DREPT CONSTITUŢIONAL

CURS 1 Drept constituţional - drept constituţional instituţional - drept constituţional al drepturilor omului Introducere în drept constituţional - drept – public – reglementează raportul de putere ( ex. Drept constituţional, drept financiar, drept administrativ, drept penal etc. ) - drept – privat – reglementează raporturile dintre oameni ( ex. Dreptul familiei, drept civil, drept comercial etc. ) Drept constituţional – norme imperative Normă juridică – drept sau obligaţie care aparţine unei persoane şi e general aplicată Norme juridice - imperative – oricine e obligat să le respecte - permisive – stabilesc posibilitatea ca o persoană să îşi creeze singură o obligaţie - raporturile de drept constituţional sunt întotdeauna supraordonate A/B - dreptul constituţional limitează/ nu permite exercitarea abuzivă a puterii Curtea Constituţională – 9 judecători – 3 numiţi de preşedinte, 3 numiţi de Senat, 3 numiţi de Camera Deputaţilor Categorii de norme juridice ale dreptului constituţional - normele juridice izvorăsc din cutume, contracte, tratate ... • Constituţia – cea mai importantă normă legislativă a unui stat Rolul constituţiei – lege fundamentală - tratatele internaţionale (constituţii externe) situate în paralel cu constituţia unui stat • Legile şi ordonanţele guvernului • Regulamentele parlamentului Constituţionalism – fenomen care indică locul pe care îl are dreptul constituţional într-un anumit sistem - semne ale constituţionalismului: - aplicarea directă a constituţiei - o justiţie constituţională funcţională CURS 2 STATUL ROMÂN Determinarea caracterelor şi principiilor de funcţionare ale statului român 1. Simboluri naţionale (stau la baza statului român) – ziua naţională, imnul naţional, drapelul, moneda. 2. Limba oficială – limba română -> orice act de la o unitate juridică trebuie în mod obligatoriu redactat în limba română. - această prevedere este pusă în dificultate odată cu aderarea României la UE, unele acte fiind redactate în engleză sau franceză.

1

- ratificarea Tratatului Cartea Europeană a limbilor regionale şi minoritare de către statul român a însemnat angajarea României în acordarea unui anumit statut unor limbi ca maghiara, ceha, ucraineana, rusa, ebraica etc. - norme juridice – impun drepturi şi obligaţii în sarcina unei persoane + declaraţii de intenţie Ex. Statul român se bazează pe unitatea cetăţenilor săi – nu e normă juridică 3. Statul român e stat naţional. 4. Statul român e suveran şi independent. 5. Statul român e stat democratic. 6. România e stat unitar (opus statului federal, ex. SUA, Germania, Federaţia Rusă.) Principiile juridice  Caracterul pluralist - drepturi şi obligaţii: - caracterul pluralist permite înfiinţarea de partide politice, desfăşurarea activităţii acestora şi participarea la viaţa publică. - doar în circumstanţe excepţionale se poate respinge cererea de înfiinţare a unui partid sau se poate dizolva un partid existent (în situaţia în care partidul respectiv fie apelează la mijloace vădit nelegale pentru atingerea scopurilor sale, fie are scopuri complet incompatibile cu funcţionarea normală a statului.)  România e stat de drept (opus statului arbitrar) – formă de organizare a statului care are drept consecinţă preeminenţa legii. - consecinţe: 1. orice litigiu se rezolvă în mod obligatoriu de către o instanţă de judecată; nici o instanţă de judecată nu poate să refuze să judece un litigiu. 2. statul e obligat să desfăşoare toate activităţile rezonabile pentru a asigura executarea hotărârilor judecătoreşti indiferent împotriva cui sunt pronunţate. 3. într-un stat de drept e obligatoriu să se poată controla calitatea legilor.  Caracterul republican - republică ≠ monarhie stat condus de o persoană care domină statul pe viaţă şi îşi poate desemna succesorul, având puteri nelimitate  România e un stat laic - statul nu are dreptul în nici o formă să se amestece în exercitarea drepturilor religioase ale persoanelor, mai ales în raporturile de organizare religioasă. - Biserica nu poate avea vreo formă de exercitare a puterii de stat. Ex. State care nu sunt laice, chiar dacă afirmă că ar fi: Grecia (patriarhul e membru de onoare în Senat, iar până acum 2 ani, pe C.I. era scrisă şi religia)

2

.solul şi subsolul până la adâncimea la care se poate fora cu mijloacele tehnice exitente. Teritoriu – pe care se manifestă acea putere 3. nelimitată.C.guvernul legiferează adoptând ordonanţe de urgenţă . .suprafaţa terestră cuprinsă între frontierele stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte.norme juridice . Populaţia Teritoriul – include următoarele elemente: . Puterea publică – ca să fie considerată putere de stat trebuie să fie recunoscută ca atare de către celelalte state şi trebuie să fie. există în principal 3 funcţii ale statului: legislativă – adoptarea de norme juridice o executivă – administrarea patrimoniului prin aplicarea normelor juridice existente şi administrarea instituţiilor statului o judecătorească/judiciară – rezolvarea litigiilor ivite în activitatea de aplicare a legii C.centrale – aplicabile în toata ţara .locale (Consiliul Local) Exemple de situaţii în care s-a încălcat separaţia puterilor în stat: .o CURS 3 Separaţia puterilor în stat -> implică o împărţire a funcţiilor statului între mai multe autorităţi astfel încât nici una dintre aceste autorităţi să nu beneficieze de prea multă putere şi nici una dintre autorităţi să nu-şi poată exercita puterea fără concursul celorlalte. în principiu. 2.o instanţă de judecată are tentative de legiferare CURS 4 3 elemente esenţiale pentru ca un stat să poată exista: 1. 3 .1995 – Parlamentul a adoptat o lege potrivit căreia toate procesele aflate pe rolul instanţelor de judecată şi care aveau ca obiect litigii cu privire la casele naţionalizate se vor suspenda până la data la care Parlamentul va adopta o lege prin care să reglementeze situaţia caselor naţionalizate -> blocarea activităţii puterii judecătoreşti .potrivit regulii separaţiei puterii în stat. (Curtea Constituţională) L Ll E J .

.asupra navelor şi aeronavelor militare sau comerciale aflate în tranzit pe teritoriul României. în Afganistan). 4 . . 2 din Constituţie. Situaţii în care România nu exercită jurisidicţia pe teritoriul său: . sociale şi economice Cartea Socială Europeană Comvenţia de la Haga cu privire la efectele juridice ale răpirii internaţionale de copii Convenţia ONU pentru eliminarea oricăror forme de discriminare CURS 5 Populaţia .marea teritorială – suprafaţa Mării Negre situată până la 24 mile marine calculată de la linia ţărmului. . România a decis să-şi autolimiteze puterea legislativă stabilind că tratatele internaţionale în materia drepturilor omului se aplică cu prioritate faţă de orice dispoziţie de drept intern. asupra navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc.cetăţenii români – asupra cărora România are jurisdicţie indiferent dacă aceştia se află pe teritoriul României sau nu. Situaţii în care România exercită jurisdicţia extrateritorial: asupra ambasadelor şi consulatelor române de peste graniţă.asupra sediilor consulatelor şi ambasadelor străine. asupra cărora are jurisdicţie.asupra bazelor militare străine aflate pe teritoriul român. 2.în sens constituţional. Potrivit art. Categorii de persoane  Persoane fizice . Tratate cu privire la drepturile omului CEDO – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului Pactele ONU cu privire la drepturile civile. .pe acest teritoriu se manifestă puterea publică = jurisdicţia României Excepţii de la manifestarea jurisdicţiei pe bază teritorială: 1. . Puterea publică/ de stat – constă în dreptul şi obligaţia unui stat de a adopta şi aplica normele juridice şi de a administra teritoriul pe care se exercită puterea. politice. Acceptarea superiorităţii unei părţi a dreptului internaţional. asupra bazelor militare române aflate în străinătate..coloana de aer de deasupra suprafeţei terestre până la limita stratosferei. alin. Aceasta se realizează în 3 modalităţi: 1. . 3.unul dintre modurile de manifestare a puterii publice constă în autolimitarea puterii. 3. include toate persoanele fizice sau juridice asupra cărora un stat îşi exercită puterea. 2. România îşi exercită jurisdicţia asupra unor teritorii străine care se află sub controlul complet al armatei române (ex. 20. Cedarea de suveranitate – intervine în acea situaţie în care în mod benevol statul transferă în mod definitiv o parte din puterea publică către o organizaţie suprastatală.apele maritime interioare care sunt suprafaţa Mării Negre cuprinsă între ţărm şi o linie imaginară care uneşte cele mai intrate în mare 2 puncte ale ţărmului. cărora statul le cedează o parte strict delimitată din puterea sa. Prin partajarea puterii cu anumite organizaţii sau persoane indiferent dacă acestea sunt statale/ etatice sau nu.

