II2ICLCGIA AAkA1ULUI CAkDICVASCULAk

Conf un|v dr Veron|ca Sfrede|

BIBLIOGRAFIE:
1. William F. Ganong: REVIEW OF MEDICAL PHYSIOLOGY
2. Arthur C. Guyton, 1ohn E. Hall: T E X T B O O K oI Medical
Physiology
3. Agamemnon Despopoulos, Stefan Silbernagl: Color Atlas of
Physiology
4. Ioan Haulica: Fiziologie umana, ed. 2008
5. Simona Gusti - sub coordonarea: Fiziologia aparatului cardio-
vascular (lucrari practice pentru studenti)
6. Simona Gusti, Valeriu Nestianu, Alice Gusti, Ionela Iancu :
Fiziologia aparatului cardio-vascular. Curs
www.dictionarmedicalonline.ro , www.dictionar-medical.ro , www.medikal.ro,dictionar-
medical.html , www.emedonline.ro,dictionar,iew.list.php , http:,,en.wikipedia.org
lbn alnafls Wllllam Parvey
(April 1, 1578 - 1une 3, 1657) was an
English physician who is credited with
being the first in the Western world to
describe correctly and in exact detail
the systemic circulation and
properties of blood being pumped
around the body by the heart.
(1213-1288) Ibn al-Nafis is most famous for
being the first physician to describe the
pulmonary circulation, and the capillary and
coronary circulations, which form the basis of
the circulatory system, for which he is
considered the father of circulatory
physiology and "the greatest physiologist of
the Middle Ages."
Sursa: www.wikipedia.org
rgumenLe penLru lmporLan(a Lemel
aLologla cardlovasculara reprezlnL prlnclpala cauza de orb|d|tate
s| orta||tate ln Larlle dezvolLaLe dar sl ln cele cu slLuaLle economlca
dlflclla
ompllca(llle acuLe ale bolll v |nfarctu| acut de |ocard (IMA) ;|
tu|burr||e a[ore de r|t const|tu|e urgene a[ore deoarece
||psa d|agnost|cu|u| sau a trataentu|u| de urgen duc |a oarte!
Iactor|| de r|sc cauza|| acLorll ma[orl dln aceasLa caLegorle sunL
reprezenLaLl de fumot hipertensiuneo orterio/o (1A peste 140]80
g) nive/u/ crescut o/ co/estero/emiei (sau cresterea n|ve|u|u|
ser|c a| LDL peste 160 g]d|) scodereo nive/u/ui nuL (sub 3S g]d|)
s| h|perg||ce|a (peste 128 g]d|) Un |oc aparte || ocupa sindromu/
metobo/ic
,orbldlLaLe Raportul dintre numrul bolnavilor i ntreaga populaie dintr-un loc dat ntr-o anumit perioad
de timp. Din fr. Morbidit (DLk).
LLp//wwwyouLubecom/waLc"vxv11kplLoxwfeaLurerelaLed
rgumenLe penLru lmporLan(a Lemel
8olul cauzal al acesLor facLorl esLe susLlnuL de canLlLaLea enorma de
daLe acumulaLe la nlvel lnLernaLlonal pe parcursul ulLlmelor decenll
Ll acLloneaza lndependenL dar evoluLla procesulul aterogenet|c este
cu atat a| rap|d cu cat |a aceeas| persoana se asoc|aza a| u|t|
factor| de r|sc cauza||
soclerea a 2 sau mal mulLl facLorl de rlsc are efecL mulLlpllcaLlv sl nu
doar adlLlv SLudlul ,8l1 (,ulLlple 8lsk acLor lnLervenLlon 1rlal)
efecLuaL pe 300 000 persoane Llmp de 12 anl demonsLreaza ca rlscul
de deces cardlovascular esLe de 14 orl mal mare la fumaLorll care
aveau colesLerolemla pesLe 240 mg/dl sl 1 dlasLollca mal mare de 90
mmPg comparaLlv cu persoanele fr acesLl facLorl de rlsc
entru a |ne|ege ecan|se|e de |nsta|are a bo||| trebu|e sa
cunoa;te cu func|oneaz |n cond||| f|z|o|og|ce nora|e
s|steu| CV
LvCLu1l 81uLul 8ulCvSuL8
1. Fara sistem circulator >>>
- la animalele inferioare - schimbul dintre organism si
mediu se face prin lichidul extracelular
2. Cu sistem circulator deschis - moluste, artopode >>>
- nu exista distinctie intre sange si lichidul interstital;
- vasele nu au pereti proprii;
- lichidul se numeste hemolimfa;
- inima este un tub muscular.
Bedford's flatworm,
Tarantula
Brachypelma sp.
Sepioteuthis sepioidea
3. Cu sistem circulator inchis - vertebratele.
Salturile evolutive sunt evidente la pesti, amfibii, reptile, pasari, mamifere, primate si
n final, la om.
