PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA Modulul V Numar ore 120 din care: 36 ore instruire teoretica

(2 ore teorie, pe saptamina) 86 ore instruire practica In semestrul I anul I Competentele modulului - C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. - C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie. - C 4 Descrie principalele operatii generale si Specifice farmaceutice. Continuturi ( capitole). C 1 – Definirea tehnologiei farmaceutice; obiectivele ei. - Rolul factorilor in elaborarea unui medicament. - Definirea celor patru perioade de evolutie a medicamentului si a actului farmaceutic. C 2 – Definirea componentelor medicamentului ( substante active, auxiliare). - Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii: Homeopate, puternic active, toxice, oficinale, tipizate, magistrale. - Descrierea cailor de administrare a medicamentului C 3 – Descrierea partilor unei retete - Explicarea modului de preparare si eliberare a medicamentului din farmacie conform FR X. - Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu pacientul. C 4 – Descrierea principalelor operatii din practica farmaceutica: cintarire, masurare, dizolvare, amestecare, filtrare. - Definirea regulilor practice pentru cintarire. - Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. - Identificarea si folosirea acestor aparaturi. - Descrierea balantelor si a greutatilor
1

- Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

2

BIBLIOGRAFIE * Ioana matei, Gh. Mermeze- Propedeutica Farmaceutica, editura Imprimeriei de Vest – Oradea. * Aurelia Nicoleta Cristea – Farmacie Clinica, vol. I, Editura Medicala, Bucuresti 2009. * Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa – Tehnologie Farmaceutica, vol I,Ed. Polirom , Iasi, 1997. * Sorin E.Leucuta – Tehnologie Farmaceutica Industriala, Ed. Dacia, 2001. * Victor Stanescu – Tehnica Farmaceutica, Ed. Medicala, Bucuresti 1983. * Eliza Gafitanu( sub redactia) – Tehnologie Farmaceutica – lucrari practice, vol I, Ed.” Gr. T. Popa” Iasi, 1998. * Iuliana Popovici, Lacramioara Ochiuz, Dumitru Lupuleasa – Terminologie medicala si Farmaceutica, Ed. Polirom,2007.

3

sa cunoasca partile unei retete. In modulul “ Propedeutica farmaceutica si Operatii generale in practica farmaceutica”.C 3 Descrie modul de prescriere.sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice. prepararea( fabricarea). ANALIZEAZA EVOLUTIA MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC DEFINIREA TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE OBIECTIVELE EI Propedeutica farmaceutica face parte din pregatirea tehnica de baza pentru calificarea de: . in trecut se numea Farmacie Galenica. Informatiile din aceasta disciplina suplimenteaza si sprijina celelalte discipline.COMPETENTA 1 DEFINESTE OBIECTUL TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE SI CONEXIUNILE CU CELELALTE DISCIPLINE. .iar aceasta denumire se mai pastreaza si astazi. Denumirea de Tehnologie farmaceutica este de data mai recenta. . eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor. 4 . medicament si forma farmaceutica. depozitarea.asistent de farmacie. in unele tari.C 4 Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.C 2.farmacist si .C 1. se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata( farmacia). preparare si eliberare a medicamentului din farmacie. Explica notiunile de remediu.obiectivele tehnicii farmaceutice. . cursantul va putea descrie : . Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline. TEHNOLOGIA FARMACEUTICA – este stiinta care studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea. Competentele specifice modulului sunt: . analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. dar si din industria farmaceutica si distributia de medicamente (depozitul farmaceutic). . . ca forme farmaceutice. Dupa parcurgerea acestui modul.

In trcut. controlul si eliberarea de medicamente bolnavului. farmacistul isi exercita profesiunea in oficina. Termenul de “tehnologie” . Termenul de “ galenica”.Definitia Farmaciei Galenice este: stiinta si arta prepararii. aceste denumiri indica locul de preparare a medicamentelor: • IN FARMACIE • IN INDUSTRIE Studiul disciplinei este deci strins legat de exercitarea profesiei de farmacist si de cea de asistent de farmacie. Termenul de “ farmacie” provine din greaca“ pharmakon”. conservarii si prezentarii medicamentelor. 5 . care sunt mult mai complexe decit operatiile efectuate in farmacie.Claudius Galenus”. FARMACIST Este considerat specialistul in domeniul medicamentului. titular al unei diplome. De altfel. unde prepara si elibera medicamente magistrale si oficinale. cu studii de cinci ani. persoana autorizata in asigurarea asistentei cu medicamente. care inseamna: remediu. medicament. aceasta disciplina fiind considerate o arta. in prepararea\ fabricarea. se utilizeaza pentru a desemna procedeele de preparare a medicamentelor pe scara industriala. absolvent al Facultatii de Farmacie. depozitarea. leac. dar si otrava. o stiinta. provine de la “ parintele farmaciei.

. . elibereaza medicamente si consiliaza pacientul si are astazi.conservarii. . . care are ca obiect: .eliberarii. . alaturi de medic. care se ocupa cu prepararea.studiul prepararii. Farmacistul. • este sediul contactelor cu pacientul.produse igieno – sanitare. .medicamente ( ca forme farmaceutice).evaluarii terapeutice a medicamentului. 6 . . rol important in mentinerea sanatatii publice. . • unitatea sanitara unde se prepara.Cuvintul “farmacie” are astazi urmatoarele semnificatii: • arta de a prepara medicamente. se depoziteaza si se elibereaza: . asocierea si eliberarea medicamentelor • stiinta multidisciplinara complexa. • a II-a parte a medicinei.produse tehnico – medicale.controlului.produse dietetice.produse parafarmaceutice (nemedicamente).

ASISTENT DE FARMACIE - - - Asistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii postliceale cu profil farmaceutic sau al altor forme de invatamint postliceal ale carui studii au fost echivalente si care are titlul de asistent de farmacie. a produselor igienico. Trebuie sa participle la programe de instruire profesionala continua. In intreaga sa activitate respecta principiile eticii si deontologiei profesionale. Efectuiaza receptia cantitativa si calitativa a produselor medicamentoase de uz uman la primirea lor in farmacie. Asistentul de farmacie trebuie sa cunoasca legislatia sanitara si pe cea farmaceutica in vigoare. Asistentul de farmacie poate elibera produse medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala. Asigura conservarea si eliberarea produselor medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala. Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacie sub indrumarea directa a farmacistului. alaturi de farmacist. fiind interzisa manipularea de catre acesta a produselor toxice si stupefiante. Supravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiu de practica. Participa la activitatea de farmacovigilenta.cosmetice si a dispozitivelor medicale. 7 . El este personal de executie.

prezentarea cea mai adecvata pentru tratamentul unei maladii” Aceasta definitie se refera la toate medicamentele.OBIECTIVELE TEHNOLOGIEI FARMACEUTICE Sunt: „ de a gasi pentru fiecare substanta medicamentoasa ( principiu activ). transformarea lor intr-o forma farmaceutica. aducerea. pentru administrare. este indispensabila pentru a permite practic: .realizarea medicamentului.( substante auxiliare din care fac parte solventi.deoarece toate substantele medicamentoase necesita. prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare si ambalare. Legat de forma farmaceutica apare termenul de „ prezentare medicamentoasa”prin care se intelege produsul. aditivi). Apare si termenul de „ medicament”care reprezinta o substanta sau o asociere de substante. vehicule. Asocierea substantelor medicamentoase cu componente inerte din punct de vedere farmacologic. asa cum este eliberat pacientului. forma sub care se elibereaza pacientilor. .o buna toleranta si absorbtie la pacient. 8 . adica forma farmaceutica in care substanta medicamentoasa este transformata. excipienti. cu ajutorul substantelor auxiliare. preparatul. adjuvanti.

.modul de formulare.materiale de conditionare..substante auxiliare. utilizind materii prime diferite : .evitarea alterarilor.acceptarea medicamentului de catre bolnav.materiale de ambalare. Tehnologia Farmaceutica Industriala sau Tehnologia Formelor Farmaceutice Industriale.actiunea terapeutica a medicamentului. pe baza unei tehnologii de fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie. . .operatiile generale aplicate in domeniul farmaceutic. Este stiinta care are ca obiective realizarea pe scara industriala a medicamentelor ( a formelor farmaceutice).evaluarea problemelor legate de stabilitatea si pastrarea medicamentelor. . dupa studii numeroase. OBIECTIVELE tehnologiei farmaceutice sunt: . . ROLUL FACTORILOR IN ELABORAREA UNUI MEDICAMENT Proiectarea si realizarea unui nou medicament este un process lung si laborios. Din 7500 de substante nou sintetizate sau izolate. efectuind legatura intre: . numai una singura devine medicament. . care dureaza cam 8-10 ani.probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice.preparare\ fabricare. . numita si Productia de Medicamente a capatat o mare dezvoltare. numita complianta.formularea si evaluarea biodisponibilitatii formelor farmaceutice. Tehnologia Farmaceutica explica metodele de preparare\ fabricare in farmacie sau in industrie a fiecarei forme farmaceutice. . pentru a putea asigura securitatea bolnavilor. .controlul calitatii formelor farmaceutice. 9 . .procesele tehnologice specifice. legate de forma farmaceutica. .substante medicamentoase.

Cea mai utilizata cale este calea orala. • calea de administrare – se alege functie de substanta active si substantele auxiliare. • conditionarea – ambalarea – are rol primordial in asigurarea stabilitatii medicamentului. dar medicamentele cu actiune prelungita evita neplacerile cauzate de o administrare multipla. Sunt preferate medicamentele cu actiune rapida. Enumerarea factorilor care intervin in elaborarea unui nou medicament ne arata complexitatea acestei probleme.chimica si microbiologica. Controlul stabilitatii. umiditate si lumina in contact sau nu cu aerul. de la formele lichide la semisolide si solide. in cazul unui tratament de lunga durata. cit si conditiile de pastrare.chimice si terapeutice. Are foarte mare importanta calitatea materialelor de ambalare – conditionare si ele trebuie alese astfel incit sa faciliteze utilizarea lor de catre pacient sis a asigure eficacitatea medicamentului.dozarea substantelor active.se alege functie de calea de administrare dar si functie de substanta active si de substantele auxiliare. forma farmaceutica si de actiunea medicamentului. deoarece ele conditioneaza atit eficacitatea cit si stabilitatea medicamentului. • substanta medicamentoasa – are proprietati fizico. • efecte secundare minime. • factorul economic ( pretul de cost). • stabilitatea – poate fi fizico-chimica si microbiologica.verificarea activitatii microbiologice a medicamentului. eticheta medicamentului va specifica aceasta. forme in doze unice sau multidoze. • stabilitate fizico. ). • controlul calitatii – se efectuiaza in laboratoarele specializate ale fiecarui producator de medicamente. laboratoare autorizate de Autoritatea Nationala de Control a Medicamentului ( A. . cercetarile farmaceutice dureaza 5-6 ani pentru a i se asigura noului medicament: • omogenitatea.M. Exista o foarte mare diversitate de forme farmaceutice. valabilitatea medicamentului. • substante auxiliare –selectarea lor are mare importanta. cit si asupra toxicitatii substantelor active administrate. . • forma farmaceutica . 10 . trebuie efectuat in diferite conditii de temperatura. Metodele de analiza permit: .identificarea componentelor medicamentului. • o administrare optima. Daca medicamentul contine si conservanti. • viteza de actiune – poate avea implicatii atit asupra efectelor terapeutice. • biodisponibilitate optima.In general.N.

Medicamentul are o lunga istorie. . . La inregistrarea unui nou medicament se intocmeste de catre producatorul de medicamente un”Dosar de inregistrare” .verificarea continutului in substanta activa a medicamentului. • Perioada experimentala.materiile prime folosite. . in care trebuie prezentate exact: .metodele de control a medicamentelor si a spatiilor de productie. • Perioada stiintifica. PERIOADA EMPIRICA. .stabilirea termenului de valabilitate..verificarea stabilitatii medicamentului . .certificatele de calitate pentru fiecare substanta.modul de conditionare a medicamentului. . legislatie care este identica cu cea europeana. Istoria medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti: • Perioada empirica. religioasa.autorizarea spatiilor de productie. iar prepararea multiplelor forme farmaceutice utilizate pentru vindecarea bolnavilor este cunoscuta inca din antichitate.analize farmacologice. de surse de aprovizionare.modul de fabricare ( tehnologiile folosite) . . DEFINIREA CELOR PATRU PERIOADE DE EVOLUTIE A MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI FARMACEUTIC Aparitia medicamentul este legata de aparitia omului insusi. Importanta fiecarui factor este confirmata de legislatia din Romania in domeniul inregistrarilor unui nou medicament.analize microbiologice de sterilitate si contaminare a medicamentului. .RELIGIOASA 11 .sursa materiilor prime si autorizarile pe care le au. . • Perioada filozofica. .ulterioare modificari de tehnologie.

