se elibereaza medicamentul si are loc consilierea pacientilor. 75 .medicamente oficinale. Eliberarea medicamentului poate fi efectuata de catre personalul farmaciei cu studii medii dar farmacistul are raspunderea morala. .

In cazul aprovizionarii cu medicamente din import depozitul trebuie sa obtina acte privind: . Daca este posibil se efectueaza un control al materiilor prime chiar in farmacie la masa de receptura.certificatele de calitate ale medicamentului.actele de inregistrare a acestora la Ministerul Sanatatii si la Agentia Nationala a Medicamentului ( ANM ). 76 . substante farmaceutice. Surse de aprovizionare a farmaciilor Aprovizionarea cu medicamente industriale. . Controlul de calitate Materiile prime achizitionate pentru prepararea si conditionarea medicamentelor in farmacie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate dovedit prin certificate de calitate de la producator.realizarea importului. . laboratorul = se prepara oficinalele.- receptura = se prepara magistralele. depozitul = se depoziteaza materii prime si para farmeceutice. parafarmaceutice se face de la depozitele de medicamente. boxa sterile = pentru preparatele sterile.

Pentru formele farmaceutice industriale. Retetele se vor elibera in ordinea in care au fost primite. Retetele indescifrabile nu pot fi executate. Conditionarea Pentru fiecare forma farmaceutica se alege recipientul conditionare primara si acesoriile (dop. Pentru eliberarea medicamentului din farmacie se vor respecta urmatoarele proceduri: b) citirea prescriptiei=la primirea retetei farmacistul verifica daca aceasta a fost corect formulate de catre medic. semnatura farmacistului. toxice si stupefiante cat si modul de folosire. In cazul in care dozele terapeutice maxime sunt depasite si 77 . umiditate. monografiile din farmacopee prevad conditiile de pastrare. valabilitatea. unitatea farmaceutica. ferite de lumina si separate cele de uz intern de cele de uz extern. termenul de valabilitate si conditiile de pastrare sunt ale substantelor medicamentoase. scrisa citet pentru a nu exista posibilitatea interpretarii gresite. forma farmaceutica. Pentru produsele oficinale. Perioada de valabilitate a unui medicament preparat in farmacie poate fi fixate prin teste de stabilitate efectuate in conditii obisnuite de pastrare sau prin teste de imbatranire accelerate. mod de administrare. c) controlul dozajului si al indicatiilor=farmacistul are obligatia sa controleze dozele terapeutice indicate de medic si mai ales la substantele puternic active. picator) cele mai potrivite. Se aplica eticheta pe care se inscrie: denumirea preparatului. Se vor pastra in depozitul farmaciei in conditii de temperatura.Pe buletinul de analiza trebuie sa fie prevazuta data expirarii materiilor prime. sub capac. Depozitarea Conditiile de depozitare trebuie astfel alese incit sa reduca degradarea preparatelor si sa permita o valabilitate maxima si sa previna contaminarea cu microorganisme.

intoxicatii. reactii alergice. farmacistul are obligatia de a reduce dozele prin calcul conform FR X. concentratia in substanta medicamentoasa.nu sunt insotite de expresia“sic volo”=asa vreau. e) alegerea recipientelor de conditionare si a ambalajelor adecvate. conditiile de pastrare (termenul de valabilitate): a) temperatura prescrisa de obicei 25grade sau sub 15 grade la altele sau 2-8grade. forma farmaceutica. 15 sau 30 zile. Farmacistii si asistentii de farmacie sunt profesionisti autorizati pentru asistenta de sanatate si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia si reglementarile in vigoare. Dozele pentru copii nu sunt inscrise in farmacopee si farmacistul are obligatia sa consulte ghidurile pediatrice. numele si adresa farmaciei. Preparatul folosit dupa termenul de valabilitate produce fenomene secundare. c) lumina fotoprotectia se asigura prin recipiente opace sau de culoare bruna. 1) 2) 3) 4) DEFINIREA RELATIILOR ASISTENTULUI DE FARMACIE CU PACIENTUL Farmaciile fac parte integranta din sistemul asistentei de sanatate. 78 . date precise ale continutului (cantitatea. seria de fabricatie). b) umiditatea majoritatea medicamentelor se pastreaza la loc uscat.numarul de unitati farmaceutice. d) verificarea conditiilor de pastrare. precum si cu reguli profesionale stricte. e) termenul de valabilitate pacientul trebuie sa fie informat de timpul dupa care preparatul trebuie aruncat. d) surse de foc produsele care contin solventi vor purta mentiunea: inflamabil. Eticheta medicamentului Trebuie sa furnizeze pacientului toate informatiile necesare in vederea administrarii si pastrarii medicamentului. Preparatele farmaceutice pot avea maximum de valabilitate 7 zile. f) scrierea etichetei. Etichete pentru eliberarea medicamentului trebuie sa indice clar: numele pacientului.

Asistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului. nelamuririle si problemele pacientilor. * CONSILIEREA PACIENTULUI ( SFATUIREA PACIENTULUI) Acest act implica acordarea sfatului de catre farmacist sau asistentul de farmacie si verificarea daca a fost inteles. farmacistul si asistentul de farmacie trebuie sa cultive relatii: • de incredere cu pacientul. In interesul pacientului. caruia trebuie sa-i fie consilier in utilizarea medicamentelor. 79 .Asistenta de sanatate desfasurata de farmacisti si asistenti de farmacie este denumita asistenta farmaceutica. • sa tina cont de complianta pacientului. consilierea si supravegherea pacientului in timp. Personalul din farmacia de comunitate are rol important in economia de sanatate. Asistenta farmaceutica se defineste ca fiind activitatea in care farmacistul si asistentul de farmacie isi asuma responsabilitatea pentru nevoile pacientului referitoare la medicament si este raspunzator pentru satisfacerea acestor nevoi. reducind spitalizarile prin consilierea pacientilor si prin activitatile preventive. Asistenta farmaceutica impune ca serviciul de eliberare a medicamentelor sa fie insotit de informarea. • de comunicare cu pacientul. dezvoltarea planului de asistenta si evaluarea rezultatului. ascultind cu intelegerea cuvenita indoielile.

. atitudinea la aparitie ( oprirea imediata a tratamentului sau nu ).medicamentele. necesitatea observarii si raportarii immediate a aparitiei ). modul corect de administrare al formei farmaceutice. dupa o schema bine explicate). medicului sau farmacistului.aruncarea medicamentului ramas neutilizat dupa expirarea termenului de valabilitate sau atentie la medicamentele sterile ( colire. . la temperatura camerei ( aproximativ 25 *C ) sau la frigider. .pastrarea medicamentului la loc uscat. la alimentatie.reactiile adverse ( RA ) previzibile ale medicatiei ( manifestarile. doza maxima ce nu trebuie depasita. doza pentru odata si pentru 24 de ore. ferit de lumina. . dupa prima deschidere. durata. consecintele neinstituirii farmacoterapiei). avind grija sa indice eventualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul tratamentului.programarea vizitei urmatoare la medic.Acest act presupune deci ca farmacistul si asistentul de farmacie sa petreaca mai mult timp cu educarea pacientilor care vin in farmacie. Directiile de informare si instruire a pacientului ( si\ sau familiei ) se refera la: . tulburarile de raportat imediat. pe toata durata tratamentului prescris).scopul tratamentului si efectele farmacoterapiei ( ce simptome si tulburari vor dispare si cind. ritmul administrarii sau intervalul dintre administrari. actiunea fiind recunoscuta ca o prioritate profesionala. unguente pentru arsuri ). la automedicatie. alimentele sau activitatile care trebuie evitate de pacient in timpul tratamentului.precautii si contraindicatii ( raportate la conducerea auto. necesitatea continuarii antibioticoterapiei si dupa incetarea simptomelor. prin acordarea de sfaturi si consultatii privind medicamentul. . . Farmacistul si asistentul de farmacie. gravitatea.dozele si modul de administrare al medicamentelor (calea de administrare. medicamentul al carui tratament nu se sisteaza brusc si necesita reducerea treptata a dozelor. 80 . momentul optim de administrare raportat la mese si bioritmul circadian. la alcool si tutun.trebuie sa sfatuiasca pacientii cu privire la medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala. .

Prospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si permit o buna intelegere a tratamentului cu medicamente. 81 . gesturi ce insotesc sfaturile. ci si pe atitudini. forma farmaceutica.scopul comunicarii este de a urmari efectul ei la pacient. pentru a fi sigur ca aceste a inteles bine toate indicatiile. expresii. data de expirare. informatiile pentru pacient sunt imprimate pe ambalajul primar sau secundar si informatiile privesc: substanta active. s-a creat un design pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si un calendar. au rol important in educatia sanitara. * personalul farmaciei.Important este ca farmacistul sau asistentul de farmacie sa se asigure ca pacientul cunoaste si intelege efectul si utilizarea medicamentului eliberat. Dintr-o observare atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai ultima parte a indicatiilor acordate. pe intelesul pacientului. .Pentru usurarea comunicarii si utilizarii medicamentelor. . seria. .S-au creeat prospecte pentru medicamente. • COMUNICAREA CU PACIENTUL Este definita ca totalitatea mijloacelor prin care informatia trece de la farmacist si asistent de farmacie la pacient.comunicarea nu se bazeaza numai pe cuvinte. O buna consiliere a pacientului depinde de: *educatia pacientului. Pentru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele: .comunicarea trebuie sa fie clara. alaturi de medic. In cazul in care nu este prevazut un prospect. * mediul inconjurator. numele si adresa producatorului. . concentratia. de aceea este recomandat ca informatiile cele mai importante sa fie repetate pacientului. Prospectul este sursa de informatii a pacientului si cuprinde o cantitate suficienta si completa de informatii care sa permita pacientului utilizarea corecta a produsului medicamentos si sa-i asigure acestuia un inalt grad de protectie. iar medicatia este compatimentata si etichetata in ordinea administrarii. Farmacistul si asistentul de farmacie.

