1.Definiii ale risc. Funciile. Factorii de influen.

Ca categorie istoric, riscul a aprut atunci cnd la om s-a ivit simul fricii n faa morii, reprezentnd un pericol posibil contientizat de om. Ca categorie economic riscul reprezint o probabilitate c evenimentul preconizat va avea loc sau nu n urma aciunii anumitor factori sau mprejurri, aducnd cu sine trei consecine: negative ce se manifest prin daun, eec, faliment, pierdere; zero prin care nu se obine nici pierdere nici ctig; pozitive ce se manifest prin ctig, beneficii etc pozitive ce se manifest prin ctig, beneficii etc. Solomon (640-558 .e.n.), unul din cei apte nelepi ai Greciei Antice, s scrie: Orice aciune, orice ntreprindere i are riscul ei i nimeni nu tie unde va ajunge atunci cnd ncepe ceva..... Adam Smith n opera sa Avuia naiunii i cauzele mbogirii a marcat c realizrile celui mai mic venit ntotdeauna sunt legate de un nivel mai mare sau mai mic de risc. Piter Heine n lucrarea sa Modalitatea de gndire economic, afirm, c - venitul apare din cauza incertitudenii, n lipsa creia totul ce se refer la obinerea venitului, ar fi bine cunoscut, toate posibilitile sale de obinere ar fi epuizate, i, evident, venitul avea s fie egal cu zero. Shumpeter n lucrarea sa Teoria dezvoltrii economice, afirm c dac riscurile nu se iau n consideraie, atunci ele devin surs de pierderi pe de o parte, i surs de venit, pe de alt parte. n domeniul comercial -riscul reprezint un eveniment viitor posibil, a crui producere poate provoca pierderi materiale, adic este o categorie social, economic, politic sau natural care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: este un eveniment incert, dar posibil, originea sa aflndu-se n incertitudine;

este un eveniment pgubitor; efectele lui odat produse nu mai pot fi nlturate; apare n pericolul activitii umane sociale, economice, politice i n raporturile dintre om i natur. Teoria clasic definete riscul -ca o probabilitate matematic de pierderi care pot aprea n cazul primirii unei decizii incorecte. n acest caz riscul apare ca o daun, pagub care este consecina unei decizii greite. Teoria neoclasic definete riscul -Antreprenorul activnd n condiii de incertitudine primete un profit care este o variabil neconstant i ncheind contractul trebuie s se conduc de dou criterii: mrimea venitului preconizat, mrimea abaterilor posibile de la venitul preconizat. n viziunea noastr -riscul este un eveniment posibil, previzibil sau imprevizibil, inevitabil n activitatea antreprenorial, care poart probabilitatea de obinere a ctigului sau pierderilor n rezultatul lurii unei decizii. Funciile riscului Funcia inovaional pe care riscul antreprenorial o realizeaz prin stimularea gsirii unor noi soluii, netradiionale la problemele care stau n faa antreprenorului. Funcia reglatorie a riscului care se manifest sub dou forme: - Constructiv reprezint capacitatea antreprenorului de a merge la risc, dar prin utilizarea unei baze informaionale complete i complexe, primirea deciziilor colective, care prin urmare, contribuie la maximizarea rezultatelor obinute. - Distructiv cnd riscul se manifest ca un subiectivism n cazul lipsei informaionale, fr cercetarea factorilor interni i externi de influen asupra activitii antreprenoriale Funcia de aprare se manifest prin aceea c dac pentru antreprenor riscul este o stare natural, apoi este normal i o reacie adecvat n cazul cnd adeverirea situaiei de risc conduce la eec. Funcia analitic - prezena situaiei de risc l impune pe antreprenor s analizeze multitudinea de soluii alternative i
1

