Zona Bastion - Timiyoara, design yi imagine urban

1. Identitate urban - Redarea sensului unui loc corespunztor contextului local

Identitatea urban este similar identittii locului, Iiind compus dintr-un patern complex din
tendinte constiente si inconstiente de idei, credinte, preIerinte, simtminte, valori, scopuri si
comportamente relevante n mediul Iizic.
Locul este mai mult dect o locatie. ,Locul nseamn acele Iragmente ale mediilor umane
unde ntelesurile, activittile si un peisaj speciIic sunt mpreun implicate. Locurile sunt pline de
ntelesuri si sentimente. n acest Iel deosebim locul de notiunea mai abstract si Iunctional a
,spatiului si a ,teritoriului. Locul implic un amestec de memorie, experiente sezoriale
(vizuale, auditive si/sau tactile) si interpretare.
Am putea spune c un loc este un spatiu geograIic ce este deIinit mai degrab de ntelesuri,
sentimente si povesti, dect de un set de coordonate . Asadar 45 45` latitudine nordic si 2113`
longitudine estic nu este un loc, dar cnd numim acelasi spatiu ,Timisoara, devine un loc. Desi
latitudinea si longitudinea identiIic amplasarea, ele nu oIer identitate unui loc. Este
interpretarea si povestile ce oIer identitate, si este identitatea cea care transIorm ,spatiul n
,loc.
Capacitatea de a identiIica un spatiu ca un loc este conturat de ceea ce altii ne spun despre
locul respectiv, Iiind Iiltrat de propria socializare, n Iunctie de clasa social, vrsta, genul, etnia,
nationalitatea, educatia, etc. Desi sensul unui loc poate Ii Ioarte personal, nu este cu totul
rezultatul sentimentelor si ntelesurilor unui singur individ. Este acest proces de a receptiona, a
reconstrui selectiv, si apoi a re-comunica o povestire care constiutue identitatea si transIorm un
spatiu ntr-un loc. Ideea c ntelesurile si identitatea unui loc sunt ntr-o strns relatie si nu sunt
subiective determin o inIinitate de posibile identitti pentru orice loc.
Dezvoltarea istoric a Timisoarei a Iost initial a unui oras policentric, cu un nucleu central,
,Cetate si cu nuclee independente ce gravitau n jurul unui topos comportamental de coagulare
propriu. Att nucleul central, ct si celelalte cartiere au Iost alctuite din comunitti umane ce
aveau un puternic sentiment de apartenent la spatiul aIerent lor, de identitate cu locul. Aceast
identitate a respectivelor comunitti a Iost Icut pe baze economice Mehala, agricultur
Fabrica, Iie pe baze etnice sau conIesionale JoseIin etnie german, etc. Fiecare din aceste
comunitti aveau initial un centru, un topos comportamental de coagulare, n care se desIsurau
activittile ce uneau membrii comunittii, dar si c apartin ntregului mai mare, Timisoara.
Aceste comunitti aveau o independent mrit n problema gestiunii si planiIicrii urbane,
desi evident, interesele comunittii locale erau subordonate ntregului mare, Timisoara. Acest tip
de crestere urban a dus la crearea acelei mndrii tipice timisorenilor ce este valabil si astzi.
Att n perioada cuceririi otomane, ct si a stpnirii austriece, s-a delimitat clar nucleul
central 'Cetate. n timpul ocupatiei turcesti, Timisoara era mprtit n trei prti: cetatea, orasul
si suburbiile. n centru se aIla castelul, care gzduia caimacanul sau guvernatorul turc. n Iata
castelului se aIla turnul de ap, cu patru turnuri de aprare si unit de cetate printr-un zid. Orasul
era nconjurat de un zid cu palisade nalte, din mpletitur de nuiele cu lut, dup care urma un
rnd de santuri adnci, alimentate de apa Timisului. Intrarea n cetate se Icea prin cele 5 porti.
A doua cetate a Timisoarei, modern, mult mai mare s-a construit ntre anii 1723-1765,
dup cucerirea cettii de ctre armata imperial austriac. Conceptul constructiv al noii cetti
bastionare de Iorm stelat Iusese proiectat dup desenele contelui Irancez Blaise Francoise
(conte de Pagan), constructia propriu zis Iiind realizat cu ajutorul unor arhitecti italieni.
Guvernatorul Mercy coordoneaz ntr-o prim Iaz direct lucrrile la cetate. Dup moartea sa,
baronul EngelshoIen va avea ca principal atributie terminarea lucrrilor de constructie a
IortiIicatiilor, iar a doua de nIrumusetare a orasului. Contele Hamiltion ce l va nlocui pe
EngelshoIen, va accelera lucrrile la cetatea Timisoarei. n acest sens, se construiesc primele
dou raveline ale cettii, proces ncheiat spre Iinalul anului 1744. Perioada 1744 si 1757 coincide
cu terminarea celei de-a doua centur de ziduri, mai precis, Ilancarea bastioanelor de cte o
contragard.
Bastionul Theresia, care se mai pstreaz si azi n proportie de 80 conIer o identitate
aparte de-a lungului timpului ntre unittile sociale si unittile spatiale. Bastionul a Iost conceput
ca ultim punct de rezistent n cazul cuceririi cettii, Iapt ce justiIica prezenta pulberriei n
incinta sa, dar si rezolvarea ca o incint IortiIicat ce putea Iunctiona independent de restul
cettii. Fiind cel mai vechi bastion, Iiind primul construit, acesta induce sentimentul de identitate
al Iostei zone care a cunoscut attea evenimente istorice, dar care a continuat s se comporte ca
un loc cu o identitate proprie, datorit memoriei, experientelor, povestilor, ntelesurilor grupurilor
umane.