* pacientul este adesea nervos sau inspaimintat. * pacientul este confuz in ceea ce priveste terminologia medicala (farmacistul are marele rol de a explica termenii pe intelesul pacientului ). complianta pacientului depinde de comunicarea de catre farmacist a informatiilor necesare bolnavului pentru o utilizare corecta a medicamentului. cu respectarea prescriptiilor medicale.pacient.Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care ofera un real ajutor administrarii de medicamente. adeziune. Din punct de vedere al farmacistului.pacient si care pot duce la nereusita consultatiei date de farmacist. 82 . *schemele terapeutice foarte complexe si complicate sunt greu de respectat ( intervale foarte scurte intre administrari. Complianta reflecta calitatea relatiei medic. *disparitia simptomelor bolii duce deseori la oprirea premature a tratamentului. Exista factori care intervin in relatia farmacist. pentru a mai pune intrebari. fara consultarea medicului pentru inlocuire sau acceptare. multe nopti. de ordin psihologic si tehnic. farmacistul inminind medicamentele fara sa dea nici o explicatie pacientului. * acceptarea regimului alimentar indicat.farmacist. COMPLIANTA PACIENTULUI Numita si : acceptare. In aceasta sunt implicate: * bunavointa pacientului. * acceptarea factorilor modului de viata indicat. foarte multe medicamente in paralel ). * consultatia este terminate in graba. ca recaderile sau rezistenta microbiana *aparitia unor efecte neplacute pentru bolnav determina oprirea tratamentului. cu consecinte negative. cum ar fi: * pacientul nu intreaba pentru a nu parea ignorant. Cauzele noncompliantei Sunt numeroase. * farmacistul are prea putin timp pentru a explica instructiunile adecvate pacientului. aderare si reprezinta buna utilizare a unui medicament de catre pacient.

Consecintele unei compliante deficitare sunt: .prescrierea unui tratament bine individualizat si adecvat contextului social al pacientului.cutie de dozaj ( cu compartimente pentru 3-4 timpi ai zilei si pentru 7 zile ale saptaminii ) cu reumplere saptaminala. . tabele ) . pacient. zgomotele.efectele nedorite ale primei doze.reactii adverse la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata. . Mediul inconjurator in care se acorda sfaturile cuprinde: spatial. Mijloace pentru optimizarea compliantei .acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru consilierea adecvata privind medicamentele prescrise pe reteta. . Farmacistul trebuie sa utilizeze cuvinte simple. efecte de rebound dupa medicamentele blocante de receptori. pliant).farmacist.calendar zilnic si saptaminal al dozelor de medicament( scheme. mobilierul. potrivite cu pacientul . cu lumina redusa.instalarea rezistentei microbiene. Masuri pentru optimizarea compliantei . .acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru ghidarea automedicatiei pacientului cu produse OTC. pentru a creea intimidate si incredere pacientului. sindrom de sevraj dupa medicamente ce induc farmacodependenta fizica. la adultul in activitate ).* forme farmaceutice inadecvate pentru bolnavul respective. confera o imagine profesionala care ajuta pacientul.recaderea brutala cu reaparitia simptomatologiei. Personalul farmaciei Halatul alb.ineficienta farmacoterapiei. . . de incredere.suferinta suplimentara a bolnavului.prospectul medicamentului. pentru sfatuirea pacientului este rezervat un compartiment separate. . In alte tari. * gustul rau. aspectul neobisnuit pot genera noncomplianta. . atrag lipsa compliantei ( ex: supozitoare de mai multe ori pe zi. . 83 . la intreruperea premature. . pentru a educa pacientul.materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul de administrare corect al formei farmaceutice (brosura.relatie deschisa.

a capului. FILTRAREA. Privirea este importanta. pentru a face conversatia eficace. trebuie sa fie prietenoasa. care include: gesture. apropierea de pacient. ecusonul cu numele sau si simbolul farmaciei. Comportamentul farmacistului si a asistentului de farmacie fata de pacient. DIZOLVAREA. nici prea departe. 84 . expresia fetei. tehnicieni. miscarea ochilor. Farmacistul trebuie sa poatre ca si ceilalti. personala si cu un vocabular pe intelesul pacientului. Comportarea farmacistului. sunt importante si formele de comunicare neverbale. AMESTECAREA. sincera si empatica. MASURAREA. Pe linga sfaturile si indicatiile date de farmacist. calda. nu trebuie sa se abata niciodata de la normele de etica profesionala. pozitia farmacistului.Este foarte important ca farmacistul sa se poata deosebi de colaboratorii din farmacie: asistenti. Farmacistul trebuie sa se afle la o distanta confortabila de pacient: nici prea aproape. Vocea farmacistului trebuie sa fie calma. COMPETENTA 4 DESCRIE PRINCIPALELE OPERATII GENERALE SI SPECIFICE FARMACEUTICE DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERATII DIN PRACTICA FARMACEUTICA: CINTARIREA.