consecinele lor, nainte de a primi decizia respectiv, utiliznd metode matematice, statistice i evident implicnd n aceasta propriile cunotine, experien i intuiie. Factorii interni de influen asupra riscului : Strategia firmei Resursele i principiile lor de utilizare Managementul firmei Activitatea de marketing Factorii ce determin nivelul riscului Factorii externi de influen direct Legislaia ce reglementeaz activitatea de antreprenoriat Activiti imprevizibile ale organelor de gestiune statal i 2. Criteriile de clasificare a riscurilor: Dupa timpul aparitiei: Retrospective-ofera posibilitatea de a prevedea celelalte riscuri Curente- apar nemijlocit in procesul desfasurarii activit de antreprenoriat avind o posibilitate inalta de aparitie, dar care nu genereaza mari pierderi p/u I Perspective- sunt riscurile potentiale, aparitia carora e strict delimitata in timp, insa la care poate fi determiata probabilitatea de aparitie si marimea potentialelor consecinte Dupa factorul aparitiei riscului: Politice- riscurile conditionate de schimbarilesituatiei politie care infl asupra activit. antreprenorilale Economice- riscurile conditionate de schimbarile nefavorabile in ec. Intreprinderii sau economia tarii Dupa caracterul evidentei riscurile se impart in: Externe- riscul inflationist, risc valutar, risc natural Interne- riscurile conditionate de activit Intreprinderii cit si a partenerilor sai consumatori, coparteneri de afaceri. Dupa sfera aparitiei : Sfera productiei- antreprenorul foloseste nemijlocit in calitate de factori antreprenoriali, elemntele muncii, forta de munca, info, servicii. Sfera comerciala- antreprenorul joaca rolul de comerciant avind productia finita, pe care o cumpara de la producatori. Astfel, profitul rezulta doar din diferenta

municipal Sistemul fiscal Relaiile cu partenerii Concurena antreprenorilor Corupia i rchetul Factorii externi de influen indirect Situaia politic Situaia economic din ara de activitate Situaia economic din ramura (sfera) de activitate a firmei Factorii internaionali Calamitile naturale de prt. Sfera financiara- o forma deosebita a antreprenoriatului commercial in care in loc de obiectul vinzare-cumparare sunt banii. Antrepr financiar este vinderea unor bunuri banesti in schimbul altora. Activit intermediarilor-adica Intreprinderea nu produce si nici nu vinde, ci apare in calitate de intermediar. Dupa nivelul de realizare: Riscurile legate de strategie (alegerea pietei, planul de producer, planul canalelor de distributie) Riscurile operationale (pina la realiazarea comenzei, intre comanda si expedierea marfii) Dupa impactul probabil al riscului: Risc ce afecteaza bunurile (mij fixe, stoc materii prime, materialele) Risc ce afecteaza investitiile nemateriale Risc ce afecteaza resursele financiare Risc ce afecteaza personalul Intrepr. In dependenta de durata de timp: Risc de scurta durata-repr un pericol p/u antreprenor pe o perioada definite de timp, care dispar concomitant cu incetarea actiunii. Risc de lunga durata- prezinta tot timpul pericol p/u activitatea de antreprenoriat pe un teritoriu geografic anumit sau intr-un domeniu a ec. nationale. In dependent de limita dupa care e posibil falimentul: Admisibile-repr pericolul pierderii venitului de la realizarea unui anumit risc sau set de riscuri in urma desf. Activitatii antreprenoriale
2