LvCLu1l 81uLul 8ulCvSuL8 L
vL81L881L
La pesti
- un singur circuit sanguin
cord cu 2 camere: un atriu
si un ventricul
ventricul - branhii -
oxigenare - artere - tesuturi -
vene - atriu
La amfibieni
Circuit dublu (datorat
aparitiei plamanilor)
Cord cu 3 camere - 2 atrii
si un ventricul care
pompeaza sange amestecat
artera care pleaca din
ventricul se ramifica: una
pentru plamani, alta pentru
circulatia sistemica
La reptile
- Circuit dublu
- Cord cu 4 camere - 2
atrii si 2 ventricule care
comunica intre ele
- Artera pulmonara este
prevazuta cu un sfincter
muscular (adaptare
legata de reglarea
temperaturii)
La pasari
Cord cu 4 camere - 2 atrii
si 2 ventricule complet
separate
arc aortic spre dr arc aortic spre dreapta eapta
SIS1LMUL CAkDICVASCULAk Caracter|st|c| orfofunct|ona|e
S|steu| card|ovascu|ar |ndep||ne;te o funct|e v|ta| pentru
organ|s transportu| pr|n snge a| gaze|or | substane|or nutr|t|ve
Coponente |n|a | s|steu| vascu|ar
In|a pop b|o|og|ca cu ro| de propu|s|e a sange|u| |n |ca s| area
c|rcu|at|e
pr|n odu| |n care func|oneaza |n ce|e 2 faze a|e c|c|u|u| card|ac as|gura
d|ferenta de pres|une necesara c|rcu|at|e| sange|u|
Lste forata d|n 2 coponente f|ecare cu ro| de popa |egate |n ser|e
|n|a dreapta (CMA DkLA1A) care propu|seaza sange|e catre
p|aan| Iunct|oneaz |e pres|un| |c| ( 2S g) s| vo|ue ar|
|n|a stanga (CMA S1ANGA) care propu|seaza sange|e |n s|steu|
arter|a| Iunct|oneaz |e pres|un| ar| (110130 g) s| vo|ue a|
|c|
|n s|sto| (faza de contrac|e) pres|unea a[unge |a 120 g
|n d|asto| (faza de re|axare) pres|unea scade |a doar c|va g
Ce|e 2 pope sunt conectate pr|n c|rcu|a|a pu|onar | cea s|ste|c
S|steu| de vase
c|rcu|a|a s|ste|c (area
c|rcu|a|e) |n reg| de |na|t pres|une
c|rcu|a|a pu|onar (|ca
c|rcu|a|e) |n reg| de [oas pres|une
LsLe formaL dln
ortere slsLemul de dlsLrlbu(le a
sngelul pn la nlvel Llsular
microcircu/o}io (care lnclude
capllarele) aslgur sclmburlle
dlnLre snge ;l (esuLurl
vene servesc ca rezervoare ;l
colecLeaz sngele penLru al
readuce la lnlm
INIMA C CMA SI1UA1A IN CLN1kUL CLLCk 2
CIkCULA1II
In|a propu|seaza sange|e ctre p|n|
s| |n c|rcu|at|a s|ste|ca
INIMA CkGAN CLN1kAL CMA ASIkC
kLSINGA1CAkL
CCkDUL UMAN LS1L UN
CkGAN 1L1kACAMLkAL
forat d|n
2 A1kII despart|te de septu|
|nteratr|a|
foreaza baza |n|||
reprez|nta un rezervor e|ast|c
care ent|ne o pres|une
ed|e scazuta
rea||zeaza |egtura s|st venos cu
ventr|cu|e|e
cop|eteaz up|erea ventr|cu|ara
contr|bu|e |a |nch|derea va|ve|or AV
2 VLN1kICULL despart|te de
septu| |nterventr|cu|ar
au funct|e de popa
|ucreaza |a pres|un| ar| |n spec|a| VS
care este o popa de are
pres|une
VS foreaza varfu| |n|||
Intre atr|| s| ventr|cu|e se gasesc
or|f|c|||e atr|oventr|cu|are de|||tate
de va|ve|e atr|oventr|cu|are
Aparatu| va|vu|ar coponente s| ro|ur|
ROLURI
1. Asigura unidirectionalitatea
circulatiei sngelui;
2. Prin deschidere permit evacuarea
sangelui din cavitatea cu presiune
mai mare;
3. Prin inchidere impiedica
intoarcerea sangelui (regurgitarea);
4. Participa la generarea zgomotelor
cardiace.
Va|ve|e atr|oventr|cu|are
Va|va |tra| se gaseste |ntre A s| V stang de|||tand or|f|c|u| |tra| denu|rea
v|ne de |a aspectu| de |tra ep|scopa|a pe care || are |n s|sto|a |zovo|uetr|ca cand |nch|sa
f||nd bobeaza |n atr|u
este forata d|n 2 cusp|de sau fo|te se a| nueste s| b|cusp|da
se |nch|de |n s|sto|a s| se desch|de |n d|asto|a
|n d|sto|a p|uteste |n sange|e d|n ventr|cu| fara a opune rez|stenta
|nch|derea e| genereaza o buna parte d|n zgootu| I
|nforat|| despre funct|onarea e| obt|nepr|n ascu|tat|e a| a|es |n focaru| |tra| s|tuat |n
spat|u| V |c stang pe ||n|a ed|oc|av|cu|ara s| pr|n ecocard|ograf|e
|ez|un||e reuat|ce aterosc|erot|ce sau de a|ta natura pot deter|na boa|a |tra|a cand
va|ve|e nu se a| desch|d nora| stenoza |tra|a sau nu se a| |nch|d |nsuf|c|enta
|tra|a
paraLul valvular componenLe sl rolurl
Va|va atr|oventr|cu|ara dreapta se gaseste intre A si V drept, delimitand
orificiul tricuspidian;
este formata din 3 cuspide sau foite, motiv pentru care se mai numeste si tricuspida;
se inchide in sistola si se deschide in diastola;
in distola pluteste in sangele din ventricul fara a opune rezistenta;
inchiderea ei genereaza o parte din zgomotul I;
informatii despre functionarea ei obtinem prin ascultatie, mai ales in focarul tricuspidian
situat in spatiul IV i.c. drept, aproape de jonctiune sternului cu apendicele xifoid si prin
ecocardiografie;
leziunile reumatice, aterosclerotice sau de alta natura pot determina boala valvulara tricuspidiana,
cand valvele nu se mai deschid normal stenoza tricuspidiana sau nu se mai inchid insuficienta
tricuspidiana
paraLul valvular componenLe sl rolurl
Va|ve|e s|go|de aort|ce s| pu|onare - sunt identice;
- sunt formate din 3 cuspide dispuse in ~cuib de randunica
- se deschid in sistola si se inchid in diastola, cand bombeaza catre ventriculi;
- inchiderea lor genereaza o parte din zgomotul II;
- informatii despre functionarea lor obtinem prin ascultatie, mai ales in focarul
aortic situat in spatiul 2, parasternal dreapta si in focarul pulmonar situat in
spatiul 2, parasternal stanga, precum si prin ecocardiografie;
- leziunile reumatice, aterosclerotice sau de alta natura pot determina valvulopatii, cand
valvele nu se mai deschid normal stenoza aortica sau pulmonara sau nu se mai inchid
insuficienta aortica sau pulmonara.