Materiile prime ( substante active si substante auxiliare ). comprimarea. * Etuva 85 . Solutii extractive obtinute din produse vegetale. *Caldura se transmite prin convectie( etuve.cu caracter general ( uscarea. Uscarea Este operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid. Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.uscare in aer liber – este expunerea la 20-30*C a produselor pe coli de hirtie. plase de sirma. sterilizarea ) utilizate in farmacie si in industrie. produse vegetale sau preparate care sunt etape intermediare ale fabricarii medicamentelor. Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice.Uscarea prin caldura. dizolvarea. Uscarea poate fi: . acoperirea comprimatelor utilizate in industria farmaceutica. sunt transformate in forme farmaceutice. uscatoare prin pulverizare ). suspensii de tulpini microbiene). banda uscatoare. amestecarea.cu caracter special ( granularea.• • • • • Definirea regulilor practice pentru cintarire. pulverizarea. lichid sau gazos. filtrarea. prin diferite operatii. Produsele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase. Descrierea balantelor si a greutatilor. maruntirea. Produsele lichide prin uscare se transforma in pulberi ( ex. . dulapuri uscatoare. Sunt operatii: . Identificarea si folosirea acestor aparaturi. atit in farmacie dar mai ales in industria de medicamente. . animale.

Prin iradiere termica – utilizeaza energia calorica a radiatiilor infrarosii Radiatiile sunt produse de lampi cu incandescenta in etuve. fiecare permitind sa se obtina un anumit grad de finite.Aparat pentru liofilizare Caldura prin conductibilitate – se aplica produselor lichide si se realizeaza in uscatoare cu cilindri sau valturi. hormonilor si la obtinerea plasmei liofilizate. . lichide sau gazoase.Uscarea prin inghetare ( liofilizare. antibioticelor. semisolide. In farmacie. prin pulverizare substantele medicamentoase solide sunt transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc pulberea. Amestecarea Este operatia prin care se realizeaza o distributie uniforma a componentelor unui amestec de produse solide. criodesicare ) – este congelarea produsului de uscat. Se foloseste la prepararea vitaminelor. 86 . FR X oficializeaza noua site. Particulele trebuie sa fie uniforme si de aceea pulverizarea este urmata de cernere. . cu ajutorul sitelor Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime. Cernerea Este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec. Pulverizarea Este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante solide.

-materiale filtrante poroase ( sticla poroasa. portelan ).forme farmaceutice parenterale ( seruri. Ca metode de filtrare in industria farmaceutica: -sub presiune hidrostatica. Dizolvarea Este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent. spatii de lucru. Sterilizarea Este operatia de distrugere sau indepartare a microorganismelor vii in forma vegetativa si sporulata. Filtrarea Este operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lichid.dizolvare simpla sau completa. Se utilizeaza ca materiale filtrante: -fibre celulozice ( vata. fortind lichidul sa strabata un material poros numit filtru. . Prin filtrare se obtine un lichid limpede.Amestecarea se produce cu scopul omogenizarii produsului farmaceutic astfel incit orice doza prelevata trebuie sa contina toti componentii in aceleasi proportii. -membrane filtrante din celuloza. utilaje in cazul prepararii medicamentelor injectabile. fara particule solide. injectii. vaccinuri. In tehnologia farmaceutica se disting doua moduri de dizolvare: . -prin suprapresiune Ca metode de filtrare in farmacie: -presarea ( obtinerea uleiurilor vegetale ) -decantarea ( sedimentarea ) -centrifugarea. ambalaje.dizolvare extractive sau partiala. 87 . implante ).hirtie de filtru ). sau indepartarea de microorganisme dintr-o solutie apoasa care trebuie sa fie sterile ( filtrare sterilizanta ). sau se obtine o substanta care se retine pe filtru. -sub presiune scazuta. excipienti. ustensile. Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie. Urmatoarele preparate farmaceutice trebuie sa fie sterile: . ceramica. care se aplica la preparatele obtinute prin extractie. perfuzii. Se pot steriliza substante farmaceutice. matase.

confectionat din sticla. Ele au forme diferite si se aleg in raport cu operatiunea ce o avem de executat: rotunde pentru triturare.sterilizarea prin caldura uscata. sunt pline.ffforme farmaceutice care se aplica pe plagi. mai des glazurate la exterior si in partea superioara din interior. Pulverizare se face la mojar prin lovire. la aproape toate formele farmaceutice.sterilizarea prin filtrare. la capatul opus fiind terminat printr-o sfera turtita. cu interiorul din sticla si cu un jgheab la partea superioara. Pistilele sunt confectionate din acelasi material.forme oftalmice ( unguente si picaturi pentru ochi ). pulberi. triturare. Prin pulverizare se obtin diviziuni mai mici ale pulberilor. Mojarele de portelan au forma de cupa. de diferite dimensiuni. Acestea sunt glazurate mai rar in intregime. malaxare co pistilul. portelan.. . au forma cilindrica care se subtiaza la unul din capete. partea inferioara din interior fiind neglazurata.sterilizarea cu gaz. emulsii. unguente ). . In farmacie Laborator farmaceutic Pulverizarea Este operatia cel mai des folosita in practica. arsuri sip e pielea sugarilor ( suspensii. Ca metode de sterilizare FR X prevede: . . grele. plate pentru sfarimare sau malaxare 88 .starilizarea cu vapori de apa sub presiune. . portelan.

