CERCETARI CRITICE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMANILOR DE CONSTANTIN KOGALNICEANU BASARAB [ ZIS NEGRU-VODA INTEMEIRTORUL TAREI ROMANESTI FASCICOLA I «MINERVA», Institut de arte grafice gi editura. — Bulevardul Academiei, 3 — Strada Edgar-Quinet, 4, Bucuregri 1908BASARAB?) I ZIS NEGRU-VODA INTEMEIETORUL TAREI ROMANESTI Despre Radu Negru, pretinsul intemeietor al statului. mun- tean, nu mai poate fi vorba. Este dovedit cA un Radu Negrn na existat niciodata nici.ca intemeietor al unui stat roman nici macar ca domn. Domn al Tarei Romanesti a fost insi Radu, fiul lui Alexandru I Basarab, care a domnit intre 1872 gi 1380. Et este tata) lui Dan I si al lui Mircea! cel Batran. El nu s’a chemat insd Radu Negru ci numai pur gi simplu Radu cum figureazd in uricele fiilor si nepotului sau Dan I, Mircea J si Dan Ni, cdci dela el insusi nu ni s’a pastrat nici un crisoy?). este numai semnul scurtarei, 2) Crisovul fui Dan I din 3 Octobre 1385 ap. Hasdeu, Ist, crit. 1, 127; crisaval lui Mircea J cel Batran din 27 lunie 1387 ibid, si crisovul Jui Dan Il din 1424 ap. Hasdeu, arhiva istorica, 1, 1, 19. Cele doua crigoave atribuite de Hasdeu lui Radu | sunt — dupi cum sustine Onciul, Orig. Princ, Rom. p. 20i--205, — unul fara datd dela Radu if Praznaglava iar celalalt din 1419 dela Mihail I, fiut Int Mircea 1. Dealimintrelex $i in aceste, dac an: admite ca emand dela Radu J, el se intituleazi pur si simplu 16 Radu Voevod gi nici cum Rada Negru. lar pretinsul tise din cronici «/6 Radul Negru Voevod»> nu este luat dupa o inscriptie sau Jupa un document dela Radu insugi, ci dupa un act posierfor, dupa cur a demonstrat Onciul o. c. p. 199. Deasemenea nici concliziunea Jui Hasdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, Bucuresti, tom IV, p. CCXLi nu este intemeiata pe care o trage din faptul cum c& istoricul german. Eberhard Windek, nascut pe la 1880, numindu'l pe Mircea I cel Aid «der Weisser, resulti ck antitesa cu tatal sau Radu ar fi fost cel VegriDin tradifionalul intemeietor al Tarei Romanesti, Negru Vodd, si acest principe real Radu, cronicele au faurit un Radu Negru fictiv, care n’a existat niciodat’ precum n’a existat nici Bogdan-Dragos, pretinsul intemeietor al statului moldovan cu deosebire cd, in acest caz, avem a face cu doui voevozi deosebif{i cari au existat si unul gi altul 4). Mai in urma domnii Tarei Romnesti, cApatand ca feude ducatele de Fagaras si Amlas, se explicd ciim cronicele gi chiar gi tradifia sa-fi pus intemeierea Tarei Romanesti in le- gatura cu Fagaragul. Trebue de aici inainte sa dispara pentru totdeauna acest fictiv voevod Radu Negru, din istoriografia noastra, cum a dis- parut deja fictivul Bogdan Dragos. Adevaratul intemeietor al Tarei Romanesti, tradifionalul Negru-Vodd, acela care intruni voevodatele romane de pe am- bele maluri ale Oltului este Basarab-Voda. Hasdeu a comis aci o confusiune. Epitetul «der Weise» cel Injelept si nu «der Weisse» cel Alb se raporteazi la Radu gi nici cum la Mircea! ” «Es war lange zeit ein Sohn von Pankraz dem Weisen, der lange Jahre «vorher Here derselben Lander ‘gewesen war, mitamen Merzwaydan> Vezi Onciul, Orig. p. 200. In fine argumentul Iui Hasdeu, Ist. Crit. 1, 148 ce-l trage din imprejurarea cum cit in crisovul lui Alexandru-Voda din 28 Aprilie 1576 se zice cd satul Cumanii a fost daruit manastirei Tismana de Negru-Voga pe cand dovedit este prin crisovul lz Mircea! din 3 Octobre 1385, ca donatoru! satului Cumanii a fost tatal sau Radu | si ca astfel ar resulta cd Radu s-ar fi chemat si Negru adica Radu Negru au este tticidecum hotarator. In acest document inlocuirea lui Radu prin Negru-Voda trebuie atribuita imprejurdrei cd la acea epoca se crease deja legitura dintre Negru-Vodit si Radu, $i daci Alexandru zice ca ar fi cetit gi crisovul de intarire dela riposatul Negru-Voda este evident ca el n’a avut originalul ci numai vre-un falsificat eaei altfel ar fi trebuit in pretinsul crisov sa stee Radu Negru Voevod dar nu numai Negru- Voda, cici numele princiar in orice caz era Radu si Negru nu putea fi decat un epitet. Vezi si Gr. G. Tocilescu, Raporturi asupra calorva ma- nistiri, schituri gi biserici, Bucuresti, 1887, p. 60 care publica pisania manastirei Tismana pusa la anul 1565 de vel-vornicul Nedelco reprodus’ dupa vechea pisanie, unde sta <[@ Radu! Voevod> dovada cd in vechea prisanie nu era Radu Negru ci numai Radu. 1) C, Kogalniceanu Dragos gi Bogdan, Bucuresti, Socee 1886.