m. cetăţenii comunitari 2. întrucât ea se realizează pe calea unui act administrativ.a.cetăţenia – legătura juridică între o persoană şi un stat care constă în faptul că statul îşi exercită jurisdicţia asupra acelei persoane. cetăţenii comunitari au dreptul să voteze şi să fie aleşi la alegerile locale. Cetăţenii români şi cetăţenia română . . act care poate fi contestat în justiţie pe calea contenciosului administrativ.în măsura în care un cetăţean extracomunitar se află pe teritoriul României fără a avea viză de şedere. Nu au drept de vot şi nu pot ocupa nici o funcţie publică. cetăţenii comunitari au dreptul să intre în mod nelimitat pe teritoriul României. judecător.România îşi exercită jurisdicţia asupra cetăţenilor străini care se află pe teritoriul României. cetăţenia – sumă de privilegii .original.până în 2003 nu era posibilă nici extrădarea unui cetăţean român niciodată.stabilirea lor pe teritoriul României e condiţionată de asemenea de obţinerea unei vize care se poate acorda doar pe o perioadă determinată şi care poate fi revocată oricând.se numeşte expulzare administrativă. .d. el poate fi supus unei proceduri de expulzare administrativă – actul statului prin care un cetăţean străin este condus în mod forţat la frontieră. . preşedinte ş. însă nu şi la cele generale. Regimul cetăţenilor străini 1. Cetăţenii extracomunitari pot intra în România doar pe baza unor vize de intrare acordate în mod discreţionar de către stat. apare o excepţie care vizează cetăţenii comunitari care pot dobândi terenuri în România în condiţii de reciprocitate. Potrivit Tratatului de Aderare a României la UE şi potrivit legii privind regimul străinilor. de regulă cu destinaţia statului al cărui cetăţean este.în schimb. doar cetăţenii români puteau avea în proprietate terenuri în România -> ulterior. .extrădarea = predarea unei persoane către un alt stat în vederea judecării sale pentru infracţiune de competenţa acelui stat sau în vederea executării unei pedepse penale pronunţate în acel stat. cetăţenii extracomunitari 1. .. . .expulzarea = actul statului prin care o persoană este scoasă de pe teritoriul ţării din cauza unor fapte penale sau din cauza lipsei vizei de şedere. .cetăţenii noncomunitari pot lucra în România doar după obţinerea unui permis de muncă special pentru eliberarea căruia este nevoie de încheierea prealabilăa unui contract de muncă. 2.drepturi speciale ale cetăţenilor români: o Dreptul de a dobândi terenuri în România – până în 2003.România îşi exercită jurisdicţia asupra apatrizilor care au domiciliul în România.persoanele juridice înfiinţate în România cu privire la activităţile desfăşurate în România şi asupra persoanelor juridice înfiinţate în străinătate cu privire la activităţile pe care le desfăşoară în România. . o Dreptul de a nu fi expulzat sau extrădat. potrivit prevederilor Constituţiei. . legislative.  Persoane juridice . să îşi stabilească reşedinţa pe teritoriul României şi să ocupe orice funcţie salariată în condiţii egale cu cetăţenii români cu excepţia unor funcţii publice de autoritate precum cea de poliţist. 5 .

obligaţii speciale ale cetăţenilor români: o Obligaţia de a contribui la bugetul ţării – de a plăti taxe şi impozite o De a respecta Constituţia şi legile ţării o De apărare a ţării o Fidelitatea faţă de ţară Dobândire şi pierderea cetăţeniei române Cetăţenia română se dobândeşte în 2 modalităţi: 1.interzisă judecătoreşte .să nu fi fost condamnată penal la pierderea dreptului de a fi ales 6 . Dreptul sângelui Dreptul locului Pierderea cetăţeniei – persoana care a dobândit cetăţenia română prin naştere nu poate pierde cetăţenia română decât la cerere. . CURS 6 Exercitarea puterii de stat . automată 2. o modalitate prin care cetăţenia română se dobândeşte printr-un act juridic. • Persoana să nu fi suferit o condamnare penală constând în interzicerea dreptului de a alege. • Persoana să nu fie: . • Persoanei în cauză să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice (nu are voie să candideze niciodată la alegeri). de drept. pentru ca o persoană să poată fi reprezentant al poporului: • Persoana în cauză să aibă o vârstă minimă. . la cerere 1.o Dreptul de a ocupa funcţii publice şi de a vota la alegeri.condiţii pentru a alege.votul este întotdeauna: Universal Egal Secret Direct – nu se poate vota prin reprezentanţi Facultativ Condiţii pentru a fi ales. – persoana respectivă se naşte pe teritoriul României şi cel puţin unul din părinţi este cetăţean român. pentru exercitarea puterii poporului prin vot: • Persoana în cauză să fi împlinit vârsta de 18 ani cel târziu la data alegerilor. 33 de ani pentru Senat.să nu se afle în executarea unei pedepse privative de libertate . • Persoana în cauză să nu fi fost interzisă judecătoresc (în cazul unei boli psihice care anulează discernământul) -> nu are calitatea de a încheia nici un act juridic. • Persoana să nu se afle în executarea unei pedepse privative de libertate. respectiv 23 de ani pentru Camera Deputaţilor şi autorităţile locale. . 35 de ani pentru preşedinte. • Persoana în cauză să fie cetăţean român.prin intermediul poporului.