iar lichidul se toarna incet pe marginea cilindrului pina la apropierea nivelului de gradatie dorit.Cernerea Este operatia care se aplica pulberilor uscate pentru a separa fragmentele mai mari de cele mai mici obtinindu-se particule cu o anumita dimensiune. Este interzisa masurarea lichidelor cu aproximatie. amidon). Cernerea este o operatie obligatory atit la pulberi simple cit si la prepararea pulberilor compuse. amorfe se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin ochiurile sitei ( oxid de zinc. • substantele cu densitati diferite se cern separate sau se amesteca din nou dupa cernere. cilindrul se aseaza pe masa. Rezultatul cernerii nu este obtinerea unei pulberi omogene cu o marime a fragmentelor unitara. Masurarea lichidelor cu cilindri gradati se face tinind seama de densitatea lichidelor. prevede ca toate medicamentele lichide sa fie elaborate sau eliberate prin cintarire. deoarece da mari erori. • pentru substantele colorate ca si pentru cele toxice se rezerva site separate. Alegerea cilindrului se face in raport cu lichidul de masurat. ci o pulbere care nu are fragmente mai mari de o anumita dimensiune. Se ridica cilindrul in dreptul ochilor in asa fel incit raza vizuala sa treaca orizontal prin gradatia fixata.se continua turnarea lichidului de data aceasta cu picatura pina la semn. Pentru masurarea unui volum de lichid. Pentru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite reguli: • cernerea se face prin miscari ritmice si uniforme de la dreapta la stinga. Picatorul normal este fabricat pentru a corespunde la 20 picaturi ( echivalent cu un gram apa distilata). • cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o prealabila triturare ( nu este permis a se apasa cu mina pentru a forta trecerea prin sita). Masurarea lichidelor in volume Farmacopeea Romana X. substantele higroscopice se usuca. In aceste cazuri se recurge la cilindri gradati. operatie care se face cu picatorul normal. deoarece cernerea se face dificil. • inainte de cernere. • pentru cernerea unei pulberi nu se iau cantitati mari de la inceput. • pulberile onctuoase. Cintarirea substantelor lichide si solide 89 . iar masurarea volumetrica sa fie rezervata numai lichidelor in cantitati mici ( 1-4 ml ).

dopul se potriveste tinind sticla in mina sin u pe masa.Pentru cintarirea substantelor solide se folosesc balante farmaceutice si cumpene de mina.inelul cumpenei trebuie asezat la baza degetului aratator. . 90 . Pentru cintarirea substantelor solide la balanta farmaceutica se respecta urmatoarele reguli: .greutatile se aduc pe platane cu balanta blocata in asa fel incit sa se realizeze de la inceput un ipotetic echilibru.Inaintea fiecarei operatii de cintarire se va determina punctual zero al cumpenei.greutatile se pun pe platanul din stinga.alegerea dopului de pluta potrivit ca sa asigure o inchidere etansa. Substantele solide se cintaresc pe rondele de hirtie velina.blocarea sau deblocarea balantei farmaceutice se face cu miscari lente. . . iar substantele de cintarit pe platanul din dreapta. balanta se blocheaza si se degajeaza de greutati. .spalarea si controlul sticlei. inelar si mic. echilibrarea balantei fecindu-se tot cu ajutorul unei rondele de hirtie egala ca marime. .Cintarirea cu cumpana de mina se va face respectind urmatoarele reguli: Balante . . in aceleasi conditii de echilibrare a balantei. Substantele semisolide se cintaresc pe hirtie cerata. .dupa terminarea operatiunii de cintarire.balanta se mentine in permanenta curata Cintarirea substantelor are urmatoarele faze:. nu bruste. astfel incit aceasta sa se echilibreze perfect si se va controla sensibilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor.alegerea sticlei corespunzatoare prin calcul sumar al volumului total al substantei solide si lichide din prescriptie. . trebuie rotita cumpana pentru a avea in fata bratul cu gradatiile. iar acul trebuie sa oscileze intre degetul mare si a degetelor mijlociu. .