. Nu avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv. Cele mai vechi remedii utilizate erau: . caolinul. . a observat ca unele plante aveau insusiri tamaduitoare. Animalele sunt cele care au utilizat primele.vegetala. de care s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine: .minerala ca: argila. Aparitia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii instinctiv sau empiric. dar se considera ca boala este anterioara omului. iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale. spirituale. .ungerile.fumigatii.animala . Farmacia empirica a fost practicata de magicieni. De-a lungul istoriei popoarelor.Se cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in preistorie. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii. dar in straduinta lui de a-si diversifica hrana.uleiuri. tuful vulcanic. . bitumul. Vracii au cumulate functiile administrative. . . prescrierea si utilizarea lor. . Oamenii arhaici au avut medicamentele lor. anumite plante atunci cind sufereau.inhalatii. .fierturile de buruieni( infuziile si decocturile de astazi) . 12 . namolul. Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare si explicatia a atribuit-o unor forte supranaturale.chimica. apele termale sulfuroase.bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri.boluri. Omul primitive traia 30-40 de ani.lichide introduse in rect ( apa de mare. potasiul. o adevarata “ farmacologie empirica”. . care au devenit si conducatori de trib si religiosi. utilizarea plantelor a fost legata de practicile magice sau religioase care insoteau prepararea. medicina de asemenea si prin urmare si farmacia. . sarea.prafurile. apa calda sau fierturi de buruieni) cu ajutorul unor tuburi de bambus.spalarile. cu cele de medic si farmacist.

boluri.prafuri.sucuri de plante. in care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic: . Vechii chinezi cunosteau : . animale si minerale utilizate in terapeutica. . . in cursul mileniului I apar si lucrari propriu-zise medicale si farmaceutice.decocturi. . In China. .ignipunctura.chineza.Acestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale.egipteana.emplastre. . . PERIOADA FILOZOFICA 13 .Tsao. Aceasta farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei. .utilizarea lor.anestezia generala. mai cunoscuta este Farmacopeea Chineza numita Pen. . . .colire. .uunguiente.mesopotamica.acupunctura. .pilule.paste. . .cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala. Formele farmaceutice erau diverse: . Nu stim care farmacie este mai veche cea: . .variolizarea. .solutii.alegerea si recoltarea plantelor.

pina la 900 e. Asclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele. fata de simptomele bolii( contraria contraries curantur – ceea ce este contrar vindeca). Hygiea.e.cel al contrariilor.. Terapeutica Greciei antice este dominata de personalitatea lui Hipocrate. La vechii greci. fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele ( aceasta reprezentare a devenit simbolul farmaciei). fiind dominate de personalitatea unor medici greci si romani. El se folosea de doua principii: . fiind considerat “parintele medicinei”. 14 .Simbolul farmaciei Incepe de la anul 1000 i. In conceptia hipocratica. simbol al legaturii cu Pamintul. izvor de leacuri.n. acelasi medicament poate avea efecte deosebite.n.

210 e. il reprezinta preocuparile etice si deontologice exprimate in Juramintul lui Hipocrate. medicamentele se eliberau in “ oficine” deschise direct pe strada.). • farmacie. descrierea prepararii formelor farmaceutice si conservarea lor.n. A scris peste 500 lucrari de medicina.farmacist al antichitatii a fost Claudius Galenus (130. stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit Farmacie GALENICA.e. Ca omagiu. care cuprind si clasificarea medicamentelor. • farmacologie. A pus bazele studiului prepararii medicamentului. ex: • farmacografie. pentru a se feri de otravire. • farmacopeae Mitridate al VI-lea.. Principii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase: • ALOPATIA si • HOMEOPATIA Un aspect deosebit de important. din care se constata ca cele doua discipline. compozitia lor. regale Pontului(i. • farmacodinamie.sau cel cu efecte asemanatoare bolii ( similia similibus curantur – ceea ce esta asemanator vindeca). ingera zilnic doze crescinde de otravuri.n. • farmacocinetica. De la numele lui deriva notiunea de “ mitridatism”( obisnuinta la otravuri). Cel mai mare medic. In greaca veche era folosit cuvintul “ pharmakon”= medicament care a ajuns pina in zilele noastre. medicina si farmacia.). 15 . erau practicate de aceeasi persoana. El sta la baza multor cuvinte. Adeptii medicatiei cu remedii se numesc “ galenisti” Farmacie mobila In Roma si Grecia antica.

alaturi de numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii.necesitatea introducerii unor 16 . In secolul XII-XIII si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina. • alta pentru prepararea remediilor. unii alcaloizi. Cresterea populatiei oraselor. arabii aduc cu ei “alchimia si magia”. cu specialisti in prepararea medicamentelor( anul 754). In epoca Renasterii. cosmetice.In laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri. antrenarea cu vapori ( apele aromatice). a introdus idea de “principiu activ”. izoleaza alcoolul etilic. Tot arabii au infiintat prima farmacie publica la Bagdad. Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii. Prin expansiunea lor in Europa. Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea.unguente. descopera zaharul din trestia de zahar. Laboratoare vechi PERIOADA EXPERIMENTALA Este in Evul Mediu pina in secolul al XVII-lea. o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsius care a pus bazele extractiei vegetale. In Europa farmaciile publice erau inexistente. cererea mare de medicamente. a procedeelor de preparare a tincturilor. aldehidele. frecventa epidemiilor. In 1140 la Neapole se deschide prima farmacie din Europa Se separa profesiunea de medic de cea de farmacist Apar farmacii care cuprindeau doua parti: • una pentru primirea pacientilor. infiintarea farmaciilor publice.

norme unitare in prepararea. Milano. Apoteca in Germania la 1889 Apoteca in Germania la 1900 Apoteca in Germania Farmacie de moda veche Farmacie veche PERIOADA STIINTIFICA Descoperirile din domeniul stiintelor naturii. controlul si eliberarea medicamentului au determinat aparitia primelor farmacopei. medicinii si farmaciei au luat o mare amploare. 1512. Sunt descoperite numeroase remedii minerale: 17 . Prima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate lucrarea “Thesaurus Aramatariorum”.

• cianhidric. • arsenic. • benzoic. • ceaiul. • lactic. numita pulberea Dover. • glucoza. Cl2. • tuberculii de Jalapa. • balsamul de Peru. • malic. elemente ca: • O2.de opiu si ipeca. • uric. In 1733 medicul englezThomas Dover. in farmacii apar droguri ca: • radacina de ipeca. • frunzele de Jaborandi. In 1691 apare prima editie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery (farmacist si chimist francez ) Dupa descoperirea Americii(sec.XVI). • galic.XVIII se descopera multi acizi organici: • citric. • scoarta de China. Sec. • tutunul. In 1755 este introdusa Homeopatia ca metoda terapeutica. prepara pulberea. • ciocolata.• sulfatul de sodiu ( purgativ).. • tartric. cu rol expectorant. 18 . P2. Richard Lower este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe. • radacina de Polygala. Louis Pasteur creeaza vaccinul antirabic. • tartratul de Na si K ( laxativ). cit si • glicerina • acidul fosforic. • cafeaua. In 1796 se creeaza Scoala de Farmacie la Paris.

Symbol medical Perioada stiintifica Symbol 1936 1936 1951 Simbol international Simboluri farmaceutice 19 .

In 1862 apare prima Farmacopeae Romana Muzeul de istorie a farmaciei . Pe linga farmacii. iar in Tarile Romane – spiciar. In 1830 se infiinteaza la Iasi “ Societatea de medici si naturalisti din Iasi “. cu medicamente ( de unde si cuvintul drog) Termenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1818. Primele farmacii publice s-au infiintat la Bucuresti 1740 si la Iasi pe linga spitalul Sfintul Spiridon. In documentele vechi din Transilvania. existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante medicinale. farmacistul era inscris cu denumirea de apothicarius. drogherii.SIBIU 20 . Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la Bucuresti 1862 si Iasi 1879.ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TARILOR ROMANE Prima farmacie publica s-a infiintat la Sibiu in secolul XIV.

SIBIU Imagini din muzeu .SIBIU 21 .Imagini din muzeu .

SIBIU EVOLUTIA MEDICAMENTULUI INDUSTRIAL 22 .Imagini din muzeu .

Medicamentul Saftenon a provocat 107 morti. In urmatorii 10 ani. Odata cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza.. In 1944 Fleming a sintetizat Penicilina in America. Industria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent. farmacia care opera pe baza retetei recomandate de medic. monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti. prepararea drogurilor si a remediilor era o arta. va trece la organizarea unor laboratoare. • grupa Cardiovasculare. In 1945 se descopera clasa Antituberculoase. cele mai multe realizindu-se in industria de medicamente. Prin Tratatul de la Roma 1965 prin care Comunitatea Economica Europeana a reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice. in oficina lor. La ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine medicamente in oficina. • grupa Steroizi. Hoffman-la. Sandoz. 23 .Roche ). Industria farmaceutica a debutat in Germania apoi in Elvetia ( Ciba.Farmacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice. descoperirile din chimia organica au deschis calea fabricarii industriale. In 1936 s-a descoperit Prontosilul. a provocat la copii malformatii). • grupa Antibiotice. peste 3800 produse farmaceutice apar: • grupa Tranchilizante. Industria de medicamente are aproape 100 de ani. Spre sfirsitul secolului XIX. care apoi se transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele fabrici de medicamente de astazi. In 1947 Waksman a biosintetizat Streptomicina. Actul farmaceutic insa a evoluat in oficina. s-au inregistrat 50 de morti datorita unor antibiotice. Din 1952 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente ( in 1955. Pina in secolul al XIX-lea. Mai tirziu medicamentul Talidomida. care a dus la aparitia unei noi si mari clase de medicamente de sinteza : clasa Sulfamidelor.

rolul sau fiind acela de a mentine sanatatea publica.Farmacistul a devenit un educator sanitary. Medicamente industriale Companii farmaceutice 24 .

caldura. • materii prime farmaceutice. ultrasunetele. PRODUS MEDICAMENTOS. curentul electric de diferite tensiuni.este orice substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea. FORMA FARMACEUTICA. sunt forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai: .COMPETENTA 2 EXPLICA NOTIUNILE DE REMEDIU. astfel sunt razele solare. antrenamentul. Substantele utilizate in scop farmaceuticse numesc: • substante farmaceutice sau. MEDICAMENT SI FORMA FARMACEUTICA Pentru prevenirea si tratamentul bolilor se utilizeaza metode si mijloace diferite. producind vindecarea sau prevenirea unor boli. razele X. hipnoza. ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale. REMEDII sunt considerate toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil asupra organismului. • Remedii PSIHICE – sunt sugestia. Remediile se clasifica in: • Remedii FIZICE – sunt diferiti agenti fizici utilizati pentru combaterea anumitor stari morbide. numite REMEDII. Ele sunt de origini diferite: Aloe vera Vegetale 25 Radacini de Ginseng . tratamentele balneoterapeutice. PREPARAT MEDICAMENTOS. ci o asociere de substante. Medicamentele sunt alcatuite din substante. farmacia fiind cunoscuta in trecut ca “stiinta remediilor”. razele ultraviolete.generala ( sau sistemica) . ingrediente. Pacientilor li se administreaza mai rar o singura substanta. sau componente. FORMA FARMACEUTICA DOZATA .locala ( sau topica ) MEDICAMENT – sinonim AGENT TERAPEUTIC. • Remedii CHIMICE – numite si medicamente.

-

naturale ( vegetale, animale, minerale )

Animale Minerale

- de semisinteza - de sinteza Pentru obtinerea unui medicament,materiile prime farmaceutice sunt transformate prin operatii farmaceutice fizice, chimice sau biochimice intr-o forma farmaceutica, care faciliteaza administrarea de catre bolnav. Materiile prime cuprind trei categorii: • substante medicamentoase – responsabile de actiunea farmacologica, au efect terapeutic; • substante auxiliare – fara actiune terapeutica ( inerte din punct de vedere farmacologic ), avind rol de a transforma substanta medicamentoasa in forma farmaceutica si de a o transporta la locul de actiune; • materiale si recipiente de conditionare – ambalare, care servesc la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient, care ii asigura formei farmaceutice stabilitatea, protectia, eficacitatea pina la momentul folosirii, si faciliteaza administrarea medicamentului. FORMA FARMACEUTICA – sinonim –FORMA GALENICA, FORMA FARMACEUTICA DOZATA – reprezinta starea fizica lichida, semisolida sau

26

solida, sub care una sau mai multe substante medicamentoase si substante auxiliare sunt supuse unor operatii farmaceutice, prin care sunt transformate in medicament, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara, pentru a conferi medicamentului o buna toleranta si stabilitate, facilitate in administrare, cit si complianta. Modul de prezentare ( forme farmaceutice ), a unui medicament, poate fi diferit: comprimate, fiole, supozitoare, solutii, capsule, granulate, unguente, parenterale, emulsii, etc. Forma farmaceutica faciliteaza administrarea si poate determina activitatea terapeutica a unui medicament. Unele forme farmaceutice se prepara in farmacie, altele in industria farmaceutica Exemple de forme farmaceutice: • Solutii medicamentoase – sunt preparate farmaceutice lichide care contin

27

una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi, destinate administrarii interne sau externe. • Emulsii – sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin viscoase, constituite dintr-un system dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si destinate administrarii interne sau externe.

