CUPRINS Cap.

I INTRODUCERE …………………………………………………… 4
I.1. Distilarea atmosfericǎ………………………………………………………………... 4 I.2. Alegerea schemei tehnologice………………………………………………..……… 5 I.3. Tipuri de coloane de distilare………………………………………………………... 5

Cap.II DATE DE PROIECTARE ………………………………………… 7
II.1. Distilarea PRF………………………………………………………………….…… 7 II.2. Stabilirea potenţialului de produse albe……………………………………….……. 8 II.3. Caracterizarea produselor. Determinarea proprietǎţilor medii ale produselor ( Masa molecularǎ medie. Factorul de caracterizare )………………… 10 II.4. Bilanţul de material pe instalaţia de DA…………………………………………... 12 II.5. Trasarea curbelor PRF, STAS şi VE………………………………………………. 14

Cap.III. CALCULUL TEHNOLOGIC AL COLOANEI DE DISTILARE DE TIP “U” ………………………………………... 15
III.1. Alegerea numǎrului de talere……………………………………………………... 15 III.2. Alegerea presiunilor în coloanǎ…………………………………………………... 16 III.3. Trasarea curbelor VE pentru ţiţei Лzv şi Лec............................................................. 17

Cap.IV. CALCULUL TEMPERATURILOR DIN COLOANǍ. (CALCULUL TEMPERATURILOR ÎN COLOANA DE DA DE TIP “U”) ………………………………………………… 18
IV.1. Calculul bilanţului de materiale în zona de vaporizare şi stripare…….………….. 18 IV.2. Calculul temperaturilor la intrarea în zona de vaporizare tizv…………….………. 21 IV.3. Calculul temperaturii ţiţeiului la ieşire din cuptor tec…………………………….. 21 IV.4. Calculul temperaturii la baza coloanei tB…………………………………………. 22 IV.5. Calculul temperaturii în zona de vaporizare tzv……………………………........... 25

Cap.V. CALCULUL TEMPERATURILOR PE TALERELE DE CULEGERE A PRODUSELOR LATERALE ŞI LA BAZA STRIPERELOR ………………………………………………….. 26

V.1. Calculul temperaturilor pe talerele de extragere a produselor laterale…..…………. 26 V.1.1. Calculul temperaturilor pe talerul de extragere a motorinei grele…………... 27 V.1.2. Calculul temperaturilor pe talerul de extragere a motorinei uşoare…………. 27 V.1.3. Calculul temperaturilor pe talerul de extragere a petrolului………………… 28 V.1.4. Calculul temperaturilor pe talerul de extragere a benzinei grele....…………. 28 V.2. Calculul striperelor………………………………………………………….………. 29 V.2.2. Bilanţul de material pe stripere……………………………………………… 29 V.2.3. Bilanţul termic pe striper. Calculul temperaturii în baza striperului t2Di…..... 30

Cap.VI. CALCULUL TEMPERATURILOR LA VÂRFUL COLOANEI ……………………………………………………... 32 Cap.VII. CALCULUL SARCINII CONDENSATORULUI DE LA VÂRFUL COLOANEI ŞI A CANTITǍŢII DE APǍ DE RǍCIRE ŞI CONDENSARE ……………………………………. 34 Cap.VIII. VERIFICAREA GRADULUI DE SEPARARE ÎNTRE FRACŢIUNILE DISTILATE ………………………………….. 35 Cap.IX. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICǍ A COLOANEI DE DISTILARE ATMOSFERICǍ ………………………………... 36
IX.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu clopoţei………………………………. 36 IX.2. Determinarea înǎlţimii coloanei……………………………………………........... 37

Cap.X. CONCLUZII ……………………………………………………… 38 BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….. 39

2

Cap.I. INTRODUCERE I.1. Distilarea atmosfericǎ

La baza prelucrǎrii ţiţeiului se aflǎ distilarea acestuia, al cǎrei scop este separarea din ţiţei a unor produse distilate-benzinǎ, white-spirit, petroluri, motorine-şi pǎcura, care reprezintǎ un reziduu. Distilarea este procedeul industrial de separare a ţiţeiului în fracţiunile sale componente. Cele mai importante fracţiuni la distilarea primarǎ a ţiţeiului sunt: -benzina, care are punctul de fierbere de la 20-2000C; -petrolul ( kerosen ) 174-2750C; -motorina 200-4000C; -reziduu de distilare primarǎ. Aceste fracţiuni se obţin prin încǎlzirea ţiţeiului şi izolarea componenţilor. Ţiţeiul conţine şi gaze dizolvate, care la încǎlzire sunt puse în libertate. Acestea sunt formate în exclusivitate din hidrocarburi parafinice şi sunt denumite gaze de la distilarea ţiţeiului. Reziduul rǎmas în blazul de distilare este fracţionat prin distilare sub vid, rezultând urmǎtoarele fracţiuni: -ulei uşor; -ulei greu; -ulei de fus; -ulei mediu; -ulei de cilindru; -reziduu asfaltic ( din ţiţei aromatic ) sau de cocs ( din ţiţei parafinic ).

3

I.2. Alegerea schemei tehnologice

Utilajele principale ale instalaţiei de DA sunt urmǎtoarele: -coloana de fracţionare; -cuptorul tubular; -aparaturǎ de condensare şi schimb de cǎldurǎ; -stipere; -pompe.

I.3. Tipuri de coloane de distilare.Coloana de tip “U”

La coloana de distilare de tip “U”, preluarea cǎldurii cedate de produsele petroliere pentru a se rǎci de la temperature de intrare pânǎ la temperature de ieşire din coloanǎ se realizeazǎ cu un reflux rece introdus deasupra primului taler de la vârful coloanei. Coloana de tip “U” nu este rentabilǎ deoarece cǎldura eliminatǎ nu poate fi recuperatǎ datoritǎ unui nivel de temperaturǎ prea scǎzut şi este eliminatǎ în atmosferǎ prin condensatorul rǎcitor de la vârful coloanei. Din aceastǎ coloanǎ se extrag mai multe fracţiuni laterale preluate de pe talerele situate la diverse înǎlţimi faţǎ de zona de vaporizare. Alimentarea coloanei se face cu ţiţei parţial vaporizat în zona de vaporizare, iar produsele laterale care se extrag de pe talere în stare lichidǎ sunt trecute prin stripere, în care se eliminǎ produsele uşoare antrenate la scoaterea fracţiunii din coloanǎ. Fracţia uşoarǎ eliminatǎ prin stripare se reintroduce în coloanǎ cu un taler mai sus decât talerul de extragere, iar produsele stripate, dupǎ ce fac schimb de cǎldurǎ cu ţiţeiul, sunt rǎcite şi trimise la rezervoare. Din zona de stripare a coloanei se obţine pǎcurǎ. La coloana de tip “U” debitele de lichid ( reflux ) şi vapori prin coloanǎ cresc considerabil de la bazǎ spre vârf, ceea ce determinǎ dimensionarea coloanei pe baza debitelor existente la vârful coloanei; aceasta conduce la un diametru mai mare pentru acest tip de coloanǎ.