se continua operatia pina la dizolvarea completa. ci se sterg cu un prosop. lichide sau gazoase in solutie cu ajutorul unui lichid ( dizolvant sau solvent).05) se utilizeaza solutiile titrate 1: 10 sau 1:100 ale acestor substante(FR X). vata. • cind mojarul contine 1\3 lichid se lasa un timp scurt in repaus pentru ca substanta nedizolvata sa se depuna. platanele balantei nu se bat pe masa sau pe alt corp dur pentru a fi degajate de fragmentele de substanta ramasa. Dizolvarea prin pulverizare la mojar se realizeaza respectind urmatoarele reguli: • se allege un mojar potrivit in care se tritureaza cu atentie substanta pina se obtine o pulbere fina. se adauga apoi portiuni mici de lichid amestecind continuu. hirtia de filtru si mai rar peretii porosi de azbest sau ceramica poroasa. caz in care se foloseste filtrarea sub presiune redusa. sau balante moderne. caldura si prin alegerea unei anumite ordini de dizolvare. Dupa terminarea cintaririi. 91 . curatate in prealabil pentru a nu impurifica balanta si se aseaza pe rondela de pe platan. Nu se cintaresc toate substantele deodata. In farmacie. se adauga citeva picaturi pentru a umezi bine substanta si se continua triturarea. ci cite una. Se utilizeaza balanta de receptura (tip Sibiu). Dupa cintarire. deoarece nu este igienic.deoarece efectuiaza o cintarire rapida si exacta. • in final se spala mojarul cu putina apa distilata pentru recuperarea substantei. dupa caz. Se utilizeaza balante electronice tip Mettler. electronice care au inlocuit balantele mecanice traditionale. Sartorius.usor accesibile ca tifonul. filtrarea se face cu ajutorul unor materiale poroase. in receptura. substantele se toarna in locul indicat cu ajutorul unei cartele de celuloid. Marimea vitezei de dizolvare se realizeaza printr-o diviziune avansata a substantei prin agitare. pistilul nu se pune pe masa in timpul operatiei de dizolvare. Filtrarea substantelor Este operatia prin care se separa substanta solida dintr-un lichid.Substantele se preleveaza din borcan cu lingurite sau cu spatula. Pentru substantele puternic active(Separanda) sau toxice(Venena) prescrise in cantitati mai mici de 50 miligrame(0. eventual cu putin alcool dupa care balanta se aseaza in cutia ei. • dupa decantarea lichidului in mojar. pe masura dizolvarii lor in solvent Dizolvarea substantelor Presupune trecerea unei substante solide.

de bacterii. pina se obtin solutii perfect lipsite de corpuri straine in suspensie. • Ambalarea in sticle necesita o atentie deosebita: sticlele trebuie sa fie curate. Ambalarea Este eliberarea medicamentelor sub o forma placuta. In locul folosirii linguritei. supozitoarele. Divizarea si conditionarea comprimatelor. drajeurilor Numararea medicamentelor nedivizate nu se face cu mina. 92 . eticheta trebuie sa fie lipita pe partea superioara a sticlei. este una din conditiile esentiale care trebuie indeplinite in farmacia moderna. trebuie sa fie urmata de filtrari repetate de doua sau mai multe ori. Solutiile uleioase se filtreaza la cald cu ajutorul pilniilor incalzite. se introduce in borcan prin alunecare. se iau cu lingurita. Prepararea solutiilor sterile. se mai poate utilize o cartela de celluloid. Restul de unitati care ramin. printr-o miscare de rotatie a borcanului se varsa un numar sufficient de unitati farmaceutice pe o coala de hirtie alba pregatita special pentru aceasta operatie. colire. filtrarea se face dupa dizolvarea substantei solide si inainte de adaugarea siropului. • pungi de hirtie. Ambalajele care se gasesc astazi in farmacie sunt: • sticle medicinale. cu aspect ingrijit. atit in interior cit si la exterior.Pentru solutiile perfecte destinate cailor orale. Comprimatele. emulsiile si suspensiile nu se filtreaza. Este neigienic luarea comprimatelor cu mina sau luarea acestora cu podul palmei si numararea lor cu degetul. injectabile. avind specificate toate datele administrarii. Solutiile coloidale.drajeurile se numara cu ajutorul unei lingurite curate din os.aceasta norma este impusa de regulile elementare de igiena. • cutii din plastic. In acest scop. se numara si se introduce in punga pregatita pe care s-au specificat detaliile scrise citet cu cerneala.

• Pungile de hirtie servesc pentru ambalarea unitatilor farmaceutice. • Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. mod de administrare. drajeuri si uneori chiar pentru pulberi simple. cu cerneala care sa cuprinda toate datele: denumirea medicamentului. numarul de unitati farmaceutice sau gramele. data. scrisa citet. Tiparitor de etichete Scanner coduri bare Capsule Creuzeti Mojare cu pistil din portelan 93 . intrucit lipiciul nu prinde pe fatal or lucioasa ( in acest caz se introduce intr-o punga pe care se consemneaza cu cerneala toate datele).• Cutiile de plastic nu pot fi intotdeauna etichetate. subdiviziuni de tablete. Eliberarea in pungi de hirtie trebuie sa fie precedata de consemnarea corecta a continutului.

Pahar Berzelius Sticluta picuratoare Sticle farmaceutice antic de stricnina Pipete automate Mojar cu pistil 94 .