Espumisan emulsie

Suspensii – sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.

Siropuri – sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in

28

destinate administrarii interne. suspensii. de consistenta viscoasa. sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin injectare.zahar. emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire. Milgamma N fiole m Megestron flacoane Flacoane injectabile 29 . • Preparate injectabile – sunt solutii.

folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. izotonice. sub forma de solutii.sunt preparate farmaceutice lichide. emulsii sau suspensii. Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de administrare. • Picaturi pentru nas . • Picaturi pentru ureche . destinate administrarii pe mucoasa nazala. sterile si apirogene care se administreaza intravenous in volume de 100 ml sau mai mari. cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. sub forma de 30 .• Preparate perfuzabile – sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa.sunt preparate farmaceutice lichide. Perfuzabile • Picaturi pentru ochi ( colire ) – sunt preparate farmaceutice sterile sub forma de solutii sau suspensii.

hidroalcoolice sau eteroalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale. obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi. • Preparate obtinute prin extractie –sunt forme farmaceutice care rezulta in urma aplicarii unui procedeu de extractie asupra produselor vegetale.solutii. moi sau uscate. infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa. emulsii sau suspensii. destinate administrarii in conductul auditiv. 31 . urmata de evaporarea totala sau partiala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. *Tincturi – sunt preparate farmaceutice lichide. - Extracte vegetale – sunt preparate farmaceutice fluide. Aceste preparate sunt: *Solutii extractive apoase – sunt preparate lichide obtinute prin macerarea. sub forma de solutii alcoolice.

sunt alcatuite din excipienti ( baze de unguent ) in care se pot incorpora substantele active 32 .* Unguente – sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase in scop therapeutic sau de protectie.

care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. 33 .sunt preparate farmaceutice semisolide. vaginala sau uretrala. * Supozitoare .sunt preparate farmaceutice solide. care se aplica pe mucoasa conjunctivala. sunt destinate administrarii pe cale rectala.Unguentele oftalmice . sterile.

alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active. cilindrica sau sferica. vermiculara. sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.sunt preparate farmaceutice solide. contin substante active si substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala. associate sau nu cu substante auxiliare.• Pulberi . • Granulate – sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma neregulata. 34 .

35 . sunt destinate administrarii orale.sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare de substante active associate sau nu cu substante auxiliare.• Capsulele .

se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active associate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active. • Aerosoli farmaceutici – sunt dispersii coloidale de particule solide sau lichide intr-un mediu de dispersie gazos. 36 .• Comprimate .

DEFINIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI ( SUBSTANTE ACTIVE. Prin MaTERII PRIME se intelege orice material brut destinat prelucrarii pentru fabricarea unui produs finit. Acestea pot fi: 37 . produse de SEMISINTEZA. SUBSTANTE AUXILIARE ) Componentele medicamentului constituie materii prime. produse de SINTEZA. MATERIILE PRIME pot fi : I) II) III) produse NATURALE.

b) antibiotice. C) origine MICROBIOLOGICA a) vaccinuri. 3) de SEMISINTEZA SUBSTANTE AUXILIARE 1) de origine NATURALA 2) de SEMISINTEZA 3) de SINTEZA Dintre substantele auxiliare fac parte: a) excipienti. • SUBSTANTE AUXILIARE – cu rol in obtinerea formelor farmaceutice. c) produse vegetale prelucrate prin extractie. in stare pura din plante.PRINCIPII ACTIVE (SUBSTANTE ACTIVE ) – responsabile de actiunea terapeutica. b) extracte din organe si tesuturi sau substante pure extrase. • PRINCIPII ACTIVE 1 ) de origine NATURALA A ) origine VEGETALA a) produse vegetale ca atare. D) origine MINERALA 2) de SINTEZA. d) substante active isolate. b) vehicule. b) produse vegetale sub forma de pulberi. c) solventi. B ) origine ANIMALA a) organe. PRINCIPII ACTIVE 1 ) NATURALE 38 .

valeriana ). musetel. Plantele medicinale pot fi folosite ca: a) Produse vegetale ca atare – in acst caz pacientii le prelucreaza sub forma de ceaiuri. galbenele ) 39 . .de origine VEGETALA –din aceasta categorie fac parte plantele medicinale care reprezinta o sursa inepuizabila de materii prime pentru obtinerea medicamentelor. Ciubotica cucului Valeriana . Se folosesc parti din planta sau planta intreaga.flori ( tei.Principii active – extracte vegetale A ) .radacini ( ciubotica cucului.

anghinare).frunze ( menta. 40 .Teiul Musetel .

Continutul in principii active va fi exact determinat. pulbere de opiu. Flori de Mac 41 .Anghinarea Menta b) Produse vegetale sub forma de pulberi – partile din planta vor fi uscate si - pulverizate.

Planta de Ipeca . .pulbere de radacini de ipeca. . Matraguna - matraguna pulbere titrata de degetel rosu. Degetel rosu 42 .pulbere de radacini de opiu si ipeca.pulbere de frunze de matraguna.

tincturilor – se realizeaza in industrie. de o anume puritate. extractelor – se realizeaza in industrie si se caracterizeaza printr-un numar de principii active. Paducel 43 . nimite FITOCOMPLEXI. comprimate ( ex. anghinarea. In compozitia specialitatilor intra numeroase plante: paducel. brindusa de toamna. rostopasca. Produse vegetale prelucrate prin extractie – duc la obtinerea: solutiilor extractive apoase – folosite pentru obtinerea preparatelor magistrale. Tincturile si extractele intra in compozitia preparatelor magistrale si a specialitatilor farmaceutice industriale. pulberi cpmpuse. valeriana.c) - Pulberile vegetale sunt incluse in preparate farmaceutice de tipul: capsule operculate. Pulberea de degetel rosu).

organe.Valeriana Rostopasca Brindusa de toamna d) Substante active izolate. B ) – de origine ANIMALA – dupa gradul de prelucrare sunt reprezentate de: a ) . digitalina si digoxina isolate din digitala.extracte din organe. Se utilizeaza in terapeutica. . .dependenta de perioadele de vegetatie . 44 .varietatea mare a calitatii materialului vegetal.tesuturi. c ) . b ) . chinina din scoarta arborelui de chinina.incidente cu variatii extreme ale climei. in stare pura din plante – s-au facut cercetari pentru obtinerea de principii active din plante datorita unor factori: .

ACTH – hormon polipeptidic. .extractul de ficat .insulina. . Dintre opoterapice fac parte: extractele: . C ) – de origine MICROBIOLOGICA– sunt reprezentate de: . .pancreatina – produs enzymatic purificat. Prin extractia si purificarea unor hormone: .microorganisme – prelucrate prin tehnologiile de obtinere a vaccinurilor.Terapia cu organe si tesuturi se numeste opoterapie.bila de bou. iar preparatele utilizate se numesc opoterapice. .chimotripsina – obtinuta prin activatea chimotripsinogenului. . .tripsina – enzima proteolitica.Producator de streptomicina 45 .pulberea de hipofiza posterioara.produse elaborate de microorganisme – antibioticele obtinute prin biosinteza Cultura de Streptomyces sp.calcitonina. .pepsina – enzima proteolitica. Prin extractie se obtin o serie de enzime: .

Penicillium notatum – producator de penicilina D ) – de origine MINERALA – servesc pentru obtinerea substantelor auxiliare De tip: . obtinute prin semisinteza sunt: . Moleculele substantelor naturale au fost reproduce prin sinteza. o structura complexa. Aceste sunt parti din moleculele substantelor active.bentonita. . Exemplu Aspirina care la inceput s-a obtinut din coaja de Salix ( Salcia). iar in prezent se obtine pe cale sintetica Au fost studiate relatiile existente intre structura chimica si activitatea farmacodinamica si astfel au fost descoperite gruparile farmacofore. Substantele naturale purificate.structura Morfinei ( cu actiune analgezica). 46 . . De ex: .camforul – se obtine prin semisinteza din Pinen. meperidina. raspunzatoare de actiunea farmaco-dinamica.caolin. au servit ca modele pentru sinteza sau semisinteza de principii active. a carei grupare farmacofora a fost folosita pentru obtinerea unor analgezice ca primidona. Substante cu structura relativ simpla.vitamina A se obtine prin semisinteza din Citral.talc. . Principii active de natura : 2 )SINTETICA si 3) SEMISINTETICE Din aceasta categorie fac parte majoritatea substantelor medicamentoase utilizate in terapeutica.

NATURALE.SINTETICE. . Substantele farmaceutice auxiliare. care intra in compozitia formelor farmaceutice alaturi de principiile active.Unii solventi la sfirsitul procesului tehnologic nu se mai regasesc ( alcoolul etilic la obtinerea comprimatelor) 47 .Structura vitamina Vitamine SUBSTANTE AUXILIARE Sunt produse: . . contribuind la obtinerea lor. avind rol si de a dilua substantele active permitind dozarea si administrarea lor sunt: • Solventii – constituie masa preparatelor lichide in care se gasesc dispersate substantele active. care intra in compozitia formelor farmaceutice in procent foarte mare. fara actiune proprie.SEMISINTETICE.

farmacologic. Farmacopeea Romana X. urechi). PUTERNIC ACTIVE. Substantele auxiliare. ochi. OFICINALE. microbiologice a medicamentelor. chimice.alopatia . CRITERIU. Formeaza masa medicamentelor lichide( picaturi pentru nas. trebuie sa fie lipsite de efect toxic. stabileste conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca substantele auxiliare. • Vehiculele – sunt substante lichide care permit dizolvarea sau dispersarea substantelor active. TOXICE. TIPIZATE. Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice: . supozitoare). medicamente alopate 48 . I.Excipientii – constituie masa de consistenta solida sau moale a formei farmaceutice in care se repartizeaza omogen substanta active( unguente. MAGISTRALE. Exista si substante auxiliare care se folosesc in cantitati mici cu rol in asigurarea stabilitatii fizice. mirosul. sa nu influenteze negativ caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al medicamentului.sau pentru a corecta gustul. culoarea unor preparate medicamentoase.hemeopatia Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate.conceptia terapeutica 1. san u prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta activa • CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII: HOMEOPATE.

aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile . .opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale.fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu. Stabilindu-se cauza bolii. . dupa conceptia lui Hipocrate “contraria contrariis curantur (legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). se administreaza un medicament care vindeca boala Tratamentul alopatic poate fi completatcu: . Medicamentul actioneaza asupra bolii in mod antagonic. si sunt formulate. medicamente homeopate Furnicile contin antibiotice Capsule cu ulei de peste 49 . neutralizandu-i efectele.constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica. - 2.

Ele se diluiaza la 1/10 . . pentru a-i creste puterea terapeutica. doze. medicamente si substante anodine sau obisnuite . incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul negru. flaconul se agita puternic. Utilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor. Inainte de dilutie.dupa toxicitate 1. Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate “ similia similibus curantur (legea similitudinii = ceea ce este asemanator vindeca ).solutii.doze . . de origine vegetala. Un medicament este folosit impotriva unei boli. Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea principiilor active . Specific pentru tratamentul homeopat sunt: .experimentarea pe om (interzis in alopatie). 50 . .globule.forma ex: sunt doze. pulberi. . Se elibereaza cu si fara reteta. comprimate.administrarea in cantitati extreme de mici . daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. operatie numita dinamizare. II. supozitoare. Se obtine “ tinctura mama” care se concentreaza la 10 parti din masa initiala pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale.Medicamente homeopate Spirulina -numite si remedii homeopate. CRITERIU.solutii injectabile . 1/100. prezentate ca picaturi sau fiole . animala si minerala. Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt: . Exista peste 2000 de medicamente homeopate. .legea similitudinii. unguente. Simptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este individualizat. .granule.supozitor. Se pastreaza in recipiente bine inchise.globule..

Utilizarea lor este in cantitati de ordinal miligramelor. medicamente si substante putrnic active. Se pastreaza la Separanda Utilizarea lor este in cantitati de ordinal centigramelor. 3. produc fenomene toxice.. Eticheta pentru VENENA Se elibereaza numai cu reteta. sub cheie. Se pastreaza la Venena. 51 . incolore sau brune.. pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul rosu. Se pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond negru si scrisul alb si in plus etichetele “cap de mort si “ atentie otrava”. 2.cu dop rodat. Se elibereaza numai cu reteta. chiar moartea. Se pastreaza in recipiente bine inchise.Se pastreaza in depozitul farmaciei. Daca se depasesc dozele terapeutice maxime admise. medicamente si substante toxice si stupefiante. Nu trebuie depasita doza terapeutica maxima din FR X. foarte active sau eroice.