Critice- repr pericolul de pierdere in marimea chelt de productie necesare p/u avere; (productie+avere-comerciale) realizarea unei anumite activit de antreprenoriat R. speculative caracteristici: Catastrofale- repr pericolul de a suporta pierderi in marime egala sau m.m. decit Sunt usor de delimitat de sfera de activitate toata averea firmei, ceea ce o conduce spre faliment. Apar doar in urma desfasurarii unor activitati anterioare (acordarea credit) Dupa caracterul urmarilor risc sunt: Sunt controlabile Risc pure-sunt consecintele unor evenimente accidentale care au o anumita Sunt dependente de existenta unor factori (factor uman, financiar, organizatoric) probabilitate de aparitie existind sansa numai de a pierde fara sa existe si sansa R. Speculativ poate fi: comerciale; financiare. de cistig. Dupa continut si cauzele alternative de manifestare riscurile sunt: Risc speculative-apar atunci cind exista simultan atit sanse de pierderi si cistig. R. in scop nobil P/u activitatea specifice mediului antreprenorial, riscul speculativ este cel mai R. in scop mercantil frcvent avind adesea la baza sa aparitia riscului pur. R. cu pericol p/u viata din cauza lipsei alternativelor-din cauza neatentiei si R. pure caracteristici: neglijentei Apar fara dorinta antreprenorului. R. benevol si risc impus Sunt dificile de a fi delimitate de domeniul de activitate risc ce dauneaza daune simultane si in locul producerii-daune peste o perioada de R.pure sunt: naturale; ecologice; politice; transport; productie; realizare; timp si intr-un viitor indepartat. 3. Metode calitative de evaluare a riscului Conditii:1.Certitudinesituatii alternative(aici nu exista situatii de risc) 2.Risc1.Speranta matematica,valoarea medie M(x)=Suma(x1*P(x1)) 2.Arborele decizional 3.Simularea decizionala 3.incertitudine Folosim analiza multicriteriala criteriile: 1.Optimist cel mai rational Vopt=MaxMax(aij) 2.Pesimist-din cele mai rele cel mai bun Vopt=MaxMin(aij) 3.Optimist ponderat alifa-probabilitatea de a obtinere a celui mai bun rezultat Vi=alifa *max(aij)+(1-alifa)*min(aij) 4.Criteriul regretelor-se bazeaza pe analiza pierderilor Rij=max/aij/-aij Vopt=MinMin(rij) 5.Laplase Ei=1/n suma (aij) n-nr de stari ale economiei Analiza calitativ a riscului n prima etap const n compararea rezultatelor pozitive ateptate n urma alegerii direciei de activitate antreprenorial cu
3

consecinele posibile rezultate din aceast alegere. A doua etap const n determinarea influenei deciziilor, care sunt primite la etapa elaborrii strategiei, asupra intereselor subiecilor activitii antreprenoriale.

4. Metode cantitative de evaluare Metoda statistic de evaluare a riscului-Calculam speranta matematica: M(x)=suma (xi*x P(xi)) -Anaterea =+-radical din dispersie -Dispersia=suma(M(x)-xi2)*P(xi) -Gradul de risc al afacerii -Coeficientul de variatie care indica Coef=abaterea/M(x)*100% Metoda oportunitii cheltuielilor Aceast metod este orientat spre evidenierea principalelor zone poteniale de risc din punct de vedere al cheltuielilor realizate de firm pentru desfurarea activitii, gsindu-se astfel aa numitele locuri nguste n activitate firmei cu referire la riscul pe care le pot genera aceste

cheltuieli , pentru a le nltura. Se cunosc urmatoarele domeni de risc: Domeniul stabilitatii absolute-in care gradul de risc corespunde valorii 0 si se caracterizeaza prin lipsa unor oarecare pierderi in procesul de activitate antreprenoriala,obtinerea profitului planificat fiind un lucru sigur. Domeniul stabilitatiii nornale-se caracterizeaza printru grad minim al riscului. In aceatsa zona perderile maxime pe care le poate admite antreprenorul nu trebuie sa dpaseasca limitele profitului netplanificat. Astfel gradul minim de risc il asigura fimei,,acoperirea,,tuturor cheltuielilor si obtinerea acelei parti de profit care permite acoperirea tuturor impozitelor. Domeniul instabil-se caracteriz printrun nivel ridicat al riscului in care nivelul pierderilor rezultate din influientele diferirtor riscuri,nu depasesc marimea profitului brut. Domeniul starii critice-careia ii corespunde gradul critic al riscului in care pierderile generate de cheltuieli realizate sunt in limita venitului global ,ceea ce constribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului cheltuielilor de productie
4