4

Figura 1. Coloana de distilare de tip “U”

5

Cap.II DATE DE PROIECTARE II.1. Distilarea PRF

Rezultatele distilǎrii P.R.F. sunt: Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Limite de distilare, 0 C 35-80 80-90 90-100 100-110 110-120 120-130 130-140 140-150 150-160 160-170 170-180 180-190 190-200 200-210 210-220 220-230 230-240 240-250 250-260 260-270 270-280 280-290 290-300 300-305 305-310 310-315 315-320 320-325 325-330 330-370 % volum distilat 3.7 1.6 1.7 1.8 1.7 2 2.3 3.2 2.65 2.25 1.9 2.15 1.85 1.2 1.1 1.75 1.7 2 2.75 2.35 3 2.35 3 0.8 1.2 1.2 1.4 1.6 1 8.3 % volum cumulat 3.7 5.3 7 8.8 10.5 12.5 14.8 18 20.65 22.9 24.8 26.95 28.8 30 31.1 32.85 34.55 36.55 39.3 41.65 44.65 47 50 50.8 52 53.2 54.6 56.2 57.2 65.5 d 20 4 0.667 0.669 0.674 0.678 0.684 0.691 0.701 0.704 0.710 0.716 0.718 0.721 0.735 0.737 0.751 0.757 0.765 0.773 0.784 0.795 0.801 0.805 0.811 0.815 0.818 0.826 0.831 0.835 0.836 0.840 d 15 0.671 0.673 0.678 0.682 0.688 0.695 0.705 0.708 0.714 0.720 0.722 0.725 0.739 0.741 0.755 0.761 0.769 0.777 0.788 0.799 0.805 0.809 0.815 0.819 0.822 0.830 0.835 0.839 0.840 0.844
1 5

6

II.2. Stabilirea potenţialului de produse albe

Potenţialul de produse albe reprezintǎ procentul maxim de produse de o anumitǎ calitate ce se obţine dintr-un anumit produs supus distilǎrii. Ca metodǎ de calcul a potenţialului de produse albe se alege metoda care utilizeazǎ drept criteriu de separare temperaturile finale pe curbele STAS ale produselor şi decalajele pe curbele STAS între produsele fracţionate. Calculul se efectueazǎ în urmǎtoarea succesiune: 1. Se traseazǎ curba PRF a ţiţeiului, care coreleazǎ temperatura de fierbere cu procentele volum distilate ( din datele de proiectare ). 2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produsele ce urmeazǎ a fi obţinute. 3. Se stabilesc decalajele pe curba STAS între produsele vecine. Decalajul este o apreciere a gradului de separare între fracţiuni şi reprezintǎ diferenţa dintre temperatura la care distilǎ 5 % vol. produs greu şi temperatura la care distilǎ 95 % produs uşor pe curba STAS. d(5-95)STAS=t5%PG-t95%PU BU-BG=10…15oC BG-P =15…25oC P -MU=0…5oC MU-MG=0…5oC 4. Se transformǎ decalajul pe curba STAS în decalaj pe curba PRF cu ajutorul graficului de corelare. Pe curba PRF decalajul negativ între douǎ fracţiuni se numeşte suprapunere şi reprezintǎ temperatura la care distilǎ 100 % produs uşor ( PU ) minus temperatura la care distilǎ 0 % produs greu ( PG ) pe curbele PRF. SPRF=t100%PU-t0%PG SPRF BU-BG=53OC SPRF BG-P=39oC SPRF P-MU=54oC SPRF MU-MG=54oC 5. Se coreleazǎ temperatura la 100 % distillate pe curba STAS cu temperatura la 100 % pe curba PRF. 6. Se calculeazǎ temperatura iniţialǎ pe curba PRF a produsului uşor cu relaţia: t0%PG=t100%PU-sPRF(PU-PG) t0%BG=147-53=94oC 7

t0%P=214-39=175oC t0%MU=316-54=262oC t0%MG=352-54=298oC 7. Se calculeazǎ temperatura de tǎiere între produsul uşor şi greu cu relaţia: tt(PU-PG)=
t100% PU − t 0% PG 2

tt(BU-BG)=(147+94)/2=121oC tt(BG-P)=(214+175)/2=195oC tt(P-MU)=(316+262)/2=289oC tt(MU-MG)=(352+298)/2=325oC 8. Din curba PRF a ţiţeiului în funcţie de temperatura de tǎiere se citeşte % volum cumulate de produse distilate. 9. Se determinǎ potenţialul de produse. BU=11 % vol. BG=17 % vol. P=19 % vol. MU=9 % vol. MG=9.5 % vol. Tabelul 1. Calculul potenţialului de produse albe
Produs Notaţii convenţionale Lim dist.(0C) STAS 0%vol Lim dist STAS 100%vol Lim dist PRF 0%vol Lim dist PRF 100%vol Decalaj STAS d(5-95) 0 C Suprapunere s(100-0)PRF 0 C Temperatura de tǎiere 0 C %vol cumulat Potenţial %vol

Benzinǎ uşoarǎ Benzinǎ grea Petrol Motorinǎ uşoarǎ Motorinǎ grea Reziduu

D5 D4 D3 D2 D1 B 204 283 314 380

140 205 300 335 350

35 94 175 262 298 370

147 214 316 352 370

15 20 5 5

53 39 54 54

121 195 289 325 370

11 28 47 56 65.5

11 17 19 9 9.5

Tabelul 2. Temperaturi finale pe curba STAS (0C) recomandate
Produsul Benzinǎ uşoarǎ Benzinǎ grea Benzinǎ de max. calit. Petrol de max. calit. Motorinǎ de max. calit.

120-135 205

120-135 160

120-135 205

8

Petrol Motorinǎ uşoarǎ Motorinǎ grea

300 300 360 360 <370 <370 Tabelul 3. Decalaj pe STAS recomandat 10-15 15-25 0-5 0-5

280 360 <370

Produsele care se separǎ
Benzinǎ uşoarǎ-Benzinǎ grea Benzinǎ grea-Petrol Petrol-Motorinǎ uşoarǎ Motorinǎ uşoarǎ-Motorinǎ grea

Decalaj (5-95) STAS 0C

Din datele de proiectare privitoare la ţiţei se mai traseazǎ: a) curba de procente medii-densitate; b) curba de randament-densitate. Se utilizeazǎ formula: di=

∑d V V ∑
i i

i

c) curba VE a ţiţeiului la presiunea atmosfericǎ, pornind de la curba PRF. Pentru trasarea curbei VE pentru ţiţei şi pentru produse se utilizeazǎ una din metodele studiate.

