Referat La Tema:

Utilaj Folosit
Pentru Prelucrarea Semintelor Forestiere

Efectuat De Studentu Melcovschi Sergiu Procesarea fructelor, a conurilor i condiionarea seminelor presupune una sau mai multe operaii prin intermediul crora se obin seminele. Operaiile i tehnologiile la care sunt supuse fructele sunt determinate de consistena pericarpului (fructe crnoase, fructe uscate dehiscente sau indehiscente etc.) i de cantitatea de fructe ce urmeaz a fi procesat. Extragerea seminelor din conuri - la speciile la care solzii conurilor se dezarticuleaz la temperaturi de 20-25 C seminele disemineaz natural fr a fi necesar prelucrarea conurilor. Conurile speciilor la care solzii se deprteaz de ax se supun de regul la temperaturi mai mari: 45 C la molid, larice; 50-55 C la pin silvestru i negru - valori ce se realizeaz in spaii amenajate special numite usctorii. In operaia de uscare a conurilor, pentru prevenirea deprecierii capacitii

de germinaie a seminelor i pentru protejarea operatorilor, se recomand respectarea urmtoarelor prescripii: _ preuscarea conurilor, constand in meninerea acestora 12-14 ore la temperaturi de 20-25 C, inainte de expunerea lor la temperaturi de peste 40 C; _ in perioada uscrii, toate conurile din spaiul de uscare s fie expuse la condiii uniforme de cldur, umiditate, aerisire; _ in spaiul de uscare s se asigure o bun ventilaie, care s favorizeze evacuarea rapid a aerului rcit i incrcat cu vapori din apa rezultat din conuri; _ seminele eliberate de solzii deprtai de ax sau dezarticulai s fie scoase cat mai repede din spaiul de uscare, pentru ca umiditatea ridicat i cldura s nu afecteze calitatea; _ incrcarea, descrcarea, transportul conurilor s fie mecanizate; _ controlarea parametrilor din camera de uscare s nu solicite prea des personalul. In silvicultur au fost realizate numeroase tipuri de usctorii (de exemplu la noi in ar cele mai vechi usctorii de conuri au fost realizate in anul 1893 la Frasin i in 1894 la Bicaz). In funcie de sursa de cldur se deosebesc: usctorii cu regim natural de cldur i umiditate (usctorii solare), i usctorii cu temperatur i umiditate reglabile. Primele sunt indicate pentru cantiti mici de conuri, la care solzii se dezarticuleaz sau se deprteaz de ax la temperaturi de 20-25 C i pot fi realizate uor sub form de vitrine sau moriti de ctre personalul silvic. Se poate practica i uscarea conurilor prin balansare sau prin rotaie in aer Usctoriile cu surs artificial de inclzire sunt fixe sau mobile (foarte rar) sursa de cldur fiind: electric, combustibil solid (conuri din care s-au extras seminele) sau lichid, gaz metan etc. Ele prezint avantaje ca: timpul de uscare a conurilor se reduce considerabil, temperatura optim ca i buna aerisire se menin constante pe toat perioada uscrii conurilor. La noi s-au construit diferite tipuri de usctorii, mai reuit fiind tipul Valea Devei, iar la Sadova - Campulung Moldovenesc a fostrealizat in deceniul opt al secolului trecut o usctorie modern de conuri cu mare randament.

Schema usctoriei de tip Valea Devei (Abrudan, 2006) (1- deschidere de alimentare, 2 co de alimentare a moritii, 3- sertare pentru conuri, 4 moric, 5-instalaie de inclzire)

Schema usctoriei mobile de tip Surovev (1 surs de inclzire; 2 camer de uscare; 3 tob din plas de sarm (cu manivel); 4 camer de preuscare; 5 sertar de colectare a seminelor protejat superior de o plas de sarm)

Procesarea fructelor crnoase, suculente (baca, drupa, poama) se face imediat dup recoltare pentru c ele fermenteaz i influeneaz negativ viabilitatea embrionului. Organele active de zdrobire a prii crnoase pentru eliberarea seminelor sunt diferite, alegerea dispozitivului fiind influenat de consistena pericarpului, cantitatea de fructe etc. Se recomand maina de descrnat fructe MDF1 de producie romaneasc, avand capacitatea de lucru de 20-25 kg fructe/or cu un consum de ap de 200-250l/or. Cantitile mai mici de fructe se zdrobesc in albii cu un tambur ce prezint longitudinal sau transversal caneluri cu adancimea de 2-3 ori mai mare decat grosimea seminelor, formandu-se un amestec de semine i fructe zdrobite. Prin amedie, urmtoarele cantiti de semine: mr, pr 0,9-1,1 kg; ctin, clin 6-10 kg; cire, corn, lemn cainesc -16 kg; mce, pducel - 20-40 kg; slcioar 45 kg.

Schema de funcionare a mainii de descrnat fructe MDF1 1 cos de alimentare; 2 ax elicoidal (melc);3 rotor axial cu palete (ce realizeaz descrnarea); 4 cilindru perforat in cea de a doua jumtate; 5, 6, 7 vase de colectare a pastei fluide, mai puin fluide, respectiv a seminelor

Procesarea fructelor uscate (pstaia cu una sau mai multe semine, drupa uscat indehiscent, folicula, capsula uscat). Fructele se supun in prealabil unei uscri suplimentare prin aezarea lor in locuri aerisite, cu temperatura de 30-35 C in straturi subiri, rvite zilnic de cateva ori, inute pan cand prin indoire ele se rup. Extragerea seminelor se face apoi prin aezarea fructelor in straturi de 8-10 cm sau introducerea lor intr-un sac umplut cam 1/3 din volum, legat la gur i baterea acestora cu mnunchiuri de nuiele pan se constat c seminele s-au desprins de fruct. In cazul unor cantiti mari de fructe, extragerea seminelor se realizeaz cu ajutorul batozelor folosite in agricultur pentru speciile din familia Fabacee. Cantitatea medie de semine obinute din 100 kg de fructe este de 10 kg la caragan, 20 kg la salcam, 25 kg la gldi.

6.2 Condiionarea seminelor

Condiionarea seminelor presupune una sau mai multe operaii prin care acestea sunt aduse la o anumit umiditate, nivel de curire etc., devenind apte de a fi semnate sau pstrate. Dup caz, seminele forestiere se supun urmtoarelor operaii: dezaripare, curire, sortare, zvantare. 1. Dezariparea const in indeprtarea parial sau total a aripioarelor i este obligatorie la unele specii (brad, pini, larice, molid, duglas). La alte specii de rinoase (tuia, chiparos .a.) seminele se seamn aripate. La foioase (mesteacn, ulmi, carpen, frasini, acerinee) semnatul se execut manual cu fructe nedezaripate. Atunci cand este necesar dezariparea seminelor, tehnologia utilizat se difereniaz in funcie de specie, cantitatea de semine .a. Astfel, la seminele de brad, tegumentul conine pungi de rin care, vtmate in procesul de dezaripare, conduc la pierderea viabilitii seminelor i, de aceea, dezariparea se face manual

prin frecarea uoar intre palme (cu sau fr mnui) a seminelor, fr umezirea acestora. La molid, pini, larice, dac seminele sunt in cantiti mici se recurge tot la dezaripare manual, dup ce in prealabil seminele aripate au fost umezite (1 litru ap la 5 kg semine), acoperite cu saci i pstrate 2-3 ore la temperaturi in jur de 40C sau 8-10 ore la temperaturi de 20-25C. Pentru cantiti mari de semine se folosesc dezaripatoare acionate manual sau mecanic. Fr investiii mari se poate realiza dezaripatorul manual dup modelul dezaripatorului Surovev. Acesta const dintr-un co de alimentare (1) din care seminele aripate trec intr-un cilindru (2), confecionat din plas de metal, prevzut cu o fant longitudinal, de aceeai lime cu a coului de alimentare. Cilindrul se umple la circa jumtate din volum cu semine. In cilindru, seminele sunt preluate de un ax cu perii (3) care prin rotire, cu ajutorul unei manivele (6), le freac de pereii cilindrului, provocand dezariparea. Amestecul de semine i fragmente de aripioare trece prin ochiurile sitei cilindrului i, condus de o palnie (4), ajunge in cutia receptoare (5), aezat la baza cilindrului. In ara noastr, a fost proiectat i construit de ctre Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice un dezaripator acionat mecanic. La foioase (acerinee, frasin .a.), in cazul semnrii executate cu ajutorul semntoarelor se poate recurge la indeprtarea parial a aripioarelor. Fructele aripate, dup o prealabil umectare i zvantare, se aeaz pe grtare metalice i printr-o uoar frecare manual aripioarele se rup.

Schema dezaripatorului Surovev (1 co de alimentare; 2 tob semicilindric din plas de sarm; 3 ax cu perii; 4 palnie; 5 cutie receptoare; 6 manivel)