. pentru a obtine aceleasi efecte . semisinteza saunaturale . - IV. biologica.modul de formulare 1.Nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica. medicamente magistrale se prepara in farmacie.tendinta de crima – cu consecinte nocive pentru individ si societate Medicamentele cu substante stupefiante . Stupefiante = cunoscute si sub numele de drog sau narcotice. 2.biotehnologii diverse.prelucrarea produselor minerale. 2. CRITERIU. se prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate. avand o formula stabila. extractia de produse vegetale sau animale. la cerere. natura. de semisinteza sau sinteza obtinute prin : . medicamente definite chimic Contin una sau mai multe SM de natura minerala.obisnuinta – este tendinta de a creste aceste doze. din microorganisme sau din produse animale.toxicomania – este nevoia de administrare continua a acestui drog. si numai pentru 3 zile. cu timbru sec.semisinteza sau sinteza chimica. ca si substantele toxice. au eliberare strict reglementata pe baza de reteta speciala. compozitia materiilor prime 1. Se prepara prin extractie din plante. 52 .a caror utilizare antreneaza o intoxicatie cronica care determina: . Medicamentele au o durata de pastrare scurta. . medicamente nedefinite chimic Contin amestecuri cu caracteristici variabile. . medicamente oficinale sunt medicamente inscrise in FR X. Sunt substante de sinteza. Retetele sunt prescrise de medic. CRITERIU. III. fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica.originea. pe baza de prescriptie medicala(reteta).

cu prima denumire comerciala de aspirine. . .Au o durata de pastrare mare si o larga utilizare.modul de administrare. Se prepara in farmacie in cantitati mai mari.numele produsului. .numarul sarjei de fabricatie. . 3. .acidul acetil salicilic. din care se fac diviziuni si se pot elibera bolnavului.forma farmaceutica.compozitia. pe sarje Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare. medicamente industriale reprezinta 98% din eliberarile din farmacie. Pe fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente: . Ex: . Au valabilitate mare 1-3-5 ani.numarul de unitati sau continutul. 53 .pe loturi. la cerere cu sau fara prescriptie medicala. Se produc in cantitati mari. . date de firmele producatoare. are astazi peste 100 de denumiri comerciale.precautii de pastrare.numele si adresa producatorului. inscrisa pe ambalajul primar. .

pretul de cost. . Marca apare sub forma unui “semn”.termenul de valabilitate.care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inregistrat. desen.specific firmei respective.reprezinta un medicament industrial. Un alt termen intalnit este medicament. . pe ambalajul primar si secundar *produs farmaceutic este considerat orice medicament. reprodus dupa formula 54 . In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca: *marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. *produs generic .marca fabricii..

Medicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile: . . . . .. spozitoare. existent deja pe piata.comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca medicamentul original este protejat de brevet.are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice. 55 .sa aiba aceeasi biodisponibilitate. V.repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica 1.Imodium unui medicament original. .sa fie bioechivalent cu medicamentul original. Forme farmaceutice unitare. Fiole.este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicamentului original si cu prêt mai mic. capsule. CRITERIU.( care a fost brevetat).sa fie similar cu medicamentul original.nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice.ex. comprimate. Repartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare. .

Doza se masoara utilizand masuri aproximative (lingura. 3. picatura). CRITERIU. suspensii.pot fi medicamente magistrale sau 56 .ofera posibilitatea de administrare in fractiuni.ex. specialitati medicale.modul de prescriere si de eliberare 1. siropuri.solutii. lingurita. Forme farmaceutice multidoze. VI. granule. Comprimate fractionabile.2. Forme farmaceutice unitare fractionabile. pulberi.

Lista cuprinde 200 de produse absolut necesare. pentru tuse. (ex. medicamente esentiale.v.c. 3. 57 . orala (enterala.sunt medicamente stabilite de OMS pentru Cu reteta Fara reteta ajutorul tarilor in curs de dezvoltare. vaginala si uretrala. rectala.m. 2. Se pot elibera cu sau fara reteta. s. 2.fara prescriptie medicala. anticonceptionale). bucala. gastro-intestinala. OTC.industriale. pe cai parenterale (I. Produse antigripale. pe cai transmucozale: mucoasele bucale.) 3. fortifiante. i. sau uz intern). CRITERIU. digestiva.calea de administrare 1. VII. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie medicala – reteta se utilizeaza la indicatiile medicului.

antiinfectioase de uz sistemic 8. varia. tractul digestiv si metabolism 2. calea transmucozala IV. preparate dermatologice 5. sistemul musculo-scheletic 10.4.sistemul nervos 11. Sunt 4 cai de administrare a medicamentelor: I. aparatul genito-urinar si hormonii sexuali 6. calea parenterala III.organe sensitive 14. DESCRIEREA CAILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI Rolul unui medicament este de a trata un organ sau de a repara o functie alterata.aparatul respirator 13. therapeutic. Caile de administrare au avantaje si dezavantaje. chimic) Are in vedere urmatoarele criterii: * locul de actiune a medicamentului(anatomic) * tipul de actiune a medicamentului (terapeutic) * identitatea chimica a medicamentului (chimic) Sunt 14 grupe pentru: 1. calea cutanata 58 . sange si organe hematopoetice 3. preparate hormonale sistemice 7.ATC (anatomic. sistemul cardiovascular 4. Eficacitatea caii de administrare se evaluiaza in raport cu administrarea intravenoasa luata ca referinta.produse antiparazitare 12. antiinfectioase si imunomodulatoare 9.. pe cale cutanata (piele) VIII CRITERIU. calea orala II. Calea de administrare constituie un factor important de care depinde activitatea substantei medicamentoase care se gaseste intr-o forma farmaceutica.

este acceptata de pacienti.administrare usoara.Exista riscul alterarii substantelor medicamentoase de catre secretiile tubului digestiv la diferite PH-uri (1. intestinul subtire unde are loc absorbtia in sange. osis=gura).substantele medicamentoase (unele substante medicamentoase nu pot fi absorbite: ex.I. . getamicina.Forma farmaceutica administrate. stomac.Ora de administrare a medicamentului. Calea orala impreuna cu calea sublinguala si calea rectala fac parte din calea digestiva (tractul digestiv) care permite absorbtia medicamentelor de-a lungul circuitului normal urmat de alimente. De aici medicamentul trece prin esofag. Absorbtia se realizeaza in stomac si intestinal subtire si variaza in functie de: .5……7. De aici medicamentul este vehiculat in tot organismul si ralizeaza efectul terapeutic. . penicilina).5).posibilitatea iritarii tractului digestiv (dicoflenacul comprimate. Este cea mai utilizata cale de administrare. . Dezavantajele caii orale . . cale enterala sau gastrointestinala. calea orala numita si cale bucala. . Calea sublinguala si calea rectala vor fi tratate la caile de absorbtie transmucozale.automedicatia. Calea orala consta in administrarea medicamentului pe gura (per os.Prezenta sau nu a alimentelor in tractul digestiv. Avantajele caii orale . 59 . .se pot administra doze crescute de medicament intr-o singura priza.

Dupa nivelul de injectare se disting: a) calea intrarahidiana (i. 60 . caile intraspinale .calea intradermica (i.d.v.) .calea intravenoasa pentru administrarea in vena (i.probleme de absorbtie a substantelor medicamentoase.lichide -siropuri. b) calea intradurala permite injectarea in spatiul epidural (peridural). drajeuri. ceaiuri medicinale.c.) pentru administrarea sub piele in tesutul conjunctiv si este o administrare mai profunda.) pentru administrarea in artera. 6. caile subcutanate .r) permite injectarea in spatiul situat intre maduva spinarii si coloana vertebrala. suspensii.) pentru administrarea imediat sub suprafata pielii intre epiderma si derma.solide . caile parenterale Este administrarea unui medicament in afara tubului digestiv. Forme farmaceutice administrate pentru calea orala .m. . 1.calea intraarteriala (i. solutii.c) injectare directa in miocard. capsule. 2. granule etc II. 5. transcutanat (prin piele) si sunt mai multe cai parenterale. .comprimate. emulsii.a. 3. Se administreaza injectabil.este o injectare directa in spatiul spinal subarahnoidian. c) calea subarahnoidiana permite injectarea in spatiul subarahnoidian. 4. . cai intravasculare din care fac parte: . calea intracardiaca (i.) pentru administrarea in tesutul muscular profund.indometacinul). cale intramusculara (i. calea intraventriculara injectare direct in ventricul.calea subcutanata (s.

indolore). calea intraarticulara si intrasinoviala 8. Dezavantajele caii parenterale . caile transmucozale 61 .dupa incizia pielii). calea intramedulara injectarea in maduva spinarii.se pot administra solutii. Avantajele caii parenterale . . suspensii.deoarece medicamentul este plasat direct in sange).absorbtia substantei si trecerea ei in organism este foarte rapida (mai ales i. suspensii. .Utilizarea numai de forme sterile . .Selectarea de substante neiritante . emulsii.Dificultatea de a repeta injectia.v. implante. comprimate pentru solutii injectabile. III.medicamentele nu sunt alterate la contactul cu lichidele tractului gastrointestinal.v) iar la altele o durata mai mare pana la cateva luni (implantele) Forme farmaceutice administrate pe calea parenterala .pulberi liofilizate.Durata de actiune scurta la unele (i. numarul de puncte de injectare fiind limitat.7. .durerea la locul administrarii (se utilizeaza tot mai des ace care lasa o intepatura nedureroasa sau pistolete cu aer sub presiune.lichide. emulsii si medicamente solide (implante .solutii.solide. .

Sunt sensibile. oculara) sau 62 . fragile si usor iritabile. Administrarea este direct pe mucoasa (nazala. Ele sunt foarte bogate vascularizate. auriculara.Capsule de Aloe vera Supozitoare Mucoasele sunt tesuturi care limiteaza unele cavitati ale organismului deschis spre exterior.

alveoconuri. granule.se evita pasajul hepatic. unguente. 2. comprimate. calea rectala este folosita pentru actiune locala si actiune sistemica . Forme farmaceutice administrate Solutii. Avantaje . globule homeopatice. d) Calea buco-dentara pentru actiune locala si sistemica.se evita gustul neplacut si durata de actiune. caile mucoasei buco-faringiene fac parte din calea digestiva impreuna cu calea gastro-intestinala si calea rectala. Forme farmaceutice administrate Solutii. a) calea sublinguala sau pelinguala este administrarea unor medicamente sub limba. Forme farmaceutice administrate Solutii si comprimate. perilinguala). .se poat administra medicamente cu miros si gust neplacut. . microcomprimate. Avantaje . a gatului sau pentru badijonare in cazul unor infectii microbiene). comprimate retard (cu efect intarziat). 1. Este o zona puternic vascularizata.substantele trec prin peretele mucoaselor (calea rectala. c) Calea gingivala pentru actiune locala este destinata pentru administrarea solutiilor vascoase pe baza de glicerina. Au o actiune generala (sistemica ex. Preparatele sunt administrate direct in alveola dentara care este bogat vascularizata. b) Calea buco-faringiana se foloseste pentru actiunea locala (spalarea gurii. geluri. Se foloseste pentru tratamentul infectiilor stomatologice. calea vaginala si uretrala). 63 . gargarisme. Forme farmaceutice administrate Solutii.se evita degradarea medicamentului. pudre.

microclisme. 64 . supozitoare. . Este o cale mai putin folosita. Forme farmaceutice administrate Spalaturi.administrarea se face in rect total vid. altfel absorbtia este incompleta. unguente. 5. capsule rectale.se foloseste aceasta cale in situatii de greata si vomismente si intoleranta gastrica. Are actiune locala si sistemica. calea nazala . Cand totusi se utilizeaza se folosesc ca forme farmaceutice solutii sterile pentru instilatii.este destinata tratarii afectiunilor nazale pentru actiune locala si generala. calea vaginala . ovule. 4. hidrogeluri. aerosoli. calea uretrala .medicamentul se administreaza direct in vagin.. Forme farmaceutice administrate Spalaturi. capsule gelatinoase.este o cale care practic nu se utilizeaza. aerosoli. unguente. 3. comprimate.

calea oftalmica . inserte. Forme farmaceutice administrate Solutii vascoase pe baza de glicerina sau forme solide sub forma de pudre si otoconuri. 65 .Forme farmaceutice administrate Erine (medicamente sub forma de picaturi nazale). mini pompe. 7. Forme farmaceutice administrate Colire.destinata actiunii locale dar si generale. latexuri. pudre.mucoasa otica este destinata administrarii de medicamente in ureche pentru actiune locala. unguente. Se administreaza medicamente sterile. 6. spray-uri. calea auriculara .