consultarea comunităţii locale cu privire la probleme de interes local. care vizează demiterea preşedintelui 3.referendum local Referendumul naţional se organizează în 3 situaţii: 1. – se organizează prin decret al preşedintelui. 2. 3. 2. cetăţean român cu excepţia alegerilor locale. .pentru ca un referendum să fie valabil.rol consultativ. – pentru ca legea de modificare a Constituţiei să fie considerată ca şi adoptată. ALEGERILE . Referendumul – formă de exercitare directă a puerii de către popor prin care poporul poate să ia anumite decizii în mod direct. . 3. şi să aibă domiciliul în România. Persoana în cauză să fie. Alegerile 1. referendum obligatoriu premergător unei legi prin care se modifică limitele teritoriale ale unei comune sau ale unui oraş. – se organizează prin hotărârea Parlamentului care stabileşte data referendumului.în România. 2 forme mari de manifestare a voinţei poporului 1. .referendum naţional . este necesar ca la el să participie jumătate plus unu din numărul persoanelor cu drept de vot.se organizează de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. iar pentru ca preşedintele să fie demis e necesar un număr de jumătate plus unu de voturi pozitive din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Referendumul 2. Referendumul local – 3 forme: 1.• • Persoana să nu se afle în anumite situaţii de incompatibilitate specifice funcţiei pentru care candidează. în vederea consultării poporului cu privire la probleme de interes naţional .formă de exercitare a suveranităţii de către popor specifice democraţiei reprezentative (democraţia prin care poporul îşi desemnează reprezentanţii în structurile puterii). în vederea adoptării sau modificării Constituţiei 2. iar consultarea se face pe baza a jumătate plus unu a voturilor exprimate. Democraţii directe reprezentative 2 forme: .iniţiat de cel puţin 25% din locuitorii localităţii respective.referendumul se organizează prin lege adoptată de Parlament în care se specifică ata la care va avea loc referendumul şi obiectul său. referendum organizat pentru încetarea mandatului primarului sau a consiliului local. în principiu. se organizează alegeri pentru desemnarea reprezentanţilor în următoarele instituţii:  preşedinţie 7 . e obligatoriu ca la referendum să existe cel puţin jumătate plus unu de voturi pozitive din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. . . 1.

mandat irevocabil . într-un tur. .parlamentarii se consideră că au un mandat din partea naţiunii să o reprezinte în cadrul Parlamentului. . . 2. moment la care începe exercitarea efectivă a mandatului de parlamentar. plurinominale/ pe listă – se votează o listă de oameni .parlamentul se alege în baza unui sistem mixt.în România. . majoritare. procură .depunerea jurământului în faţa camerei din care face parte.mandatul parlamentar – caracteristici speciale: .2 forme de încetare a mandatelor: 8 . . mandatul de parlamentar. – specifice alegerilor pe liste.consiliul local şi consiliul judeţean se aleg prin vot reprezentativ. .preşedintele consiliului judeţean e ales prin vot uninominal. 2. Biroul Electoral Central eliberează certificatele de parlamentar care se înmânează persoanelor alese – momentul în care începe. majoritar. reprezentative – se obţin mandate de toate listele care obţin un anumit număr minim de voturi.mandatul fostului parlament încetează la data reunirii noului parlament cu condiţia ca cel puţin 2/3 din mandatele noului parlament să fie validate. . .procedura care conduce la începerea exercitării mandatului de parlamentar e următoarea: după confirmarea rezultatelor finale ale alegerilor. uninominale – se votează 1 pesoană. Se prelungeşte în mod automat peste aceşti 4 ani dacă este cazul până la întrunirea legală a unui nou parlament sau în caz de război sau stare de urgenţă.următoarea etapă e convocarea noului parlament de către preşedinte care trebuie să inervină în 15 zile de la publicarea definitivă a rezultatelor alegerilor. – 1 tur de scrutin sau 2 tururi de scrutin. majoritare – alegerile sunt câştigate în mod exclusiv de candidatul sau lista care deţine cele mai multe voturi. .mandat reprezentativ. . în principiu. punctul la care se începe propriuzis exercitarea mandatului de parlamentar este un moment ulterior.mandatul parlamentar în România are o durată de 4 ani. . în 2 tururi. CURS 7 PARLAMENTUL Statutul şi mandatul parlamentarilor .sisteme mixte – diverse combinaţii între 1 şi 2 Alegeri: 1. şi nu unul imperativ . parlament  parlament european  consiliul judeţean  preşedinţia consiliului judeţean  consiliul local  primar 2 tipuri de alegeri: 1.urmează validarea mandatelor de către parlamentul nou constituit. pe liste. alegerile pentru preşedinte şi pentru primar sunt uninominale.mandat = reprezentare.

• Individuală – 2 forme: voluntară şi automată/ de drept. În legea 96/2006 nu se precizează nici o sursă de finanţare pentru cheltuielile de mai sus.acordarea unor sume de bani în vederea angajării unor consilieri personali .procedura demisiei parlamentarilor: după depunerea demisiei în scris.prin condamnarea penală a unui parlamentar la pierderea drepturilor electorale . . este obligatoriu să se precizeze sursa de finanţare a acelor bani. .calitatea de parlamentar nu este compatibilă cu: . .validarea mandatelor a 2/3 din noul parlament.intervine în 2 situaţii: .calitatea de salariat al unei persoane juridice (cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior) + profesiile liberale  Imunitatea parlamentară: de fond (iresponsabilitate) şi de procedură 9 . locul rămas liber se ocupă de către membrii supleanţi ai parlamentului cu precizarea că dacă locul de parlamentar rămas liber a fost al unui candidat independent.dizolvarea parlamentului de către preşedinte. .atunci când se creează o situaţie de incompatibilitate prin numirea parlamentarului într-o altă funcţie incompatibilă cu calitatea de parlamentar. deşi a fost chemat. mandatul de parlamentar încetează la momentul în care parlamentarul în cauză se prezintă în faţa preşedintelui camerei din care face parte pentru a da explicaţiile demisiei sau la data la care nu se prezintă. .prin decesul parlamentarului .ori de câte ori mandatul de parlamentar încetează individual.acordarea unui regim privilegiat de pensie .• Colectivă – încetează mandatul tuturor parlamentarilor. Statutul parlamentarilor  Asigurarea independenţei parlamentarilor – independenţa financiară (salarii + beneficii) . . . .exercitarea oricărei funcţii de conducere a unei persoane juridice private (poate fi acţionar) . se vor organiza alegeri parţiale în colegiul electoral de unde a provenit acel candidat.automată/ de drept – apare în următoarele situaţii: .primesc o indemnizaţie de şomaj post-parlamentar – se acordă tuturor parlamentarilor care îşi pierd locul într-un parlament nou pe o perioadă de 6 luni.voluntară – apare în caz de demisie.orice altă funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat cu excepţia celei de ministru.funcţii pe care nu poate să le aibă concomitent cu calitatea de parlamentar.în Consitituţie se precizează că ori de câte ori se votează o lege care implică cheltuirea unor anumite sume. .  Incompatibilităţile parlmanetarilor .acordarea unei sume de bani pentru desfăşurarea activităţii în circumscripţia electorală de unde au fost aleşi .prin condamnarea penală la o pedeapsă privativă de libertate .