Iore|e severe de va|vu|opat|| pun v|ata |n per|co| a| a|es dator|ta consec|nte|or
heod|na|ce (|n curgerea sange|u|)
valvele cardlace poL prezenLa
dou Llpurl de dlsfunc(ll
insuficien}o valvele nu se mal
incld compleL deLermlnnd
refluarea (regurglLarea) sngelul
stenoto desclderea valvelor
esLe redus sau se reallzeaz greu
lnlma Lrebule s dezvolLe o for(
mal mare penLru a implnge
sngele prln orlflclul sLenozaL
vavele cardlace poL prezenLa una
sau ambele Llpurl de dlsfunc(ll in
acela;l Llmp (lnsuflclen(a ;l
sLenoza)
SIS1LMUL CAkDICVASCULAk
Caracter|st|c| orfofunct|ona|e (conLlnuare)
In|a are 3 |nve||ur|
1er|cardu| - sac dub|u |n care se af| c||va c3 de ||ch|d seros Io|ta v|scera|a se
nueste ep|card
ko|ur| de protec|e ecan|c
de |ubref|ere
de |||tare a expans|un|| | up|er|| d|asto||ce |n spec|a| a VD prote[nd astfe|
c|rcu|a|a pu|onar |potr|va une| eventua|e supra|ncrcr| (congest|e)
Acuu|area unu| vo|u a| are de ||ch|d |ntre fo|te se nueste per|card|ta cu
urar| severe asupra funct|ona||tat|| cordu|u| a| a|es a contract|||tat|| In acest s|tua|e
per|cardu| poate deven| r|g|d sau ch|ar ca|c|f|cat ceea ce duce |a reducerea up|er||
card|ace respect|v a deb|tu|u| card|ac
2 Lndocardu| - fo| seroas care tapeteaz pere|| cav|t||or as|gur|nd netez|ea
suprafee|or ce v|n |n contact cu s|nge|e c|rcu|ant Suprafata ||ps|ta de
asper|tat| este o cond|t|e ob||gator|e pentru preven|rea depuner|| de f|br|na |
forarea de trobusur| |n cav|tat||e cordu|u|
|n stratu| |[|oc|u adaposteste tesutu| noda|
|a n|ve|u| or|f|c|||or atr|oventr|cu|are | or|g|n|| ar||or artere fo|a
endocard|c se rsfr|nge pe sche|etu| f|bros a| va|ve|or card|ace
Inve||sur||e |n||| cont|nuare
3 M|ocardu| - coponenta
uscu|ar reprezentat de
uch|u| str|at card|ac cu
dezvo|tare ax|a |a n|ve|u|
ventr|cu|e|or
M|ocardu| ventr|cu|ar este a|
gros dect ce| atr|a| astfe| c
adevrate|e pope card|ace sunt
ventr|cu|||
Deoarece gros|ea perete|u| VS
este de 34 or| a| are dect cea
a VD acesta genereaz cea a|
|na|t pres|une
M|ocardu| este un usch| str|at spec|a| (s|nc||u
func|ona|)
Cont|ne 2 t|pur| de tesut
1 Contract|| sau "de |ucru" sau adu|t sau cu rspuns rap|d
const|tu|e cea a| are parte a |ocardu|u|
o/u/ mojor contract|a care per|te rea||zarea funct|e| de popa
2 Lbr|onar tesutu| exc|toconductor sau cu rspuns
|ent cu ro| de generare | conducere a exc|ta|e| autoate
r|t|ce a |n|||
Lste forat d|n nodu|| fasc|cu|e tractur| s| ree|e
Besutu| sau s|steu| exc|toconductor SLC
- esLe pacemakerul flzlologlc al
cordulul uman
genereaz sLlmull cu o frecven(
lnLrlnsec de 100130 s/mln
ceasL frecven( se modlflc sub
lnfluen(a Snv paraslmpaLlc care
freneaz acLlvlLaLea nS ;l scade
frecven(a la 6080 s/mln
-I esLe in condl(ll normale slngura
cale flzlologlc de comunlcare
dlnLre aLrll ;l venLrlcule
la nlvelul lul se produce o inLrzlere de 010012 sec (blocul flzlologlc) care
permlLe decuplarea slsLolel aLrlale de cea venLrlcular
genereaz un rlLm de 4030 s/mln
nS ;l nv sunL conecLaLe prln cl lnLernodale
oscicu/u/ nis + ramurlle dr ;l sLg conduc sLlmulll in venLrlcul genereaz un rlLm
de 2333/ mln
e}eouo Purkinje conduce sLlmulll la pere(ll venLrlculllor genereaz un rlLm
de 20 30 s/mln
Generarea stimulului in N8A i conducerea acestuia
prin esutul excito-conductor
ILNCMLNLLL LLLC1kICL DL LA NIVLLUL
MICCAkDULUI
ot f| ev|dent|ate pr|n tehn|ca "vo|tagec|ap " care pr|n |ntered|u| unor
e|ectroz| subt|r| de st|c|a per|te surarea transebranar a f|uxu|u| |on||or
s| a d|ferente| de potent|a| e|ectr|c de o parte s| de a|ta a ebrane|
r|n fo|os|rea |croe|ectroz||or sa constatat c |n repaus ebrana este
po|ar|zat e|ectr|c cu sarc|n| poz|t|ve |a exter|or s| negat|ve |n |nter|or
Acesta po|ar|tate este deter|nata de
reportitio osimetrico neuniformo o ioni/or
de o parte s| de a|ta a ebrane| ce|u|are
M|grarea |on||or este cond|t|onata de
pereab|||tatea ebrane|
dependenta de t|pu| s| nuaru|
cana|e|or |on|ce desch|se |a un
oentdat
de act|v|tatea pope|or |on|ce
