O Ora~ul natal al artistului. Rembrandt s-a nascut la leida ~i acolo ~i-a facut ~i studiile.

in acele vremuri, leida era al doilea ora~ ca marime al Olandei. _Universitatea pe care a urmat-o ~i Rembrandt a fost una din cele mai renumite din Europa.

O S-au pastrat mai mult de 90 de autoportrete ale lui Rembrandt, oglinzi fidele ale unei vie,i schimbatoare. Dupa O cariera stralucitoare. via~ i-a fost umbrita de mai multe tragedii. Acest autoportret executat in anul mo~ii. 1669. reprezinta un batranel care a acceptat toate loviturile care i-au fost sortite in viat;a.

c: oSocietatea olandeza a sec. al ]XVlI-lea, plina de vitalitate ~i ~ ~ intr-o bunastare solida a i inspirat o serie de picturi z care reprezinta diferite aspecte ale viefii cotidiene. Cel mai mare pictor al Olandei, Rembrandt, a creat insa o arta mai adiinca ~i universalii.

"" n I

nevoit s11-1 recunoasc11. Noul stat a devenit republic11 sub denumirea de Olanda sau Provinciile Unite. Acest stat a devenit rapid o mare putere, care avea la baz11 marile averi acumulate In urma activit11tii marinarilor, a comerciantilor ~i a bancherilor, In urma comertului cu mirodenii In Indiile de est. Pe lang11 canalele Amsterdamului ~i ale celorlalte ora~e olandeze, se ridicau cu repeziciune casele burghezilor bogati ~i a comerciantilor. Forta politic11 a Olandei nu reprezenta deci curtea regal11 aristocratia str11lucitoare, o sau ci p11turnsocial11mult mai simpl11~i cu spirit practic, cel a burgheziei ~i a comerciantilor. Cu toate c11Olanda era considerat11 tarn o tolerant11, religia dominant11 a r11mas protestantismul, In varianta ei mai severn, calvinismul.

mari sau de sculpturi minutios executate, acestea caracterizand bisericile romanocatolice. intr-o societate burghezil nu se cer opere luxoase ~i de mare anverguril, caracteristice celor ce impodobesc palatele regale ~i ale aristocratiei. Cetilteanul olandez de cind avea gusturi mai modeste ~i mai moderate. Ei erau multumiti dacil peretii casei erau impodobiti cu picturi sau stampe, dar aceste opere trebuiau sil reflecte sentimentele moderate ale clientului, obiectele ~i momentele vietii cotidiene. Aceastil cerintil indemna arti~tii olandezi la o conceptie realistil nouil, conceptie care a devenit mai tarziu dominantil in toate ramurile picturii, de la poftrete ~i interioare panil la peisaje ~i naturi moarte cu flori. Arti~tii ocoleau extraordinarul ~i extrema, dar imortalizau cu grijil deosebitil ~i cu multil pricepere lucrurile simple ~i descopereau cil ~i acestea erau la fel de potrivite pentru a inspira creatia unor valori artistice ca ~i orice altil temil. Deoarece atat clientii, cat ~i pictorii aveau acelea~i principii despre valorile artistice, a crescut rapid cererea de picturi, lucru ce-i indernna pe pictori la muncil. Ca rezultat al acesteistilri de fapt, secolul ai XVIIlea a devenit epoca de aur a picturii olandeze. Putine tilri au putut da lumii atat de multi art~ti de seamil in timp atat de scurt.

secolul al XVlII-lea, olandezii erau considerati o natiune nou~. in anii 1570 toate regiunile T~rilor de Jos (Belgia ~i Olanda de azi) s-au rnsculat Impotriva regelui Spaniei Filip al lI-lea. Spaniolii au reocupat regiunile sudice, ai c~ror locuitori au r~mas de religie romano-catolic~, dar In 1609 ~apte regiuni nordice ~i-au dobandit independenta, fapt pe care chiar ~i regele spaniol a fost

Picturi la comanda Multe picturi se executau la comandil, in stil traditional, dupil ce cumpill'iltorul preciza cat de cat ce anume vrea sil vadil. Pictorii lucrau insil ~i din proprie initiativil iar picturile se vindeau in prnvilli, piete sau targuri. Cu tot numilrul mare de cumpilrntori, concurenta era acerbil ~i un pictor filrn succes sau demodat i~i ducea traiul foarte greu. Specializareape un gen de picturi a unui pictor asigurn vanzilri Realismul simplu Aceast11 stare de fapt a creat posibilitatea ca cat de cat ritmice; ~i aceastil specializare a devenit o caracteristicila picturii olandeze. De arta olandez11 se rup11 traditille trecutului s11 de exemplu, Willem van der Velde picta in mod atat ca obiect al artei, cat ~i ca stil de exclusiv tematica milrii ~i a navigatiei, Willem exprimare. impodobirea bisericilor cu picturi era considerat11 calvini~ti un lucru p11c11tos, Claesz Heda naturi moarte, Ian van Goyen de scene mistice; alti arti~ti de marcil pictau ~i de aceea In Olanda nu a fost nevoie de fresce imense, de tavane pictate, de altare exclusiv pOftrete, interioare, flori, animale,
61

REMBRANDT

$1 PICTURA

OLANDEZA

I ""

~ ,..fl;W

O Amsterdamul lui Rembrandt a fost capital a unui ,inut dens populat ~i infloritor. Aceasta pictura arata un aspect caracteristic al vie,ii cotidiene; comercian'i discutand ~i targuind in pia,a centrala a ora~ului.

ani el a avut o carier~ de succese neintrerupte. S-a n~scut in ora~ul Leida, al doilea ca m~rime din Olanda, ca fiul unui morar, apoi s-a stabilit in.Arnsterdam unde a inregistrat succes dup~ succes, dup~ ce la varsta de 26 de ani a terminat mult apreciatul portret in grup Ora de anatomie a doctorului Tulp. Primea comanda.dup~ comand~ pentru picturi cu tematic~ istoric~, pentru poitrete mari, s-a insurat cu descendenta unei familii inst~rite ceea ce a ridicat foarte mult pozitia lui social~ ~i s-a mutat intr-o cas~ mare pe Breestraat. La apogeul carierei sale in 1642 Rembrandt a terminat cel mai renumit portret de grup al s~u Rondul de noapte -in care membri grUpului sunt reprezentati intr-o scen~de strada. colora~, nu intr-un spatiu viu inchis. Aceas~ opern a rupt cu traditia conform c~reia fiecare membru al grupului trebuie s~ se impun~ in mod egal, fapt necontestat de membri grupului, ori pentru faptul c~ ~i onorariul a fost diferentiat, ori pentru simplul fapt c~ pictura s-a dovedit o capodopern. interioare de biseric~, scene vesele de petrecere sau grupuri de oameni distcindu-se pe ghea~ cu patine sau in z~pad~. Portretele au fost intotdeauna foarte populare ~i pictorii olandezi au creat foarte multe portrete valoroase cu toate c~ modelele, voit maiestuoase ~i imbrncate in haine de culoare inchisa:aveau pretentia sa:fie reprezentati ca oameni sobrii. S-a creat posibilitatea unei reprezenta:ri rnai vioaie intr-o alta:specialitate a picturii olandeze, portretele de grup cu cinci-~asesau rnai multe modele. jn Olanda functionau o multime de corporatii civice sau profesionale (consilieri orn~ene~ti sau regionali, medici, pompieri), care la randul lor cornandau picturi, deoarece prin expunerea lor in locuinte sau in sedii voiau sa: imortalizeze activitatea pe care o desfa:~urau. Cu toate ca: aceste reprezenta:ride grup erau foarte populare, rezolvarea tehnica: a lor era greoaie deoarece fiecare membru al grupului i~i aducea partea lui de onorariu ~i astfel avea pretentia sa:fie reprezentat la fel de pompos ca restul membrilor grupului. Acest aranjament nu era cea mai buna: reteta:de a executa picturi interesante ~i dinarnice! Frans Hals Primul rnare pictor a Olandei independente, Frans Hals (cca.1580-1666) a fost maestrul portretelor de grup. Varia cu pricepere pozitiile modelelor, ~i cu stilullui plin de elan crea picturi vioaie, cu un aer destins. Mai mult decat atat, el a fost primul artist care a reprezentat figurile ca intr-un instantaneu, adica:in rnijlocul unui gest. Viata lui Hals reflecta: ~i nesiguranta materiala: a vietii pictorilor olandezi. Cu toate succeseleinregistrate, Hals ~i-a petrecut ultirnii ani de viata: intr-un azil de sa:raci.
Rembrandt O cariera asemanatoare a avut ~i Rembrandt Harmenz van Rijn (1606-1669), considerat de multi ca cel mai mare pictor al Europei Occidentale. pana aproape de varsta de 40 de O Pictura Femeia coborond scorile cu un copil a fost creata in jurul anului 1630 ~i se presupune ca o reprezinta pe Saskia, so,ia lui Rembrandt, cu unul din copii. 62 Probleme materiale jn acela~i an, 1642, a murit ~i sotia lui Rembrandt, Saskia. Confonn testamentului sotiei, Rembrandt nu putea s~ se ating~ de averea ei, mo~tenitorul fiind fiul lor Titus, la implinirea majoratului -aceas~ precautie motiveaz~ legenda potrivit c~reia Rembrandt avea O fire risipitoare ~i ii pl~cea s~ cheltuiasc~ sume mari la licitatiile diferitelor obiecte de arta. Cu toate c~ ~i-a pierdut din popularitate ~i avea destule comenzi, gospodarirea proasta a pus amprenta pe traiul s~u de zi cu zi. Sunt dovezi a1 Rembrandt, in mod con$tient, chiar cu inc~p~tanare, contrazicea cu moda, in mod con$tient, chiar cu ina1p~tanare pictand O multime de picturi cu teme biblice, cand acestea nu aveau a1utare. Oricare ar fi fost cauza, in 1656 a dat faliment; a trebuit sa-~i van~ casa pentru a-~i pl~ti datoriile ~i a