Forme farmaceutice administrate Inhalatii. bronhiole. locala. alveole pulmonare). laringe. aerosoli. pulverizatii. trahee. IV. Se evita primul pasaj hepatic. emulsii.suspensii. Avantajele caii cutanate Medicamentele sunt aplicate direct pe piele si pot avea o actiune locala sau Pot fi absorbte pentru o actiune generala. Sunt forme farmaceutice adaptate pentru penetratia transmucozala.administrarea se face in tractul pulmonar prin calea nazala (fose nazale. Medicamentul este plasat pe piele in vederea unei actiuni locale sau generale (sistemica). calea cutanata Este o cale de aplicare externa.sisteme adezive cutanate.8. faringe. topica. pudre. aerosoli. FF pentru calea cutanata Solutii. 66 . spray-uri.(ex. calea pulmonara . bronhii. pielea din spatele urechii). Administrarea se realizeaza cu dispozitive speciale numite aerosoli care permit generarea de particule.

COMPETENTA 3 DESCRIE MODUL DE PRESCRIERE.stabileste diagnosticul . geluri.indica tratamentul FARMACISTUL – elibereaza medicamentele prescrise si consiliaza pacientul MEDIC ↑ → RETETA → BOLNAV ↑ 67 .unguente. PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE MEDICUL – consulta bolnavul .

Discutie → FARMACIST → Eliberare de medicamente Farmacie clinica Drumul eliberarii medicamentelor( dupa Aiache J.M.)

Receptura medicala – cuprinde prescrierea retetelor; Receptura farmaceutica – cuprinde normele de preparare si eliberare a medicamentelor. In farmacia de circuit deschis, majoritatea medicamentelor ( industriale, magistrale, oficinale ) se elibereaza pe baza de reteta. In farmacia de circuit inchis ( de spital ), medicamentele se elibereaza pe baza de condici ( formula nosocomialis ). O mare parte din activitatea farmaciilor este destinata prepararii si eliberarii de prescriptii medicale si aceasta cuprinde: * preluarea materiilor prime: substante active, substante auxiliare, recipiente de conditionare si ambalare; * aprovizionarea cu medicamente industriale de la depozitele farmaceutice; * prepararea prescriptiilor medicale, conditionarea primara si secundara (ambalarea); * eliberarea medicamentelor bolnavilor.

PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DESCRIEREA PARTILOR UNEI RETETE Sinonime pentru reteta= recepta, prescriptie Recipio= a da, a lua, a primi. Se mai numeste si ordonanta medicala

68

Prescriptii medicale

Reteta este un document redactat de medic prin care se adreseaza farmacistului sa elibereze pacientului medicamente, instrumente sau articole tehnicomedicale. Reprezinta mijlocul de corespondenta, de legatura intre: • medicul care a consultat bolnavul, a constatat diagnosticul indicand tratamentul si • farmacistul care va prepara forma farmaceutica si o va elibera bolnavului specificandu-i conditiile de administrare, dieta, modul de pastrare a medicamentului. Reteta constituie totodata si actul legal de justificare si contabilizare a unor medicamente cu regim special (toxice si stupefiante). Prescriptiile trebuie sa fie scrise sau tiparite clar si in acord cu legislatia in vigoare. In mod obisnuit reteta este un formular de hartie cu dimensiuni de 15,5 pe 7,5. O reteta care poate fi utilizata de bolnav acasa trebuie sa contina urmatoarele informatii: - unitatea sanitara; - numele pacientulu; - adresa, varsta, diagnosticul; - numele si cantitatea de medicament ce trebuie eliberat; - instructiuni catre pacient; - profesia prescriptorului, adresa, semnatura si parafa; - data la care a fost eliberata reteta; - indicatii privind eticheta medicamentului; Reteta are 7 parti cu urmatoarele denumiri in limba latina:
69

1. superscriptio - este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit

Cuprinde: - localitatea; - unitatea sanitara; - gratuitate sau nu; Rubricile se completeaza citet.
2. inscriptio - cuprinde date despre pacient pentru a avea o evidenta a

bolnavilor si a urmari starea de sanatate. Cuprinde: - numele; - prenumele; - varsta; - uneori greutatea pentru calcularea dozei terapeutice maxime; - adresa pacientului; - functia si unitatea unde lucreaza; - numarul fisei de consultatie; - diagnosticul.
3. invocatio - este partea din reteta care cuprinde scris, cuvantul prescurtat

Rp=recipio=a lua,a primi. Recipe = ia si este adresarea medicului catre farmacist.
4. praescriptio - este parte a retetei care cuprinde medicamentul care va fi

eliberat de farmacist sub forma de: a) preparat oficinal= conform farmacopeii; b) medicamente industriale= medicul prescriptor decide medicamentul, forma farmaceutica, doza, concentratia. Cantitatea de medicament eliberata se va exprima astfel: - la masa (5g, 30g); - la volum (10ml, 50ml); - prin numarul de doze unitare (30 capsule, 12 comprimate); - in unitati de conditionare (1cutie, 10 flacoane).

70

aceasta nu se repeta pentru fiecare substanta in parte ci in dreptul ultimei substante se scrie abrevierea (aa) care inseamna din fiecare in parti egale . Uneori este indicat un singur component activ. cele in cantitati mici sub 1 pana la 2 grame.0040 g/ miligramata quator). urmate de abrevierea gtt sau gttis care vine de la cuvantul gutta= picatura ex: Rp Menthae aeterolei V gttis= 5 picaturi. dupa cifra respectiva urmeaza virgula si doua zerouri ex: . indica eliberarea pe 7 zile-1/52.Conditionarea medicamentelor in doze unitare contine intreaga cantitate necesara unui tratament sau sufficient medicament pentru o saptamina sau o luna .doze zilnice impreuna cu numarul de zile sau luni de tratament (5 zile din 7 5/7 indica eliberarea pe 5 zile. daca dozele reprezinta zecimi de gram. daca se scriu cantitati in grame intregi. in care caz cantitatea fiecarui component va fi stabilita de prescriptor care va indica si forma farmaceutica. in limba latina sau in limba romana. cantitatile se vor scrie dupa sistemul zecimal: ex: Rp: Papaverini hydrochloridi 0.Rp: Natrii sulfatis 30. 1 luna din 12 1/12). numai pentru substantele toxice si stupefiante este obligatoriu prescrierea cantitatilor in cifre si litere atat medicul cat si farmacistul ex: Rp: Atropini sulfatis 0. - in cazul solutiilor pentru care se indica adaugarea de solvent pana la o anumita masa sau a altor forme semisolide sau solide unde se utilizeaza 71 .20g Phenoli lichidele se prescriu tot in grame. 1 saptamana din 52. se inscriu in picaturi cu cifre romane.fiecare substanta se scrie pe un rand si in dreptul ei cantitatea in - - - - - grame cu cifre arabe. Rp: Mentholi Champhorae │aa 0.30 g. Formula magistrala contine substante farmaceutice si cantitatea prescrisa.00 g . c) preparate magistrale= acestea sunt realizate pe baza unor formule speciale sau individuale. daca intr-o formula magistrala sunt prescrise doua componente in aceiasi cantitate. restul componentilor sunt stabiliti de farmacist. Nu se admit abrevieri (prescurtari) si simboluri chimice: .

= misce fiat unguentum= amesteca sa fie unguent Pentru eliberarea medicamentului se folosesc abrevierile: D. denumirea excipientilor. aeq = divide in doses aequales = divide in doze egale.unele prescriptii servesc pentru eliberarea de medicamente de mai multe ori.d= detur tales doses = da asemenea doze Div. . pretul. = detur signetur sau da signa = da si semneaza Sau se elibereaza cu eticheta “intern” sau “extern” D.f.t.80g Natrii bromini │aa 0. subscriptio = este completata tot de medic si cuprinde semnatura si parafa prescriptorului.d 2. M. care inseamna:cit este necesar pana la….in.a. d.20g Kalii bromini Tincturae valerianae 5. data si stampila unitatii sanitare.excipienti se scrie termenul ad sau abrevierea q.s. 72 .20g Excipientis q. precum si unele modificari impuse de tehnologia de preparare. modul de eliberare (ex: preparat steril) cit si recomandari adresate bolnavului. numarul de inregistrare al retetei.f.00g Sirupi aurantii cortices 20.s.S. stampila farmaciei.d 150g Sau Ex:Rp: Extracti belladonnae 0.00g 5.S. pentru a fi cunoscut de bolnav.o reteta este pentru un singur pacient. . ung. intern si D. altele o singura data si se retin in farmacie( toxice si stupefiante) . instructio = este partea retetei care cuprinde indicatiile medicului catre farmacist cu privire la forma farmaceutica. 7. de corectare dozelor depasite.ad.s..S. Instructiunile sunt scrise sub forma unor abrevieri in Latina. Prescriptiile medicale au un timp limitat de valabilitate dupa care nu mai pot fi utilizate. sol =misce fiat solutio = amesteca sa fie solutie M. extern Modul de administrare a medicamentelor se scrie in limba romana.00g Aquae distillatae q. 6.a. atit cit trebuie pina la …. ex: Rp: Phenobarbitali natrii 0.. cantitatea. Instructiuni referitoare la administrare se folosesc abrevierile: D. Unele prescriptii se retin in farmacie (toxice si stupefiante). adnotatio = este completata de farmacist si cuprinde data.

. . data si initialele farmacistului.farmacistul va consilia pacientul in legatura cu administrarea medicamentului . daca medicul poate fi contactat telefonic unele date (concentratii.oficinal sau selectarea medicamentului industrial.inregistrarea retetei.verificarea calculelor.verificarea preparatului finit.selectarea recipientelor. EXPLICAREA MODULUI DE PREPARARE SI ELIBERARE A MEDICAMENTULUI DIN FARMACIE CONFORM FARMACOPEII ROMANE X (FRX) Modul de preparare a medicamentelor se bazeaza pe o documentatie completa pentru a se realiza o formula oficinala sau magistrala. la eliberare prescriptiei. reteta se intoarce la medic.dispozitii privind reteta. Fiecare forma farmaceutica are o tehnologie adecvata. . cantitate. doza) pot fi adaugate de farmacist iar pe verso va nota: contactat medicul. numele pacientului este inlocuit cu denumirea unitatii. . 73 .conditionarea si ambalarea medicamentelor. policlinici si spitale particulare. a) prapararea si eliberarea medicamentului= aceasta cuprinde o serie de etape importante: . La eliberarea medicamentului. . cabinete. policlinici si spitale de stat. . daca aceste nu sunt indeplinite.acordarea sfaturilor necesare pacientului. . verificarea calculului.etichetarea. farmacistul trebuie sa se asigure de respectarea tuturor conditiilor legale. aplicarea stampilei. prescriptiile medicale pot fie eliberate de medici din circumscriptii sanitare.prepararea medicamentului magistral . unitati militare pentru mai multe persoane. verificarea pretului.- - - daca reteta se elibereaza pentru dispensare scolare.eliberarea medicamentelor catre pacient. .

aparatura. • conditionarea primara( flacoane. • dizolvarea substantelor si omogenizarea lor. • eliberarea catre pacient. Indiferent de situatie farmacistul trebuie sa-si angajeze deplina responsabilitate si sa aiba colaboratori eficienti si bine instruiti. • controlul organoleptic. • se stabileste ordinea de dizolvare a substantelor. folie. Personalul farmaciei trebuie sa fie la curent cu evolutia stiintifica printr-o perfectionare continua. • se alege metoda de preparare. • conditii de pastrare. blistere. • se verifica dozele terapeutice maxime conform tabelelor din FR X. Preparatele oficinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari. Luam ca exemplu fazele prepararii solutiilor magistrale in farmacie * se verifica reteta. recipientele. Pentru preparatele oficinale farmacistul are obligatia sa urmareasca realizarea lor dupa tehnologiile stabilite si in spatiile destinate pentru asigurarea calitatii medicamentului. Preparatele magistrale trebuie sa fie preparate de farmacist sau sub directa sa supraveghere. fiole). Eliberarea medicamentului catre pacient 74 .Operatiile de preparare a medicamentelor in farmaciile de spital este diferita fata de farmaciile publice. • filtrarea. • etichetarea. • se efectuiaza cintarirea si masurarea substantelorfarmaceutice. • completarea la masa prevazuta prin adaugare de solvent.

medicamente pe lot sau din stoc.medicamente industriale. . . respectind legislatia in vigoare si mai ales Regulile de Buna Practica Farmaceutica (RBPF) si FR X In farmacia publica sau de spital se elibereaza urmatoarele medicamente: .Primirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia data sau fara prescriptie si care poate fi efectuata de catre farmacist sau de asistentul de farmacie sub supravegerea farmacistului. 75 . Spatiul farmaciei cuprinde: - oficina = este locul unde se elibereaza medicamentul si are loc consilierea pacientilor.medicamente magistrale. Farmacistului trebuie sa lucreze. Eliberarea medicamentului poate fi efectuata de catre personalul farmaciei cu studii medii dar farmacistul are raspunderea morala.medicamente oficinale. . juritica sau materiala pentru orice medicament preparat si eliberat din farmacie.

parafarmaceutice se face de la depozitele de medicamente. 76 . In cazul aprovizionarii cu medicamente din import depozitul trebuie sa obtina acte privind: . Daca este posibil se efectueaza un control al materiilor prime chiar in farmacie la masa de receptura.realizarea importului. .certificatele de calitate ale medicamentului. laboratorul = se prepara oficinalele.actele de inregistrare a acestora la Ministerul Sanatatii si la Agentia Nationala a Medicamentului ( ANM ). Controlul de calitate Materiile prime achizitionate pentru prepararea si conditionarea medicamentelor in farmacie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate dovedit prin certificate de calitate de la producator. depozitul = se depoziteaza materii prime si para farmeceutice. substante farmaceutice. boxa sterile = pentru preparatele sterile. .- receptura = se prepara magistralele. Surse de aprovizionare a farmaciilor Aprovizionarea cu medicamente industriale.