.  Audierea membrilor guvernului de către comisiile de specialitate ale guvernului urmate de un aviz consultativ din partea acelor comisii. b). De control c).obligaţia parlamentului de a informa guvernul (există într-o singură situaţie) atunci când se adoptă o lege care implică o modificare a bugetului de stat.are 3 funcţii: a). În măsura în care votul este pozitiv. Funcţia de informare – are 2 aspecte: .iresponsabilitatea parlamentară acoperă discursul politic în faţa parlamentarilor. De adoptare a legilor a). precum şi voturile din parlament. CURS 8 Parlamentul .. Învestirea guvernului se votează în bloc. având nevoie de 50% + 1 din numărul total al membrilor Camerei pentru a fi admisă. preşedintele va desemna un primministru după consultarea obligatorie a partidelor reprezentate în parlament. Etape  Preşedintele este cel care desemnează un prim-ministru (în măsura în care un partid are majoritate absolută în parlament).  Formarea guvernului şi redactarea programei de guvernare în termen de 20 de zile.  Lista membrilor guvernului şi programul de guvernare sunt supuse votului parlamentului în şedinţă comună a camerelor pentru ca guvernul să fie investit fiind necesar jumătate plus unu din numărul de parlamentari. programul 10 .cererea se discută în comisia juridică a camerei în termen de 5 zile de la depunerea solicitării. În măsura în care nu există nici un partid cu majoritate absolută în parlament. . prin rapoartele pe care guvernul le prezintă parlamentului anual. după care cererea se votează în faţa camerei. . în care primul-ministru desemnat alege miniştrii care să compună noul guvern şi împreună cu aceştia să redacteze programul de guvernare (act juridic ce conţine obligaţii ce şi le asumă guvernul respectiv). Etapele procedurale ale ridicării imunităţii .formularea unei cereri din partea Ministrului Justiţiei care se adresează preşedintelui camerei din care face parte persoana respectivă. posibilitatea parlamentarilor de a adresa întrebări autorităţii publice cu obligaţia acestor instituţii de a răspunde la întrebări. Prcedura de acceptare a planului de guvernare şi a guvernului. Această informare se face prin mesajele pe care preşedintele le adresează parlamentului. Se realizează prin mai multe proceduri separate şi distincte: 1. De informare b).imunitatea de procedură – nici un parlamentar nu poate fi supus unei măsuri de arestare sau percheziţie fără acordul camerei din care face parte. Funcţia de control a activităţii altor instituţii ale puterii.obligativitatea informării parlamentului cu privire la diverse probleme de către guvern sau de către alte instituţii ale puterii executive. preşedintele este obligat să desemneze un prim-ministru din rândurile acelui partid (indiferent dacă partidul e de acord cu numirea respectivă).

 Votul asupra moţiunii după ascultarea membrilor guvernului care este obligatorie în şedinţa comună a celor 2 camere.  Depunerea jurământului de către fiecare ministru în parte în faţa preşedintelui. Moţiunea de cenzură specială – angajarea răspunderii guvernului. procedura se reia. În măsura în care votul e negativ.de guvernare devine obligatoriu nu doar pentru guvern.  Dacă în cele 3 zile nu se depune nici o moţiune.  Emiterea decretului de învestire în funcţie de către preşedinte pentru fiecare ministru în parte. 2. 11 . ea se va supune votului camerelor reunite ale parlamentului şi în măsura în care va fi admisă cu votul a jumătate plus unu a numărului total de parlamentari. Etapele moţiunii de cenzură sunt următoarele: Moţiunile de cenzură generale – au ca primă etapă iniţierea moţiunii care poate fi făcută de către cel puţin ¼ din numărul senatorilor sau deputaţilor. Dacă moţiunea este respinsă. Când e pozitiv. atunci proiectul de lege va fi adoptat. atunci proiectul de lege se consideră a fi adoptat intrând în vigoare după promulgarea şi publicarea lui în Monitorul Oficial.actul juridic prin care un guvern este demis din funcţie. CURS 9 3. Moţiunea de cenzură . guvernul este demis în bloc urmând să se demareze procedura de formare a unui nou guvern.  Avizul consultativ al Curţii Constituţionale (nu e obligatoriu să fie urmat). iar proiectul de lege respins. Pentru ca moţiunea să fie admisă e necesar de votul a jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. Cererea se poate formula atunci când preşedintele a încălcat grav prevederile din constituţie. Suspendarea din funcţie a preşedintelui Etape ale procedurii  Formularea unei cereri de suspendare din funcţia preşedintelui de către cel puţin 1/3 din numărul total al parlamentarilor. Etape procedurale  Prezentarea de către guvern în faţa camerelor reunite ale parlamentului a proiectului de lege pentru care doreşte să îşi asume răspunderea.  Dacă în cele 3 zile se depune o moţiune de cenzură. În cazul în care moţiunea e admisă.  Trecerea unui termen de 3 zile în care parlamentarii pot să depună o moţiune de cenzură indiferent dacă au mai depus una în acea sesiune parlamentară. Dacă moţiunea de cenzură e respinsă. ci şi pentru guvernare.  Depunerea moţiunii la preşedinţii celor 2 camere ale parlamentului şi comunicarea ei către guvern. guvernul va fi demis. parlamentarii care au iniţiat-o nu mai pot iniţia o nouă moţiune în acea sesiune a parlamentului. Moţiunea trebuie scrisă şi semnată de toţi iniţiatorii săi. se trece la etapa a 5-a. iar guvernul va rămâne în funcţie.

Procedura de punere sub acuzare a preşedintelui României  Formularea unei propuneri de punere sub acuzare a preşedintelui pentru infracţiune de înaltă trădare. se va adresa Ministrului de Justiţie o cerere în vederea începerii urmăririi penale împotriva unui membru al guvernului.această consultare obligatorie intervine în 3 ipoteze: .  Formularea unei propuneri în vedera începerii urmăririi penale. . Dacă cererea de suspendare e admisă. în persoana preşedintelui Camerei Deputaţilor.  Redactarea unui raport de către comisie care să conţină în mod obligatoriu o recomandare cu privire la începerea sau neînceperea urmăririi penale.înainte de organizarea unui referendum naţional având ca obiect probleme de interes naţional. Procedura se poate desfăşura fie în camerele reunite.  Avizul Curţii Conştituţionale este consultativ. Pentru ca propunerea să fie admisă e necesar votul a jumătate plus unu din numărul de parlamentari. fie în oricare din cele două camere. Ascultarea preşedintelui care are dreptul şi obligaţia să se prezinte în faţa parlamentului pentru a da explicaţii cu privire la ceea ce i se reproşează. 5. preşedintele e demis din funcţie. Poate fi iniţiată de majoritatea senatorilor şi deputaţilor. preşedintele ar urma să fie judecat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. . 7.  Votul asupra cererii de suspendare care pentru a fi admisă necesită jumătate plus unu din numărul total de parlamentari reuniţi în şedinţă comună.înainte de desemnarea primului-ministru . Procedura de consultare obligatorie a parlamentului care se realizează prin consultarea partidelor şi a grupurilor parlamentare.se va numi un preşedinte interimar în persoana preşedintelui senatului sau. Dacă propunerea e admisă.preşedintele e suspendat din funcţie. 6.  Ascultarea preşedintelui. cererea se adresează primului-ministru. Dacă membrul guvernului în cauză e chiar Ministrul Justiţiei. Procedura de cerere în vederea începerii urmăririi penale a membrilor guvernului. 4. se produc următoarele consecinţe: . ocazie cu care se citeşte şi raportul comisiei. dar şi de membrii parlamentului.  Votul asupra propunerii de punere sub acuzare care pentru a fi admisă e nevoie de 2/3 din numărul total de parlamentari.decretul preşedintelui de declarare a stării de asediu sau a stării de urgenţă care trebuie aprobat de parlament în termen de 5 zile. Dacă propunerea e votată.  Crearea unei comisii de anchetă prin hotărârea camerelor în şedinţă comună. Această comisie poate să audieze orice persoană doreşte şi poate să solicite din partea autorităţilor orice documente necesare. Propunerea poate fi formulată de un procuror prin intermediul Ministrului Justiţiei. .înainte de dizolvarea parlamentului .  Votul în plen asupra propunerii formulate. dacă acesta e în imposibilitate. 12 .în termen de 30 de zile se organizează un referendum având ca obiect demiterea preşedintelui. Procedura de aprobare ulterioară obligatorie a unor acte ale puterii executive: . La data trimiterii în judecată.

