Professional Documents
Culture Documents
2010
Marcaje de baz
O pagin Web este delimitat de marcajele <HTML> si </HTML> care indic nceputul si finalul documentului si contine: zon de antet cuprins ntre marcajele: <HEAD> </HEAD> si un corp delimitat de marcajele: <BODY> </BODY>. Zona de antet este utilizat de ctre programele de cutare pe site-urile web si permite specificarea titlului paginii care va fi afisat de navigator (nu apare propriu-zis n continutul paginii). titlul, introdus n antet, este cuprins ntre marcajele <TITLE> </TITLE>. Astfel, o form extrem de simpl a unui document HTML ar putea fi cea din urmtorul exemplu: <HTML> <HEAD> <TITLE>Titlul documentului </TITLE> </HEAD> <BODY>Document HTML foarte simplu</BODY> </HTML>
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
1/6
07.02.2010
</P> desemneaz sfrsitul de paragraf dar este mai rar folosit (se poate omite).
n figura, se observ c textul propriu-zis al documentului poate fi delimitat fat de codurile de marcare, iar formatarea textului din documentul HTML nu corespunde cu cea afisat de programul de vizualizare:
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
2/6
07.02.2010 Elementele limbajului HTML formatarea textului din documentul HTML nu corespunde cu cea afisat de programul de vizualizare:
textul este extins pentru a ocupa ntregul ecran si este afisat cu un corp de liter diferit fat de sursa HTML; terminatorii de linie nu sunt respectati; spatiile albe suplimentare din documentul surs sunt ignorate. Introducerea obiectelor de tip imagine (marcajul <IMG>) este detaliat mai jos. Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste si imbricarea lor (includerea unor liste n altele), caz n care trebuie verificat cu atentie corespondenta dintre marcajele de nceput si sfrsit pentru fiecare list. Formatarea listelor la afisarea paginii (introducerea bulinelor, numerotrii etc.) se face de ctre programul de navigare. Elementele listelor se introduc ntre marcajele <LI> </LI> ("list item"). Modul de aparitie al elementelor depinde de tipul de list n care sunt incluse (cu buline, numerotate etc.), determinat de marcajul specific. Astfel, listele pot fi: neordonate (cu buline) - delimitate de marcajele <UL> </UL> ("unordered list"); elementele lor se afiseaz cu buline; ordonate (numerotate) - delimitate de marcajele <OL> </OL> ("ordered list"); elementele lor se vor numerota; de tip meniu - delimitate de marcajele <MENU> </MENU>; elementele acestor liste apar ntr-o reprezentare compact pe ecran (multicoloan); glosare (liste de definitii) delimitate de marcajele <DL> </DL> ("definition list"); elementele acestora au cte dou componente, introduse respectiv cu marcajele <DT> (pentru nume) si <DD> (pentru semnificatia asociat); tabele scurte - create cu marcajul <DIR>. Listele utilizate cel mai frecvent sunt cele ordonate si neordonate. Prezentm n continuare un exemplu simplu de pagin HTML care contine aceste tipuri de liste. <html> <head> <title>Pagina cu liste</title> </head> <body> <p>Aceasta pagina exemplifica crearea listelor</p> <p>Cele mai uzual folosite tipuri de liste sunt: <ul> <li>neordonate</li> <li>ordonate</li> </ul> <p>O lista ordonata este o lista numerotata: <ol> <li>primul element;</li> <li>al doilea element...</li> </ol> </body> </html>
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
3/6
07.02.2010
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
4/6
07.02.2010
Data"), eventual cu parametru de aliniere. Se mai pot specifica alinieri orizontale sau verticale ale celulelor, grupri de celule etc. Aceste marcaje permit navigatorului s afiseze diferentiat informatiile din tabel. Prezentm n continuare un exemplu simplu de tabel. <HTML> <HEAD> <TITLE>Pagina cu tabel</TITLE> </HEAD> <BODY> <H1>Aceasta pagina da un exemplu de folosire a unui tabel</H1> <H3>Vanzari anuale:</H3> <TABLE> <TH>1996</TH><TH>1997</TH><TH>1998</TH><TR> <TD>125 milioane lei</TD><TD>160 milioane lei</TD><TD>231 milioane lei</TD> </TABLE> </BODY> </HTML>
Mrimea liniilor si a coloanelor poate fi controlat suplimentar prin marcajele <ROWSPAN=x> si respectiv <COLSPAN=y>, fiecare indicnd mrimea n "celule normale". n plus, se poate indica trasarea unei margini pentru tabel, prin marcajul <TABLE BORDER>. Includerea imaginilor se face folosind marcajul <IMG>, care are parametri specifici: SRC indic (dup semnul '=') URL-ul imaginii, respectiv calea fisierului dac acesta este local; uzual, se accept fisiere n format GIF sau JPEG; ALLIGN controleaz alinierea imaginii fat de limita inferioar a textului (TOP, MIDDLE sau BOTTOM); este un parametru optional; ALT furnizeaz textul afisat n locul imaginii dac utilizatorul dezactiveaz optiunea de afisare a imaginilor (parametru optional); ISMAP este un indicator optional pentru imaginile care sunt hrti selectabile. Astfel, introducerea simpl a unei imagini se poate realiza cu <IMG SRC="specificare-imagine">. Un exemplu de imagine inserat ntr-o pagin HTML este prezentat n figura de mai sus. Remarcm faptul c, utiliznd parametri specifici, marcajul <IMG> se poate folosi si pentru inserarea unor fisiere multimedia, cum ar fi secventele video. Avnd n vedere c aceste operatii se realizeaz mai usor folsind un editor HTML. Formulare. HTML 1.0 permitea uzual doar transferarea informatiilor de la furnizori ctre utilizatori, transferul n sens invers fiind foarte dificil. Odat cu dezvoltarea Web-ului si mai ales cu utilizarea sa n scopuri comerciale si n diverse alte domenii, s-a fcut simtit necesitatea comunicrii n dublu sens pentru preluri de comenzi, completarea unor fise de nregistrare, distribuirea de produse soft, administrarea de chestionar, transmiterea unor informatii personale etc. Acestea au fost motivatiile introducerii formularelor n HTML 2.0. Formularele contin obiecte de control care permit utilizatorilor introducerea de informatii prin completarea unor cmpuri specifice (casete de text), prin selectarea sau activarea unor optiuni (comutatoare, grupuri sau liste de optiuni). Aceste informatii vor fi transmise, dup activarea butonului SUBMIT (echivalent cu tastarea lui <Enter>) proprietarului paginii, introduse n baze de date dedicate si prelucrate cu aplicatii specifice. Formularele se introduc prin marcajelele <FORM> ... </FORM> , crora li se ataseaz parametri specifici care definesc metodele de transmitere si tratare a datelor. Un formular poate contine obiecte de control de diverse tipuri, definite cu marcajul <INPUT> si o varietate de parametri care stabilesc, pentru obiectul definit, tipul, dimensiunea si modul lui de afisare. Astfel, se pot crea cmpuri de text (care vor fi completate cu texte de ctre utilizator), liste de alternative, comutatoare, grupuri de optiuni, butoane, hrti active etc. Datele preluate prin intermediul formularelor se trateaz conform standardului CGI (Common Gateway
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
5/6
07.02.2010
Interface) prin intermediul unor programe sau script-uri CGI. n plus, un asemenea script poate interactiona cu baza de date creat pentru realizarea unor actiuni specifice (de exemplu, hrtile active folosesc script-uri CGI pentru a executa diferite actiuni, n functie de zona selectat de utilizator). Script-urile CGI pot executa si alte operatii dect prelucrarea formularelor, producnd iesiri convenabile. Dac o hiperlegtur indic spre un script CGI, la selectarea legturii se va executa script-ul (cu anumite variabile de context care retin diverse informatii de stare). Script-ul va produce un fisier, de exemplu o pagin web, care va fi interpretat() de navigator. Acest mecanism permite script-urilor s genereze, aproape instantaneu, pagini web care s satisfac diverse cerinte ale utilizatorilor, furniznd anumite rspunsuri asteptate n urma unor actiuni. Crearea interactiv a formularelor, folosind produse soft specializate n realizarea de pagini Web este relativ accesibil pentru utilizatorii familiarizati cu caracteristicile obiectelor de control specifice aplicatiilor soft[1] dar tratarea ulterioar a informatiilor transmise necesit cunostinte de specialitate. [1] Numele, simbolurile si procedura de introducere interactiv dintr-un editor HTML (de exemplu, Microsoft Front Page) a obiectelor de control sunt extrem de apropiate de cele asociate obiectelor similare din formularele sau rapoartele Microsoft Access. Pentru utilizatorii mai putin avizati ns, crearea, chiar interactiv, a formularelor este mai dificil.
www.euro.ubbcluj.ro//9-4-2.htm
6/6