Pilnie analitica Mojar cu pistil din marmura Flacon Erlenmayer Cilindru Cilindru gradat Borcan brun cu dop rodat 95 .

Spatule farmaceutice Sticla cu pipeta Erlenmayer Pipete si flacon Baloane Erlenmeyer Balanta analitica Balanta tehnica 96 .

Casa de marcat Balanta tehnica de precizie Computer Computer Mouse Telefon 97 .

portelan. faianta. agitator electric. DISPOZITIVE pentru numararea comprimatelor si 98 . Echipamentul farmaciei. ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor.incalzire. lumina. VASE conice gradate pentru masurat lichide. PAHARE Berzelius si FLACOANE Erlenmayer. PIPETE gradate. baie de apa. LINGURITA din os sau CARTELA din celuloid. RECIPIENTE pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata.Etuva Agitator Etuva O farmacie. Vesela este alcatuita din MOJARE din sticla si portelan. in care prepararea( elaborarea) se efectuiaza la scara mare. Farmacia are o vesela variata confectionata din sticla. este reprezentat prin mobilier. canalizare. Farmacia va fi dotata cu instalatii de apa calda si rece. frigider. balante. BAGHETE si SPATULE de sticla. fragile. cu care trebuie umblat foarte atent.TERMOMETRE . va necesita o dotare mai complexa decit o farmacie in care predomina distribuirea( eliberarea) de medicamente industriale. vesela. aparatura. mijloace pentru fierberea apei.

Oficina . ETICHETE. • mojare din sticla si portelan.principala incapere din farmacie. Echipamentul farmaciei este reprezentat de mobilier. carti. • mijloace pentru fierberea (incalzirea) apei. • frigider. • computere.capsulelor. urmatorul echipament: • suprafata de lucru corespunzatoare. reclame. Toate ustensilele trebuie sa corespunda normelor in vigoare. Incaperile farmaciei vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare. • balante corespunzatoare. REVISTE. • etichete. PICATOR normal. • baie de apa. • telefon. aparate frigorifice. vesela. Toate utilajele. • spatii de depozitare pentru materii prime. • robinet cu apa calda si rece. • dispozitive pentru numararea comprimatelor si capsulelor. Oficina – este un spatiu larg. RECLAME. din care se elibereaza medicamentele. • reviste. • sursa de apa potabila. FARMACOPEE. • pahare Berzelius si flacoane Erlenmayer. • recipiente pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata. vesela si ustensile necesare desfasurarii activitatii specifice de preparare si pastrare a medicamentelor. 99 . • surse de informare: farmacopee. • pipete gradate.TELEFON . • vase conice gradate pentru masurat lichide. aparatura trebuie sa corespunda normelor in vigoare. Intr-o farmacie este necesar pentru prepararea si eliberarea medicamentelor. COMPUTER. lumina si incalzire. CASA de marcat. mobilierul. • agitator electric. • baghete si spatule de sticla. CARTI. bine luminat in care se face prezentarea medicamentelor pentru eliberarea catre pacienti. produse elaborate si produse industriale. • termometru.

Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica dupa forma farmaceutica ( comprimate sau capsule.balanta farmaceutica prevazuta cu greutati.capsule. . igienico. cu sertare. este bines a existe un loc special in care pacientul sa-si administreze medicamentele de urgenta.computer pentru gestiunea valorica si cantitativa a medicamentelor. inchise etans. Oficina trebuie sa prezinte intrare accesibila pacientului si cai de comunicare usoara cu celelalte compartimente. dupa modul de administrare ( extern sau intern).De asemenea. In oficina se gasesc: .garniture.busoane. In receptura se afla un dulap special cu substante toxice si stupefiante.sanitare sau dispozitive medicale. dar prepararea propriu-zisa o face numai farmacistul. . Masa de receptura este prevazuta cu sertare in care se afla ustensile ca. Eliberarea medicamentelor este asigurata de asistentul de farmacie sub coordonarea farmacistului specialist.lingurite. . din care pe patru sunt aranjate produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice. . picaturi).sticle de diferite marimi. se vind si produse cosmetice. dupa origine ( medicamente indigene). De asemenea preparatele pentru copii. Receptura – este compartimentul farmaciei destinat prepararii produselor magistrale ( preparate pe baza retetei eliberate de medic) si a produselor oficinale ( preparate pe baza retetelor din Farmacopeea Romana). Receptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de balanta analitica pentru cintarirea substantelor.pistile. . . 100 . In oficina trebuie sa existe cantitati mici de medicamente care pot fie liberate in 1-2 zile. iar pe usile interioare are capul de mort. supozitoare.o casa de marcat. dupa producatorul de medicamente. Substantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in borcane de maxim 1 kg. asigura etichetarea. Asistentul de farmacie pregateste substantele si dispozitivele necesare prepararii. solutii injectabile. . . Dulapul are usi din lemn prevazute cu chei. .mojare. siropuri.cinci rafturi de sticla.In afara de medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala ( cu reteta OTC). produsele parafarmaceutice sau cosmetice sunt aranjate separate. .