orice parlamentar are dreptul să facă amendamente (propuneri de modificare a proiectului existent). Răspunsul la interpelare este obligatoriu. Procedura legislativă/ordinară Etape  Iniţierea proiectului de lege. 8. Interpelarea parlamentară – procedura prin care orice parlamentar poate să ceară în scris printr-o cerere depusă preşedintelui camerei din care face parte explicaţii din partea unui membru al guvernului cu privire la o anumită situaţie.000 de persoane. Funcţia legislativă 1. iar la final se votează proiectul în întregimea sa. până la momentul supunerii la vot. în al doilea rând oricărui parlamentar sau populaţiei care are drept de iniţiativă legislativă dacă proiectul e semnat de cel puţin 100. proiectul trebuie discutat în comisiile de specialitate ale acelei camere.  Depunerea proiectului la camera competentă să fie sesizată prima (camera de reflecţie).proiectul de lege care vizează aspecte financiare.decretul preşedintelui de instituire a stării de război – tot în 5 zile de la emitere. se consideră a fi adoptat. . din cel puţin ¼ din judeţele ţării. Potrivit prevederilor constituţionale. CURS 10  În cursul procedurii din partea comisiilor.dreptul de iniţiativă legislativă aparţine în primul rând guvernului. Numărul necesar de voturi pentru ca un proiect să fie adoptat variază în funcţie de domeniu – 2 tipuri de legi: o Organice – intervin în domeniile prevăzute expres în art. c). care pentru a fi adoptate au nevoie de jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi la şedinţa camerei respective. este obligatoriu să se prezinte proiectul de către iniţiatorul său şi să se prezinte raportul comisiilor de specialitate. înainte de a se supune la vot fiecare articol pe rând..ordonanţele guvernului care trebuie aprobate în procedura legislativă pentru ca ele să îşi poată produce în continuare efectele.anterior votului în plenul camerei. Apoi se discută amendamentele care au fost formulate după care se votează fiecare articol al proiectului.  Se convoacă plenul camerei respective şi.  Avizul consiliul legislativ. un proiect de lege trebuie depus votului camerei în cauză în termen de 45 de zile. 17 din constituţie şi care pentru a fi adoptate au nevoie de jumătate plus unu din numărul total al membrilor acelei camere. iar pentru coduri şi legi complexe în termen de 60 de zile. fiscale sau economice trebuie să obţină avizul de la Consiliul Economic şi Social. . În măsura în care ordonanţa e respinsă prin legea de respingere. o Ordinare – toate celelalte legi. dar şi ulterior. din care să fie cel puţin 5000 de semnături din fiecare. . Dacă în acest interval de timp proiectul de lege nu a fost votat.  Votul în prima cameră asupra proiectului de lege. . Proiectul de lege se depune la preşedintele camerei în cauză. 13 . parlamentul are obligaţia să stabilească consecinţele respingerii asupra efectelor deja produse de ordonanţa în cauză.

preşedintele e obligat să promulge legea. Procedura legislativă se întoarce la prima cameră sesizată. fie a unor articole din ea în faţa CC.  Trimiterea legii adoptate către Avocatul Poporului. categoriii de instituţii care pot să formuleze o obiecţie de neconstituţionalitate. Procedurile legislative speciale Procedura de urgenţă . legea se întoarce în parlament la camera de reflecţie care are obligaţia să adopte din nou legea astfel încât să fie în conformitate cu decizia CC. În acest caz. În cazul unei asemenea legi. iar altele în competenţa decizională a Senatului. au următoarele categorii: preşedintele la propunerea guvernului. 2. .în procedura legislativă. .000 de persoane.în cazul acelor proiecte de lege în cazul cărora la propunerea iniţiatorului sau a biroului camerei în cauză se decide aplicarea procedurii de urgenţă prin hotărârea camerei în cauză. .se aplică următoarelor categorii de situaţii: . prima cameră sesizată a adoptat prevderile care intră în competenţa sa decizională în altă formă decât cea de a doua cameră sesizată. 1. . proiectul poate fi adoptat doar în şedinţă comună cu votul a ¾ din numărul parlamentarilor.în raport de iniţiativă legislativă. iar unele dintre acestea intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. legea se trimite la CC care se va pronunţa asupra obiecţiilor fără ca legea să poată să intre în vigoare. Trimiterea proiectului de lege către camera decizională unde e supus dezbaterii. din cel puţin jumătate din judeţele ţării cu condiţia ca în fiecare dintre acestea să fie minim 20.  Publicarea legii în Monitorul Oficial în ideea de a fi adusă la cunoştinţă oricărei persoane interesate.în cazul întoarcerii legii. Dacă parlamentul adoptă a doua oară legea în aceeaşi formă.. mai există şi faza referendumului.  Promulgarea legii de către preşedinte. ¼ dintre senatori sau deputaţi. . iar dacă cele 2 camere nu adoptă proiectul în aceeaşi formă. legea se întoarce la prima cameră care va decide definitiv doar cu privire la normele care intră în competenţa sa decizională. Înainte de semnarea decretului de promulgare.proiectelor de lege prin care se aprobă sau se respinge o ordonanţă a guvernului. Procedura legilor constituţionale . iar discutarea proiectului în comisii şi în plen se face cu prioritate.. către ÎCCJ şi către preşedinte. Dacă se formulează o astfel de obiecţie. să conteste constituţionalitatea legii adoptate fie în întregim. înainte de publicare în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare. Dacă CC admite vreo obiecţie.000 de persoane. În măsura în care CC respinge obiecţiile. cel puţin 500.procedura de urgenţă reprezintă o procedură în care termenele sunt scurtate.  Etapa întoarcerii legii – intervine atunci când un proiect de lege conţine dispoziţii de natură diferită.legile constituţionale trebuie adoptate de cel puţin 2/3 din membrii fiecărei camere. Legile intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial dacă în cuprinsul legii nu se prevede o altă dată. procedura se va relua. 14 . preşedintele are posibilitatea să ceară parlamentului o singură dată să reexamineze legea.

o Domeniul în care guvernul poate să emită ordonanţele cu condiţia ca acel domeniu să nu fie unul dintre domeniile rezervate legilor organice.iniţiativa legislativă trebuie să aparţină doar guvernului .în cursul acestei proceduri nu se pot face amendamente. Etape  Iniţiativă a unei legi prin care se deleagă puterea legislativă care se numeşte lege de abilitare a guvernului.  Ulterior. . guvernul poate să adopte ordonanţe până la data specificată şi în domeniile specificate. Dacă ordonanţa e respinsă sau aprobată. dar cu modificări. prin legea parlamentului de respingere 15 . o Data până la care guvernul poate să emită ordonanţe.  După ce se adoptă legea de abilitare după procedura obişnuită.  Ordonanţele guvernului trebuie semnate obligatoriu de primulministru şi contrasemnate de miniştrii însărcinaţi cu punerea lor în practică.un tratat nu poate fi ratificat de parlament decât după ce a fost semnat de preşedinte şi eventual negociat anterior de către guvern. 7. . Procedura în domeniul legilor bugetare . Procedura de ratificare a tratatelor internaţionale . Delegarea legislativă . după care se publică în Monitorul Oficial.reguli speciale: . 4. însă nu e obligat să o facă. intrând în vigoare la data publicării.dezbaterea şi votul se realizează în şedinţă comună.apare atunci când printr-o lege parlamentul deleagă guvernului posibilitatea de legiferare în intervalul de timp de vacanţă parlamentară pentru anumite domenii speciale. 6. Procedura cu privire la legile din domeniul justiţiei – procedură specială prin faptul că înainte de depunerea proiectului la parlament trebuie să existe un aviz consultativ din partea CSM. dacă în legea de abilitare apare obligativitatea aprobării ordonanţelor după reînceperea sesiunii parlamentare. 5. respectiv sfârşitul anului calendaristic. Procedura cu privire la legile vizând statutul senatorilor şi deputaţilor ori salarizarea acestora. . legea bugetară a anului trecut se va aplic şi pentru anul ulterior până la adoptarea unei alte legi a bugetului. Iniţiativa legislativă poate să aparţină doar guvernului. parlamentul va discuta aprobarea sau respingerea ordonanţei în procedura de urgenţă.numărul de voturi necesare pentru ratificarea unui tratat depinde după cum dispoziţiile acelui tratat vizează un domeniu al legilor organice sau nu.aceste legi au un termen special în care trebuie să fie adoptate.  Legea se dezbate după procedura obişnuită.în mod obligatoriu trebuie adoptată în şedinţă comună cu votul a jumătate plus unu din numărul de parlamentari. o Legea în cauză poate să conţină obligativitatea aprobării ordonanţei de către parlament ulterior intrării sale în vigoare. .3. În cazul în care o lege bugetară nu se adoptă până la finele anului. însă legea în cauză trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele aspecte: o Menţiunea faptului că guvernul este abilitat să emită ordonanţe.

are obligaţia să păstreze echilibrul politic al ţării şi să asigure caracterul pluralist al statului român.  Ordonanţa se supune dezbaterii parlamentului în procedura de urgenţă.înainte de promulgarea unei legi poate să sesizeze Curtea Constituţională cu o obiecţie de neconstituţionalitate. 2.  Ordonanţa se depune la parlament. Funcţia de garant al Constituţiei având obligaţia să verifice respectarea sa. şi fiind cel care semnează tratatele internaţionale înainte de ratificarea lor. Mandatul de preşedinte Condiţii pentru ca o persoană să poată candida la preşedenţie 16 . Funţia de garant al statului . 4.  Pentru ca ordonanţa de urgenţă să fie adoptată de guvern. 8. ea trebuie obligatoriu semnată de primul-ministru şi contrasemnată de miniştrii însărcinaţi cu aplicarea ei.ordonanţele de urgenţă pot să intervină şi în domeniul legilor organice. iar prin legea de respingere trebuie stabilită soarta efectelor juridice deja produse.  Ordonanţa de urgenţă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu o expunere de motive din care să rezulte urgenţa care stă la baza aprobării ordonanţei. aceasta îşi încetează efectele juridice. . însă potrivit art. în scopul protejării ordinii sociale.este reprezentantul statului român în raporturile cu alte state având puterea de a încheia acorduri sau alte convenţii cu alte state.organul care garantează suveranitatea şi indepenţa statului .preşedintele e şeful: o Armatei o CSAP-ului o Serviciilor secrete . nu pot să intervină în următoarele domeniile legilor constituţionale şi al celor electorale şi nu pot să conţină dispoziţii de trecere a unor bunuri în patrimoniul statului sau care afectează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei. 3. 115 din Constituţie.  Ordonanţa se publică în Monitorul Oficial intrând în vigoare la data publicării. . de asediu. este necesară legiferarea imediată. Dacă parlamentul aprobă ordonanţa. Funcţia de mediere .sau de aprobare. Funcţia de reprezentare . aceasta va deveni lege.declară starea de război. dacă o respinge. Procedura ordonanţelor de urgenţă ale guvernului  Adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către guvern în acele situaţii în care datorită apriţiei unei situaţii urgente şi imprevizibile. PREŞEDINTELE 4 funcţii 1. se va preciza soarta efectelor juridice ale ordonanţei care s-au produs deja.

preşedintele are următoarele atribuţii (vezi carte) . condus de un preşedinte al Consiliului Jud.prin pierderea funcţiei de către primul-ministru . o Să aibă cel puţin 35 de ani la data alegerilor.imunitatea substanţială cu privire la opiniile şi voturile politice pentru care nu poate să răspundă niciodată din punct de vedere juridic. . .preşedintele beneficiază de: . intervine vacanţa funcţiei de preşedinte şi se va numi un preşedinte interimar în persoana preşedintelui Senatului. sau dacă acesta e în imposibilitate. .imunitate penală procedurală – adică nu poate fi urmărit penal şi nu poate fi trimis în judecată pentru nici o infracţiune. oraş. în persoana preşedintelui Camerei Deputaţilor.2 raţiuni: -> de ordin medical 17 . .mandatul preşedintelui durează 5 ani.primul-ministru îşi pierde funcţia în următoarele ipoteze: o Deces o Demisie o Imposibilitatea de exercitare a funcţiei pe o perioadă mai mare de 45 de zile. iar pe perioada exercitării funcţiei sale are toate atribuţiile preşedintelui cu 2 excepţii: nu poate să dizolve Parlamentul şi să organizeze referendum pentru consultarea în problemele de interes naţional. Poate fi prelungit doar în caz de război sau de catastrofă naturală printr-o lege a Parlamentului. . . Preşedintele interimar îşi exercită funcţia până la noile alegeri sau până la încetarea imposibilităţii de exercitare a funcţiei.în cazul încetării mandatului preşedintelui înainte de expirarea duratei de 5 ani şi în caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei.mandatul guvernului – durează fie până la data la care e demis.o Să aibă drept de vot. condus de un primar.rolul de a administra statul din punct de vedere financiar şi instituţional. .pe durata acestui mandat. o Să fie cetăţean român. cu excepţia celei de înaltă trădare. o Consiliul Judeţean – în fiecare judeţ. .guvernul e demis în 2 tipuri de ipoteze: .mandatul preşedintelui încetează în următoarele situaţii: o la îndeplinirea duratei celor 5 ani o în caz de deces o în caz de imposibilitate de exercitare a funcţiei o prin demisie o prin demitere . municipiu. GUVERNUL . . o Să nu fie membru al unui partid politic.prin moţiunea de cenzură – guvernul e demis în bloc . fie până la data unor alegeri generale.puterea guvernului e partajată cu alte 2 organe care nu se află în subordinea sa – autorităţile publice locale: o Consiliul Local – în fiecare comună.format din miniştri şi condus de un prim-ministru. o Să nu fi îndeplinit această funcţie timp de 2 mandate (consecutive sau nu).

miniştrii nu se bucură de nici o formă de imunitate.se poate dispune de către preşedinte la momentul începerii urmăririi penale a primului-ministru.în raport de exercitare a mandatului ministrului sau prim-ministrului. . o solicitare transmisă de către Mnisterul Pblic prin intermediul Ministrului Justiţiei către preşedinte. adică un partid intră sau iese de la guvernare. se organizează o comisie specială a preşedenţiei.în toate ipotezele în care un ministru îşi pierde mandatul. 3. Atunci când prin remaniere guvernamentală se schimbă componenţa politică a Guvernului. Dacă cel suspectat e Ministrul Justiţiei. pe baza acelui raport. trebuie făcute 2 precizări: . . la momentul trimiterii sale în judecată la comiterea unei infracţiuni.procedura prin care preşedintele cere urmărirea penală a unui ministru are următoarele etape: 1. Parlamentul îşi dă acordul asupra remanierii. . iar judecarea se face de către ICCJ. înlocuitorul său va fi numit de către preşedinte la propunerea primului-ministru fără ca preşedintele să poată refuza numirea. . .la datta primirii cererii. preşedintele revocă din funcţie un ministru. o Prin condamnarea sa pentru comiterea unei infracţiuni. care va copia dosarul înaintat de Parlament şi îl va audia pe ministrul acuzat. însă procedura penală împotriva unui ministru are câteva caracteristici speciale: se numeşte procedura responsabilităţii ministeriale – vizează doar acele fapte pe care le-a comis în timpul exercitării atribuţiilor de ministru. . prin intermediul primuluiministru. înlocuirea miniştrilor de către preşedinte se poate face doar după ce la propunerea primului-ministru.încetarea mandatului unui ministru: o Deces o Demisie o Condamnare penală o Imposibilitatea de a exercita funcţia pe o perioadă mai mare de 45 de zile o Remaniere guvernamentală – intervine atunci când la propunerea primuluiministru.urmărirea penală se face întotdeauna de Parchetul General de lângă ICCJ. redactând un raport cu rol consultativ. formată din judecători. preşedintele poate să ceară începerea urmaririi penale împotriva unui ministru printr-o cerere adresată Ministrului Justiţiei care o trimite către Ministerul Public. Ministerul Public poate să înceapă urmărirea penală (nu e obligatoriu). . Regulile speciale vizează începerea urmăririi penale – urmărirea penală împotriva unui ministru poate fi cerută doar de preşedinte sau de una din cele 2 camere ale Parlamentului. 18 . 2.mandatul e incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii în afară de cea de senator sau deputat. .în mod automat.-> suspendarea din funcţie – în 2 situaţii: .