2. Curirea seminelor const in indeprtarea componentelor strine (aa numitele impuriti) din masa de semine. Aceast operaie este necesar pentru c impuritile limiteaz mecanizarea semnrii, iar in timpul pstrrii pot favoriza unele fenomene incingerea, apariia mucegaiului etc., compromiand viabilitatea seminelor i in plus, volumul i masa lotului de semine i impuriti ocup inutil o parte a spaiului de conservare. Pentru cantiti mici de semine, curirea se face manual prin cderea liber a masei de semine i impuriti (in special fragmente de aripioare, de fructe) de la o anumit inlime (1,50-1,70 m). Curentul de aer natural sau artificial produs de un ventilator va impinge componentele mai uoare la distane mai mari decat seminele in general mai grele care vor avea o direcie de cdere apropiat de vertical. Alteori, curirea se realizeaz prin trecerea succesiv a amestecului de semine impuriti prin dou site cu ochiuri de dimensiuni diferite: prima cu dimensiuni mai mari decat seminele prin care vor trece acestea i micile impuriti, fiind reinute componentele mari, iar a doua sit, aezat sub prima cu ochiuri mai mici ca ale seminelor, prin care vor trece impuritile inferioare seminelor. Prin acionare concomitent a sitelor se realizeaz o curire mai rapid a masei de semine. Amestecul de fragmente ale fructelor crnoase i semine obinut prin zdrobirea fructelor se poate supune flotaiei. Aceasta presupune introducerea amestecului intr-un vas cu ap. Componentele mai grele (de regul seminele) se vor aeza la baza coloanei de ap, iar componentele mai uoare vor pluti la suprafaa apei, de unde se indeprteaz cu ajutorul unor site. Pentru sporirea capacitii de separare, se solubilizeaz in ap anumite sruri care nu vatm seminele sau ingrminte minerale. Dup scoaterea seminelor din ap acestea se seamn imediat ori se supun zvantrii dac se pstreaz chiar i o foarte scurt perioad (cateva ore). In cazul unor cantiti mari de semine, curarea se poate face cu ajutorul unor dispozitive sau maini construite special in acest scop. In funcie de organele de lucru cu care sunt echipate, dispozitivele i mainile se grupeaz dup criterii dimensionale (site, trioare), aerodinamice (cureni de aer), asperitatea tegumentului seminelor (cu benzi transportoare dispuse inclinat avand unghiul diferit in funcie de corelaia

dintre rugozitatea materialului utilizat la band i netezimea tegumentului seminelor). Frecvent sunt folosite dispozitivele i mainile echipate atat cu site cat i cu cureni de aer, cunoscute sub denumirea de vanturtoare-sortatoare. 3. Sortarea presupune gruparea seminelor aceleiai specii dup unele caracteristici fizice (lungime, grosime, mas etc.). Aceast operaie urmrete indeprtarea seminelor seci i a celor care au dimensiuni foarte reduse. Pentru seminele mici i mijlocii, operaia se realizeaz, frecvent, concomitent cu curirea acestora. Seminele seci avand masa inferioar celor pline, ca i cele anormal de mici (sub 1/3 din cele considerate normale ca mrime pentru specie) sub influena curentului de aer, sunt indeprtate de seminele pline, normal dezvoltate. Seminele mai mari ghinde, castane, nuci se pot sorta trecandu-le prin site ori grtare cu ochiuri de forme i mrimi diferite, cu ajutorul crora, prin cernere, sunt separate seminele cu dimensiuni reduse. Seminele speciilor menionate anterior ca i cele de acerinee, frasin, larice (la care proporia seminelor seci este mare) .a. se mai pot sorta i prin procedeul flotaiei. Folosind dispozitive i maini acionate mecanic sortarea seminelor se realizeaz concomitent cu operaia de curire.

Scheme ale mainilor de curat-sortat

4. Zvantarea este procesul tehnologic la care sunt supuse seminele cu un coninut mai mare de ap decat cel optim pstrrii, ca urmare a extragerii din fructele crnoase, a curirii i sortrii prin procedeul flotaiei, a dezariprii manuale (brad, molid etc.), ori a recoltrii fructelor (acerinee, ghind, jir .a.) dup o perioad de precipitaii indelungat, cu o umiditate atmosferic foarte ridicat. Zvantarea fructelorseminelor este obligatorie chiar in cazul unei pstrri de scurt durat. Rapiditatea zvantrii este influenat de mrimea seminelor, natura tegumentului, umiditatea iniial i cea optim de realizat, temperatura i umiditatea relativ a aerului .a. Se deosebesc: semine a cror zvantare este rapid - cele mici cu tegument subire; semine cu durata de zvantare moderat (seminele fructelor uscate, cele cu un coninut de ap in jur de 15 20 %, apropiat de umiditatea optim de pstrare; semine la care zvantarea este lent (inceat) semine mari cu tegument gros, uneori lemnos cu coninut ridicat de ap 70-80 % (ghinda, castanele, nucile, bradul, jirul, samburoasele, pducelul, cireul .a.). Operaia const in aezarea seminelor intrun strat cu grosimea egal cu 3-5 semine pe suprafee plane, situate in locuri

aerisite, ferite de surse de cldur (inclusiv radiaia solar), cu temperaturi de 2025C. Periodic, stratul se rvete cu ajutorul unor lopei de lemn cu marginile rotunjite pentru a nu fi vtmat tegumentul.