Pentru produsele oficinale. scrisa citet pentru a nu exista posibilitatea interpretarii gresite. Retetele indescifrabile nu pot fi executate. mod de administrare. Se aplica eticheta pe care se inscrie: denumirea preparatului. ferite de lumina si separate cele de uz intern de cele de uz extern. semnatura farmacistului.Pe buletinul de analiza trebuie sa fie prevazuta data expirarii materiilor prime. c) controlul dozajului si al indicatiilor=farmacistul are obligatia sa controleze dozele terapeutice indicate de medic si mai ales la substantele puternic active. unitatea farmaceutica. Conditionarea Pentru fiecare forma farmaceutica se alege recipientul conditionare primara si acesoriile (dop. picator) cele mai potrivite. Depozitarea Conditiile de depozitare trebuie astfel alese incit sa reduca degradarea preparatelor si sa permita o valabilitate maxima si sa previna contaminarea cu microorganisme. umiditate. In cazul in care dozele terapeutice maxime sunt depasite si 77 . Pentru formele farmaceutice industriale. sub capac. forma farmaceutica. Se vor pastra in depozitul farmaciei in conditii de temperatura. valabilitatea. Perioada de valabilitate a unui medicament preparat in farmacie poate fi fixate prin teste de stabilitate efectuate in conditii obisnuite de pastrare sau prin teste de imbatranire accelerate. termenul de valabilitate si conditiile de pastrare sunt ale substantelor medicamentoase. monografiile din farmacopee prevad conditiile de pastrare. Pentru eliberarea medicamentului din farmacie se vor respecta urmatoarele proceduri: b) citirea prescriptiei=la primirea retetei farmacistul verifica daca aceasta a fost corect formulate de catre medic. toxice si stupefiante cat si modul de folosire. Retetele se vor elibera in ordinea in care au fost primite.

concentratia in substanta medicamentoasa. numele si adresa farmaciei. Eticheta medicamentului Trebuie sa furnizeze pacientului toate informatiile necesare in vederea administrarii si pastrarii medicamentului. intoxicatii. d) verificarea conditiilor de pastrare. b) umiditatea majoritatea medicamentelor se pastreaza la loc uscat.nu sunt insotite de expresia“sic volo”=asa vreau. e) alegerea recipientelor de conditionare si a ambalajelor adecvate. Farmacistii si asistentii de farmacie sunt profesionisti autorizati pentru asistenta de sanatate si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia si reglementarile in vigoare. farmacistul are obligatia de a reduce dozele prin calcul conform FR X.numarul de unitati farmaceutice. Dozele pentru copii nu sunt inscrise in farmacopee si farmacistul are obligatia sa consulte ghidurile pediatrice. Preparatele farmaceutice pot avea maximum de valabilitate 7 zile. e) termenul de valabilitate pacientul trebuie sa fie informat de timpul dupa care preparatul trebuie aruncat. seria de fabricatie). f) scrierea etichetei. d) surse de foc produsele care contin solventi vor purta mentiunea: inflamabil. reactii alergice. conditiile de pastrare (termenul de valabilitate): a) temperatura prescrisa de obicei 25grade sau sub 15 grade la altele sau 2-8grade. 1) 2) 3) 4) DEFINIREA RELATIILOR ASISTENTULUI DE FARMACIE CU PACIENTUL Farmaciile fac parte integranta din sistemul asistentei de sanatate. c) lumina fotoprotectia se asigura prin recipiente opace sau de culoare bruna. 15 sau 30 zile. 78 . Etichete pentru eliberarea medicamentului trebuie sa indice clar: numele pacientului. precum si cu reguli profesionale stricte. forma farmaceutica. Preparatul folosit dupa termenul de valabilitate produce fenomene secundare. date precise ale continutului (cantitatea.

• de comunicare cu pacientul. Asistenta farmaceutica se defineste ca fiind activitatea in care farmacistul si asistentul de farmacie isi asuma responsabilitatea pentru nevoile pacientului referitoare la medicament si este raspunzator pentru satisfacerea acestor nevoi. consilierea si supravegherea pacientului in timp. 79 . reducind spitalizarile prin consilierea pacientilor si prin activitatile preventive. ascultind cu intelegerea cuvenita indoielile. dezvoltarea planului de asistenta si evaluarea rezultatului. * CONSILIEREA PACIENTULUI ( SFATUIREA PACIENTULUI) Acest act implica acordarea sfatului de catre farmacist sau asistentul de farmacie si verificarea daca a fost inteles. • sa tina cont de complianta pacientului. farmacistul si asistentul de farmacie trebuie sa cultive relatii: • de incredere cu pacientul.Asistenta de sanatate desfasurata de farmacisti si asistenti de farmacie este denumita asistenta farmaceutica. caruia trebuie sa-i fie consilier in utilizarea medicamentelor. nelamuririle si problemele pacientilor. Personalul din farmacia de comunitate are rol important in economia de sanatate. Asistenta farmaceutica impune ca serviciul de eliberare a medicamentelor sa fie insotit de informarea. In interesul pacientului. Asistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului.

doza maxima ce nu trebuie depasita.programarea vizitei urmatoare la medic. ritmul administrarii sau intervalul dintre administrari. dupa prima deschidere. modul corect de administrare al formei farmaceutice. tulburarile de raportat imediat. unguente pentru arsuri ). Directiile de informare si instruire a pacientului ( si\ sau familiei ) se refera la: . necesitatea continuarii antibioticoterapiei si dupa incetarea simptomelor. momentul optim de administrare raportat la mese si bioritmul circadian. gravitatea. . 80 . .Acest act presupune deci ca farmacistul si asistentul de farmacie sa petreaca mai mult timp cu educarea pacientilor care vin in farmacie.pastrarea medicamentului la loc uscat. ferit de lumina.reactiile adverse ( RA ) previzibile ale medicatiei ( manifestarile. . durata.aruncarea medicamentului ramas neutilizat dupa expirarea termenului de valabilitate sau atentie la medicamentele sterile ( colire. pe toata durata tratamentului prescris). atitudinea la aparitie ( oprirea imediata a tratamentului sau nu ). Farmacistul si asistentul de farmacie. dupa o schema bine explicate).dozele si modul de administrare al medicamentelor (calea de administrare. prin acordarea de sfaturi si consultatii privind medicamentul. medicului sau farmacistului. la alcool si tutun.scopul tratamentului si efectele farmacoterapiei ( ce simptome si tulburari vor dispare si cind. la temperatura camerei ( aproximativ 25 *C ) sau la frigider. alimentele sau activitatile care trebuie evitate de pacient in timpul tratamentului. consecintele neinstituirii farmacoterapiei). doza pentru odata si pentru 24 de ore. medicamentul al carui tratament nu se sisteaza brusc si necesita reducerea treptata a dozelor. . la alimentatie. actiunea fiind recunoscuta ca o prioritate profesionala.trebuie sa sfatuiasca pacientii cu privire la medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala.medicamentele. . la automedicatie. .precautii si contraindicatii ( raportate la conducerea auto. avind grija sa indice eventualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul tratamentului. . necesitatea observarii si raportarii immediate a aparitiei ).

Pentru usurarea comunicarii si utilizarii medicamentelor. 81 . alaturi de medic. seria. . . Pentru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele: . expresii. iar medicatia este compatimentata si etichetata in ordinea administrarii. data de expirare.S-au creeat prospecte pentru medicamente. In cazul in care nu este prevazut un prospect. s-a creat un design pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si un calendar. concentratia. informatiile pentru pacient sunt imprimate pe ambalajul primar sau secundar si informatiile privesc: substanta active. au rol important in educatia sanitara.Important este ca farmacistul sau asistentul de farmacie sa se asigure ca pacientul cunoaste si intelege efectul si utilizarea medicamentului eliberat. pe intelesul pacientului. . ci si pe atitudini. gesturi ce insotesc sfaturile. Prospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si permit o buna intelegere a tratamentului cu medicamente.scopul comunicarii este de a urmari efectul ei la pacient. Farmacistul si asistentul de farmacie. pentru a fi sigur ca aceste a inteles bine toate indicatiile. Prospectul este sursa de informatii a pacientului si cuprinde o cantitate suficienta si completa de informatii care sa permita pacientului utilizarea corecta a produsului medicamentos si sa-i asigure acestuia un inalt grad de protectie. * personalul farmaciei. .comunicarea trebuie sa fie clara. numele si adresa producatorului. * mediul inconjurator. O buna consiliere a pacientului depinde de: *educatia pacientului. Dintr-o observare atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai ultima parte a indicatiilor acordate. de aceea este recomandat ca informatiile cele mai importante sa fie repetate pacientului. • COMUNICAREA CU PACIENTUL Este definita ca totalitatea mijloacelor prin care informatia trece de la farmacist si asistent de farmacie la pacient. forma farmaceutica.comunicarea nu se bazeaza numai pe cuvinte.

pentru a mai pune intrebari. complianta pacientului depinde de comunicarea de catre farmacist a informatiilor necesare bolnavului pentru o utilizare corecta a medicamentului. * pacientul este adesea nervos sau inspaimintat. * acceptarea regimului alimentar indicat. foarte multe medicamente in paralel ). * consultatia este terminate in graba. 82 . farmacistul inminind medicamentele fara sa dea nici o explicatie pacientului. COMPLIANTA PACIENTULUI Numita si : acceptare. Complianta reflecta calitatea relatiei medic. Cauzele noncompliantei Sunt numeroase. * acceptarea factorilor modului de viata indicat. adeziune. ca recaderile sau rezistenta microbiana *aparitia unor efecte neplacute pentru bolnav determina oprirea tratamentului. * pacientul este confuz in ceea ce priveste terminologia medicala (farmacistul are marele rol de a explica termenii pe intelesul pacientului ). * farmacistul are prea putin timp pentru a explica instructiunile adecvate pacientului.Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care ofera un real ajutor administrarii de medicamente.farmacist. In aceasta sunt implicate: * bunavointa pacientului. multe nopti. cu consecinte negative. *disparitia simptomelor bolii duce deseori la oprirea premature a tratamentului.pacient. de ordin psihologic si tehnic.pacient si care pot duce la nereusita consultatiei date de farmacist. Exista factori care intervin in relatia farmacist. fara consultarea medicului pentru inlocuire sau acceptare. cum ar fi: * pacientul nu intreaba pentru a nu parea ignorant. aderare si reprezinta buna utilizare a unui medicament de catre pacient. *schemele terapeutice foarte complexe si complicate sunt greu de respectat ( intervale foarte scurte intre administrari. cu respectarea prescriptiilor medicale. Din punct de vedere al farmacistului.

relatie deschisa.acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru consilierea adecvata privind medicamentele prescrise pe reteta. pentru a educa pacientul. Personalul farmaciei Halatul alb. mobilierul.instalarea rezistentei microbiene. . pentru a creea intimidate si incredere pacientului. tabele ) . Mediul inconjurator in care se acorda sfaturile cuprinde: spatial.materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul de administrare corect al formei farmaceutice (brosura.prescrierea unui tratament bine individualizat si adecvat contextului social al pacientului.calendar zilnic si saptaminal al dozelor de medicament( scheme. potrivite cu pacientul . zgomotele. . pacient.* forme farmaceutice inadecvate pentru bolnavul respective. aspectul neobisnuit pot genera noncomplianta.cutie de dozaj ( cu compartimente pentru 3-4 timpi ai zilei si pentru 7 zile ale saptaminii ) cu reumplere saptaminala.acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru ghidarea automedicatiei pacientului cu produse OTC. . sindrom de sevraj dupa medicamente ce induc farmacodependenta fizica.reactii adverse la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata. . la adultul in activitate ). 83 .recaderea brutala cu reaparitia simptomatologiei. Consecintele unei compliante deficitare sunt: .suferinta suplimentara a bolnavului.farmacist. cu lumina redusa. de incredere. * gustul rau. efecte de rebound dupa medicamentele blocante de receptori. pliant). Mijloace pentru optimizarea compliantei . la intreruperea premature. .ineficienta farmacoterapiei. Masuri pentru optimizarea compliantei .prospectul medicamentului. . atrag lipsa compliantei ( ex: supozitoare de mai multe ori pe zi. In alte tari. Farmacistul trebuie sa utilizeze cuvinte simple. pentru sfatuirea pacientului este rezervat un compartiment separate. . . confera o imagine profesionala care ajuta pacientul. . .efectele nedorite ale primei doze.

trebuie sa fie prietenoasa. COMPETENTA 4 DESCRIE PRINCIPALELE OPERATII GENERALE SI SPECIFICE FARMACEUTICE DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERATII DIN PRACTICA FARMACEUTICA: CINTARIREA. Comportarea farmacistului. nici prea departe. ecusonul cu numele sau si simbolul farmaciei. sincera si empatica. tehnicieni. AMESTECAREA. FILTRAREA. Farmacistul trebuie sa se afle la o distanta confortabila de pacient: nici prea aproape. pentru a face conversatia eficace. sunt importante si formele de comunicare neverbale. Pe linga sfaturile si indicatiile date de farmacist. Vocea farmacistului trebuie sa fie calma. miscarea ochilor. Farmacistul trebuie sa poatre ca si ceilalti. apropierea de pacient. Comportamentul farmacistului si a asistentului de farmacie fata de pacient. Privirea este importanta. nu trebuie sa se abata niciodata de la normele de etica profesionala. MASURAREA.Este foarte important ca farmacistul sa se poata deosebi de colaboratorii din farmacie: asistenti. DIZOLVAREA. personala si cu un vocabular pe intelesul pacientului. care include: gesture. pozitia farmacistului. expresia fetei. calda. a capului. 84 .