Direcţia Naţională Anti-corupţie (DNA) . Ministerul Public e organizat în Parchetele care funcţionează pe lângă fiecare instanţă de judecată. Excepţii de la numirea de către CSM: Procurorul General şi Procurorul-Şef al DNA sunt numiţi de preşedinte la propunerea Ministrului de Justiţie cu avizul consultativ al CSM-ului. .se exercită prin instanţele judecătoreşti în cadrul cărora funcţionează judecătoriile. are rolul de a asigura protejarea ordinii publice.Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Statutul procurorilor .face parte din puterea judecătorească (la limită cu puterea executivă). 2. statul în procesele penale. de a supraveghea aplicarea legii în anumite proceduri nelitigioase. Ministerul Public poate participa ca reprezentant al statului în orice procedură non-penală dacă doreşte. În plus. 2 excepţii – în cadrul Parchetului General de pe lângă ICCJ. 2. • Principiul controlului ierarhic – orice act al unui procuror poate fi revocat de către procurorul-şef al Parchetului din care face parte sau în cazul actelor procurorului-şef.prin intermediul Procurorului General.Ministerul Public . fie prin supravegherea activtăţii organelor de poliţie. funcţia de acuzare – Ministerul Public reprezintă.format din procurori.procurorii sunt numiţi în funcţie de către preşedinte pe o perioadă nedeterminată la propunerea CSM-ului. fie în mod direct. funcţionează 2 direcţii: . 3 principale atribuţii: 1. retrogradat sau demis decât pentru motive prevăzute expres în lege şi doar de către CSM.potrivit Constituţiei.din punct de vedere al activităţii unui procuror. exercită funcţia de urmărire penală – realizează anchetarea oricărei posibile încălcări a legii penale. PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ .roluri: 1. a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. . în calitate de acuzator. . de a rezolva orice litigiu între 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice care nu este dat în competenţa altui organ.Parchetele sunt conduse de un procuror-şef şi şefii parchetelor sunt numiţi în funcţie de CSM. funcţia de reprezentant al statului în anumite proceduri judiciare non-penale în care prezenţa unui reprezentant al Ministerului Public e obligatorie. 19 . . . 3. poate să formuleze recursuri în interesul legii. ea este în general guvernată de 2 principii: • Principiul stabilităţii în funcţie ceea ce implică faptul că un procuror nu poate fi mutat la un alt Parchet decât cu acordul său şi că nu poate fi sancţionat disciplinar.din punct de vedere al organizării. . de către Procurorul-Şef al Parchetului Superior. .

.aici intră hotărârile penale pronunţate în primă instanţă şi în apel şi hotărârile nonpenale pronunţate în primă instanţă dacă pot fi atacate cu apel.judecătorul este în mod obligatoriu neutru – nu trebuie să aibă nici un fel de relaţii de subordonare faţă de puterea executivă sau faţă de părţi. 2. . . nedefinitive şi neexecutorii – hotărâri care pot fi atacate şi care nu pot fi puse în executare. definitive şi executorii – hotărâri ce pot fi atacate în recurs. 2. fără a rezolva litigiul. aceasta se sancţionează prin mutarea cauzei la o altă instanţă egală în grad = strămutare – se decide de ICCJ la cererea oricăreia dintre părţi. Încheiere – hotărâri judecătoreşti care sunt pronunţate în 2 tipuri de situaţii: .în procedurile nelitigioase.sesizarea ICCJ-ului se face de către Procurorul General atunci când o anumită situaţie sau un anumit text de lege s-au interpretat în mod diferit. dar care pot fi puse în executare. 3. . . . .nu trebuie să aibă niciun interes în cauza supusă judecăţii sale. . . 3. potrivit căreia pentru ca un judecător să fie considerat ca fiind lipsit de neutralitate. .lipsa de neutralitate a judecătorului se verifică pe baza teoriei aparenţei..când lipsa de neutralitate apasă asupra întregii instanţe. hotărârile judecătoreşti sunt de 3 feluri: 1. este suficient să se demonstreze că există motive obiective pe baza cărora se creează aparenţa că judecătorul nu este neutru. fie la cererea uneia dintre părţi (recuzare).hotărâri în recurs în interesul legii – se pronunţă de ICCJ în secţii unite. Statutul judecătorului .în situaţiile în care instanţa.nu trebuie să aibă nicio prejudecată cu privire la cauza care este supusă judecăţii sale. .hotărârile non-penale pronunţate în apel şi hotărârile non-penale pronunţate în primă instanţă. se pronunţă asupra unor probleme incidentale în cursul procesului.din punct de vedere al efectelor pe care le produc. Sentinţele – hotărâri judecătoreşti pronunţate de prima instanţă de judecată prin care aceasta rezolvă fondul litigiului. Răspunderea juridică 20 .hotărârile pronunţate de ICCJ în recursurile în interesul legii sunt obligatorii pentru toate instanţele de judecată de la data publicării lor în M. Of. definitive şi irevocabile – pronunţate de Curţi. .exercitarea acestor roluri se face de instanţele judecătoreşti prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti – 3 categorii: 1. Deciziile – hotărâri cu privire la fond pronunţate de instanţele sesizate cu un apel sau cu un recurs dacă aceasta poate fi atacată separat.lipsa de neutralitate se sancţionează prin înlocuirea judecătorului în cauză fie la cererea sa (caz în care de numeşte abţinere).

răspunderea civilă – judecătorii răspund în mod normal cu excepţia unei singure situaţii care vizează răspunderea civilă pentre erorile judiciare.din punct de vedere al atribuţiilor (cele mai importante): o Organ care propune Preşedintelui numirea în funcţie a procurorilor şi judecătorilor.răspunderea penală a judecătorilor – nu beneficiază de nici o imunitate.format din 19 membri. . . Curtea se reînnoieşte cu 1/3 din membri. CC Organizarea CC .răspund disciplinar doar pentru încălcarea obligaţiilor administrative de serviciu. însă pentru a se începe urmărirea penală împotriva lor sau pentru a fi arestaţi este necesar avizul CSM-ului. rar).formată din 9 judecători .toate şedinţele şi toate hotărârile se iau de toţi cei 9 judecători.CSM-ul funcţionează ca şi instanţă disciplinară de fond. o acţiune în faţa instanţelor de judecată (acţiune în regres) prin care să obţină de la magistratul responsabil suma de bani plătită cu titlul de despăgubiri. . . hotărârile date de CSM ca şi instanţă disciplinară pot fi atacate prin recurs la ICCJ.odată la 3 ani. o 2 reprezentanţi ai societăţii civile (numiţi de Senat). . cu avizul CSM-ului. dintre care: o 9 judecători aleşi de către judecători (3 de la ICCJ. Procurorului Şef a DIICOT şi a Preşedintelui ICCJ pe care îi numeşte Preşedintele cu avizul CSM). o 5 procurori (aleşi de către procurori).sancţiunile disciplinare merg de la avertisment până la excluderea din magistratură (f.nu face parte din puterea judecătorească. o Dispune promovarea judecătorilor şi procurorilor. statul are posibilitatea de a formula. . Atunci când CEDO constată că printr-o hotărâre judecătorească s-a produs o încălcare a unui drept fundamental şi a obligat statul român la plata unor despăgubiri. nu şi pentru hotărârile pe care le pronunţă (aspect specific). 2 de la judecătorii). În principiu. o Procurorul General o Preşedintele ICCJ o Ministrul Justiţiei .. 21 .mandatul este de 9 ani şi nu mai poate fi prelungit. o Numeşte în funcţiile de instanţe şi de parchete (cu excepţia Procurorului General. pentru că nu dă hotărâri. CSM . totuşi există o excepţie: magistraţii pot să răspundă cu avizul CSM-ului atunci când eroarea judiciară a constat în încălcarea unui drept fundamental al persoanei. ci pentru acestea răspunde întotdeauna doar statul. o Organul discplinar al magistraţilor. 2 de la Curţile de Apel. 2 de la tribunale. judecătorii nu răspund pentru erorile judiciare.răspunderea disciplinară – în cazul magistraţilor are câteva caracteristici: . constatată ca atare de către CEDO. . Procurorului Şef al DNA.

şi care produce următoarele efecte: . verificarea constituţionalităţii unor acte normative .în măsura în care sesizarea va fi respinsă. 22 . la prima cameră sesizată.Preşedinţii celor 2 camere ale Parlamentului .ICCJ . verificarea constituţionalităţii tratatelor internaţionale .poate fi formulată de următoarele categorii de instituţii sau persoane: .2 tipuri de atribuţii o Verifică constituţionalitatea unor acte normative o Atribuţii de control 1. tratatul poate fi ratificat. tratatul nu poate fi ratificat. .în măsura în care se constată constituţionalitatea legii adoptate. . iar după intrarea în vigoare a legii de ratificare nu se mai pot formula excepţii de neconstituţionalitate ale prevederilor tratatului având acelaşi obiect cu sesizarea respinsă.Preşedintele României .primul-ministru .sesizarea poate fi făcută de : . . 3.se realizează pe calea mai multor proceduri: • obiecţie de neconstituţionalitate – procedură prin care CC poate să verifice constituţionalitatea legilor adoptate de Parlament. 2. iar CC nu mai poate fi sesizată cu o altă obiecţie având acelaşi obiect. . . . .în cazul în care se formulează o obiecţie de neconstituţionalitate.sesizarea CC se poate face între momentul semnării tratatului de către preşedinte şi momentul promulgării legii de ratificare.minim 50 de deputaţi sau minim 25 de senatori .vizează controlul constituţionalităţii legilor de revizuire a Constituţiei care intervine după adoptarea legilor şi înainte ca acestea să fie supuse referendumului de aprobare. legea nu poate fi promulgată până la data la care CC se pronunţă asupra obiecţiei. dar încă nepromulgate.cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori .Avocatul Poporului .în măsura în care se constată că legea este neconstituţională.acest control se realizează din oficiu (singurul caz în care CC se poate autosesiza). iar Parlamentul are obligaţia de a pune în acord prevederile legii adoptate cu hotărârea CC. Of.înainte de promulgarea legii de ratificare a lor.CC se pronunţă printr-o decizie publicată în M. = control de constituţionalitate preventiv .în măsura în care sesizarea este admisă. legea se întoarce la Preşedinte în vederea promulgării. atribuţii de control .obiecţia poate să vizeze atât încălcarea procedurii legislative. cât şi incompatibilitatea între unul sau mai multe texte care compun legea adoptată şi Constituţie. legea se întoarce la Parlament.Preşedintele uneia din cele 2 camere ale Parlamentului .

În caz contrar. cu citarea părţilor. . verificarea constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului . lucru care se constată de către instanţa de judecată. prevederea neconstituţională se abrogă. după care judecarea procesului de fond se reia fără ca în cadrul său să mai poată fi formulată o a doua excepţie cu acelaşi obiect. va pronunţa o încheiere definitivă şi irevocabilă prin care va dispune sesizarea CC. 5.legile care nu au intrat încă în vigoare . Of. .excepţia se judecă de către CC în faţa unui complet de judecată din care fac parte toţi judecătorii Curţii. Această încheiere poate fi atacată în recurs la instanţa superioară în termen de 24 h de la pronunţarea sa.pentru ca o excepţie de neconstituţionalitate să fie admisibilă. o excepţia să fie ridicată în cadrul unui litigiu aflat în faza de judecată. Prin aceeaşi încheiere instanţa va dispune în mod obligatoriu suspendarea judecării cauzei până la data deciziei CC. trebuie îndeplinite următoarele condiţii: o excepţia să fie ridicată de către o parte a procedurii. Hotărârea dată în recurs e definitivă şi irevocabilă. Parlamentul are obligaţia de a modifica regulamentul.4.în măsura în care instanţa de judecată constată că sunt îndeplinite toate condiţiile. . . excepţia de neconstituţionalitate . . II – se desfăşoară în faţa CC . 23 . .în măsura în care CC constată că prevederile unui regulament sunt neconstituţionale.în măsura în care instanţa de judecată în faţa căreia se ridică excepţia constată că una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. . ..dacă excepţia este respinsă. o excepţia să aibă ca obiect una din următoarele categorii de acte normative: 1) o lege în vigoare. se va pronunţa o decizie publicată în M.legile care au fost abrogate . al Guvernului şi al Avocatului Poporului.2 faze I – se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată sau a unei instanţe de arbitraj.după înregistrarea excepţiei pe rolul Curţii este obligatoriu să se ceară punctul de vedere al celor 2 camere ale Parlamentului.participare unui procuror este obligatorie. pe cale de consecinţă nu se pot formula excepţii de neconstituţionalitate cu privire la: .se poate realiza oricând la cererea Preşedinţilor celor 2 camere sau a 50 de deputaţi sau 25 de senatori. va da o încheiere de respingere ca inadmisibilă a excepţiei.legile care au fost declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii 2) cu privire la tratatele internaţionale a căror constituţionalitate nu a fost constatată anterior ratificării 3) ordonanţele siple şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului o de nerezolvarea excepţiei să depindă modul de soluţionare a cauzei.încheierea de sesizare a CC trebuie să conţină în mod obligatoriu opinia instanţei cu privire la constituţionalitatea acelei legi.legile adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991 .

excepţiile sale fiind trimise direct la CC. . . fie în cazul unor proceduri administrative. Dacă curge termenul de 45 de zile fără să intervină o modificare. ci cu privire la toate litigiile.poate să ceară fie în cazul unor proceduri judiciare. fie prin ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă legea constatată neconstituţională.instituţie a statului a cărui şef se numeşte Avocatul Poporului. Avocatul Poporului .de la aceeaşi dată. textul legal în cauză îşi încetează orice efect juridic nu numai cu privire la litigiul în care a fost ridicată excepţia. . anularea unor acte abuzive.. fiind numit în funcţie de către Parlament în şedinţă comună. a deciziei. legea în cauză se abrogă definitiv. 24 . Parlamentul şi Guvernul au 45 de zile la dispoziţie să modifice fie prin lege.la data publicării în M.atribuţii: -poate să ridice excepţii de neconstituţionalitate fără a fi parte la o procedură. Of.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful