SPIRITUALITATE BIZANTINA -CURS MASTERAT-CUPRINS I. Sinteza bizantina: elemente constitutive............---s:0sseseee eee p.1 I. —Antecedentele impartirii, in 395, a imparitiei unice. Ctitorul Imperiului Roman de R&s&rit - Constantin Col Mores ee DI. Arta, cultura si religiozitatea veacului al IV-lea...........--200-+4 p. 14 IV. Civilizatia in secolul al V-lea............::ss:csseeeseeeeereeesetee steed p. 19 V. Cultura si arta in epoca iustiniand...........c0-eeeeeeree teense eee p.22 VI. Literatura si arta sub iconoclasti...........::2:-esseeeeeeeeee se teeeeeees p. 26 VII. Prima renastere cultural-spirituala bizantind.............+--++eeee p. 29 VIII. Miscarea cultural-artisticd sub Comneni si Angheli.........-..-+4++4 p. 37 IX. Civilizatia niceeana gi epirota..........-..seeeeeeeee eee eeee erected p. 44 X. Caderea Constantinopolului (1453)...........0::+:eeeeerreeeeeeeeeee p. 50 XI. Cugetarea, stiinta si arta sub Paleologi.........-..-----:2eeeeeerre eto! p. 54 XII. Evolutia monahismului bizantin. Progresul ascetismului in mordul Istrului......... cee cee ceeecceeceeeeeeeeece eee sense eee eees essen erred] p. 65 XII. Viata si organizarea mandstireascd................2.eeeeeeeee tees p. 68 XIV. Patrimoniul eclesial gi monastic.........-..-:::ceeceeeeeeeeee tetera p. 72 XV. Activitatea culturala..............ccceeeee eee ree eee e eee eeeeeeneneeteeees p. 77 XVI. Estetica neobizantind.............cseseeeeeeeeee cence eee seeeeenennee sees tad p. 81cre —1_Sinteza bizantind: elemente_comstitutive-__— E Cultura bizantind se distinge prin aspectul sau compozit, sustinea justificat K. Krumbacher. Dup acest reputat bizantinist, elementele ce compun originala Gurabila sinteza (hieratic’, fn ansamblu) sunt in principal trei: romanitatea, lenismul si religia crestina; la ‘acestea trebuie adaugate (ca un ingredient cu efect © divers) infhientele orientale si unele tnrauriri europene; e vorba de elemente disparate si oarecum contrastante. : 1. Caracterul romanic deriva din insasi structura statald a vechii siipaniti mane. La inceputurile sale, Imperiul de R&sarit venea cu traditia latina. O p legend’ semnificativa in aceast& privintd; Constantin cel Mare, voind si construiascd noua metropoli, a trimis capeteniile statului intr-o expeditie antipersani, dup3 ce Je-a oprit inelele. Intre timp ctitorise capitala plinuiti pe Bosfor, aidoma anticei Rome. Cu ajutorul inelelor sunt aduse familiile demnitarilor Roma cea veche. Au sosit, fireste, si alte persoane. Téloul istorioarei arath jaza Tomand a noului Imperiu rasaritean. Bizantul s-a simtit pururea continuatorul impratiei romane; partea european’ tocmai purta - cum se stie - numele de »Romania®. fn primul stadiu, Imperivl bizantin era efectiv un imperiu roman, fntreaga sa arhitectur’ fiind patrunsa de romanism. fntdile trei secole sunt - potrivit izarii Ini Ostrogorsky - un caracteristic interval de tranzitie ce conduce anirea romana (prin bizantinizare) spre Basileia elenicd medievala. Dupa com yemarca la'timpul sau acelasi G. Ostrogorsky, imperiul respectiv, eterogen din uunct de vedere etnic, s-a mentinut unit in conceptia romani a Statului si pozitia Sa in lume a fost determinati de ideea:(tot romand) a universalititii: in calitate de ‘yrmas sau erede al Imperiului roman, era in intentia Bizantului sd fie unicul eriu pe suprafata Terrei. De altfel axa capitala a diplomatiei imperiale, pana ‘Ia'sucombare (1453), a fost militantismul pentru pastrarea acestei suprematii ideale, E adevarat c& multilaterala crizi a sec. I a afectat grav indeosebi partea “occidental a imperiului, in timp ce Orientul demonstra marea sa capacitate de tedresare. CAteva principii fundamentale, stabilite de Diocletian si perfectionate de’ Constantin I, anume puterea autocratich a imparatului, centralizarea si Dirocratismul statului, vor persista pana la ciderea sub turci (mijlocul sec. 15). mentionim gi vigurosul sistem monetar (in paraleld cu inexistenta, initial, a -emisiunii numismatice la vecini), dar si proverbiala coruptie si aviditate a Hfanctiondrimii, autentic flagel pentru masele largi. Cat despre notiunea de f 4 Bisancaclogie