aranjarea medicamentelor se face in ordine alfabetica. Frigiderul este ocupat cu substante termolabile: gamaglobulina. In depozit. .chimic. Medicamentele cele mai apropiate de termenul de expirare se aseaza in dreapta stelajului si se vor consuma primele. Retetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate. umbrit. respectind aceeasi regula ca si depozitul de comprimate. sub rafturi. . perhidrol.concentratia substantei active.foram de prezentare. pe care sunt asezate medicamentele in functie de specialitati. Farmacopeea Romana in vigoare si un nomenclator. Depozitul de chimicale este prevazut cu stelaje din lemn pe care sunt asezate borcane mari cu substante chimice. Trebuie tinuta o evidenta clara a medicamentelor. .este destinat pastrarii hainelor. in care sunt asezate produse magistrale care au fost preparate si urmeaza a fie eliberate. sunt vasele cu vaselina. Depozitul de fiole si solutii este destinat fiolelor si solutiilor. o masa metalica si un aragaz. umiditate 20% ). in ordine alfabetica si in functie de termenul de fabricatie. 101 . minim 4*C. instalatii care asigura temperatura si umiditatea optima de pastrare a medicamentelor ( maximum 25*C. alcool.receptie ( NIR ). Pe masa de analiza se afla reactivii necesari pentru examenul fizico.cantitatea primita. Spalatorul . in functie de lot. Vestiarul . depozit de substante medicamentoase. Depozitul este divizat in: depozit de medicamente.vaccinuri. instalatii de stingere a incendiilor.denumirea furnizorului.este prevazut cu chiuveta de faianta dubla. halatelor personalului farmaciei. . pentru identificare substantelor medicamentoase ce intra in farmacie. Pe jos.numele producatorului. Depozitul de medicamente din import este la fel organizat ca si cel pentru comprimate. Receptia medicamentelor o face si asistentul de farmacie. fie de elaborari. . aceasta cuprinde: . Depozitul de comprimate este prevazut cu stelaje din lemn. fie de specialitati cum ar fi: tablete. prevazut cu aerisire. deposit de produse parafarmaceutice.marimea ambalajului. unguente. Pe masa de elaborari se executa si se fac diviziuni. care face nota de intrare. glucoza. serie si termen de valabilitate. Depozitul – este un spatiu larg. .Pe masa de transcris retete se afla register de transcris. Corespunde din receptura in oficina.seria si data expirarii.

toate ustensilele si aparatele care au servit la preparare.baghete de sticla. .balante. . . . cumpene de mina si greutatile necesare. . se aseaza in locul anume destinat acestui scop.pilnii din sticla si metal pentru filtrare. Aranjarea medicamentelor si produselor parafarmaceutice in oficina si depozit Aranjarea medicamentelor in oficina 102 .sticle picuratoare ( cu dop picurator ) pentru acid lactic. Alte ustensile utilizate in farmacie: .Dupa terminarea fiecarei operatii. tincture de beladona.lingurite din plastic pentru cintarirea substantei colorate.cartele de celluloid pentru diviziuni.

medicamentele se aseaza pe stelaje. retetele. picaturile. . iar cele care expira mai repede sunt asezate in fata. cu recomandare din partea Colegiului Farmacistilor. se elibereaza in oficina.Aranjarea medicamentelor in depozit Toate medicamentele. ca si in depozit.sa fie amplasata corespunzator la o populatie de 3000 de locuitori. Infiintarea si functionarea farmaciei se bazeaza pe obtinerea avizului special al Ministerului Sanatatii si eliberarea autorizatiei de functionare. Sunt aranjate in ordine alfabetica. Pe recepturile din fata sunt asezate medicamentele sub forma de tablete. 103 . in functie de termenul de valabilitate sau data de fabricatie. la fel ca in deposit. In sertare sunt aranjate fiolele si solutiile. Pe rafturile de jos se aranjeaza siropurile. In oficina. iar pe rafturile de sus se aseaza tabletele si cutiile. Cele cu termen de valabilitate indelungat se aseaza in spate. Autorizarea infiintarii si functionarii farmaciei de catre un for superior (Ministerul Sanatatii ) este necesara deoarece o farmacie trebuie sa indeplineasca anumite conditii: . preparatele farmaceutice. solutiile.sa fie condusa de un farmacist cu functie si vechime corespunzatoare. Medicamentele sunt aranjate in functie de specialitati si de produsele ce se solicita mai des. In deposit medicamentele sunt asezate dupa data expirarii.

.. .sa aiba o suprafata de 50m2 din care 30m2 sa fie ocupati de oficina si receptura. Farmacia cu circuit deschis asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu produse medicamentoase. dispozitive medicale si produse igienico. produse parafarmaceutice.sa dispuna de materialele necesare depozitarii si pastrarii medicamentelor.sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asigurare a conditiilor optime de climatizare ( temperatura si umiditate ) si de protectie impotriva rozatoarelor si insectelor. 104 .sanitare.

105 .