Materiile prime ( substante active si substante auxiliare ). sterilizarea ) utilizate in farmacie si in industrie. pulverizarea. Uscarea poate fi: . Solutii extractive obtinute din produse vegetale. Descrierea balantelor si a greutatilor.cu caracter special ( granularea. . Identificarea si folosirea acestor aparaturi. produse vegetale sau preparate care sunt etape intermediare ale fabricarii medicamentelor. comprimarea. dulapuri uscatoare. animale. lichid sau gazos. plase de sirma.Uscarea prin caldura.• • • • • Definirea regulilor practice pentru cintarire. prin diferite operatii. Produsele lichide prin uscare se transforma in pulberi ( ex.uscare in aer liber – este expunerea la 20-30*C a produselor pe coli de hirtie. Utilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii. atit in farmacie dar mai ales in industria de medicamente. acoperirea comprimatelor utilizate in industria farmaceutica. *Caldura se transmite prin convectie( etuve. Produsele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase. suspensii de tulpini microbiene). dizolvarea. * Etuva 85 . amestecarea. sunt transformate in forme farmaceutice. Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. filtrarea.cu caracter general ( uscarea. uscatoare prin pulverizare ). banda uscatoare. Uscarea Este operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid. maruntirea. . Sunt operatii: .

prin pulverizare substantele medicamentoase solide sunt transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc pulberea. Pulverizarea Este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante solide. . 86 . FR X oficializeaza noua site. In farmacie. . Cernerea Este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec. hormonilor si la obtinerea plasmei liofilizate. antibioticelor.Prin iradiere termica – utilizeaza energia calorica a radiatiilor infrarosii Radiatiile sunt produse de lampi cu incandescenta in etuve. lichide sau gazoase.Uscarea prin inghetare ( liofilizare. Amestecarea Este operatia prin care se realizeaza o distributie uniforma a componentelor unui amestec de produse solide. Particulele trebuie sa fie uniforme si de aceea pulverizarea este urmata de cernere.Aparat pentru liofilizare Caldura prin conductibilitate – se aplica produselor lichide si se realizeaza in uscatoare cu cilindri sau valturi. Se foloseste la prepararea vitaminelor. semisolide. cu ajutorul sitelor Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime. fiecare permitind sa se obtina un anumit grad de finite. criodesicare ) – este congelarea produsului de uscat.

-sub presiune scazuta. ustensile. excipienti. implante ). Se pot steriliza substante farmaceutice. 87 . spatii de lucru. Filtrarea Este operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lichid. ceramica. fortind lichidul sa strabata un material poros numit filtru.hirtie de filtru ). . sau se obtine o substanta care se retine pe filtru.dizolvare extractive sau partiala. fara particule solide. -membrane filtrante din celuloza. perfuzii. portelan ). Prin filtrare se obtine un lichid limpede. -prin suprapresiune Ca metode de filtrare in farmacie: -presarea ( obtinerea uleiurilor vegetale ) -decantarea ( sedimentarea ) -centrifugarea. ambalaje. In tehnologia farmaceutica se disting doua moduri de dizolvare: . Se utilizeaza ca materiale filtrante: -fibre celulozice ( vata.dizolvare simpla sau completa. Dizolvarea Este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu ajutorul unei faze lichide intermediare numita solvent. sau indepartarea de microorganisme dintr-o solutie apoasa care trebuie sa fie sterile ( filtrare sterilizanta ). matase.forme farmaceutice parenterale ( seruri. Ca metode de filtrare in industria farmaceutica: -sub presiune hidrostatica. injectii. -materiale filtrante poroase ( sticla poroasa. utilaje in cazul prepararii medicamentelor injectabile.Amestecarea se produce cu scopul omogenizarii produsului farmaceutic astfel incit orice doza prelevata trebuie sa contina toti componentii in aceleasi proportii. Rezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie. Urmatoarele preparate farmaceutice trebuie sa fie sterile: . vaccinuri. Sterilizarea Este operatia de distrugere sau indepartare a microorganismelor vii in forma vegetativa si sporulata. care se aplica la preparatele obtinute prin extractie.

sterilizarea prin filtrare. Ele au forme diferite si se aleg in raport cu operatiunea ce o avem de executat: rotunde pentru triturare. la capatul opus fiind terminat printr-o sfera turtita. Ca metode de sterilizare FR X prevede: . au forma cilindrica care se subtiaza la unul din capete. portelan. . cu interiorul din sticla si cu un jgheab la partea superioara. . arsuri sip e pielea sugarilor ( suspensii..forme oftalmice ( unguente si picaturi pentru ochi ). emulsii. . la aproape toate formele farmaceutice. mai des glazurate la exterior si in partea superioara din interior. de diferite dimensiuni. pulberi.sterilizarea cu gaz. portelan. plate pentru sfarimare sau malaxare 88 . triturare. In farmacie Laborator farmaceutic Pulverizarea Este operatia cel mai des folosita in practica.starilizarea cu vapori de apa sub presiune. sunt pline. confectionat din sticla. grele. Pistilele sunt confectionate din acelasi material. malaxare co pistilul. Mojarele de portelan au forma de cupa.ffforme farmaceutice care se aplica pe plagi. . Prin pulverizare se obtin diviziuni mai mici ale pulberilor. Acestea sunt glazurate mai rar in intregime. partea inferioara din interior fiind neglazurata. Pulverizare se face la mojar prin lovire. unguente ).sterilizarea prin caldura uscata.

iar masurarea volumetrica sa fie rezervata numai lichidelor in cantitati mici ( 1-4 ml ). Alegerea cilindrului se face in raport cu lichidul de masurat. Este interzisa masurarea lichidelor cu aproximatie. prevede ca toate medicamentele lichide sa fie elaborate sau eliberate prin cintarire. Se ridica cilindrul in dreptul ochilor in asa fel incit raza vizuala sa treaca orizontal prin gradatia fixata. deoarece da mari erori. Masurarea lichidelor in volume Farmacopeea Romana X.Cernerea Este operatia care se aplica pulberilor uscate pentru a separa fragmentele mai mari de cele mai mici obtinindu-se particule cu o anumita dimensiune. • cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o prealabila triturare ( nu este permis a se apasa cu mina pentru a forta trecerea prin sita). Pentru masurarea unui volum de lichid. Masurarea lichidelor cu cilindri gradati se face tinind seama de densitatea lichidelor. amorfe se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin ochiurile sitei ( oxid de zinc. • pentru substantele colorate ca si pentru cele toxice se rezerva site separate. iar lichidul se toarna incet pe marginea cilindrului pina la apropierea nivelului de gradatie dorit. • inainte de cernere. Cintarirea substantelor lichide si solide 89 . substantele higroscopice se usuca. • substantele cu densitati diferite se cern separate sau se amesteca din nou dupa cernere. Rezultatul cernerii nu este obtinerea unei pulberi omogene cu o marime a fragmentelor unitara. In aceste cazuri se recurge la cilindri gradati. deoarece cernerea se face dificil.se continua turnarea lichidului de data aceasta cu picatura pina la semn. cilindrul se aseaza pe masa. Picatorul normal este fabricat pentru a corespunde la 20 picaturi ( echivalent cu un gram apa distilata). amidon). • pentru cernerea unei pulberi nu se iau cantitati mari de la inceput. ci o pulbere care nu are fragmente mai mari de o anumita dimensiune. operatie care se face cu picatorul normal. Cernerea este o operatie obligatory atit la pulberi simple cit si la prepararea pulberilor compuse. • pulberile onctuoase. Pentru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite reguli: • cernerea se face prin miscari ritmice si uniforme de la dreapta la stinga.

in aceleasi conditii de echilibrare a balantei. 90 . Substantele solide se cintaresc pe rondele de hirtie velina.greutatile se pun pe platanul din stinga. astfel incit aceasta sa se echilibreze perfect si se va controla sensibilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor. echilibrarea balantei fecindu-se tot cu ajutorul unei rondele de hirtie egala ca marime.greutatile se aduc pe platane cu balanta blocata in asa fel incit sa se realizeze de la inceput un ipotetic echilibru. . . . Pentru cintarirea substantelor solide la balanta farmaceutica se respecta urmatoarele reguli: .dopul se potriveste tinind sticla in mina sin u pe masa.blocarea sau deblocarea balantei farmaceutice se face cu miscari lente.alegerea sticlei corespunzatoare prin calcul sumar al volumului total al substantei solide si lichide din prescriptie. iar acul trebuie sa oscileze intre degetul mare si a degetelor mijlociu. inelar si mic.inelul cumpenei trebuie asezat la baza degetului aratator. . trebuie rotita cumpana pentru a avea in fata bratul cu gradatiile. . . iar substantele de cintarit pe platanul din dreapta.Inaintea fiecarei operatii de cintarire se va determina punctual zero al cumpenei. . .Pentru cintarirea substantelor solide se folosesc balante farmaceutice si cumpene de mina.Cintarirea cu cumpana de mina se va face respectind urmatoarele reguli: Balante .spalarea si controlul sticlei.alegerea dopului de pluta potrivit ca sa asigure o inchidere etansa. .dupa terminarea operatiunii de cintarire. Substantele semisolide se cintaresc pe hirtie cerata. nu bruste.balanta se mentine in permanenta curata Cintarirea substantelor are urmatoarele faze:. balanta se blocheaza si se degajeaza de greutati.

Se utilizeaza balanta de receptura (tip Sibiu). filtrarea se face cu ajutorul unor materiale poroase. In farmacie. electronice care au inlocuit balantele mecanice traditionale. • dupa decantarea lichidului in mojar. Dizolvarea prin pulverizare la mojar se realizeaza respectind urmatoarele reguli: • se allege un mojar potrivit in care se tritureaza cu atentie substanta pina se obtine o pulbere fina. ci se sterg cu un prosop. Sartorius.Substantele se preleveaza din borcan cu lingurite sau cu spatula. 91 . se adauga citeva picaturi pentru a umezi bine substanta si se continua triturarea. Se utilizeaza balante electronice tip Mettler. deoarece nu este igienic. dupa caz. • cind mojarul contine 1\3 lichid se lasa un timp scurt in repaus pentru ca substanta nedizolvata sa se depuna. pistilul nu se pune pe masa in timpul operatiei de dizolvare.05) se utilizeaza solutiile titrate 1: 10 sau 1:100 ale acestor substante(FR X). Filtrarea substantelor Este operatia prin care se separa substanta solida dintr-un lichid. caz in care se foloseste filtrarea sub presiune redusa. pe masura dizolvarii lor in solvent Dizolvarea substantelor Presupune trecerea unei substante solide. Dupa cintarire. eventual cu putin alcool dupa care balanta se aseaza in cutia ei. sau balante moderne. in receptura. hirtia de filtru si mai rar peretii porosi de azbest sau ceramica poroasa. Dupa terminarea cintaririi. Nu se cintaresc toate substantele deodata. Marimea vitezei de dizolvare se realizeaza printr-o diviziune avansata a substantei prin agitare. caldura si prin alegerea unei anumite ordini de dizolvare. • in final se spala mojarul cu putina apa distilata pentru recuperarea substantei. lichide sau gazoase in solutie cu ajutorul unui lichid ( dizolvant sau solvent). substantele se toarna in locul indicat cu ajutorul unei cartele de celuloid. curatate in prealabil pentru a nu impurifica balanta si se aseaza pe rondela de pe platan.deoarece efectuiaza o cintarire rapida si exacta. Pentru substantele puternic active(Separanda) sau toxice(Venena) prescrise in cantitati mai mici de 50 miligrame(0.usor accesibile ca tifonul. se adauga apoi portiuni mici de lichid amestecind continuu. se continua operatia pina la dizolvarea completa. ci cite una. platanele balantei nu se bat pe masa sau pe alt corp dur pentru a fi degajate de fragmentele de substanta ramasa. vata.