II.3. Carecterizarea produselor. Dererminarea proprietǎţilor medii ale produselor

Pentru produsele obţinute din distilare se determinǎ: -densitatea d204 şi d1515 ( din curba de % medii-densitate, citind densitatea la jumǎtatea intervalului corespunzǎtor fiecǎrui produs ). Limitele de variaţie a densitǎţii pentru produsele distilate sunt: -Benzinǎ……….0.700-0.780 -Petrol………….0.800-0.830 -Motorinǎ………0.850-0.905; -masa molecularǎ medie M . 1 5 M se poate determina din graficul care coreleazǎ densitatea d 15 , M , factorul de caracterizare şi temperatura medie molarǎ de fierbere sau temperatura la 50 % pe curba STAS. M se poate calcula şi cu formula:
15 44.29 − d 15 M = 15 1.03 − d 15

9

M

BU

= =

44 .29 − 0.679 = 124.25 1.03 − 0.679
44 .29 − 0.716 =138.77 1.03 − 0.716

M BG

MP =

44 .29 − 0.782 =175.44 1.03 − 0.782

MM U

= =

44 .29 − 0.825 =212.02 1.03 − 0.825

MM G

44 .29 − 0.844 =233.58 1.03 − 0.844

Limitele aproximative ale masei moleculare medii pentru produsele rezultate din distilarea ţiţeiului sunt (0C) : -Benzinǎ……….90-160 -Petrol………….180-200 -Motorinǎ………210-260 -factorul de caracterizare K se determinǎ cu relaţia: K=
1.216 3 T 15 d 15

unde care T este temparatura medie molarǎ de fierbere ( grade Kelvin ). KBU=
1.216 3 365 =12.787 0.679
1.216 3 428 =12.786 0.716

KBG=

KP=

1.216 3 528 =12.788 0.782
1.216 3 582 =12.293 0.825

KMU=

KMG=

1.216 3 618 =12.261 0.844

15 K poate fi determinat şi din graficul de corelare cu M , t50%STAS şi d15 . Principalele caracteristici ale fracţiunilor distilate se pot prezenta într-un tabel.

10

Tabelul 4. Caracteristicile produselor
Produsul Benzinǎ uşoarǎ Benzinǎ grea Petrol Motorinǎ uşoarǎ Motorinǎ grea Pǎcurǎ Simbol d 20 4 d 15
1 5

t50%PRF

t50%STAS

M

K

D5 D4 D3 D2 D1 B

0.674 0.711 0.778 0.821 0.840

0.679 0.716 0.782 0.825 0.844

92 155 255 308 344

92 155 255 309 345

124.25 138.77 175.44 212.02 233.58

12.787 12.786 12.788 12.293 12.261

II.4. Bilanţul de material pe instalaţia de DA

Capacitatea instalaţiei este de 2.7*106 tone/an, iar timpul de lucru este de 1 an=8000 ore. Debitul instalaţiei este: Qm ţiţei=
2.7 • 10 6 • 103 =340000 kg/h =340 t/h 8 • 103

Debitul volumic are formula: Qv= % vol. produs*Qvţiţei Qvţiţei=
Qm

ρ

=

340000 =394.74 m3/h 855

QvD5=(11/100)*394.74=43.42 m3/h QvD4=(17/100)*394.74=67.11 m3/h QvD3=(19/100)*394.74=75 m3/h QvD2=(9/100)*394.74=35.53 m3/h QvD1=(9.5/100)*394.74=37.50 m3/h
B Q v =(34.5/100)*394.74=136.19 m3/h

Debitul masic se calculeazǎ cu formula: Qm =(%gr /100)* Qm QmF=(2.7*106 )/8000=337.5 t/h QmD5 =(7.41/100)*337.5=25.01 t/h QmD4=(12.09/100)*337.5=40.08 t/h QmD3=(14.78/100)*337.5=49.88 t/h QmD2=(7.39/100)*337.5=24.94 t/h QmD1=(7.98/100)*337.5=26.89 t/h 11

QmΣD=(50.11/100)*337.5=169.12t/h QmB=(49.89/100)*337.5=168.38 t/h Qn=
Qm * 10 3 kmol/h M

QnD5=(25.1*1000)/124.25=202.01 kmol/h QnD4=(40.08*1000)/138.77= 288.82kmol/h QnD3=(49.88*1000)/175.44= 284.31kmol/h QnD2=(24.94*1000)/212.02=117.63kmol/h QnD1=(26.89*1000)/233.58=115.12 kmol/h QnB= 320.85kmol/h QnF=(337.5*1000)/254=1328.74 kmol/h Procentele de produs se calculeazǎ cu formula: % gr.= % vol. produs*d 20 produs 4 %grD5=11*0.674=7.414 %grD4=17*0.711=12.087 %grD3=19*0.778=14.782 %grD29*0.821=7.389 %grD1=9.5*0.840=7.98 %grΣD=65.5*0.765=50.11 Tabelul 5. Bilanţul de material pe instalaţia de DA
Flux Benzinǎ uşoarǎ Benzinǎ grea Petrol Motorinǎ uşoarǎ Motorinǎ grea Total distilate Pǎcurǎ Ţiţei Simbol %vol. Debit m3/h d 15
1 5

d 20 4

%gr.

Debit t/h

M

Debit kmol/h

D5 D4 D3 D2 D1 ΣD B F

11 17 19 9 9.5 65.5 34.5 100

43.42 67.11 75 35.53 37.5 258.34 136.19 394.53

0.679 0.716 0.782 0.825 0.844 0.769 0.859

0.674 0.711 0.778 0.821 0.840 0.765 1.015 0.855

7.414 12.087 14.782 7.389 7.98 49.652 50.348 100

25.01 40.08 49.88 24.94 26.89 169.12 168.38 337.5

124.25 138.77 175.44 212.02 233.58 176.81 254

202.01 288.82 284.31 117.63 115.12 1007.89 320.85 1328.74

II.5. Trasarea curbelor PRF, STAS şi VE

12

Cunoscând curba PRF a ţiţeiului şi potenţialul de produse, se traseazǎ pentru fiecare produs curba PRF, transformând procentele volum faţǎ de ţiţei în procente volum faţǎ de produsul considerat şi apoi construind graficul t-% volum pentru fiecare produs. Curbele STAS şi VE pentru produse şi la presiunea de 1 at. ( pentru VE ) se traseazǎ dupǎ metodele descrise în literaturǎ.

Cap.III. CALCULUL TEHNOLOGIC AL COLOANEI DE DISTILARE DE TIP “U”
13

Deşi coloanele de tip “U” nu se mai folosesc în industrie, modul de calcul al celorlalte tipuri de coloane se bazeazǎ pe un calcul preliminar al unei coloane de tip „U”. Eficienţa fracţionǎrii într-o coloanǎ de DA depinde de numǎrul de talere utilizat şi de refluxul intern.

