INTRODUCERE N AUTOMATIC AN UNIV-2011-2012

Modele de intrebri pentru verificarea cunostintelor Observatie: ordinea de enumerare a intrebarilor urmareste (dar nu strict) ordinea de aparitie a temelor in curs. In functie de natura ei, fiecare tema poate sa solicite completari cu informatii obtinute si din alte capitole ale cursului. Capitolul 1. INTRODUCERE IN CONDUCEREA AUTOMAT A PROCESELOR 1. Ce se intelege prin conducerea proceselor? Cum se poate realiza? Ce implica o activitate de conducerea automata a proceselor? Ce se intelege printr-un proces (condus, proces tehnologic) si ce este o instalatie tehnologica? 2. Ce este un sistem cu conducere automat i care este structura acestuia (SCA); explicatii relative la schema (blocuri si marimi). 3. Exemplu: Solutii de incalzire a unei incinte (solutiile 2 si 3 variante). Exemplificare si exlicatii succinte relative la diferite solutii de conducere; avantaje dezavantaje. 4. Care sunt conditiile ce trebuie realizate la dezvoltarea unei solutii de conducere 5. Discutati aplicatia autovehicol modern privit ca sisteme de conducere modern (sisteme de conducere ncorporate, sarcini de conducere de la nivelul unui autovehicul). 6. Aplicatii de conducere vazute ca sisteme mecatronice. Integrarea pe nivel de competente, exemplificari reprezentative (enumerati minmum 5 din cele prezentate la care cel putin una cu datalieri) 7. Care sunt sarcinile unui inginer automatist in relaia inginer automatist tehnolog de proces? Precizati principalele atributii ale fiecaruia din ei n dezvoltarea si implementarea unei aplicaii de conducere. Capitolul 2. CONCEPTELE DE BAZ ALE CONDUCERII AUTOMATE 8. Care sunt principalele metode de conducere si structuri de conducere automata (relatia PC-operator uman, relaia PC-DC , SCA-CD si SCA-CI)? Avantaje dezavantaje (fig.2.-1, 2-2). 9. Enumerati principalele sarcini de conducere ale unui DC si explicati principalele funcii de conducere ale DC-complex n cadrul unui SCA (M, E, C-R-S, prima in conexiune cu varianta din fig. 2.-5 si apoi 2.6)? 10. Detaliai structura cu functiile de conducere ale unui DC-complex; enumerati si explicati principalele sarcini de conducere ale DC n cadrul unui DC-complex ( a doua variant cu referire la fig. 2.7, 12+1 sarcini): sarcinile 1 6, explicatii. 11. Detaliai structura cu functiile de conducere ale unui DC-complex; enumerati si explicati principalele sarcini de conducere ale DC n cadrul unui DC-complex ( a doua variant cu referire la fig. 2.7, 12+1 sarcini): sarcinile 7 13, explicatii. 12. Soluii de implementare a funciilor de conducere; particularitati; particularitatile utilizarii CP in conducerea proceselor. 13. Care sunt caracteristicile, avantaje si dezavantaje, domeniile si limitrile implementrii soluiilor de conducere in varianta DC cu echipamente individuale analogice specializate pe funcii de conducere.

14. Care sunt caracteristicile, avantaje si dezavantaje, domeniile si limitrile implementrii soluiilor de conducere in varianta DC cu echipamente individuale numerice specializate pe funcii de conducere, 15. Care sunt caracteristicile, avantaje si dezavantaje, domeniile si limitrile implementrii soluiilor de conducere in - varianta DC cu integrarea conducerii pe echipamente numerice (calculator de proces CP) prin software. 16. Integrarea soluiilor de conducere numerica n structuri de conducere ierarhizate; exemplificare (fig.2.11 sau 2.12 sau 2.13 vor fi utilizate ca suport pentru comentarii; suportul de comentariu trebuie mentionat). Aspecte specifice. 17. Explicati succint esesnta estimarii starilor a parametrilor (cu referire si la fig.2.14) si esenta diagnosticarii defectiunilor (cu referire si la fig.2.15). 18. La ce servete redundana actului de conducere; enumerai situaii imprevizibile in derularea PC care pot solicita introducerea DC cu redundan; redundanta la nivelul elementelor DC si la nivelul elementelor PC. 19. Caracterizai esena redundanei analitice a structurii SCA (fig. 2.16). 20. Caracterizai esena redundanei hardware ( fig. 2.17) si a redundantei mixte. 21. Sisteme de conducere inteligente (cu referire si la fig.2.18). Functii de baza. 22. Enumerai principalele aspecte si etape care se pun n abordarea / dezvoltarea unei probleme deconducere automata ( automatizare). Capitolul 3. PROCESE CONDUSE 23. Ce este un sistem fizic si ce este un proces fizic/tehnic (industrial)? Precizati modul in care poate fi caracterizat un sistem /proces fizic/tehnic (cu referire si la fig.3.1-2). Dai cteva exemple de procese tehnice (industriale). 24. Care este reprezentarea schematic a unui proces tehnic (industrial); definiti mrimi caracteristice ale unui PC (cu referire si la fig.3.1.3). 25. Descompunerea procesului in sub-procese. Ce este un proces fr interaciuni (interconexiuni)? Prin ce se manifest efectele de interconectare la nivelul unor SF (cu referire la fig. 3.1.4 si 3.1.5) ? 26. Definirea sistemica a unui proces. Marimi de stare; precizati cateva marimi fizice (5 marimi care pot fi considerate ca marimi de stare si prezentati ecuatiile aferente). Legatura dintre conceptul de sistem fizic (SF) si sistem dinamic (SD). 27. Catgorisirea sistemelor dinamice si a sistemelor fizice. Puncte de vedere (criterii) in clasificarea sistemelor dinamice(cu referire la tabelul 3.1-3 si la fig. 3.1.7) 28. Caracterizarea determinista intrare-iesire a sistemelor. Cazul liniar, monovariabil, cu timp continuu si cu timp discret. Conditia de cauzalitate. 29. Etapele determinarii pe cale analitica a MM asociate sistemelor fizice (cu comentarii referitoare la fig. 3.2.5) 30. Posibilitati si etapele determinarii pe cale experimentala a MM asociate sistemelor fizice (cu comentarii referitoare la fig. 3.2.5 si 3.2-6). 31. Prezentati si explicati trei Ecuaii prin care se poate caracteriza transferul de energie E(t) intr-un sistem fizic. 32. Modele matematice neliniare si modele matematice liniarizate. Esenta liniarizarii. Tratati un caz de liniarizare. 33. Caracterizarea in domeniul operational al sistemelor liniare cu Parametri concentrati. Definirea functiei de transfer pentru sistemele cu timp continuu.

34. Ce sunt perturbaiile i cum se clasific acestea. Exemplificai succint esenta perturbatiilor pe o aplicaie de proces (actiunea diferitelor tipuri de perturbaii). 35. Caracterizai prin exemple procese specifice diferitelor aplicatii industriale din cadrul celor prezentate la curs (se va specifica prin subiectul concretizat la examen): - maina de frezat tip portal, fig. 3.5-2 si 3.5-3. - generator sincron antrenat de ctre o turbina hidraulic, cuplat la sistemul energetic, fig.3.5.5 , 3.5.6 si 3.5.7. - maina de splat automat programabil, fig.3.5.9 si 3.5.10. - instalaia de nclzire a unei cldiri cu mai multe incinte; fig.3.5.11 si 3.5.12, - reactor de amestecare neutralizare a apelor reziduale, fig.3.5-15 si 3.5.16, - sistem de transport cu conveior , fig.3.3.17, Analizai si detaliati n vederea conducerii descompunerea procesului pe subsisteme fizice si pe subsisteme informaionale. Cap.4. PERIFERICE DE PROCES 36. Ce se intelege prin periferice de proces si care este rolul si locul acestora in structura unui SCA (cu referire la fig.4.1-1) 37. Ce este un element de msur i care este structura acestuia in cazul semnalelor msurate continuale (cu referire la fig.4.1-2)? Detaliati lantul prelucrarii informationale a semnalului primar masurat (cu referire la fig.4.1-2) 38. Care sunt cerinele de baza (d.p.d.v. al conducerii) n raport cu un EM (analogic, respectiv numeric - comentai si figura 4.1-6). 39. Dati cate doua exemple de : - senzori pentru masurarea deplasarii si pozitiei (deplasari liniare), (cu referire la tabelul 4.1-3), - senzori pentru masurarea nivelului, (cu referire la fig.4.1-7) - senzori pentru masurarea vitezei (cu referire la tabelul 4.1-4), - senzori pentru masurarea temperaturii, (cu referire la tabelul 4.1-7), 40. Elemente de msur pentru semnale logice. Senzori si traductoare binare. Dai dou exemple de traductoare binare cu contact mecanic. Dai dou exemple de traductoare binare fr contact mecanic. 41. Senzori inteligeni. Schema de principiu, si particularitati. 42. La ce servete separarea galvanic intre EM si DC (in particular CP); menionai unele soluii posibile. 43. Care este structura unui element de executie (EE) cu ieire continu (varianta simpla de reprezentare fig 4.2.1 si varianta detaliata, 4.2-2) i care sunt cerinele de baz in raport cu un EE ? 44. Dai dou exemple reprezentative de EE cu ieire continu (electrice si fluidice inclusiv reprezentare si comentarea functionarii), 45. Ce este un element de execuie (EE) cu ieire binara (amplificator binar), cum functioneaza (informational) i dai cteva exemple reprezentative. Cap.5. STRUCTURI DE CONDUCERE AUTOMATA 46. Delimitarea structurii unui Sistem de Conducere Automata a unui proces. Particularitatile realizarii structurii cu echipamente conventionale si a structurii cu echipamente numerice (fig.5.1.1 , 5.1.2 si 5.1.3).

47. Analizai diferite exemple de structuri de sisteme cu conducere automata varianta analogic si varianta numeric (digitala); - Exemplul sistem de conducere automata a unei actionari cu m.c.c. (fig5.2-1, 5.2-2); - Exemplul de sistem de conducere a unei instalatii de incalzire centrala (fig.5.2-3 , 5.2-4). Cap.6. INSTRUMENTAREA PROCESELOR INDUSTRIALE AUTOMATIZATE 48. Ce este specific echipamentelor de automatizare (unificate, EA-U) ce apartin unui sistem unificat de echipamente de automatizare, fig.6.1.1; care sunt cerintele de conectare ale EE si EM cu un EAU (a se vedea si fig.6.1.3 (a) si (b))? 49. Detaliati schema principiala a structurii unui regulator unificat si precizati functiile care trebuie realizate. Circuite de intrare (fig.6.1.2). 50. Utilizarea CN in conducere. Pozitii (roluri) principiale posibile ale CN in conducere, fig.6.1.3 (c), (d), (e). 51. Ce include instrumentarea aferenta conducerii unui PC. Reprezentarea grafica, de cine depinde gradul de detaliere a instrumentarii. 52. Exemplificati simbolistica standard pentru functiile si echipamentele de automatizare utilizate in proiectele de montaj de sisteme de conducere automata, in particular din domeniul tehnicii reglarii automate, tabelul 6.2.1; explicitati codarea (ABC) si semnificatia literelor asociate simboloizarii (6 exemple). Ca si parte concreta de codare se va cere raspuns pentru o exemplificare similara celei din fig.6.2.1, 6.3.9, 6.3,11, 6.3.12, 6.3.13 , 6.3.14; schema concreta se va da la verificare). 53. Scheme de conducere ierarhizata, particularitati (cu referire la fig.6.4.1 - 6.4.3). 54. Enumerati punctele de vedere (criterii) de categorisire metrologica a echipamentelor de masura utilizate in automatizarile industriale. 55. Enumerati principalele cerinte de protectie impuse echipamentelor de automatizare (minimum 5 cerinte). 56. Protectia impotriva agresiunii mecanice si a umiditatii; esenta protectiei IP-xy si a simbolisticii utilizate. 57. Protectia la incendiu si la explozie. Esenta problemei; diferenta intre mediul inflamabil, mediul explozibil si mediul detonabil. 58. Masuri de protectie in constructia echipamentelor de automatizare impotriva pericolelor de incendiu si a exploziilor; realizari speciale lae EA (cu referire la figura 6.5.2). IMPORTANT: 1. Schemele pentru exemplele pot fi xeroxate n prealabil i aduse la proba de evaluare ATENTIE: 1. Figurile vor fi prinse in dosar iar pe prima pagina se mentioneaza numele proprietarului. 2. Figurile vor fi fr nici un text nsoitor; in cazul in care foile cu desene au text isotitor folosirea lor se considera frauda si se trateaza ca atare; 3. pe periada examinarii figurile nu sunt transmisibile.

La rezolvarea unui subiect ele trebuie insa reproduse (desenate) pe foaia de examen. De asemeni poate fi transcrisa si simbolistica standard pentru functiile si echipamentele de automatizare (39). 2. Toate desenele se includ pe foi de format A4 si se capseaza. Desenele vor avea scrise numele studentului cui ii apartin (la o a-2-a infatisare numele poate fi schimbat - desene imprumutate). La cerere ele vor fi predate la examen CD (apoi se restituie). 3. Studentii vor veni la examinare cu 5 foi capsate, nescrise. Nu se admite inceperea examinarii pe foi necapsate! 4. In cazul in care sesizati anumite inadvertente intre notite si lista de subiecte, rog sa mi le sesizati. 5. Datele examinarilor se stabilesc luni 17.10.2011 la curs cand se vor stabil si seturile de subiecte pentru fiecare prezentare. Va multumesc si VA DORESC SUCCES LA INVATAT! .