realizate. Domeniul sitiatiei de criza-este situatia in care cheltuielile realizate de firma ii genereaza peirderi egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfuriloe. Metoda expert de evaluare a riscului poarta mai mult un caracter subiectiv in comparatie cu celelalte metode,deoarece expertii isi expun opiniile si viziunile lor pur si simplu subiective atit asupra situatiile anterioare cit si a perspectivei de dezvoltare a ei. Exista citeva metode expert de evaluare a riscului: a. Metoda corporatiei bancare Elvetiene 1.Determinarea principalelor directii de analiza 2.acumularea datelor initiale,gruparea prealabila a lor si prelucrarea 3.prognozarea nemijlocita si stabilirea gradului de risc pe elemente separate de analiza 4.determinarea totala a gradului de risc b. Metoda Delphy-se realizeaza cu ajutorul chestionarului. c. Metoda BERI se folosete la determinarea riscului economic de ar. Se bazeaz pe intervievierea unui numr de 100 de experi

independeni care completeaz un chestionar ce include 15 factori de analiz a situaiei economice i politice a unei ri. n baza acestui chestionar fiecare expert estimeaz factorii inclui n analiza, fiecare factor avnd o pondere maxim de estimare. Expertul nu poate evalua un factor mai mult dect ponderea lui maxim. d. Metoda analitic se efectueaza prin urmat etape: 1.Pregatirea pt prelucrarea analitica a informatiei care poate fi efectuata prin: a)determinarea parametrului cheie fata de care se efect analiza timpului b)selectarea factori care influient asupra activit c)calculu valorilor parametrilor la toate etapele proces de product 2. Se construiec diagramele dependentei indicatorilor rezultativi alesi de marimile datelor initiale. 3.Se determina alorile critice ale parametrilor de baza 4.Se analizeaza caile posibile de ridicare a eficientei si stabilitatii activitatii firmei si respectiv de reducere a riscului. e. Metoda utilizrii analogiilor f. Metoda analizei complexe

Metode generale de reducere a riscului. evitarea riscurilor posibile; asumarea riscurilor-acceptarea activitatii situatiei si a riscurilor implicite acoperind pierderile cu surse proprii. Momentele necesare de a fi respectate de ctre antreprenor pentru asumarea riscurilor: pierderile care apar n urma activitii firmei aa ca, defectarea utilajului, furturi mici, greelile angajailor, i care uor pot fi calculate trebuie s fie considerate ca cheltuieli operative, i prin urmare pierderi n rezultatul

aciunii riscului; pierderile care apar n cazuri excepionale aa ca: incendii, inundaii, cutremure, distrugerea ncrcturilor este necesar de a le evidenia din toate celelalte pierderi ntruct ele pot fi uor minimalizate. Diversificarea activitii antreprenoriale const n raportarea eforturilor i a investiiilor capitale ntre diferite tipuri de activitate legate reciproc. Tipurile de diversificare
5

- diversificarea de concentrare completarea sortimentului cu produse omogene celor deja fabricate; - diversificarea pe orizontal completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate dar care au cerere pe pia. Transmiterea riscului-accepta situatia sau actiunile iar unele din riscuri le transmit catre o alta companie competent in domeniu. Metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin interemediul divizarii si combinarii: Divizarea risc se efectueaza din contul separarii activelor firmei pe domneii omogene sau neomogene Combinarea risc-riscul posibil e impartit intre citva agenti economici. Transmiterea riscurilor Cazurile de transmitere a riscurilor: cnd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar pentru partea ce-l primete ele sunt neeseniale; cnd partea ce primete riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare i gestiune cu ele. Transmiterea riscului se efectueaz prin intermediul contractului n dependen de riscul transmis deosebim urmtoarele tipuri de contracte: Contracte de pstrare i transportare a ncrcturiloraici vol riscurilor transime depinde de statutul partilor implicate si conditiile ce sunt prevazute de contract. Incheind contractul de transportare a incarcaturilor si depozitarea lor, frima de antrepr transmite companiei de transport riscuri statice legate de stricarea sau pierderea productiei de catre compania de transport. Contracte de vnzare, deservire si furnizare-producatorul propune consumatorului garantie in eliminarea sau inlaturarea defectelor marfurilor necalitative. Contract de chezie-acesta-i format din 3 parti: chezasul, beneficiarul, creditul. Chezasul da garantie creditorului ca datoria beneficiarului va fi intoarsa, si isi asuma responsabilitatea in ramburasarea datoriei. Acord de factoring-transmiterea riscului creditar. Aici participa 3 parti: factor-