III.1.Alegerea numǎrului de talere

Datoritǎ dificultǎţii determinǎrii numǎrului de talere pentru unei materii prime complexe cum este ţiţeiul, alegerea numǎrului de talere se face pe baza datelor practice din literaturǎ. Majoritatea coloanelor de DA au 25-35 de talere între zona de vaporizare şi vârful coloanei. În tabelul de mai jos se dau numerele de talere recomandate pentru diverse zone ale coloanei de DA. Tabelul 6. Numǎrul de talere recomandat în coloanele de DA Zona de separare Nr. de talere D5-D4 4-8 D4-D3 4-8 D3-D2 4-6 D2-D1 4-5 D1-Zona de vaporizare 3-4 Baza coloanei ( talere stripare ) 4 Stripere 4 Numǎrul de talere ales pe baza datelor practice se va verifica şi modifica corespunzǎtor corelaţiei capacitate de separare-numǎr de talere ( F-f(Nt) ). Tabelul 7. Numǎrul de talere ales Zona de separare Nr. talere D5-D4 8 D4-D3 8 D3-D2 6 D2-D1 5 D1-Zona de vaporizare 4 Baza coloanei 4 Stripare 4

III.2. Alegerea presiunilor în coloanǎ

14

Calculul presiunilor din coloanǎ în punctele cheie se face pe baza datelor din literaturǎ conform schemei de mai jos.

Figura 2 ЛVR=760+(10-50) mmHg=760+40=800 mmHg ЛVC=ЛVR+(250-350) mmHg=800+300=1100 mmHg 15

ЛD4=ЛVC+NtVC-D4*ΔPt=1100+8*10=1180 mmHg ЛD3=ЛVC+NtVC-D3*ΔPt=1100+(8+8)*10=1260 mmHg ЛD2=ЛVC+NtVC-D2*ΔPt=1100+(8+8+6)*10=1320 mmHg ЛD1=ЛVC+NtVC-D1*ΔPt=1100+(8+8+6+5)*10=1370 mmHg ЛZV=ЛVC+NtVC-ZV*ΔPt=1100+(8+8+6+5+4)*10=1410 mmHg ЛB=ЛZV+NZV-ZE*ΔPt=1410+4*10=1450 mmHg ЛEC=ЛZV+(150-250) mmHg=1410+200=1610 mmHg unde: ЛVR= presiunea în vasul de reflux (mmHg) care se alege în funcţie de mediul de rǎcire şi de cantitatea de gaze rezultate din ţiţei; ЛVC= presiunea la vârful coloanei, mmHg; ΔPt= cǎderea de presiune pe taler, care în funcţie de tipul de taler utilizat se alege 5-10 mmHg la coloanele de distilare atmosfericǎ; ЛDi= presiunea pe talerul de extragere a fracţiunii Di, mmHg; NtVC-Di= numǎrul de talere între vârful coloanei şi talerul de extragere a fracţiunii Di; NtZV-ZE= numǎrul de talere între zona de vaporizare şi zona de epuizare; ЛZV= presiunea în zona de vaporizare. mmHg; ЛB= presiunea în baza coloanei, mmHg; ЛEC= presiunea la ieşirea din cuptor, mmHg; ЛiZV= presiunea la intrarea în zona de vaporizare, mmHg. Se observǎ cǎ presiunea creşte de la vârful coloanei spre baza acesteia, iar ЛiZV=ЛZV. Cu presiunile calculate în punctele-cheie din coloanǎ se poate construi profilul de presiuni din coloanǎ ( numǎr de talere-presiune ).

III.3. Trasarea curbelor VEţiţei la ЛZV şi ЛEC

Curbele VE ţiţei la aceste presiuni sunt necesare pentru calculul temperaturilor la intrarea în zona de vaporizare şi la ieşirea din cuptor. Trasarea curbelor VE pentru ţiţei la presiunea din zona de vaporizare ЛZV şi la presiunea la ieşire din cuptor ЛEC se face prin metoda Piromov-Beiswenger: se aproximeazǎ curba VE la 1 at. cu o dreaptǎ la care, prin punctul corespunzǎtor temperaturii la 50 % distilate transpus la noile presiuni, se duc paralele la acea dreaptǎ. Temperaturile la 50 % distilate pentru ЛZV şi ЛEC se obţin cu nomograma Aznîi sau graficul Cox.

Cap.IV. CALCULUL TEMPERATURILOR DIN COLOANǍ

16

Coloana de fracţionare a ţiţeiului are trei zone importante: -zona de alimentare ( sau de vaporizare ) , -zona de fracţionare, -zona de stripare ( sau de epuizare sau baza coloanei ). În zona de fracţionare sunt foarte importante temperaturile pe talerele de extragere a fracţiunilor laterale şi la vârful coloanei, deoarece acestea determinǎ limitele de distilare ale produselor respective.

IV.1. Calculul bilanţului de materiale în zona de vaporizare şi stripare a coloanei

Materia primǎ ( ţiţeiul ), F, alimenteazǎ zona de vaporizare a coloanei, parţial vaporizatǎ. Bilanţul de materiale în zona de vaporizare şi stripare este prezentat mai jos.

Figura 3 Semnificaţia notaţiilor este urmǎtoarea:

17

F= materie primǎ ( ţiţei ); AB= abur de stripare introdus la baza coloanei; Debitul coloanei se calculeazǎ ca produs între raţia de abur şi debitul de pǎcurǎ stripatǎ. Se utilizeazǎ abur de joasǎ presiune supraîncǎlzit. Caracteristicile aburului utilizat se aleg din date practice sau din literaturǎ. V’= fracţia vaporizatǎ din ţiţei la intrarea în coloanǎ, corespunzǎtoare tizv şi Лizv; L0= supravaporizatul care asigurǎ refluxul intern între talerul de extragere al primului produs lateral D1 şi zona de vaporizare; Supravaporizatul se alege în funcţie de calitatea primului produs lateral şi alte consideraţii economice. În mod obişnuit supravaporizatul se alege 2-4 % volum faţǎ de ţiţei. VS= vapori stripaţi din lichidul care intrǎ în zona de stripare din baza coloanei; VS se poate calcula cu relaţiile: VS=Lezv*SF VS=Lezv-B în care: SF= fracţia de vapori eliminatǎ prin stripare în funcţie de raţia de abur ( care este 20-30 kg abur/m3 produs stripat ); B= pǎcurǎ stripatǎ; Lezv= lichid la ieşirea din zona de vaporizare; Lezv reprezintǎ şi alimentarea zonei de stripare ( epuizare ). Lezv=B’+L0 ΣD= suma produselor distilate; ΣD=D1+D2+D3+D4 VHEZV= vapori de hidrocarburi la ieşirea din zona de vaporizare; VHEZV=V’+VS=ΣD+L0 L0=2 VS=8.094 Lezv=42.6 B’=42.6-2=40.6 V’=67.5-8.094=59.41 ΣD=65.5 VHEZV=65.5+2=67.5 Densitǎţile fluxurilor materiale implicate sunt cunoscute sau se determinǎ astfel: 1) Densitatea ţiţeiului se cunoaşte din datele de proiectare. 2) Densitatea dΣD se poate determina din curba randament-densitate sau cu formula: dΣD=
% gr ΣD dţiţei %vol ΣD

dΣD=0.765

3) Densitatea pǎcurii se determinǎ cu relaţia: dB=
20 20 100 d 4 F − %volΣDd 4 ΣD %volB

dB=(100*0.855-65.5*0.765)/34.5=1.026

4) Densitatea supravaporizatului dLo se determinǎ din curba procente medii-densitate: dLo=0.831.

18

5) Densitatea vaporilor de ţiţei la intrarea în zona de vaporizare dV’ se determinǎ din curba randament-densitate sau procente medii- densitate: dV’=0.851. 6) Densitatea fracţiei lichide din ţiţeiul intrat în zona de vaporizare dB’ se determinǎ dintr-un bilanţ masic: F*dF=V’dV’+BdB’ dB’=
Fd F −V ' d V ' B'

dB’=(100*0.855-59.41*0.851)/40.6=0.861

7) Densitatea lichidului la ieşirea din zona de vaporizare este: dLEZV=
B ' d B ' + L0 d Lo LEZV

dLEZV=(40.6*0.861+2*0.831)/42.6=0.859

8) Densitatea vaporilor stripaţi dVs se poate determina: a) cu relaţiile: LEZV d LEZV − Bd B ΣDd ΣD + L0 d Lo −V ' d V ' dVs= ;dVs= ( preferabilǎ ) VS VS dVs=0.547 b) din curba procente medii-densitate. Rezultatele calculului debitelor volumice şi masice, precum şi densitǎţile fluxurile din zona de vaporizare şi stripare se pot prezenta într-un tabel. Tabelul 8. Bilanţul de material în zona de vaporizare a coloanei de DA Flux Simbol %vol. Debit Debit %gr d 15 d 20 1 5 4 volumic masic m3/h t/h Ţiţei F 100 394.53 0.859 0.855 337.5 85.5 Total D 65.5 258.34 0.765 0.769 169.12 50.37
distilate Pǎcurǎ Supravaporizat Fracţie vaporizatǎ Fracţie lichidǎ Lichid ieşire Vapori stipaţi

B L0 V’ B’ LEZV Vs

34.5 2 59.41 40.6 42.6 8.094

136.13 7.89 234.39 160.18 168.07 31.93

1.029 0.835 0.855 0.865 0.863 0.552

1.026 0.831 0.851 0.861 0.859 0.547

169.99 5.61 170.64 117.99 123.49 14.95

35.40 1.66 50.56 34.96 36.59 4.43

19

IV.2. Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare tizv

Temperatura la intrare în zona de vaporizare tizv se obţine din curba VEŢIŢEI trasatǎ pentru presiunea din zona de vaporizare ЛZV; tizv corespunde procentului de ţiţei vaporizat la intrarea în zona de vaporizare V’. V’ se determinǎ din bilanţul de material pe coloanǎ ( Cap.IV.I ). Temperatura de intrare în zona de vaporizare variazǎ între 270-340 0C, în funcţie de tipul ţiţeiului. tizv=3120C

IV.3. Calculul temperaturii ţiţeiului la ieşire din cuptor tEC

Temperatura ţiţeiului la ieşirea din cuptor se determinǎ presupunând cǎ pe conducta de transfer ( cuptor-coloanǎ ) are loc o vaporizare adiabatǎ: QEC=Qizv Algoritmul de calcul este urmǎtorul: 1) Se presupune tec=tizv+(1-3)0C tec=313+1=3140C. 2) Se verificǎ tec prin bilanţ termic:Qizv=Qec (kcal/h) Qizv=QV’+QB’=GV’*Htizv+GB’*htizv Qec=QVec+QBec=GVec*Htec+GBec*htec) În acest calcul, H şi h reprezintǎ entalpiile fluxurilor în stare de vapori, respectiv în stare lichidǎ. Entalpiile produselor petroliere se determinǎ grafic în funcţie de d 15 şi temperatura 1 5 fluxului sau cu relaţii ce ţin seama de starea lichidǎ sau de vapori a produselor. Entalpia produselor petroliere în stare lichidǎ şi în stare de vapori se poate determina cu relaţii şi grafice care includ densitatea la 150C şi factorul de caracterizare. În relaţiile de calcul, entalpiile produselor petroliere sunt exprimate în kcal/kg. Entalpia în faza lichidǎ are expresia:
15 15 h=(2.964-1.332 ⋅ d 15 )t+(0.003074-0.001154 ⋅ d 15 )t2(0.055K+0.35)

Rezultate apropiate se obţin şi pe baza altei ecuaţii, datorate tot lui Watson şi Nelson:
0.403 t + 0.00045 t 2 h= (0.0574KUOP+0.35) 15 d15

20

Entalpia în fazǎ de vapori se poate determina cu relaţia: H=(50.2+0.109t+0.00014t2)(4-d 15 )-73.8 sau cu relaţia Weir şi Eaton: H=127.1-50.3d 15 +(0.403-0.109d 15 )t+(0.00056-0.000141d 15 )t2 Factorul de caracterizare K se determinǎ în funcţie de d 15 şi de M ( calculatǎ cu formula utilizatǎ în Cap.II.3 ) din graficul de corelare cu t50%STAS. Cantitǎţile de cǎldurǎ ( fluxurile termice ) se determinǎ ca produs între debitele masice G ( în kg/h ) şi entalpiile acestora. Procentul de vapori din ţiţei la ieşirea din cuptor se determinǎ din curba VE a ţiţeiului trasatǎ la presiunea de ieşire din cuptor ( Лec ) şi temperatura presupusǎ. GV’=d 15 V’QV V’=0.855*234.39=200.4 t/h Htizv=(50.2+0.109*312+0.00014*312)(4-0.855)=233.91 kcal/kg 1 5 GB’=d 15 V’*Qv=0.865*160.18=142.83 t/h htizv=((0.403*312+0.00045*312 2 )/0.865)*(0.0547*12+0.35) =203.64kcal/kg Qizv=75961.46 kcal/h GVec=d 20 *QV=0.820*129.53=106.21 t/h 4 Htec=(50.2+0.109*314+0.00014*3142)/(4-0.824)-73.8=238.18 kcal/kg GBec=0.886*159.23=141.08 t/h htec=((0.403*314+0.00045*314 2 )/0.889)*(0.0547*12.8+0.35) =201.86 kcal/kg Qec=53775.51 kcal/h Se considerǎ corectǎ presiunea dacǎ:
Qec − Qizv = ± 0.50C 0.5G F
1 5 1 5 1 5 1 5 1 5 1 5

21

IV.4. Calculul temperaturii la baza coloanei tb

Temperatura la baza coloanei se determinǎ printr-un bilanţ termic pe conturul I, deasupra talerului 4.

Figura 4

22

Algoritmul de calcul este: 1) Se presupune tb=tizv-(10-20)0C. tb=312-12=3000C 2) Se calculeazǎ, presupunând o variaţie liniarǎ a temperaturii în zona de stripare, t4: t4=tizvt izv − t b =312-(312-300)/4=3090C 4

3) Se considerǎ tLo=tizv-100C=312-10=3020C(=t5) 4) Se face un bilanţ termic pe conturul I:Qi=Qe QB’+QLo+QiA=QB+QVs+QAe GB’htizv+GLoht5+GAiHAiЛai,tAi=GBhtb+GVsHt4+GAeHAeЛzv,t4 ht5=((0.403*302+0.00045*302 2 )/0.835)*(0.0547*11.9+0.35) =195.11 kcal/kg GLo=0.831*7.89=6.56t/h GAi=25*199.05=4.976 t/h HAi=731.1 kcal/h htb=(0.403*300+0.00045*300 2 )/0.92)*(0.0547*11.3+0.35) =175.61 kcal/kg Ht4=(50.2+0.109*309+0.00014*3092)*(4-0.552)-73.8=261.71 kcal/kg HAe=733.95 kcal/kg QB’+QLo+QAi=142.83*203.64+175.61*6.56+4.976*731.1=33870.14 kcal/h QB+QVs+QAe=219.4*175.61+4.976*733.95+17.47*31.93=12683.91 kcal/h 5) Se calculeazǎ h
d b tb

=

Π G B ' htizv + G Lo ht 5 + G Ai H Ai Ai ,tAi − GVs H t 4 − G Ae H Ae

GB

d b h tb =

142 .83 * 203 .64 + 6.56 * 195 .11 + 4.976 * 731 .1 −17 .47 * 31 .93 − 4.976 * 733 .95 =45.7 219 .4

5 kcal/kg 6) Se determinǎ tb=f(h,d 15 ), adicǎ temperatura în funcţie de entalpia şi densitatea pǎcurii. 1 5 0 tb=298 C 7) Se comparǎ cele douǎ temperaturi. Diferenţa admisǎ este ± 20C.

23

IV.5. Calculul temperaturii în zona de vaporizare tZV

Temperatura în zona de vaporizare a coloanei de distilare atmosfericǎ tzv se determinǎ prin bilanţ terminc pe conturul II. Etapele de calcul sunt: 1) Se presupune tzv=tizv-(1-2)0C tzv=312-2=3100C 2) Se egaleazǎ :Qi=Qe QV’+QVs=QHEZV d v d vs dvhezv GV’H tizv +GVsH t 4 =GVHEZVH tzv d VHEZV =
V ' d V ' +Vs d Vs V '+ s V

=

59 .41 * 0.851 + 8.094 * 0.547 =0.815 59 .41 + 8.094
dV HEZV VHEZV
dV Gv ' H tizv + VS H td4Vs = V HEZV

Singura necunoscutǎ din ecuaţia de bilanţ termic este: H
d v

H tizv =(50.2+0.109*312+0.00014*3122)(4-0.855)-73.8=233.91 kcal/kg d vs H t 4 =(50.2+0.109*309+0.00014*3092)(4-0.552)-73.8=261.71 kcal/kg VHEZV=V’+Vs=59.41+8.094=67.504 QVhezv=(67.5/100)*394.53=266.31kcal/h GVhezv=0.815*266.31=217.04t/h
dvhezv H Vhezv =

200 .4 * 233 .91 +17 .47 * 31 .93 =218.55 kcal/kg 217 .04

3) Se efectueazǎ f(HVhezv,dVhezv)=tzv: tzv =309.50C. 4) Se comparǎ tzv calculat cu cel presupus; diferenţa trebuie sǎ fie 0.50C.

24

Cap.V. CALCULUL TEMPERATURILOR PE TALERELE DE CULUGERE A PRODUSELOR LATERALE ŞI LA BAZA SRIPERELOR V.1. Calculul temperaturilor pe talerele de extragere a produselor laterale

Temperatura de pe talerul de culegere a unei fracţiuni laterale corespunde temperaturii de fierbere a produsului nestripat ce se extrage în condiţiile de pe taler. Temperatura de fierbere a produsului lichid depinde de presiunea de pe talerul de culegere şi de acţiunea de gaz inert pe care o au fracţiunile uşoare în fazǎ de vapori şi aburul în condiţiile de presiune şi temperaturǎ de pe talerul respectiv. Pe talerul de culegere, efect de gaz inert se considerǎ a avea aburul şi toate fracţiunile de deasupra celei care se extrage, exceptând fracţia imediat superioarǎ. Temperatura pe talerul de extragere a unui produs lateral va fi deci temperatura la 0 % pe curba VE la 1 at. a produsului nestripat, corectatǎ la presiunea parţialǎ a vaporilor produsului de deasupra talerului. Deoarece în calculul presiunii parţiale intrǎ şi refluxul intern din zona consideratǎ ( reflux intern nedeterminat anterior ), calculul temperaturilor de extragere a produselor laterale este iterativ. Algoritmul de calcul pentru determinarea temperaturii pe talerul de culegere nDi este: 1) Se determinǎ t0%Di, prin extrapolarea curbei VE la 1 at. a produsului nestripat Di cu procentul de vapori stripaţi VSi ( exprimat faţǎ de Di ). 2) Se determinǎ în funcţie de t0%Di temperatura aproximativǎ pe talerul de culegere a produsului Di, tDi. 3) Se face bilanţ termic pe conturul situat deasupra talerului de extragere a produsului Di şi pânǎ la baza coloanei, pentru a determina cǎldura preluatǎ de refluxul RDi+1. 4) Se calculeazǎ Q RDi +1 . 5) Se calculeazǎ cantitatea de reflux care curge pe talerul de culegere a produsului Di în kg/h, respectiv în kmol/h: GR =

QRDi +1
t t H dDi − hdDi +1 Di Di

D + i 1

6) Se calculeazǎ presiunea parţialǎ a vaporilor de produs pe talerul Di, pDi:

m RDi
pDi=ЛDi

m RDi +1 + m AB + m D (i + 2) + m D ( i +3) + m D ( i + 4 )

unde: ЛDi= presiunea pe talerul Di, mmHg; m R = numǎrul molilor de reflux care cade pe talerul de culegere a produsului Di, kmol/h; mAB= numǎr de moli de abur dat la baza coloanei, kmol/h; pentru fracţiunile D2, D3, D4 se adaugǎ şi aburul introdus în striperele inferioare;
D i

25

mD(i+2), mD(i+3), mD(i+4)= numǎrul de moli de fracţiuni superioare produsului Di, care au efect de gaz inert.
i 7) Se calculeazǎ temperatura pe taler în funcţie de pDi şi t0%VE D . 8) Se comparǎ tDi calculat cu cel presupus. Diferenţa admisǎ este ± (1-2)0C. Deoarece în calculul temperaturilor pe talerele de culegere a fracţiunilor laterale intervin fluxuri ce circulǎ pe stripere, este necesar calculul striperului.