Masurarea potentialului
membranar
Masurarea potentialului de actiune la nerv
Cana|e | pope d|n ebrana f|bre|or |ocard|ce
Cana|e|e ebranare pot f|
Io/toqeqoted care se desch|d |a o anu|t va|oare a poten|a|u|u| ebranar (de
ex cana|e|e rap|de de Na
+
care se desch|d |a o va|oare de aprox 6S V)
uependente de un /iqond sou cono/e operote de receptor {recepLoroperaLed
cannels% care pot f| act|vate de un neurotrans|tor (acet||co||na) sau de o a|t
o|ecu| spec|f|c
cono/e/e de -o
+

in flbrele raplde (conLracLlle) cono/e ropide de Na
+
(vo|ta[ dependente) desclse in
faza de depolarlzare
in flbrele lenLe (pacemaker) cana|e spec|f|ce de Na
+
(||gantgated]vo|ta[gated) sau
funny channe|s acLlvaLe in Llmpul depolarlzrll lenLe dlasLollce (uLu)
cono/e/e de k
+
8olul prlnclpal esLe de a reface poLen(lalul de repaus ;l de a conLrola nlvelul
exclLablllL(ll celulare unele dlnLre ele sunL volLagegaLed alLele llgandgaLed SunL de
mal mulLe Llpurl
l
Lo
((LranslenL ouLward) care aslgur ef|uxu| de k in fazele 1 2 ;l 3 ale SunL responsablle mal ales de
producerea fazel 1 a
lk ((delayed recLlfler) )care aslgur ef|uxu| de k in fazele 2 3 ;l 4 ale SunL responsablle mal ales de
producerea fazel a 3a a
l
k1
care aslgur |nf|uxu| de k in fazele 2 3 ;l 4 ale
analele dln membrana flbrel mlocardlce conLlnuare
cono/e/e de k
+
conLlnuare
l
k
dependenLe de aceLllcollc
c le men(lne mal mulL Llmp desclse lnducnd sLarea de lperpolarlzare
SunL responsablle de efecLul deprlmanL ob(lnuL prln sLlmularea vagal
lnceLlnesc depolarlzarea lenLa dlasLollc ;l scad frecven(a cardlac
l
k1 senslblle la 1 cresc senslblllLaLea la k cand 1 esLe sczuL
cono/e/e de co
2+
sunL de 2 Llpurl L yi 1vo/toj dependente
in flbrele raplde (conLracLlle) se gsesc cooole Je co
2+
tlpl (looqlostloq) sau
canale uP care sunL canale sLandard de a
Se descld in faza de plaLou a poLen(lalulul de ac(lune penLru un Llmp mal lung ;l au rol
in procesul calclumlnduced calclum release" lmporLanL in lnl(lerea conLrac(lel
in flbrele cu rspuns lenL (celule pacemaker) sunL prezenLe
cooole Je co
2+
tlp1 (LranslenL) acLlvaLe LranzlLorlu in cursul uLu
cooole Je co
2+
tlpl acLlvaLe in cadrul fazel de depolarlzare
Cana|e | pope d|n ebrana f|bre|or |ocard|ce
cont|nuare
rlnclpalele Llpurl de pompe sorco/emo/e sunL
pompo -o/k esLe acLlv in permanen( penLru a men(lne
poLen(lalul de repaus
pompeaz 3 na
+
in exLerlor ;l 2 k
+
in lnLerlorul celulel penLru flecare
molecul de 1
ln faza 4 a poLen(lalulul de ac(lune lnLervlne acLlv penLru a resLablll
eclllbrul lonlc
ontiporteru/ -o/co func(loneaz cuplaL cu pompa na
+
/k
+

LsLe o form de LransporL acLlv secundar cuplaL cu pompa de na+/k+ care
folose;Le gradlenLul de na+ creaL de aceasLa
expulzeaz 1 a++ in sclmbul a 3 na+
pompo de co expulzeaz acLlv lonll de a
2+
dln celul penLru a
resLablll eclllbrul lonlc
ele mai importante canale i pompe din membrana fibrelor
miocardice adulte i ale SL :pa Bra:nwald, 1992, modiicat C. B:n:
oLen(lalul de ac(lune () ;l de repaus (8) in flbrele
conLracLlle cu rspuns rapld 8
1 oten|a|u| de repaus
Def|n||e Jlfeteo(o Je poteo(lol electtlc ttoos membtooot daLoraL
qrodientu/ui de concentro}ie ionic dintre mediu/ intro yi extro ce/u/or
LsLe un fenomen elecLroclmlc
Caracter|st|c|
in repaus membrana celular esLe inalL permeabll penLru lonll de k
+
;l esLe
relaLlv lmpermeabll penLru lonll de na
+
uln acesL moLlv valoarea 8 se sLablle;Le aproape de poteo(lolol Je ecblllbto ol k
+
(Lk poLen(lalul nersL)
valoarea 8 penLru flbrele mlocardlce venLrlculare esLe in medle de 83 mv
(cu llmlLe inLre 80 90 mv)
k este en|nut dator|t
ermeblllL(ll selecLlve a membranel penLru lonl
lnLerven(lel mecanlsmelor acLlve (pompa na
+
/k
+
)
MEDIUL
INTRACELUL
AR
(mEq/L)
MEDIUL
EXTRACELULAR
(mEq/L)
Na
+
10-12 142 (ionul
mediului
extracelular)
K
+
145 - 152 4 - 5 (ionul
mediului
intracelular)
Mg
++
3 1
Ca
2+
10
-7
4 - 5
Cl
-
4-5 100 - 103
Proteine 155 18
Tabel 1. repartitia ionilor de o
parte si de alta a membranei.