intermediar, intreprindere-aderent; intreprindere-cumparator. Factorul intermediar procura datoria debitoare de obicei in decurs de 2-3 zile, achitind 70-80% din cerinte sub forma de avans. Restul banilor sunt achitati clientului bancii dupa incasarea mij banesti pe cont de la cumparatori. Contracte bursiere- care reduc riscul de aprovizionare in conditiile asteptarilor inflationiste si lipsei canalelor operative de realizare a achizitiilor. Cile interne de reducere a riscurilor antreprenoriale Verificarea partenerilor de afaceri prin intermediul regulii 5 C; caracterul (character) personalitatea, reputaia n lumea de afaceri, responsabilitatea n ndeplinirea obligaiunilor asumate; posibilitile financiare (capacity) capacitatea de a rambursa datoria din contul ncasrilor curente financiare sau din contul realizrii activelor averea (capital) volumul i structura capitalului acionar; asigurarea (collateral) tipurile i costurile activelor propuse n calitate de gaj la primirea creditului; condiiile generale (conditions) starea conjuncturii economice i ali factori externi Alctuirea corect a contractului de afaceri n dependen de informaia primar furnizat afacerile pot fi clasificate n urmtoarele tipuri: Afaceri fiabile-sunt prezentate doc veridice, pret prod e comparabil cu cel de pe piata exista o cerere nelimitata la produsele sau serv care servesc drept oboect al contractului. Afaceri reale- sunt prezent doc veridice, pret prod e comparabil cu cel de pe piata exista o cerere limitata la produsele sau serv care servesc drept oboect al contractului. Afaceri dubioase-sunt prezentate doc veridice iar conditiile afacerii necesita o expertiza suplimentara. Afaceri ireale-se prezinta copiile doc care , dupa cum si conditiile contractului, cer o expertiza. Stipulrile contractuale care contribuie la reducerea riscurilor (tabelul) Riscul de nendeplinire a obligaiilor contractuale poate
6

fi redus prin: ncheierea unui protocol de intenii unde sar indica termenii n care fiecare parte poate introduce modificri, i mrimea responsabilitii prilor n cazul refuzului n semnare contractul; Includerea n contract a sistemului de penalizri pentru fiecare obligaie n mod separat; Includerea n contract a amenzilor pentru fiecare zi de ntrziere n ndeplinirea obligaiilor contractuale; Includerea n contract a mrimii responsabilitii prilor n situaii de for major; Includerea n contract a modalitilor de soluionare a litigiilor n situaii conflictuale. Riscul de neachitare Utilizarea modalitilor de achitare n avans total sau parial; Transmiterea drepturilor de proprietate dup achitarea total; Utilizarea serviciilor bancare pe sistemul acreditiv de achitare Includerea n contract a condiiior de achitare prin gaj; Includerea n contract a acordului de factoring cu o instituie financiar Alcatuirea planului de afaceri Planul de afaceri ndeplinete trei funcii: el poate fi utilizat pentru elaborarea concepiei de conducere a afacerii; el este un instrument cu ajutorul cruia antreprenorul poate evalua rezultatele activitii pentru o anumit perioad; el poate contribui la atragerea mijloacelor bneti. Avantajele: veti avea prilejul sa identificati unor aspecte care nu sunt sub control si sa actionati cu niste masuri speciale. i oferi atit angajatorilor cit si tertilor un cadru operativ si directii noi de actiune, cu ajut planului de afaceri constientizati si analizati in detaliu activitatea firmei.

veti putea identifica domeniile unde intr nu are suficiente cunostinte in domeniu. Alegerea corect a personalului firmei Pentru crearea unei echipe eficiente de specialiti i manageri este necesar de a respecta urmtoarele reguli: angajai numai persoane cu experien de munc; selectai pe cei mai calificai lucrtori; aflai dac pregtirea lucrtorilor angajai corespunde culturii organizaionale; strduii-v s cutai persoanele cu care ai mai lucrat; facei aa ca echipa de conducere s fie ct mai mic. Organizarea proteciei tainei comerciale a firmei surse de scurgere a informaiei confideniale: mituirea lucrtorilor, antajarea, atragerea lucrtorilor firmei constituie - 43%. extragerea informaiei de la lucrtori constituie - 24%; furtul de documente - 10%; ascultarea convorbirilor telefonice - 5%. Canale de scurgere a informaiei confideniale pot servi: Instituiile de stat; Intermediarii i partenerii; Firme de avocai i de consultan; Spionaj industrial; Angajaii firmei; Reclama, produsele poligrafice, presa Aciuni utile pentru diminuarea acestui risc S existe unitatea de decizie a problemelor de producere, comerciale i financiare; s selecteze corect persoanele care vor avea acces la informaia confidenial; s reduc la minim numrul persoanelor care vor avea acces la aceast informaie; s pstreze informaia pe diferite suporturi pentru a evita dispariia sau spionajul ei.
7

Sisteme de management al riscurilor. n literatura de specialitate corelarea i corespondena dintre sarcini, autoritate, responsabilitate i obiective sunt cunoscute sub denumirea de triunghiul de aur al managementului . Postul este elementul primar al structurii organizatoricei; poate fi definit prin ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenelori responsabilitilor ce revin unui salariat n mod organizat i permanent la un anumit loc de munc. Proiectarea coninutului postului se confrunt cu necesitatea asigurrii unui echilibru permanent, dar dinamic ntre obiectivele individuale ce revin titularului pe de o parte,i sarcini, competenei responsabiliti pe de alt parte. Importana i complexitatea obiectivelor trebuie s gseasc acoperire n sfera de cuprindere a autoritii (competenei)i responsabilitii, n delimitarea i exprimarea clar a sarcinilor conferite executanilor. Triunghiul de aur al managementului

neatingerea parametrilor tehnici planificati anterior in preocesul efectuarii de constructie si tehnolog ale invovat cind rezult primite depasesc posibilit tehnicie si tehnolog ale producerii cind la utiliz noilor tehnolog se depisteaza efecte nefavorabile II.Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricate. neatingerea parametrilor tehnici planificai anterior n procesul efecturii lucrrilor de construcie i tehnologice ale inovaiilor. primirea unor rezultate care depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale potenialului utilizator ale noilor produse cnd la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depisteaz efecte nefavorabile ce se manifest sau n procesul utilizrii sau dup ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi nlturate datorit nivelului nalt al dezvoltrii progresului tehnicotiinific. Cauzele interne de apariie a riscului de nasolicitare a produselor: calificarea personalului productiv (lucrtorilor) (calitatea produciei, cererea, pre, profit); organizarea corect a procesului de producie; organizarea aprovizionrii ntreprinderii cu resurse materiale; organizarea reclamei produciei; organizarea cercetrilor de marketing a pieei; organizarea desfacerii produciei finite. Organizarea aprovizionrii ntreprinderii cu resurse materiale include urmtoarele tipuri de risc: Riscul de negsire a furnizorilor de resurse necesare; Riscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior; Riscul refuzului furnizorilor planificai anterior de ncheierea contractului de livrare a materialelor solicitate de ctre firma productor. organizarea desfacerii produciei finitei influeneaz riscul nesolicitrii produselor n cazul cnd: productorul se bazeaz pe canalele proprii de realizare el poate grei n alegerea i selectarea cadrelor serviciului de
9

7. Riscurile n antreprenoriatul de producie 1. Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricate. apar n rezultatul refuzului consumatorului de la utilizarea produciei fabricate de firm i se calculeaz ca mrimea daunei morale i economice aduse firmei din influena acestui risc. Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricatepot aprea ca rezultat al inflienei: I.Riscurilor cercetrilor tiinifice i de proiectare - se bazeaz pe aceea c n rezultatul petrecerii acestor lucrri exist permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite ce genereaz firmei pierderi. Sint 2 factori care au conditionat acet tip de risc: a)obiectiv la care se refer aa factori din interiorul firmei ca: -problemele de finantare cercetarilor de laborator -depasirea devizului de cheltuieli in procesul cercetarilor stiintifice -lipsa unui utilaj adecvat cercet petrecute b)subiectiv care apar n afara firmei i nu depind de ea. Cauzele apariiei factorilor subiectivi pot fi urmtoarele. Cauzele aparitiei: primirea rezultatelor negative celor planificate dupa efect lucrarilor de cercet stiintif

realizare, de a organiza ineficient remunerarea muncii acestor lucrtori; organizarea desfacerii produciei finitei influeneaz riscul nesolicitrii produselor n cazul cnd: dac firma productor i-a creat propria reea de realizare ns cheltuielile pentru ntreinerea ei conduc la reducerea volumului venitului sau pentru o unitate de produs la un pre de realizare stabil sau n sum la mrirea preului de realizare. dac noi oferim firmelor-intermediari drepturi exclusive de realizare a produciei pe pieele locale i regionale, atunci putem avea pierderi materiale i financiare cauzate de necointeresarea suficient a intermediarului pentru realizarea eficient a produciei organizarea reclamei produciei reclama este insuficient sau abuziv dup intensitate; reclama este insuficient sau abuziv dup volum; reclama este incorect segmentat pentru diferii utilizatori; reclama este ndeplinit neprofesionist (dac economisim); se aleg greit formele de reclam, nu dup utilizatori. Cauzele externe ale riscului nesolicitrii produciei situaia economic instabilitatea politic factorul demografic n dependen de timpul apariiei riscului nesolicitrii produciei pot fi evideniate trei situaii posibile: posibilul risc este depistat n starea de anticipare a procesului de producie (avem posibilitatea de a reduce la minim riscul dat); n procesul produciei propriu-zis (aduce anumite pierderi mai mari sau mai mici); n procesul realizrii produciei (conduce la faliment) 2.Riscurile legate de nsprirea concurenei Cauzele: scurgerea informaiei confideniale fie din cauza lucrtorilor firmei, fie din cauza spionajului de producie;

imperfeciunea politicii de marketing, prin alegerea incorect a pieelor de desfacere, insuficiena informaional despre concureni sau informaie incorect despre ei; introducerea lent a inovaiilor n comparaie cu concurenii concuren neloial; expansiunea pe piaa local a produselor omologului su din partea exportatorilor strini; apariia pe piaa productorului din alte domenii propunnd produse substituibile ce satisfac cerinele consumatorilor Pentru a evita astfel de situaii ntreprinderilor li se recomand urmtoarele metode: pstrarea tainei comerciale; dac exist concureni egali trebuie de introdus tot timpul unele mici inovaii pentru a ctiga din timp; capacitatea de a determina i de a utiliza eficient n lupta concurenial avantajele de care dispunei; strduii-v s v mrii principalul indicator al concurenei volumul vnzrilor; fii capabili s reducei timpul de ncrcare i descrcare a mrfii i mrii viteza de acordare a serviciilor; recurgei la diversificarea sortimentului.

10