Comprimatele. • pungi de hirtie. se mai poate utilize o cartela de celluloid. Ambalarea Este eliberarea medicamentelor sub o forma placuta. Restul de unitati care ramin. eticheta trebuie sa fie lipita pe partea superioara a sticlei. filtrarea se face dupa dizolvarea substantei solide si inainte de adaugarea siropului. printr-o miscare de rotatie a borcanului se varsa un numar sufficient de unitati farmaceutice pe o coala de hirtie alba pregatita special pentru aceasta operatie. Ambalajele care se gasesc astazi in farmacie sunt: • sticle medicinale. Solutiile uleioase se filtreaza la cald cu ajutorul pilniilor incalzite. Solutiile coloidale. • Ambalarea in sticle necesita o atentie deosebita: sticlele trebuie sa fie curate. Este neigienic luarea comprimatelor cu mina sau luarea acestora cu podul palmei si numararea lor cu degetul.Pentru solutiile perfecte destinate cailor orale. injectabile. emulsiile si suspensiile nu se filtreaza. drajeurilor Numararea medicamentelor nedivizate nu se face cu mina. • cutii din plastic.drajeurile se numara cu ajutorul unei lingurite curate din os. se iau cu lingurita. pina se obtin solutii perfect lipsite de corpuri straine in suspensie. este una din conditiile esentiale care trebuie indeplinite in farmacia moderna. se introduce in borcan prin alunecare. Divizarea si conditionarea comprimatelor. se numara si se introduce in punga pregatita pe care s-au specificat detaliile scrise citet cu cerneala. colire. In acest scop. cu aspect ingrijit. atit in interior cit si la exterior. Prepararea solutiilor sterile. trebuie sa fie urmata de filtrari repetate de doua sau mai multe ori. In locul folosirii linguritei.aceasta norma este impusa de regulile elementare de igiena. supozitoarele. 92 . avind specificate toate datele administrarii. de bacterii.

drajeuri si uneori chiar pentru pulberi simple. • Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. subdiviziuni de tablete. cu cerneala care sa cuprinda toate datele: denumirea medicamentului. mod de administrare. • Pungile de hirtie servesc pentru ambalarea unitatilor farmaceutice. intrucit lipiciul nu prinde pe fatal or lucioasa ( in acest caz se introduce intr-o punga pe care se consemneaza cu cerneala toate datele).• Cutiile de plastic nu pot fi intotdeauna etichetate. Tiparitor de etichete Scanner coduri bare Capsule Creuzeti Mojare cu pistil din portelan 93 . Eliberarea in pungi de hirtie trebuie sa fie precedata de consemnarea corecta a continutului. data. numarul de unitati farmaceutice sau gramele. scrisa citet.

Pahar Berzelius Sticluta picuratoare Sticle farmaceutice antic de stricnina Pipete automate Mojar cu pistil 94 .

Pilnie analitica Mojar cu pistil din marmura Flacon Erlenmayer Cilindru Cilindru gradat Borcan brun cu dop rodat 95 .

Spatule farmaceutice Sticla cu pipeta Erlenmayer Pipete si flacon Baloane Erlenmeyer Balanta analitica Balanta tehnica 96 .

Casa de marcat Balanta tehnica de precizie Computer Computer Mouse Telefon 97 .

RECIPIENTE pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata. DISPOZITIVE pentru numararea comprimatelor si 98 . vesela. va necesita o dotare mai complexa decit o farmacie in care predomina distribuirea( eliberarea) de medicamente industriale. portelan. lumina. fragile. balante. aparatura. canalizare. PAHARE Berzelius si FLACOANE Erlenmayer. frigider. agitator electric. VASE conice gradate pentru masurat lichide. Vesela este alcatuita din MOJARE din sticla si portelan. Farmacia are o vesela variata confectionata din sticla. BAGHETE si SPATULE de sticla. Echipamentul farmaciei. Farmacia va fi dotata cu instalatii de apa calda si rece. baie de apa.incalzire. PIPETE gradate. este reprezentat prin mobilier. in care prepararea( elaborarea) se efectuiaza la scara mare. LINGURITA din os sau CARTELA din celuloid.Etuva Agitator Etuva O farmacie. mijloace pentru fierberea apei. cu care trebuie umblat foarte atent.TERMOMETRE . faianta. ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor.

• reviste. • robinet cu apa calda si rece. CARTI. Toate utilajele. vesela si ustensile necesare desfasurarii activitatii specifice de preparare si pastrare a medicamentelor. • agitator electric. Toate ustensilele trebuie sa corespunda normelor in vigoare. • sursa de apa potabila. 99 . • vase conice gradate pentru masurat lichide. aparatura trebuie sa corespunda normelor in vigoare. • spatii de depozitare pentru materii prime. lumina si incalzire. Oficina . • mojare din sticla si portelan. din care se elibereaza medicamentele. • baghete si spatule de sticla. • telefon. vesela. • dispozitive pentru numararea comprimatelor si capsulelor. • etichete. Intr-o farmacie este necesar pentru prepararea si eliberarea medicamentelor. • surse de informare: farmacopee. • baie de apa. • pahare Berzelius si flacoane Erlenmayer. RECLAME. REVISTE. carti. mobilierul. produse elaborate si produse industriale. urmatorul echipament: • suprafata de lucru corespunzatoare. • computere. PICATOR normal. reclame. FARMACOPEE. • frigider. ETICHETE. COMPUTER. • termometru. Echipamentul farmaciei este reprezentat de mobilier. • balante corespunzatoare. • mijloace pentru fierberea (incalzirea) apei. • pipete gradate. • recipiente pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata.TELEFON . Incaperile farmaciei vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare. bine luminat in care se face prezentarea medicamentelor pentru eliberarea catre pacienti.capsulelor. aparate frigorifice. Oficina – este un spatiu larg.principala incapere din farmacie. CASA de marcat.

iar pe usile interioare are capul de mort. Dulapul are usi din lemn prevazute cu chei. In oficina se gasesc: . produsele parafarmaceutice sau cosmetice sunt aranjate separate. dupa producatorul de medicamente. . Asistentul de farmacie pregateste substantele si dispozitivele necesare prepararii. Receptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de balanta analitica pentru cintarirea substantelor. Receptura – este compartimentul farmaciei destinat prepararii produselor magistrale ( preparate pe baza retetei eliberate de medic) si a produselor oficinale ( preparate pe baza retetelor din Farmacopeea Romana). In receptura se afla un dulap special cu substante toxice si stupefiante. cu sertare.sticle de diferite marimi. dar prepararea propriu-zisa o face numai farmacistul. .sanitare sau dispozitive medicale. 100 . Oficina trebuie sa prezinte intrare accesibila pacientului si cai de comunicare usoara cu celelalte compartimente.capsule.garniture. . dupa origine ( medicamente indigene). Masa de receptura este prevazuta cu sertare in care se afla ustensile ca. . Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica dupa forma farmaceutica ( comprimate sau capsule. dupa modul de administrare ( extern sau intern). . solutii injectabile.busoane. . Substantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in borcane de maxim 1 kg. din care pe patru sunt aranjate produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice.computer pentru gestiunea valorica si cantitativa a medicamentelor. .pistile.mojare. . asigura etichetarea. este bines a existe un loc special in care pacientul sa-si administreze medicamentele de urgenta. supozitoare. . De asemenea preparatele pentru copii. In oficina trebuie sa existe cantitati mici de medicamente care pot fie liberate in 1-2 zile.o casa de marcat. . Eliberarea medicamentelor este asigurata de asistentul de farmacie sub coordonarea farmacistului specialist.De asemenea.cinci rafturi de sticla. siropuri. se vind si produse cosmetice.In afara de medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala ( cu reteta OTC). inchise etans. picaturi). igienico.lingurite.balanta farmaceutica prevazuta cu greutati.

o masa metalica si un aragaz. Retetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate.Pe masa de transcris retete se afla register de transcris.cantitatea primita. Vestiarul . deposit de produse parafarmaceutice.denumirea furnizorului. fie de specialitati cum ar fi: tablete. unguente. Depozitul de comprimate este prevazut cu stelaje din lemn. in ordine alfabetica si in functie de termenul de fabricatie. care face nota de intrare. halatelor personalului farmaciei. sunt vasele cu vaselina. pentru identificare substantelor medicamentoase ce intra in farmacie.chimic. Depozitul este divizat in: depozit de medicamente. Depozitul – este un spatiu larg. .foram de prezentare. Trebuie tinuta o evidenta clara a medicamentelor. prevazut cu aerisire. Depozitul de fiole si solutii este destinat fiolelor si solutiilor. sub rafturi.seria si data expirarii.concentratia substantei active. respectind aceeasi regula ca si depozitul de comprimate. . Frigiderul este ocupat cu substante termolabile: gamaglobulina. umbrit. aranjarea medicamentelor se face in ordine alfabetica. . Receptia medicamentelor o face si asistentul de farmacie.vaccinuri. instalatii de stingere a incendiilor. Depozitul de chimicale este prevazut cu stelaje din lemn pe care sunt asezate borcane mari cu substante chimice. 101 . pe care sunt asezate medicamentele in functie de specialitati.marimea ambalajului. minim 4*C. fie de elaborari. depozit de substante medicamentoase. instalatii care asigura temperatura si umiditatea optima de pastrare a medicamentelor ( maximum 25*C.receptie ( NIR ). Depozitul de medicamente din import este la fel organizat ca si cel pentru comprimate. in care sunt asezate produse magistrale care au fost preparate si urmeaza a fie eliberate. in functie de lot. serie si termen de valabilitate.este destinat pastrarii hainelor. Farmacopeea Romana in vigoare si un nomenclator. Medicamentele cele mai apropiate de termenul de expirare se aseaza in dreapta stelajului si se vor consuma primele.este prevazut cu chiuveta de faianta dubla. Pe jos. Pe masa de elaborari se executa si se fac diviziuni. In depozit.numele producatorului. umiditate 20% ). Spalatorul . glucoza. Corespunde din receptura in oficina. perhidrol. Pe masa de analiza se afla reactivii necesari pentru examenul fizico. aceasta cuprinde: . . alcool. . .

.Dupa terminarea fiecarei operatii.balante. cumpene de mina si greutatile necesare. se aseaza in locul anume destinat acestui scop.pilnii din sticla si metal pentru filtrare. toate ustensilele si aparatele care au servit la preparare.sticle picuratoare ( cu dop picurator ) pentru acid lactic. .baghete de sticla. Aranjarea medicamentelor si produselor parafarmaceutice in oficina si depozit Aranjarea medicamentelor in oficina 102 . tincture de beladona.cartele de celluloid pentru diviziuni. Alte ustensile utilizate in farmacie: . . .lingurite din plastic pentru cintarirea substantei colorate. .

103 . Infiintarea si functionarea farmaciei se bazeaza pe obtinerea avizului special al Ministerului Sanatatii si eliberarea autorizatiei de functionare. la fel ca in deposit. In deposit medicamentele sunt asezate dupa data expirarii. se elibereaza in oficina. retetele. iar pe rafturile de sus se aseaza tabletele si cutiile. Autorizarea infiintarii si functionarii farmaciei de catre un for superior (Ministerul Sanatatii ) este necesara deoarece o farmacie trebuie sa indeplineasca anumite conditii: .Aranjarea medicamentelor in depozit Toate medicamentele. cu recomandare din partea Colegiului Farmacistilor. preparatele farmaceutice. medicamentele se aseaza pe stelaje.sa fie amplasata corespunzator la o populatie de 3000 de locuitori. Pe rafturile de jos se aranjeaza siropurile. ca si in depozit. . solutiile.sa fie condusa de un farmacist cu functie si vechime corespunzatoare. iar cele care expira mai repede sunt asezate in fata. Sunt aranjate in ordine alfabetica. In oficina. Pe recepturile din fata sunt asezate medicamentele sub forma de tablete. Cele cu termen de valabilitate indelungat se aseaza in spate. picaturile. Medicamentele sunt aranjate in functie de specialitati si de produsele ce se solicita mai des. in functie de termenul de valabilitate sau data de fabricatie. In sertare sunt aranjate fiolele si solutiile.

. Farmacia cu circuit deschis asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu produse medicamentoase.sanitare.sa dispuna de materialele necesare depozitarii si pastrarii medicamentelor. 104 . . dispozitive medicale si produse igienico..sa aiba o suprafata de 50m2 din care 30m2 sa fie ocupati de oficina si receptura.sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asigurare a conditiilor optime de climatizare ( temperatura si umiditate ) si de protectie impotriva rozatoarelor si insectelor. produse parafarmaceutice.

105 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful