Iai

2011
FtFR6lA S0lAR
FtFR6lA F0llAt

Fiecare dintre noi avem de-a Iace zilnic, si nu o dat, cu cele mai
diIerite Iorme de energie. Asa ne-am obisnuit cu ele, nct nici nu ne dm
seama cnd si cum se ntampl aceasta.
Or, sistemul de ncalzire central sau o simpl sob, indiIerent de
constructia sa, aprovizioneaz pe timp de iarn locuinta noastr cu energie
termic. Becul electric sau o simpl lumnare revars pe masa noastr
torenti de energie luminoas. Pinea, carnea, legumele si alimentele, n
general, contin energie chimic, care n cele din urm ne d puterea de a
actiona, de a tri si chiar de a gndi.
LiItul ne duce la etajul unde se aIl locuina noastr, cheltuind
energie mecanic. Iar nu demult, savantii au descoperit posibilitatea
Iolosirii n practic a nc unui Iel de energie- a energiei atomice.
Energia nu poate Ii obtinuta "din nimic". Omul o preia din
rezervoarele pe care natura, ndatoritoare i le-a pregtit (zcmintele de
crbune, de petrol, sisturile bituminoase, uraniul)
Deseori, n tehnic, n industrie trebuie create rezervoare artiIiciale
de energie. Noi crem rezervoare artiIiciale- acumulatoare de energie-
pentru cele mai variate scopuri, noi trecnd energia dintr-un loc n altul; noi
suntem cei care inventm totul din nimic.
Dup ce lumea a realizat pericolul de dispariie a tuturor resurselor de combustibil de pe
Pmnt, dispariie extrem de rapid, au Iost cercetate i descoperite metode alternative de
obinere a energiei. Cea mai prietenoas cu mediul i gsit sub Iorma natural din
abunden este energia solar.
nergia solar este energia emis de Soare pe ntreg domeniul radiaiei sale
electromagnetice. Energia solar este considerat energie regenerabil i st la baza celor
mai multe Iorme de energie de pe Pmnt: energia hidraulic, energia eolian, energia
combustibililor etc. Conversia n energie a combustibililor se Iace prin Iotosintez.
Energia solar poate Ii Iolosit s:
genereze electricitate prin celule solare (Iotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
nclzeasc cldiri, direct
nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur
nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice
Instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i 1otovoltaice.
Energia solar este o resurs regenerabil. Nu va disprea dect dac soarele va
nceta s ard, caz n care nu va mai exista deloc via pe planeta noastr.
Panourile solare nu produc nicio poluare n timpul Iuncionrii, spre deosebire de
reactoarele nucleare i instalaiile termice. n timp ce primele cauzeaz probleme
legate de evacuarea deeurilor nucleare, cele din urm produc Ium dauntor i
cenu.
Producia de energie solar de ctre panourile solare sau prin alte mijloace ce
utilizeaz energia solar este lipsit de zgomot, spre deosebire de alte metode.
ontarea panourilor solare este Iacil i eIicient din punct de vedere al
costurilor. ai mult, acestea devin utile n situaiile n care reelele locale nu
Iuncioneaz, cum ar Ii, in spaiu, spre exemplu.
Spre deosebire de rezervele de ulei i crbune, energia solar este disponibil n
toate zonele planetei, neIiind concentrat ntr-o singur parte. Prin urmare,
'recoltarea energiei solare poate Ii realizat aproape n orice loc.
&nitile generatoare de energie solare sunt compacte i Ilexibile ca proiectare,
ceea ce nseamn c pot Ii instalate aproape n orice tip de spaiu, Ir a v Iace
griji c trebuie s construii locaii speciale.
Iniial, panourile solare cost mult, dar generarea gratuit de energie, de-a lungul
anilor, duce la un cost global extrem de eIicient. n plus, panourile solare presupun
mai puin mentenan i monitorizare.
Costurile iniiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru Iace ca
instalarea unui panou pentru captarea energiei solare s coste destul de
mult.
Celulele solare Iuncioneaz doar n timpul zilei, iar eIiciena lor este
redus pe parcursul zilelor mohorte i nnorate. Din acest motiv, sistemul
trebuie s Iie dezvoltat i eIicient, beneIiciind i de un sistem de stocare a
energiei.
Poluarea poate cauza eIecte adverse asupra eIicienei panourilor solare.
EIiciena poate Ii redus, celulele solare Iiind nepotrivite pentru anumite
zone.
Dei aproape orice locaie primete lumina soarelui, nu orice locaie este
Iezabil pentru panourile solare.
Crearea unor instalaii mari pentru energia solar este costisitoare i diIicil
din punct de vedere al gsirii locaiei.
Energia solar nu este o energie concentrat precum combustibilii Iosili.
Prin urmare, utilizarea ei n cazul automobilelor sau altor Iorme mecanizate
este diIicia, dac lum n considerare rezultatul energetic.
- panouri solare ce produc energie electrica; acestea sunt Iormate din celule
Iotovoltaice care transIorma lumina solara directa in energie electrica prin utilizarea
unor semiconductoare, de obicei, realizate
din siliciu.
Termenul de Iotovoltaice provine din limba greaca,
iar sensul este 'lumina (Ioto) si 'electrice (voltaic).
Cand lumina soarelui atinge celule Iotovoltaice, o
parte din energie este absorbita in semiconductoare.
Dupa cum Ioarte multi stiu, siliciul este un
semiconductor sensibil si manipularea lui este una mai diIicila. In cazul panourilor
tehnologia a avansat Ioarte mult astIel incat transportul panourilor si manipularea lor
(transport, montare) sa nu aiba eIecte negative asupra sistemului.
Din punct de vedre al tehnologiei de construire:
4 Panouri solare monocristaline sunt realizate
dintr-o zon mare de cristal de siliciu. Acest tip Iace Ia
cel mai bine n condiii de lumin mai redus i sunt
utilizate n aplicaii de nalt Iiabilitate (telecomunicaii)
4 Panouri solare policristaline compuse din mai multe zone mici de
cristale de siliciu. Pot Iunciona normal la diIerene
de temperatur Ir a pierde prea mult din eIicien.
4 Panouri solare amorfe - constau dintr-un Iilm subtire
realizat din siliciu topit ce Ioloseste ca suport un material
inoxidabil. Acestea Iunctioneaz pe mare, barci si alte
tipuri de transport.
Colectorul este Iormat de 14 rnduri de cutii
reciclate de 0,33 ml, deschise pe ambele prti i
lipite cu silicon rezistent la temperaturi ridicate;
Iormeaz un sistem sigilat, care va Ii Iolosit pentru
a nclzi aerul.
Principala sarcin: de a transIorma radiatia solar
n energie termic; produce aer cald pentru
interioare n Ielul urmtor: ia aerul existent ntr-o
camer, acest aer este Iiltrat de energia solar
revenind n acelasi local nclzit. Aerul este
pompat printr-un ventilator, i controlat de
termostat.
P Panouri solare presurizate - sunt usor de utilizat in toate aplicatiile tehnice
care au la baza transIormarea radiatiei termice solare in energiei termica.
Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul are rolul schimbatorului de
caldura dar si a rezervorului de stocare a apei calde.
Principiul de transIer a energiei termice de la tuburile superconductoare cu
heat-pipe la agentul termic se Iace prin Ienomenul de termosiIonare in
interiorul rezervorului. Extragerea agentului termic din rezervorul de stocare
catre zona de consum se realizeaza datorita presiunii de la reteaua de apa rece
existenta. Sistemul de alimentare cu apa este de tip 'deschis, adica umplerea
rezervorului este in partea de jos iar golirea este in partea de sus, astIel apa
rece de la retea inlocuieste apa calda in momentul consumului.
P Panouri solare nepresurizate - se utilizeaza in general pentru sistemele solare
de apa calda in perioada martie - octombrie. Este construit din tuburi vidate
individuale ce transIera radiatia solara, prin convectie, in masa apei din
rezervor. Din acest motiv rezervorul de acumulare este montat in partea
superioara a panoului solar. Apa din tuburile vidate se incalzeste, isi reduce
densitatea si se ridica in rezervor, Iiind inlocuita de un volum echivalent de apa
rece, cu densitate mai mare. Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare
eIicienta, pierderile de caldura spre exterior Iiind extrem de mici.
ibridul a 1ost creat de o echip de studen(i de la Universitatea San 1ose din
SUA. Mayina, numit ZM (Zero Mission Vehicle), va 1i produs n serie yi va
1i lansat pe pie(ele din Mexic, China yi India.
Vehiculul este pus n miscare cu ajutorul pedalelor, al bateriilor cu silicon si al
panourilor solare. Cele patru baterii cu Iibre de silicon se ncarc cu energia de la
cele patru panouri solare amplasate pe masin.
asina demareaz prin pedalare timp de 30 de
secunde, pn ajunge la viteza de zece kilometri pe
or. &lterior, sunt activate bateriile care, dup alt
jumtate de minut, o aduce la viteza de 70 de km/h.
Dac toate cele patru baterii sunt complet ncrcate,
vehiculul poate parcurge pn la 100 de km.
!rimul tractor alimentat cu ajutorul unui panou solar a intrat pe pia(
din 2010. Noua tehnologie apar(ine companiei austriece Open nergy. Costul
estimat al tractorului ecologic este de 50.000 de euro.
Primul tractor ecologic va Iunctiona cu ajutorul
unui panou solar de 26 de m
2
, potrivit
,Farmers Weekly Interactive.
Reprezentantii companiei constructoare
sustin c panourile Ilexibile sunt cu pn la 40
mai eIiciente dect cele mobile.
,Aproape tot timpul cantitatea de energie stocat
este mai mare dect cea de energie Iolosit.
n acest Iel, tractorul va Iunctiona timp de o zi si
jumtate, Iiind Iolosit la actiuni precum udatul sau prsitul,
a declarat inginerul Peter Prohaska, citat de ,Farmers Weekly Interactive.
Cei de la Open Energy spun c, desi este ideal pentru sarcini agricole usoare, tractorul
poate Ii utilizat si la arat, n acest caz avnd ns o autonomie redus
Samsung a prezentat la Mobile World Congress 2009 un terminal touch
screen ce se incarca la soare - Blue arth".
Blue Earth este realizat din plastic reciclat numit PC, care este extras din sticlele
de apa, contribuind in acest mod la diminuarea consumului de combustibil si a
emisiilor de carbon in timpul procesului de Iabricare.
Terminalul are o interIata unica menita sa atraga
atentia cu privire la conservarea mediului:
'Luminozitatea ecranului, durata de iluminare si
Bluetooth-ul pot Ii setate pe modul economic,
iar utilizatorilor li se permite sa Ioloseasca energia intr-un mod eIicient cu un simplu
click pe 'Eco-mode. Prin Iunctia 'eco walk utilizatorii isi pot numara pasii prin
intermediul unui pedometru incorporat, calculand cu cat au Iost reduse emisiile de
CO2, in timp ce au ales mai degraba sa mearga decat sa Ioloseasca un mijloc de
transport motorizat. Pana si ambalajul este Iacut din hartie reciclata. Blue Earth
contine un incarcator eIicient de 5 stele care Ioloseste, in stand by, o energie mai
mica de 0,03W.
Salvarea mediului nconjurtor este o problem privit n prezent cu seriozitate.
De Iapt, 'tendinta verde a devenit o adevrat mod, mrturie stnd si
conceptul Eclipse, un teleIon alimentat prin intermediul energiei solare. Dac ns
sunteti adeptii dotrilor tehnice veti Ii dezamgiti, deoarece mobilul poate Ii Iolosit
doar pentru a trimite mesaje text si, binenteles, pentru convorbiri, adic Iunctii de
baz.
Totusi, trebuie apreciat designul Iuturist al
Eclipse, teleIon desenat de Brian Ho. Acesta
este doar unul dintre primii pasi Icuti n
privinta Iolosirii energiei verzi la un astIel de
dispozitiv. Cine stie ns ce ne rezerv viitorul?
Sky Sailor este ultima inven(ie a cercettorilor de la Institutul
lve(ian de Tehnologie din Zurich.
Este vorba despre un avion de dimensiuni reduse,
care se alimeteaz cu energie de la celulele solare
de pe aripile sale. Desi nu este capabil s
transporte un echipaj, micutul avion ar putea Ii
Iolosit pentru a eIectua inspectii n zone inaccesibile
omului, chiar pe planeta arte.
Avionul a Iost deja testat de oamenii de stiint elvetieni. Aparatul de zbor
s-a mentinut n aer timp de 27 de ore la o nltime de 800 de metri.
icul avion ar putea Ii dotat cu o camer video, putnd Ii utilizat n
spionaj militar, supravegherea deIrisrilor pdurilor, Iluenta traIicului. ns,
cea mai interesant aplicatie este de departe trimiterea aparatului pentru
inspectarea solului martian.
Aparatul ar putea Ii trimis pe planeta arte, unde ar putea Ii transportat si
eliberat n atmosIer. De acolo, ar putea inspecta supraIata planetei si ar
putea studia relieIul martian.
...energia solara este o sursa Ioarte utila de energie
regenerabila, care poate Ii raspunsul in viitor pentru
puterea electrica, sau pentru nevoile de energie, in
timp ce incalzirea globala pare sa se raspandeasca
rapid.
...putem contribui cu totii la protectia mediului prin
utilizarea energiei solare, care este una dintre cele
mai vechi si eIiciente surse de energie i care daca
este Iolosita cu grija, ne poate ajuta enorm.
P &n sistem modern ce alimenteaza o locuinta Iolosind energie
eoliana Iunctioneaza dupa urmatorul principiu: o turbina este instalata in
varIul unui turn inalt (pentru a avea acces direct la curentii de aer, Iara
interIerente din partea cladirilor de la sol), colecteaza energie kinetica de la
vant, pe care o transIorma in electricitate Iolosind un sistem de conversie. O
locuinta tipica este deservita de o turbina eoliana si de un Iurnizor de
electricitate local.
P Daca viteza vantului este mai mica decat o valoare constructiva de la care
turbina eoliana produce curent atunci locuinta este alimentata de la reteaua
electrica. Pe masura ce viteza vantului creste, energia electrica Iurnizata
de turbina eoliana alimenteaza locuinta. Daca nu exista consumatori pentru
aceasta energie ea este introdusa in reteaua electrica si vanduta Iurnizorului
local.
P In situatia in care nu exista un Iurnizor local de electricitate sau nu se poate
introduce curentul produs de turbina eoliana in reteaua electrica exista
optiunea inmagazinarii curentului suplimentar in baterii pentru utilizarea
ulterioara. Bateriile (de 12V, 24V, 48V etc) sunt conectate la un inversor care
transIorma curentul la voltajul electronicelor si electrocasnicelor din casa,
adica 220V.
P In Iunctie de complexitatea sistemului mai putem adauga un controller,
un contor, un circuit ce intrerupe trans1erul de curent de la turbina si
un sistem de oprire a turbinei.
P nergia eoliana este sursa de energie care creste ca aport procentual cel mai
mult. Intre 1995 si 2005 vorbim de o medie de aproximativ 29 crestere
anuala (anul 2005 a inregistrat o crestere record de 43), mult peste 2.5
pentru carbune, 1.8 pentru energie nucleara, 2.5 pentru gaz natural si 1.7
pentru petrol. Datorita iminentei crize a combustibililor si eIectelor alarmante
ale incalzirii globale este de asteptat ca aceste ciIre sa creasca in
cazul energiei eoliene. Europa este continentul care produce cea mai mare
cantitate de energie Iolosind puterea vantului.
P Pentru anul 2010, World Wide nergy Association se astepta ca la nivel
mondial sa se produca 160 GW de electricitate Iolosind energie eoliana.
Tara cu cel mai mare procent de electricitate provenit din energie eoliana
este Danemarca, cu aproximativ 20, iar tara care produce cea mai mare
cantitate de energie este Germania, cu 38.5 TWh in 2007.
P La nivel individual turbinele eoliene sunt Iolosite cu precadere de
locuintele dinzonele izolate, unde nu ajunge reteaua de curent electric sau
se doreste scaderea costului Iacturilor la electricitate. Din pacate
predictibilitatea scazuta a cantitatii de energie ce poate Ii produsa Iace
necesara Iolosirea energiei eoliene in conjunctie cu alte mijloace de
Iurnizare a electricitatii.
P Dezvoltarea tehnologica a turbinelor va duce la scaderea costurilor de
producere a curentului provenit din energie eoliana, acesta Iiind
principalul Iactor motivant pentru Iolosirea unei surse de energie
alternative.
P Printre avantajele turbinelor eoliene se numara costurile de intretinere
relativ scazute si costul marginal scazut
P Reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Energie Eoliana
din Romania (APEER): lipsa unei harti proIesionale si exacte
a vitezei si directiei vanturilor la nivel national, inIrastructura
inexistenta sau slab dezvoltata in unele locatii cu potential
bun, starea actuala a drumurilor nationale care nu permit sau
permit cu greu accesul transporturilor agabaritice in cazul
turbinelor moderne de capacitati mari, costul relativ ridicat al
turbinelor noi, precum si sursele de Iinantare insuIiciente sau
lipsa ajutorului Iinanciar din partea statului.
P Perioada de amortizare a investitiei mare.
IurLinc ec|icnc {1888) Super-mcri|e ce
vcnI {140)
cri|e ce vcnI c|c:ice c|cnceze
IurLinc /revc
nerccn -12 IurLinc cgLev
./.F.S.
{cgenn Fcwer /ir FcIcr Sy:Iem)
IurLinc ec|icnc cu :IrucIurc e|iccicc|c
Ihe |ccpwing{cripc Luc|cIc)
IurLine urLcne {revc|uIic :i|enIicc:c)
IurLine penIru
ccc:c
IurLinc penIru cccperi:
Sky :erpenI
icrc-IurLinc ecuzc
IurLinc 'He|ix
IurLinc ce cuIc:Irccc
IurLinc 8rccc:Icr
'Ccpccu| ec|icn c|cncez
Iurnu| WIC cin 8chrcin
Iurnu| /ncrc - DuLci
P nttp.//|c.w|k|pec|c.c|g/w|k|/Fne|g|e_:c|c|7C4783
P nttp.//www.ene|g|e-:c|c|c.c|g/cp||cct||-ene|g|e-
:c|c|c/
P nttp.//www.pcncu||-:c|c|e.net/
P nttp.//www.p|cnetc|ypcwe|.ccn.cu/:c|c|_pcne|:.nt
n
P nttp.//en.w|k|pec|c.c|g/w|k|/Sc|c|_ce||Fc|yc|y:tc||ne
_S|
P nttp.//www.nctu|ene|gy.|c/
P G|een Fepc|t
P C|ecntecnn|cc
P Acevc|u|
P |eenugge|