D|n tabe| s| schea se deduce ca
In repaus ex|st un qrodient chimic sou de concentro}ie ionic
In v|rtutea acestu|a k t|nde sa |asa d|n ce|u|a cu atat a| u|t cu cat pereab|||tatea
ebrane| || este favorab||a cana|e|e de k+ sunt desch|se
Lf|uxu|u| de k+ | se opun forte|e e|ectr|ce (grad|entu| e|ectr|c) deoarece apar fore
de resp|ngere |ntre sarc|n||e e|ectr|ce de ace|as| sens
Na+ t|nde sa |ntre |n ce|u| cu atat a| u|t cu cat este atras s| de
e|ectronegat|v|tatea |ntrace|u|ara In repaus ebrana este |pereab||a
pentru Na+ (cana|e|e de Na sunt |nch|se)
oten|a|u| de repaus cont|nuare
Grad|entu| de concentrat|e s| cana|e|e de k+ (k1) desch|se deter|na
un curent de k+ catre exter|oru| ce|u|e| pana cand surp|usu| de sarc|n|
poz|t|ve va |nduce o bar|era e|ectrostat|ca care va stopa |es|rea acesu|
|on In acest oent |ntre exter|oru| s| |nter|oru| ce|u|e| se stab||este o
d|ferenta de potent|a| care pentru f|bra |ocard|ca contract|| adu|ta
este de 80 90 V cu o ed|e de 8S V
r|n urare potent|a|u| de repaus este deter|nat de ef|uxu| de k
Sarc|n||e poz|t|ve de pe fata externa sunt date de ef|uxu| de k+
s| de prezenta Na+u|u|
Sarc|n||e negat|ve de pe faa |ntern a ebrane| sunt date de
an|on|| prote|c| su|fat| | fosfat| ra| s|ngur| fr k+u| care|
neutra||za e|ectr|c
rote|ne|e |ntrace|u|are sunt |ntens e|ectronegat|ve |
dator|t GM ar| care nu pot traversa ebrana ce|u|ar
oten|a|u| de ac|une |a f|bra contract||
ueflnl(le lnversarea poLen(lalulul elecLrlc Lransmembranar
daLoraL modlflcrll secven(lale a conducLan(el membranel
celulare penLru lonl ca rspuns la un sLlmul
esLe un fenomen elecLroclmlc lndus de fluxul paslv al lonllor
in sensul gradlenLulul elecLroclmlc sLablllL de pompele lonlce
;l de mecanlsmele de sclmb
pasa[ul flecrul Llp de lonl se reallzeaz prln canale lonlce
speclflce
A |a f|bra |ocard|ca adu|ta cont|nuare
Iaza 0 a A Depo|ar|zarea pllcarea unul sLlmul cu
lnLenslLaLe prag va genera un lan( de evenlmenLe care vor
duce la declan;area
SLlmulul va declan;a o deplolarlzare local ca urmare a
cre;Lerll conducLan(el penLru na ceea ce are ca rezulLaL
mlc;orarea dlferen(el de poLen(lal cu 13 mv ln acesL
momenL se aLlnge potentio/u/ proq ( 83 (13 sau 20) 70
sau 63 mv)
rlmul evenlmenL in generarea il consLlLule cre;Lerea brusc a permeablllL(ll
membranel penLru na ca urmare a desclderll canalelor raplde penLru na+
dependenLe de volLa[ na+ va lnLra rapld in avalan;" aducnd un surplus de
sarclnl pozlLlve care vor lnversa polarlLaLea lnl(lal depo/oritore
lnLrarea na+ ulul in celul rapld paslv deLermlna o depolarlzare ce dep;e;Le
cu +13 +20 mv valoarea 0 (oversooL) asLfel c poLenLlalul membranar se
modlflc de la o valoare aproplaL de poLen(lalul de eclllbru penLru k
+
(83mv)
spre una aproplaL de poLen(lalul de eclllbru penLru na
+
(-20 +30mv)
La formarea varfulul pesLe 0 mv pn la +20+30 mv parLlclp ;l canalele de
calclu care se descld
lnLrarea na+ se opre;Le brusc ca urmare a inclderll por(ll de lnacLlvare a
canalulul de na+
kLCLAkI2AkLA
Iaza 1 kepo|ar|zarea rap|d precoce pas|v
LsLe generaL de
lnacLlvarea lnfluxulul de na
+
acLlvarea unul eflux LranzlLorlu de k
+
prln canale speclflce
un lnflux paslv de l
uaLorlLa depolarlzarll a dlsparuL barlera elecLrosLaLlca care lmpledlca leslrea k
rln urmare k
+
va lesl dln celula daLorlLa gradlenLulul de concenLraLle
permeablllLaLll marl se descld canalele lenLe de k sl a gradlenLulul elecLrlc Ll va
aduce sarclnl pozlLlve care deLermlna scaderea pana ln [urul valorll de 0 mv
8olul acesLel repolarlzrl esLe s aduc poLen(lalul de membran la o valoare
opLlm in vederea acLlvrll canalelor de a