V.1.1. Calculul temperaturilor pe talerul de extragere a motorinei grele

tD1=3100C
1 QR D1+ =[Qi-Qe]

=[QF+QAi+QL VsD 1 ]-[QB+QVeD1+QD1] =( 73019255+325155.3+2053611)-(36522251+4251325+762247.2)=2481532kcal/h

QR D1 +1
1 GR D1+ =

H t D1 − ht D1 +1
G RD1+1

2481532 = 237 .15 − 218 .03 =129787.23 kg/h

1 mR D1+ = M D1 =

129787 .23 233 .58 =555.64kmol/h
555 .64 555 .64 + 326 .78 + 291 .42 + 276 .5

m RD 1 + 1

pD1=ЛD1 mmHg

m RD1+1 + m D3 + m D4 + m A

=1370

=525.24

26

V.1.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei uşoare

tD2=2810C
1 QR D 2+ =[QF+QA+QA1+QLvs D 2 ]-[QB+QD1+QD’1+QVeD2] 1 QR D 2+ = (73019255+325155.3+528599.35+2053611)(36522251+4251325+3521145+7584442)=18522372 kcal/h

QR D2 + 1

GR D 2 +1 = H t 2 − htD 2 + 1
GR D 2 +1

18522372 = 224 .94 −185 .06 =46071.36 kg/h

mR D 2 +1 = M D 2

46071 .36 =217.29 kmol/h = 212 .02

mRD 2 +1

pD2=ЛD2 mmHg

mRD 2 +1 + mD 4 + mD AB + mA

=1320

217 .29 217 .29 + 291 .42 + 276 .5 + 40 .45

=347.42

V.1.3. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului

tD3=2230C
1 QR D 3+ =[QF+QAB+QA1+ QA2+QLvs3]-[QB+QD1+ QD2+QD’3+QVeD3]

1 QR D 3+ =(73019255+3638425.2+528599+6198524.25+2679035.2)( 36522251+4881968.8+4592113.7+10277985+19320338)=20240658 kcal/h

QR D 3 +1

20240658

1 GR D 3+ = H t 3 − htD 3 +1 = 188 .55 −144 =454335.75 kg/h

27

GR D 3 +1
1 mR D 3+ = M D 3

454335 .75 175 .44 =2589.69kmol/h =

mRD 3 +1

pD3=ЛD3 mRD 3+1 + mAB + mA1 + mA 2 mmHg

2589 .69 =1260 2589 .69 + 276 .5 + 40 .45 + 47 .02 =1104.76

V.1.4. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a benzinei grele

tD4=1830C QR D 4 +1 =[QF+QAB+QA1+ QA2+ QA3+QLvs3]-[QB+QD1+ QD2+QD3+ QD’4+QVeD4] QR D 4 +1 =(73019255+3638425.2+528599+6198524.25+1003200)( 36522251+4881968.8+4592113.7+10277985+10936672)=9025567 kcal/h
QR D 4 +1
9025567 = 162 .79 −103 .9 =311979.5 kg/h

GR D 4 +1 = H t 4 − htD 4 +1
GR D 4 +1

mR D 4 +1 = M D 4

311979 .5 =2248.18kmol/h = 138 .77

mR D 4 + 1

pD4=ЛD4 mRD 4 +1 + mAB + mA1 + mA 2 + m A3 8mmHg

2248 .18 =1180 2248 .18 + 276 .5 + 40 .45 + 47 .02 =1015.5

28

V.2. Calculul striperelor

În coloana de distilare atmosfericǎ, lichidul de pe talere este strǎbǎtut de vapori ce pot avea o compoziţie foarte variatǎ. Rezultǎ o contaminare a lichidului cu produse uşoare în interiorul coloanei şi implicit necesitatea de a prevedea coloanele de distilare atmosfericǎ cu stripere, care au rolul de a elimina pǎrţile uşoare conţinute în produsele care se scot lateral din coloana de fracţionare. În urma stipǎrii creşte temperatura de inflamabilitate a produsului şi temperatura iniţialǎ de distilare. Striparea se poate realiza folosind un gaz inert ( abur, metan ) sau un refierbǎtor. Se folosesc raţii de abur de 20-30 kg/m3/produs stripat. La striparea cu abur au loc urmǎtoarele modificǎri: -scade temperatura la ieşirea din baza striperului; -produsul stripat ( Di ) va conţine o anumitǎ cantitate de apǎ; -creşte diametrul coloanei ca urmare a prezenţei aburului ( provenit din stripare şi de la baza coloanei ) la vârful coloanei. În cazul stripǎrii cu ajutorul refierbǎtorului au loc: -creşterea temperaturii la ieşirea din stripere; -obţinerea unor produse distilate cu un conţinut redus de apǎ; -micşorarea diametrului coloanei şi a suprafeţei condensatorului de vârf. Calculul striperului va cuprinde: a) Bilanţul de material şi caracterizarea fluxurilor implicate; b) Bilanţul termic pe striper şi stabilirea temperaturilor la ieşire din stiper.

29

V.2.1. Bilanţul de material pe stripere

Pentru striperul cu abur, bilanţul de material se face în jurul striperului din care se scoate produsul stripat Di:

Figura 5 Di’=Di+VsDi= VsDi=Di’-Di VsDi=Di’*SF D1’=9.5/(1-0.29)=13.38 D2’=9/(1-0.23)=11.69 D3’=19/(1-0.331)=28.36 D4’=17/(1-0.177)=20.66 D5’=11/(1-0.177)=13.37
Di' 1− SF

30

i V.2.2. Bilanţul termic pe striper. Calculul temperaturii în baza striperului t2 D

Aceste calcule se efectueazǎ dupǎ stabilirii temperaturii pe talerele de extragere a fracţiilor laterale. Etapele de calcul în baza striperului cu abur sunt: 1) În funcţie de SFi se calculeazǎ Δt aproximativ ( scǎderea de temperaturǎ între intrarea produsului în striper şi baza striperului ca efect al vaporizǎrii; aburul şi produsul care intrǎ au aceeaşi temperaturǎ ). 2) În funcţie de Δtaprox se determinǎ diferenţa realǎ de temperaturǎ între intrarea în striper şi baza striperului Δtreal. 3) Ca efect al vaporizǎrii fracţiilor uşoare, temperatura scade din vârf spre bazǎ şi se considerǎ o variaţie liniarǎ între talerele 1 şi 4. t4=
∆t real 4

i t2 D =talim-Δtreal

i 4) Se verificǎ t2 D prin efectuarea unui bilanţ termic în jurul striperului din care iese produsul Di.