O Tradi~ie exclusiv alandeza a fast partretul de grup, unde madelele sunt dispuse static, in linie sau semicerc, ca in Maici/e superiaare azilului de botrilni de Frans Hals.

O Ora de anatamie a dactarului Tulp ( 1632) a fast executata la camanda unui medic renumit din Amsterdam. Aceasta pictura a revalu,ianat stilul partretului de grup tradi,ianal ~i a fandat renumele de partretist al lui Rembrandt, in varsta de 26 de ani la vremea aceea.

pe semne era prieten bun, sau ti1rani olandezi robu~ti. De multe ori i-a pictat pe aceea~i oameni -dar ~i pe Saskia, Handrisckje ~i pe Titus -ci1utand 1n mod perseverent 1n jurullor adevi1rul, ~i de multe ori s-a pictat pe sine insu~i. Autoportrete in mod surprinzi1tor-; au ri1mas pentru posterita~e mai mult de noui1zeci de autoportrete: pani1 la el, nu a fost nici un artist care si1se fi pictat de atat de multe ori, daci1 nu din alt motiv, mi1car pentru faptul ci1 pictura era considerati1 o meserie care se practica pentru bani ~i pe gustul cumpi1ri1torului. in aceasti1 conjuncturi1 autoportretul nu avea viati1 ~i nici urmi1 de interesul pe care-l manifesti1epoca moderni1 fata: de arti~ti ~i de personalitatea lor. in ~ aceasti1 privinta: Rembrandt a depi1~itcu mult epoca in care tri1ia cu auto-examinarea sa perseverent~ ~i s-a imortalizat in imbrnci1minte civili1 sau extravaganti1, in diferite sti1ri de si1ni1tate. a 1ncercatsi1-~iascundi1 Nu tri1si1turileaspre ~i primitive sau urmele de In menaj comun, ~i cu toate ca: Rembrandt nu neti1gi1duit li1sate de varsti1 ~i epuizare. in mai era un om bogat, i se asigurau toate cele concluzie, aceste autoportrete, alci1tuiesc o necesare traiului ~i In mare parte a timpi.1lui cronici1 fi1ri1pereche a vietii unui om, mai putea picta ce-~i dorea. Opera sa, care s-a ales pentru faptul ci1 ~i aceste autoportrete, Imboga:tit cu sentimente urnane profunde, a ca ~i celelalte picturi ale lui Rembrandt, nu culminat cu capodopere emotionante tarzii ca arati1numai infi1ti~areafizici1 a modelului, ci Iacob binecuvanteazil pe Iosij; Mireasa ~i starea lui sufleteasci1. evreicil, jntoarcerea fiului risipitor. Marea epoci1 a picturii olandeze aproape Cu toate greuta:tile materiale, se, pare ca ci1 a coincis cu viata lui Rembrandt (1606Rembrandt tra:ia calm ~i fericit In noul sa:u 1669) ~i printre contemporanii si1i au mai clmin. Ultimii ani de viata: i-au fost umbriti de
doua: mari tragedii. Hendrickje, iar i:n 1669 doar cateva luni i:nainte cedeze i:n fata bolilor, a epuiza:rii. Reprezentarea vie1ii Rembrandt nu era nurnai maestrul desenului ~i al picturii ci ~i al tehnicilor de multiplicare In alb-negru, de exemplu a graVurii In arama:. Contrar majorita:tii arti~tilor renascenti~ti c olandezi, a refuzat In mod categoric speciai lizarea pe o singura: tematica:, executand o ~ sumedenie de poftrete individuale ~i de grup, .~ autopoftrete, fel ~i fel de scene biblice ~i i mitologice, opere cu tematica: istorica: ~i rnai ~ tarziu, cand tra:ia la tara: a pictat ~i peisaje. "5 Dar Rembrandt a fost In principal pictorul sufletului uman, obiectele nu-l interesau decat ca decor. La Inceputul carierei a executat o serie de picturi cu tematica: istorica: In stil italian, unde pentru ~ un efect dramatic pronuntat folosea cu -Indra:zneala: clarobscurul (contrastul dintre lumina: ~i umbra:). Cu trecerea timpului l-au preocupat mai mult sentimentele ~i gandurile decat faptele oamenilor reprezentati ~i se stra:duia ca ~i cele mai simple scene sa: fie umplute cu sentimente lini~tite dar 'i5 adanci. Patriarhii biblici ~i eroinele & mitologice nu sunt tipuri idealizate, ci simpli ~ ba:rbati ~i femei -vecinii lui evrei, cu care in 1663 a murit a murit ~i Titus, cu ca ~i Rembrandt sa: varstei Inaintate ~i a

inchiriat o locuii1ta la margii1ea Amsterdamului, unde viata era mai ieftirul. S-a dus cu el ~i fiul s(lu, Titus ~i o slujnic(l, Hendrickje Stoffels, care i-a devenit camarad dup(l moartea Saskiei ~i i-a n(lscut o fetita. Dii1 aceast(l dat(l Titus ~i Hendrickje au devenit in mod oficial patronii lui Rembrandt ~i astfel au ii1trat In proprietatea lor toate picturile executate, nefiii1d sechestrate de creditori. Aceast(l stare juridic(l presupune c(l ei trniau

O Acest partret reprezinta sa~ia unui camerciant din Amsterdam, pe nume Agatha Bas. A fast executat in 1641 ~i este mult mai amanun~it decat multe partrete timpuri ale lui Rembrandt.

O Unul din cei mai mari pictori olandezi, Ian Vermeer, despre care ~tim insa foarte pu,ine. El reprezenta cu placere oamenii in caminele lor, ca in aceasta pictura, despre care se presupune ca o reprezinta pe so,ia sa. 63

REMBRANDT

$1 PICTURA

OLANDEZA

fost arti$ti de seam~, ca Pieter de Hooch (1629-1684) $i Ian Vermeer (1632-1675). Amandoi tr~iau in or~$elul Delft. Artistul mai valoros a fost Vermeer, de$i el a tr~it $i a murit in anonimat. I-au fost identificate circa 40 de picturi. in cele mai frumoase putem vedea femei care lucreaz~ sau cant~ la instrumente muzicale in camerele lor bine luminate. Meditatia lor lini$tit~, culorile curate utilizate de Vermeer $i simplitatea derutant~ a scenelor fac ca aceste picturi s~ fie cele mai poetice $i mai emotionante picturi ale tuturor timpurilor. Peisagistica olandeza Cei mai importanti peisagi$ti olandezi au fost Meindert Hobbema (1638-1709) $i Jacob van Ruisdael (cca. 1628-1682). inaintea lor cei mai multi peisagi$ti urmau curantul traditional $i pictau peisaje rustice, pa$nice, cu ~rani, vaci $i mori de vant. Hobbemma a perfectionat aceast~ traditie, dar prietenul $i maestrul lui, Ruisdael, a deschis c~i noi. in peisajele lui g~sim reprezentate locuri unde natura nu mai ~ste domesticit~, cerul este plin de nori, dramatic $i imens, iar intregul tinut are un iz melancolic. Prin abordarea romantic~ a peisajelor, Ruisdael, a anticipat multe generatii de pictori olandezi sau straini pe care i-a influentat. Dup~ 1700, in pictura olandez~ s-au produs putine inovatii artistice, cu toate c~ in tar~ lucrau multi pictori remarcabili, care pictau dup~ traditia national~. Dar aceast;l traditie a avut un efect asupra intregii istorii a artei occidentale. Perceperea frumusetii simplului $i recunoa$terea faptului c~ arta se poate crea $i din cele mai simple obiecte, a imbog~tit in mod nepieritor cultura occidental~. O Pentru pictorii olandezi ai secolului al XVIl-Iea nici o tematica nu era prea banala, nedemna de reprezentat, cum se poate vedea ~i din pictura lui Pieter de Hooch, contemporan cu Rembrandt. 64