++
de LlpL

kepo|ar|zarea cont|nuare
Iaza 2 |atou| (repo|ar|zarea |ent pas|v)
Se daLoreaz unul
lnflux lenL de a
++
(prln canale de a
2+
de LlpL)
eflux lenL de k
+
ueoarece lese un lon pozlLlv (k+) sl lnLra alLul LoL pozlLlv (a2+) valoarea va
ramane consLanLa ln [urul valorll de 0
Se lnscrle un plaLou caracLerlsLlc flbrel mlocardlce faza a 2a a
uuraLa mulL mal mare (cca 220 msec) esLe necesar penLru un lnflux
suflclenL de mare de a
2+
necesar penLru a sLlmula desclderea canalelor de
a
2+
de pe suprafa(a reLlcolulul sarcoplasmaLlc (8S) ;l ellberarea lonllor de
a
2+
dln 8S in clLoplasm rocesul esLe numlL ellbetote Je co loJos Je
co ;l esLe lmporLanL penLru lnl(lerea conLrac(lel
lnfluxul de a dln aceasL faz
poaLe fl crescuL de agonl;Ll (prln cre;Lerea ,

) Leoflllna (prln lnlbarea

fosfodlesLerazel) efecL lnoLrop pozlLlv
poaLe fl sczuL de subsLan(e ca aceLllcollna ;l blocanLele (prln reducerea ,

)
blocanLele canalelor de a (verapamll nlfedlplna dllLlazem)
Cana|e|e |ente de Ca2+ |nt terapeut|ca
Cana|e|e |ente de ca|c|u sunt b|ocate de verapa|| (Isopt|n Vere|an
Ca|an)
Are ac|une antagon|c ep|nefr|ne| scznd frecvena | ap||tud|nea
contrac|e| dar NU pr|n |nh|b||e copet|t|v ca betab|ocante|e c| pr|n
scderea |nf|uxu| depo|ar|zant de Ca
++
|a n|ve|u| nodu|||or de
autoat|s | a f|bre|or contract||e
verapamllul scade conducerea sLlmulllor prln nv proLe[nd venLrlculll
de Lalcardllle cu orlglne aLrlal
LsLe foloslL ln LraLamenLul lperLenslunll arLerlale anglnel pecLorale
arlLmlel cardlace (clasa a lv a de anLlarlLmlce) sl ca subsLanLe
vasodllaLaLoare
Calcium Channel >>>>
kepo|ar|zarea faza 3
Iaza 3 kepo|ar|zarea rap|da act|va
In acest oent ex|sta uratoarea s|tuat|e
dln puncL de vedere elecLrlc al polarlLaLll membrana a revenlL prln repolarlzare
la slLuaLla de repaus cu sarclnl pozlLlve la exLerlor sl negaLlve la lnLerlor decl
celula ar fl apLa penLru o noua depolarlzare
acesL lucru nu esLe poslbll daLorlLa reparLlLlel lonllor care nu au revenlL la sLarea
lnlLlala adlca na+ esLe ln celula lar k+ ln afara nlcl unul dlnLre acesLl lonl nusl
poaLe resLablll pozlLla de repaus deoarece ar Lrebul s se mlsLe lmpoLrlva
gradlenLulul de concenLraLle rln urmare esLe nevole de lnLerven(la unor for(e
acLlve care sa scoaLa na+ ;l Ca
2-
dln celula sl sa lnLroduca k+
kepo|ar|zarea faza 3 cont|nuare
Iore|e care vor restab||| ech|||bru| |on|c sunt
1 ompa na+/k+ func(loneaz inconLlnuu ;l lnduce lperpolarlzare ;l men(lne 8
2 ompa de a++ care ellmln excesul de a++
3 nLlporLerul na+/a++ cuplaL cu pompa na+/k+ care ellmln a
2+
la
sclmb cu na
+
un rol foarLe lmporLanL in acesL faz ll au ;l curen(ll opu;l de k+
un eflox Je k (l
k
sau JeloyeJ tectlflet) prlnclpalul curenL de repolarlzare
care deLermln revenlrea
membranar
spre valorlle negaLlve (83 90 mv)
un loflox Je k (l
k1
sau lowotJ tectlflet) acLlvaL la sfr;lLul fazel 3 cesL
recLlflcaLor anomal permlLe lnLrarea lonllor de k
+
in celul pe baza
gradlenLulul elecLrosLaLlc mal rapld decL le;lrea lor pe baza gradlenLulul
de concenLra(le
La sfr;lLul fazel lnLervlne sl pompa de l care pompeaz in exLerlor l ul
lnLraL lmedlaL dup vrful
kepo|ar|zarea faza 4
oto 4 epous
valoarea
membranar
esLe men(lnuL in aproplerea poLen(lalulul de eclllbru
al k
+
prln lnLermedlul curen(llor
k
;l
k1

eclllbrul lonlc esLe resLablllL de mecanlsmele acLlve care in aceasL faz

func(loneaz la maxlmum
urba revlne la 90 mv inscrllnduse faza a4a a caracLerlzaL de
efluxul de k sl acLlvlLaLea 1azel na+ k+ adlca se revlne la sLarea de
repaus
opa de Na]k
+
A1aza Na+k+ este o prote|na cana|
cu 2 subun|tat| a|fa s| 2 beta
Subun|tat||e a|fa sunt fosfor||ate s|
foreaza un cana| de transport |on|c
Lste responsab||a de ent|nerea
hoeostaz|e| |ntrace|u|are a Na+ s| k+ s|
de ent|nerea potent|a|u|u|
ebranar de repaus
Lnerg|a necesara funct|onar|| este
furn|zata de h|dro||za A1u|u|
Are un deca|a[ de t|p s| ef|c|enta popeaza |a exter|or 3 Na+ a| rap|d s|
recupereaz |n ce|u| 2 k+ a| |ent
Dator|ta cup|ar|| |perfecte se produc var|at|| a|e potent|a|u|u| cunoscute sub nue|e
de postpotent|a| negat|v s| postpotent|a| poz|t|v
Act|v|tatea pope| Na]k
+
crete progres|v pe sur de frecvena card|ac crete
pentru a en|ne grad|entu| |on|c
Dator|ta A1aze| se reface po|ar|tatea s| repart|t|a |on|ca |n||a| a ce|u|e| care este apt
pentru un nou raspuns (contract|e)
A1aza Na+k+ t|nt terapeut|c
A1aza Na+k+ este |nh|bata de g||coz|de|e card|ace cesLea se
admlnlsLreaza in lnsuflclen(a cardlac sl in arlLmll
LfecLul esLe de cresLere a canLlLaLll de na+ care ramane ln mloclL a urmare a
acumularll sodlulul va cresLe sl concenLraLla lnLracelulara de a2+ dlsponlbll
penLru conLracLla mlocardlca (lnceLlnesLe expulzla calclulul prln blocarea
anLlporLerulul na+/a++ onsecln(a esLe cre;Lerea conLracLlllL(ll efecL lnoLrop
pozlLlv foloslL in LraLamenLul lnsuflclen(el cardlace)
Lxep|e de g||coz|de card|ace
trophonthus ouaba|n strophanth|n
uiqito/is /onoto s| uiqito/is purpureo d|gox|n
d|g|tox|n
D|g|ta||s |anata >>>>
C conLracLlllLaLe mal buna lnseamna un deblL cardlac
mal mare dar sl reducerea dlsLenslel cordulul
Iaza 0 Depo|ar|zare
se desch|d cana|e|e rap|de de Na+ s| acesta
|ntra rap|d (|n ava|ansa) |n ce|u|a
ce|u|a se depo|ar|zeaza negat|v |a
exter|or poz|t|v |n |nter|or
Iaza 1 kepo|ar|zarea rap|d pas|v
Inf|ux de C| pr|n cana|e|e rap|de de C|
vo|ta[ dependente
Lf|ux de ku| pr|n cana|e|e |ente vo|ta[
dependente de k+ (k1)
Iaza 2 kepo|ar|zarea |ent pas|v
|nf|ux |ent de Ca
++
(pr|n cana|e de Ca
2+
de t|p
L)
ef|ux |ent de k
+
Iaza 3 kepo|ar|zarea rap|d
curen(ll opu;l d -
mecanlsme acLlve pompele mal ales de na+/
k+
Iaza 4 kepaus (repo|ar|zare)
ef|ux de k pr|n cana|e|e k1
popa de Na+ k+
FAZELE
POTENTIALULUI DE
ACTIUNE (sumar)
Caracter|st|c| genera|e a|e A la flbrele cu rspuns rapld
Ap||tud|nea tota|a a A 120 130 V
Durata A aprox 300 s
Durata A scade |a frecvente ar| (tah|card|e) s| cre;te |a frecvene |c| (brad|card|e)
Core|a|a faze|or A |ocard|c cu traseu| LCG
depolarlzarea venLrlcular se coreleaz
cu complexul C8S
repolarlzarea venLrlcular se coreleaz
cu lnLervalul S1
vrful undel 1 corespunde cu perloada
supranormal Sn
er|oade|e de exc|tab|||tate a|e usch|u|u| card|ac
Ca or|ce tesut |ocardu| este refractar (|nexc|tab||) |a o noua st|u|are |n t|pu|
A
kA petlooJo teftoctot obsolot ote o Jotot de aprox 230 ms 1lne dln faza
0 pn in ulLlma parLe a fazel 3 elula esLe lnexclLabll nu rspunde la nlclun
sLlmul lndlferenL de lnLenslLaLe uaLorlL duraLel lungl a 8L celulele mlocardlce nu
lnLr in LeLanle
kk petlooJo teftoctot telotlv corespunde cu ulLlma parLe a fazel 3 re o
duraLa de aprox 30 ms elula esLe lpoexclLabll decl rspunde doar la sLlmull
puLernlcl un sLlmul apllcaL ln acesL momenL poaLe fl urmaL de un raspuns
premotur numit extrosisto/o
SN petlooJo soptoootmol caracLerlsLlc
flbrelor urkln[e re o duraL foarLe mlc la
sfr;lLul fazel 3 cnd sunL mal senslblle ;l poL
rspunde la sLlmull slabl prlnLrun rspuns
repeLlLlv
Sn corespunde vrfulul undel 1 pe Lraseul L
NL petlooJo ootmoexcltobll corespunde fazel
4
Durata are a per|oade| refractare s| re|at|a de suprapunere |n t|p
a fenoenu|u| e|ectr|c (A) cu ce| ecan|c (contract|a) fac fac |pos|b||a
suarea contract|||or s| apar|t|a tetanosu|u| D|n acest ot|v
contract|a |ocardu|u| este de t|p secusa
Core|a|a d|ntre fenoenu| e|ectr|c |
ecan|c |a f|bra uscu|ar sche|et|c
Durata scurta a A s| a kA |c face ca |n cea a| are
parte usch|u| sche|et|c sa f|e |n afara per|oade|
refractare f||nd apt de o noua contract|e
Ap||carea unor st|u|| pe panta descendenta s|
ascendenta a secuse| este urata de no| raspunsur| care
se |nsueaza deter|nand apar|t|a tetanosu|u|
Core|a|a fenoenu|u| e|ectr|c cu ce| ecan|c
(contrac|a) |a f|bra |ocard|c
Contract|a |ocardu|u| este de t|p secusa
Durata aprox|at|v ega|a a ce|or doua fenoene face ca
|n s|sto|a cordu| sa f|e |n kA a A dec| |napt de o noua
exc|tat|e s| de un nou raspuns
I||nd |nexc|tab|| |n s|sto|a cordu| NU 1L1ANI2LA2A
er|oade|e de exc|tab|||tate a|e usch|u|u| card|ac cont|nuare
Variatiile de excitabilitate ale miocardului au fost demonstrate de Marey (1876)
pe cordul de broasca.
Rezultatele experimentului au fost schematizate in LEGEA MAREY sau LEGEA
INEXCITABILITATII PERIODICE A LUI MAREY, care are urmatorul enunt:
Marey, tienne 1ules
1830 - 1904
Miocardul este inexcitabil in sistola si excitabil catre
finalul acesteia si n diastola.
Lk1kASIS1CLA Contract|e preatura
Apare pr|n act|unea unu| st|u| supranuerar proven|t d|ntrun focar ectop|c sau
ap||cat de un exper|entator (curent e|ectr|c) catre f|na|u| contract|e| cand |ocardu|
se af| d|n punct de vedere e|ectr|c |n per|oada refractara re|at|va
Ca urare a apar|t|e| extras|sto|e| st|u|u| nora| ven|t d|n centru| de autoat|s (S3
|n f|gara) nu va a| |n||a o noua contract|e deoarece acu |ocardu| se af|a |n kA a
potent|a|u|u| de act|une care a precedat contract|a precoce Se va |nsta|a o d|asto|a
pre|ung|ta sau pauza copensator|e
kandu| 1 succes|une de s|sto|e s| d|asto|e surven|te |a
|nterva|e ega|e de t|p produse de st|u|| (S1S7) care v|n
d|n centru| nora| de autoat|s gg keack
kandur||e 2 3 un st|u| (ste|uta) ap||cat |n t|pu| s|sto|e|
nu produce un nou raspuns D|n punct de vedere e|ectr|c
|ocardu| se af|a |n kA a A care co|nc|de |n t|p cu
s|sto|a 1raseu| nu se od|f|ca
kandur||e 4 S 6 st|u||| ap||cat| |a f|na|u| s|sto|e| pe
panta descendenta a aceste|a |n kk a A produc o
contract|e preatura ad|ca aceasta surv|ne rap|d dupa a
2a s|sto|a (cea produsa de S2)
Dupa acest raspuns preatur apare o d|asto|a a| |unga
deoarece uratoru| st|u| nora| S3 va act|ona |n kA a
extras|sto|e| de fapt a A care o precede Ienoenu|
ecan|c (contract|a) nu are per|oada refractara
Se observa ca s|sto|a produsa de S3 d|spare |n graf|ce|e d|n
randur||e 4 S 6 f||nd |n|ocu|ta cu o d|asto|a pre|ung|ta
Imaginea: Cardigrama Marey
(inima de broasca)
1L,L
1. Completati in romana si in engleza structurile anatomice ale cordului indicate de
sageti, din desenul primit.
2. Cititi fenomenul electric din cartea Fiziologie umana de Ioan Haulica sau Fiziologia
aparatului cardio-vascular - Simona Gusti, Valeriu Nestianu, Alice Gusti, Ionela Iancu.
Curs
3. Indicati 4 roluri (functii) ale aparatului cardio-vascular
TEMA 2
1. Ce consecinte are un ritm idio-ventricular asupra sanatatii unui om. Cum il putem
ajuta pe acest om.
2.Care sunt etapele PA si evenimentele ionice care se produc in aceste etape?
3. Explicati in 200 de cuvinte de ce cordul nu tetanizeaza
4. De ce durata PA la fibra miocardica contractila este mult mai mare decat la fibra
musculara scheletica?
5. Cum variaza durata PA in functie de frecventa cardiaca?
6. Desenati un cord uman schematizat si plasati centrii de automatism
O membrana
depolarizata
este
inexcitabila !
PDM
PA
PP