31

Figura 6 Qi=Qe
i QD1’+QAi=QDi+QVs D +QAi dD 2 dD i Π i Πi GDi’h tDi +GAi,iH ti =GDih t 2 Di +GVsDiH tdVsDi +GAi,eH t 4D 4

5) În funcţie de entalpie şi de densitatea lui Di se determinǎ t2Di. 6) Se comparǎ valoarea calculatǎ cu cea presupusǎ. Diferenţa admisǎ este ± 1-20C.

Cap.VI. CALCULUL TEMPERATURILOR LA VÂRFUL COLOANEI

Temperatura la vârful coloanei trebuie menţinutǎ astfel încât produsul de vârf D5 sǎ fie obţinut în stare de vapori. Etape de calcul: 1) Din profilul de temperaturǎ trasat pe întreaga înǎlţime a coloanei se presupune tV aprox , determinat funcţie de t100%VE BU . 2) Se calculeazǎ cǎldura preluatǎ de refluxul rece de la vârful coloanei ( kcal/h ) prin bilanţ termic: QR=[QF+QAB+QA1+QA2+QA3+QA4]-[QB+QD1+QD2+QD3+QD4+QVeN] QR=[GV’HtiZV+GB’HtiZV+(GAB+GA1+GA2+GA3+GA4)H Πint r ]h , Πc v [GBhtB+GD1ht2D1+GD2ht2D2+GD3ht2D3+GD4ht2D4+GD5Htr+(GAB+GA1+GA2+GA3+GA4)H ab ] = 1928158 kcal/h 3) Se calculeazǎ debitul masic şi debitul molar de reflux rece: GR=
t in r t

QR = d H − htnD 5
dD5 tn

1928158 125 .65 −18 .11

=179302.2

kg/h

mR=

GR = M D5

179302 .2 124 .25

=1443.08

kmoli/h

Temperatura de intrare a refluxului rece este funcţie de provenienţa apei utilizate pentru condensarea şi rǎcirea produselor de vârf şi variazǎ între 28-400C. 4) Se calculeazǎ presiunea parţialǎ a vaporilor la vârful coloanei:

m D5 + m R
227 .36 +1443 .08 1443 .08 + 227 .36 + 40 .45 + 47 .02 + 276 .5 +117 .63 + 98 .02

pVC=pn=ЛVC

m R + m D5 + m AB + m A1 + m A 2 + m A3 + m A 4

= 1100 = 816.42 mmHg

32

5) Se corecteazǎ t100%VE D5 la presiunea pn şi se determinǎ tn calculat. 6) tn presupus-tn calculat= ± (1-2)0C. Dupǎ determinarea cantitǎţii de reflux, se calculeazǎ şi raţia de reflux r: r=
G R 179302 .2 = =6 G D5 30660

33

Figura 7

Cap.VII.CALCULUL SARCINII CONDENSATORULUI DE LA VÂRFUL COLOANEI ŞI A CANTITǍŢII DE APǍ DE RǍCIRE ŞI CONDENSARE

Pentru determinarea sarcinii termice a condensatorului de vârf, QC [ kcal/h ], se efectueazǎ un bilanţ termic: QC=[Qi-Qe]
D =[(G D5 +GR)H tnD5 +(GAB+ ∑G Ai )H tn ,Πn ]-[(G D5 +GR)h ti R 5 +(GAB+ ∑G Ai )tiRcp]

d

n

d

n

i =1

i =1

= 23146167 kcal/h unde cp= capacitatea caloricǎ a apei, kcal/kg*grad; cp=1 kcal/kg*grd. Cantitatea de apǎ necesarǎ în condensator GH 2 O este datǎ de sarcina termicǎ a condensatorului raportatǎ la diferenţa de temperaturǎ a apei la ieşirea şi intrarea în condensator (te-ti)apǎ şi la randamentul condensatorului de vârf ηc: GH
2O

=

Qc = (t e − t i ) apa ηc

23146167 =367399.5 (100 −30 ) * 0.9

kg/h

ηc se alege între 0.9-0.95. Dupǎ determinarea sarcinii condensatorului, se varificǎ calculul termic pe întreaga coloanǎ şi stripere prin efectuarea unui bilanţ termic.

Cap.VIII. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICǍ A COLOANEI DE DISTILARE ATMOSFERICǍ

34

Dimensionarea tehnologicǎ a unei coloane de fracţionare în cazul lucrǎrii de faţǎ se rezumǎ la calculul înǎlţimii şi al diametrului coloanei. Metodele de calcul sunt diferite, în funcţie de tipul talerelor utilizate şi a sistemului de deversare a lichidului în interiorul coloanei.

VIII.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu clopoţei

Diametrul coloanei D [m] se calculeazǎ cu relaţia: D=
4V =0.54 m Π ⋅ vr

vr=vma*Fi=8.64*0.9=7.78 m/s vma=c(
dL 920 −1 ) 0.5 =8.64 m 2 /s -1) 0.5 =0.46*( dV 26

unde: V - sarcina maximǎ de vapori la nivelul talerului N-1, m3/s; vr - viteza realǎ a vaporilor în coloanǎ, m/s; vma - viteza maximǎ admisibilǎ a vaporilor în secţiunea liberǎ a coloanei, m/s; Fi - factor de imersare a talerului în lichid; Fi=0.9; c - constantǎ de vitezǎ funcţie de închiderea hidraulicǎ şi distanţa dintre talere; dL, dV – densitatea lichidului, respectiv densitatea vaporilor în condiţiile de pe talerul N-1.

VIII.2. Determinarea înǎlţimii coloanei

35

Figura 8 Hc= ∑hi =0.27+18.2+2.1+2.1+0.04=24.71 m
i =1 6

h1=0.5Dc=0.5*0.54=0.27 m h2=(ntzF-1)a=(27-1)*0.7=18.2m ntzF – numǎrul de talere din zona de fracţionare; a – distanţa dintre douǎ talere succesive; a=cca 0.7 m; h3=3a=3*0.7=2.1 m h4=(ntzF-1)b=(4-1)*0.7=2.1 m h5=1-2 m=2 m

GB τ s d tB 60 h6= B 2 =0.04 m ΠDc 4
τs – timpul de staţionare al lichidului în baza coloanei; pentru coloana de DA τs=5-10 min

CONCLUZII

36

Coloana astfel proiectatǎ prezintǎ, pe lângǎ deficienţele specifice tipului ( pierderi mari de cǎldurǎ, randamente relativ mici ) , o serie de inconveniente legate de numǎrul de talere: fiind mic, separarea nu este bunǎ.

37

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful