You are on page 1of 2

Primul Rzboi Mondial a nceput pe 28 iulie 1914, odat cu declaratia de rzboi semnat de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilittile

dintre Antant si Puterile Centrale au continuat pn la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioad de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale rzboiului pentru ambele prti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. n ciuda sperantelor mondiale c pacea de dup rzboi va fi permanent, Primul Rzboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, care au avut rdcini ale puterii nc din timpul cruciadelor, au czut dup rzboi.

Finalul
Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistiiu n data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat i Imperiul Otoman . n 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistiiu i termenii pcii. Termenii au fost aranjai, prin telegraf, cu autoritile Antantei de la Paris i au fost comunicai Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistiiul cu Austria a intrat n vigoare ncepnd cu ora 3, n dup amiaza zilei de 4 noiembrie. Austria i Ungaria au semnat armistiii separate, n urma prbuirii monarhiei habsburgice. Dup izbucnirea Revoluiei germane, a fost proclamat o republic, la 9 noiembrie, marcnd sfritul Imperiului German. Kaiserul s-a refugiat a doua zi n Olanda, care i-a acordat azil politic (a se vedea Republica de la Weimar). Pe 11 noiembrie a fost semnat un armistiiu ntr-un convoi feroviar la Compigne, n Frana. La ora 11, n aceeai zi, a ncetat focul i armatele au nceput s se retrag. George Lawrence Price este considerat, n mod tradiional, ca fiind ultimul soldat ucis. Starea de rzboi ntre cele dou tabere a persistat pentru nc apte luni pn la ncetarea final consacrat prin semnarea Tratatului de la Versailles la 28 iunie 1919 cu Germania i urmtoarele tratate cu Austria, Ungaria,

Bulgaria i Imperiul Otoman, semnate la St. Germain, Trianon, Neuilly i Svres. Principalele prevederi teritoriale Germania -a pierdut Alsacia si Lorena si de asemeni teritorii in favoarea Poloniei,Belgiei si Danemarcei(8mil. loc.) -provincia industriala Saar era administrata de Societatea Natiunilor -pe malul Rinului la granita cu Franta se crea o zona demilitarizata de 50 km -a pierdut coloniile din Extremul Orient in favoarea Japoniei si Angliei -armata era redusa la 100.000 de oameni si 5.000 de ofiteri(de la 15-16 mil la inceput). -ii erau interzise constructia de submarine,aviatie militara si marina militara. Austro-Ungaria -s-a dezmembrat,din ea formandu-se 2 state nationale Austria si Ungaria,locuite majoritar de etnici austrieci si maghiari -din restul imperiului s-au format noi state independente: Cehoslovacia si Polonia si s-au intregit altele:Romania,Iugoslavia etc. -armata iugoslava era redusa la 30.000 de oameni,la fel si cea ungara Bulgaria -a pierdut in teritorii in favoarea Greciei,Iugoslaviei si Macedoniei -armata a fost redusa la 20.000 de oameni Turcia -a pierdut Adrianopolul,Palestina,Mesopotamia -armata a fost redusa la 50.000 de oameni Incheierea conflictului a reprezentat pentru Europa momentul incetarii dominatiei sale mondiale. Fiind nevoita sa intre intr-un proces de reconstructie, de reorientare a industriei si fortei de munca obisnuite deja cu ideea de a fabrica armament, sa-si revina dupa pierderi omenesti ce au depasit orice estimari, Europa nu mai putea sa aiba cea mai mare putere pe plan mondial, aceasta fiind preluata de Statele Unite ale Americii. Razboiul a schimbat definitiv harta Europei, a ajutat popoarele sa iasa de sub ocupatie straina si sa devina state nationale, dar a provocat distrugei ata de mari incata schimbat ordine mondiala. Perioada interbelica ce va urma va fi una de refacere, de reintarire a continentului, dar si una de accedere spre o noua Europa