ALVIN TOFFLER AL TREILEA VAL Prefata : IONITA OLTEANU ‘Traducere din limba englezi GEORGETA BOLOMEY 3h DRAGAN STOIANOVICI EDITURA POLITICA pucunEstr_Redactor: HORTENSIA PIETREANU-POPESCU Coperia: VALENTINA BOROS iturin care a,mai apa av BREILEA GME “e aivin Totter |A. = eartonat ; William Morrow & Company ou Seeei Bantam Books ‘Angtta —Sahouat William Collins Sons rogat: Pan Books Fran Baidons Benoa P, Germania 7G. Bertelsmann Verla Be Sonia Plaza’ Jan Marie? Baharia Bang saponia OMI, lode Shuppan Keyowal (NEI INSEE! Am oved Publishers Brasilia: Diatripuidore Record panemares Chg. Beicheens Forlag Iugostabia * lugostavisa Publishers iorte ecuie srvo-erosta) ssyeaid* Eseeie info AB Polonta : Panstwowy Insty\ut Wydawniery ALVIN TOFFLER THE THIRD WAVE Prefatai Spuncam in cartea de Dialoguri despre vi- itor *, intre ai c&rei interlocutori se afla si Alvin Toffler, c& autorul Socului viitorului personal nu are’nimic socant in el si cred c& este ade- virat. Cu totul altfel stau lucrurile cu ceea ce serie. Carfile sale sint interesante, incitante, chiar si socante, Afirmatia este valabila si pen- tru ultima sa lucrare Al treilea val. Editat in peste un milion si jumitate de exemplare in Statele Unite ale Americii, tradusa in 16 f&ri, 2 seriale pentru televiziunea canadian si cea japonez& pe marginea c&rfii, aceasta spune totul. Imensa audienté, talentul si ingeniozitatea sa nu trebuie s& ne facd ins s& privim cartea fard nici o rezerva. Insusi autorul declar& spre sfir- situl cartii sale : ,Nu am incredere in oamenii care isi inchipuie’cé dispun deja de raspunsuri intr-un moment cind noi abia incere&m s& for- mulim niste intrebiri* (p. 562). Cred cA aceasta afirmatie s-ar_potrivi foarte bine ca motto al car}ii. Cum am putea avea incredere in oamenii care au doar certitudini ? Poate exista oare o cale mai fecund& de a tinde spre adevar decit indoiala ? $i mai ales intr-un context ca cel ac- tual caracterizat prin schimbari foarte dinamice. Cite si ce adevaruri absolute pot supraviefui fntr-o lume in care schimbarea s-a accelerat teribil si in care relativizarea si incertitudinea au_erescut prea mult ? In mod evident si sesizabil pentru fiecare din- tre noi, schimbarea a devenit 0 dominanta a ci- * Tonita Olteanu, Dialoguri despre vitor, Editura politied, Bucuresti, 1982 5vind tot mai agresiva si mai neprimitoare, Dez~ echilibre ale mediului natural, lacuri si riuri ;moarte, paduri devastate, un aer tot mai po- Juat, plo! acide fac ambianta de viata tot mai ostil’, La incheierea celui de-al doilea razboi mon- dial, cei ce doreau sé fie arhitec{ii unei lumi mai bune inscriau printre dezideratele acesteia nevoia de a clibera omenirea de rizboaie, de mizerie si foamete. Din pacate s-a realizat foarte putin pe aceasta cale. Continudm sa traim sub spectrul rizboiului si chiar al distrugerii spe- cici umane. Sute de milioane de oameni se 2bat si astdzi intr-o crunta mizerie, sute de milioane din semenii nostri sufera de’ foame. Din now aver datoria si ne punem intrebarea : ce lume construim ? a Prapastia dintre cei bogati si cei straci a con tinuat sA se adinceasci, In ani ’60, cind s-a pus pentru prima oara problema sustinerii unei de2~ voltari mai accelerate a tarilor mai pufin dez- yoltate, pentru a micsora decalajele existente, domnea un oarecare optimism. ,,Deceniile dez~ voltéwii", prin inssi constientizarea omenirii asupra necesitafii reducerii treptate a decalaje- lor, ca $i prin obiectivele lor, au creat o speranta. Dupa doua decenii, la inceputul anilor ’60, s-a instaurat un pesimism tot mai persistent. Spe- cialistii au inceput s& se intrebe unde s-a gresit sidin ce cauzi ? De ce au fost incetinite atit de mult cresterea economicd si dezvoltarea, care cu doua decenti in urm dideau motive de optimism ? ,Omul de pe strada se intreaba si el de ce este astazi con fruntat cu tot mai multe dificultati si care sint perspectivele ? S-au scris in ultimul deceniu zeci de mii de pagini, prin care se incerca 0 ana- Jizé mai in profunzime a cauzelor situaliei ae- tuale si o evaluare a perspectivelor. Aparifia problemelor globale a creat un now tip de tensiuni, resimtite tot mai intens la nivel planetar, Ne aflim evident intr-o epoca de ciu- tari, de clarificari. A crescut constiinja omenirii asupra pericolelor care ne pindese. Au fost lan- sate numeroase proiecte internationale de cer- cetare, au fost organizate mari programe si sau mobilizat energit si resurse insemnate pentru a identifica problemele, cauzele lor si a putca avansa unele solutii, Numeroase din rapoartele intocmite, care s-au bucurat de o larga réspin- dire — intre care as menjiona_ pe cele ale lui ‘Mesarovié-Pestel, Tinbergen, Malita-Botkin-El- mandjra, raportul Bariloche (publicate si in limba roména de Editura politica) si mai recent cel al Comisiei Brandt si Global 2000, pentru a nu aminti decit pe cele mai cunoseute — atrag atentia asupra numeroaselor pericole care con- frunt& omenirea, ‘Nu este locul aici s& discutém calitatea si aportul lor. Un lucru se impune ins& cu toata evidenja: omenirea nu va putea continua s& evolueze pe vechile coordonate. S-au acumulat in lume la ora actual atit de multe probleme de © gravitate extrema, care au facut ca tot mai multe ari, tot mai multe guverne s& devina con- stiente de necesitatea unor schimbiri radicale, Insegi pacea si existenta civilizatiei umane sint continuu amenintate. Presedintele Romanici arita cu o foarte clari intuifie politicd si un dez~ voltat sim de responsabilitate pentru soarta omenirii cd ,,Situatia internationala este fns& deosebit de complex si contradictorie. Criza economicd — indeosebi cea energetica, a petro- lului —, accentuarea crizei politico-sociale a lu- mii capitaliste determina, in zilele noastre, 0 ascufire fara precedent a contradictiilor sociale, intensificarea activitatii de consolidare si re- imparfire a sferelor de influenta, continuarea vechii politici imperialiste de forta si dictat, de inedleare a liberta{ii gi independentei ‘po- poarelor. In aceste conditii apar mai_necesare ca ori- ¢ind unirea si conlucrarea tot mai strins& a po- poarelor, a fortelor inaintate pentru oprirea agravarii situatiei internationale, pentru re- Juarea si continurea politicii de destindere, co-