a = \ = \ o= =s OE = “Ao om"S A © = = \ "R'E \ z= : ihn =| Oo > :.= ONILAMUVW AC VOALOIIAIA As?Capitolul 1 Informatia — obiect al prelucrarii 1.1. Conceptul de informatie Informatiile si cunostinfele au © mare important, atét pentru dezvoltarea personalitafii umane, cat si pentru evolufia vietii si societafi. Nici societatea gi nici indivizii ei nu pot progresa sat itor in lipsa de informatii. Prin intermediul informatiilor se asiguri _transferul cunostinjelor de la o generatie la alta, se asigura accesul la cele mai avansate realizati ale omenitii, Conceptul de informatie reprezinté 0 nofiune de maximé generalitate care semnificd 0 comunicare, o veste, o stire, un mesaj, un semnal etc, despre evenimente, fapte, stiri, obiecte, despre forme de manifestare a realitéfii care ne inconjoara. Informatia reprezint& cantitatea de noutate adusi de un mesaj din Jumea reala si este fumizata de altcineva. Informatia, energia, si materia sunt cei mai importanti factori ai ‘economiei modeme pe lénga pamént, capital si fora de munca Fajé de materie sau energie, informatia prezinté caracteristici distincte. Hi En nu cunoaste ideea de original, se poate copia ori de cate ori se doreste si este independent de loc; WM Informatia nu se fnvecheste si se poate combina aproape nelimitat; WF Informatia este puternic condensabila. HW Informatia se percepe ca o anumiti masuri a ordinii intrucat ea anihileazA incertitudinea gi nedeterminarea. O masura a ordonarii este entropia negativa, termen care a luat nastere prin analogie cu entropia, care este, in termodinamic’, 0 miérime exprimabili matematic a neordonitii; Wi Calitatea unei informatii consti in gradul de probabilitate cu care ii creeaza utilizatorului certitudinea unei afirmatii’ Oamenii ajung la informatii direct, prin intermediul altor oameni, sau prin purtatori de informatie, precum ziare, carti, imagini, videocasete, Rohner K., Ciber — marketing, Ed. ALL, 1999, pag. 51Sisteme informatice de marketing CDROM-uri, discuri sau echipamente de comunicatie (radio, televizor, fax, telefon sau calculator). Trebuie ficutd distinctia intre stire ca informatie despre ceva gi opinia despre acel ceva. $tirea intruneste caracteristicile de informatie in sensul c& reflect realit3}i obiective, stiri de fapt existente. Opinia reprezint& exprimarea unor pireri, a unor ganduri proprii sau de grup. Opinia este deci subiectiva sau prea putin obiectiva, putdnd fi uneori promovata pe baza unor interese dinainte stabilite, urmarind scoputi fie constructive (educationale, mobilizatoare etc.), fie _distructive (denaturarea realitajii, abaterea atentiei de la problemele reale ale vieti, dezinformarea etc.). Opinia fiind subiectiva are un grad redus de generalitate chiar atunci cand priveste unele evenimente concrete!, De asemenea, informatia nu trebuie si se confunde cu zvonul care reprezinti, ca si opinia falsd, o stire neintemeiata si neverificata Forma de exprimare si transmitere a informatiilor, opiniilor si comentariilor 0 reprezinta comunicarea. Informatia este 0 comunicare despre un anumit aspect al realitifii obiective. Din punct de vedere conceptual informatia reprezint& o reflectare {in planul gndirii umane a legiturilor de cauzalitate, privind aspecte din realitatea ce ne inconjoara. Informatia are deci sens de noutate pentru cel ciruia i se adreseazi, indiferent de forma pe care o ia (stire, semnal, comunicare). Putem spune deci ci informatia este un mesaj, dar cu precizarea c& nu orice mesaj este o informatie. Dac mesajul nu transmite nici o noutate gi nu are suport real, atunci acesta nu reprezintA interes pentru receptor si deci mu are caracter de informatie. Informatia primeste intotdeauna atributul domeniului pe care il reflect’. De exemplu, realitijile din domeniul economic se reflecta in informatiile economice. Procesul de sesizare, infelegere si insusire a informatiilor dintr-un anumit domeniu reprezinti un proces de informare. Informatiile dobandite in urma unui proces de informare intr-un anumit domeniu, formeazi cunostinfele despre acel domeniu, iar muljimea acestora reprezinta baza de cunostinfe, Cunostingele reprezintet deci 0 insumare a tuturor informafiilor dobandite intr-un anumit domentu, sau care se referd la un anumit ' Surce! T., Sofronic Gh., Baron C., Informatica economicd, Ed, Calipso 2000, 1999, pag. 9. 10 obiect. fa individual:Informatia - obiect al prelucriiri obiect. in sintez putem aprecia cunostinfele c& sunt elemente abstracte si individuale despre obiectele si domeniile lumii reale, fnsusite si/sau dobandite. Data este forma de reprezentare accesibila a informatie’ prelucrate. Ea reprezinté suportul formal al informatiei care se coneretizeaza in cifre, litere, simboluri, coduri si alte insemne. Existé o corespondenj& determinata intre informatie, simbol si data astfel ci, foarte adesea, in practic, termenul de informatie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia ,prelucrarea informatiilor” fnlocuieste expresia ,prelucrarea datelor”. Putem considera c& datele prelucrate, in masura in care afecteaz in sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau masini), au calitatea de informafi In procesul prelueririi si utilizirii informatiilor, acestea sunt privite din patru puncte de vedere: a) din punct de vedere sintactic, cand se urmireste aspectul admisibil al acestora, in sensul c& informatiile trebuie s& capete anumite forme de reprezentare respectind riguros anumite reguli; b) din punct de vedere semantic, urmarindu-se semnificatia, infelesul informatiei (confinutul real al informajiei) ce deriva din datele prelucrate; ©) din punct de vedere pragmatic, urmirindu-se utilitatea pentru receptori, efectul asupra acestora (masura in care acestea satisfac cerinfele utilizatorului); d) din punct de vedere sigmatic, se trateazi raportul dintre semne si obiecte, putindu-se vorbi despre cunostinfe obiective. in locuri publice semnalizarea si directionarea cu ajutorul indicatoarelor trebuie si fie atdt sugestiva si compacta cat si independent& de limba sau cultura. Pictogramele pentru indicarea cabinelor telefonice, zonele de fumdtori, ghiseelor de informafii sau puncte medicale reprezinté cunostinfe obiective Informatiile se produc, se culeg, se proceseazi se transmit, se stocheaz& si se infeleg. In cazul in care are loc o transmitere unilateral de informatii, vorbim despre informare. fn cazul unei transmiteri bidirectionale a informatiei, se poate vorbi de comunicare. Informatiile apar si sunt utilizate intr-o entitate organizationala, {in cadrul nivelelor operationale si de conducere si se transmit, in sens dublu, intre planurile acestor activitati: Mla nivel operational, informatiile sunt generate si partial consumate pe acest plan, precum si partial indrumate spre nivele de "1Sisteme informatice de marketing conducere, pentru a constitui pentru acestea elemente de fundamentare a deciziilor; Hi Ia nivel de management informatiile sunt generate si parjial consumate pe acest plan si parfial indrumate, sub forma de rezultate ale deciziilor luate, spre nivelele operationale pentru informarea lor in vederea unei optimiziiri a comportirii in respectiva activitate de execuifie ‘Consumatorii de informatii se pot prezenta sub forma unor nivele de decizie sinivele de informare. la nivel de decizie se consuma informatiile sub forma unor elemente de fundamentare a deciziilor; BH la nivel de informare se consumé informatia sub forma unor elemente pentru perfectionarea comportirii, in cadrul unei activitaji sau in raport cu mediul inconjurator Un consumator poate lua in mod succesiv sau simultan cele doua forme, de nivel de decizie gi de nivel de informare. Producdtorii de informatii sau sursele de informatii, in cadrul unei forme de activitate, se regisesc att la nivelul conducerii cét si la nivel operational sau de executie. fn concluzie se poate afirma c&: orice informatie se poate considera ca atare daci este util unui receptor, sau la ceva, daca este atagata unui consumator, care poate fi un nivel de decizie sau un nivel de informare; orice informatie este produsi (de cineva, sau de ceva) deci are o surs& care o genereaz&, care poate fi o persoand ca atare, un mijloc tehnic sau de realitatea inconjuritoare; HI intre sursa de informafii si consumatorul de informatii, informafiile circuki prin canale specifice, sunt transmise, atasate pe diferiti suporfi si sunt supuse unor modificdri si transformari, pregitis si prelucriri, pentru a servi cit mai bine unor scopuri predefinite de consumatori. 1.2. Catego inform Atunei important si se Informatie forma, comport in economic ai aceasta in mod Sm fost posibil dex tebnicilor de pi cheia viitoruluiy a) numerice, timp personale ale comenzilor st Conform multe ori istorl unde s-a depo: Aceste info suporturile digi Pana ia informatii dis In mi sau greutatea nu oferd ele »b) obicct. Spre a poate. ajunge informatiilor @ identificabily im sistem de microprocess mirimii hand de constructieg atribut. De # ADN-ului. In ajunge de laH Transmiterea datelor asiguri vehicularea atat a datelor primare de la sursele generatoare catre sistemele de prelucrare automata cit gi a rezultatelor prelucrarii cétre utilizatori; ™@ Stocarea datelor consti in memorarea si pistrarea (arhivarea) acestora, pe suporturi de memorie specifice, in scopul unor consultiri sau preluerari ulterioare. Datele se transmit sau se memoreaza in sistemele informatice in forma digitali dupa ce au fost supuse unor procese de conversie si codificare. Pe suportul tehnic informatia in forma digital se prezinti sub forma unei succesiuni de valori binare (zero si unu), ordonate dupa un sistem de reguli (cod). Informatica utilizeazi pentru reprezentarea informatiilor semnale, date si mesaje. Semnalele sunt injelese ca modificari elementare si observabile, precum un sunet, un element de imagine, 0 migcare sau un impuls electric. Datele sunt informatii reprezentate in format digital. Mesajele privese o secven{a de semnale, inclusiv dispunerea acestora din urma in spatiu si timp. 1.5. Tipologia informatiei Complexitatea —_activititilor_— economico-sociale, _salturile spectaculoase ale tehnologiei informatiei de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a informatie, revoluiile inregistrate in domeniul telecomunicafiilor si a tehnicilor media a generat o diversificare fri precedent a naturii informatiilor, concomitent cu o crestere exponentia a volumului acestora. Din varictatea de criterii posibile de utilizat la clasificarea informafiei, vom insista asupra cAtorva criterii, relevante pentru tehnologia informatiei. Aceste criterii sunt: forma informatiei, natura informatiei, suportul informafici si sursele informatici', astfel: a) Dupi forma informatiei. Din punct de vedere al formei concrete pe care o imbrac& informatia pe un suport tehnic, aceasta se prezinta sub formele: ' Pana A., Ionescu B., Mares V., Birotica, Ed. ALL, 1994, pag. 5. 20 1) Analog fenom asa cd ‘inregis de rept mi 1 ‘ ‘ ‘ z ' 2) digita succes realize la fon codifi fenom inform unor funcfi calcul Fo vurmat / Fe in sis expli inforInformatia — obiect al prelueriirii 1) Analogic ce consti in reprezentarea pe suportul tehnic a fenomenelor fizice, imagini fixe, sunete si imagini in migcare asa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de inregistrare, fir conversie sau codificare a acestora. Exemple de reprezentare analogicd a informatie: W inregistrarea mesajelor si a altor informafii sonore pe banda magneticé sau caseta magnetic’ cu ajutorul echipamentelor audio (magnetofon, _casetofon, compact-disk, telefon) precum si a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon); W@ inregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea uno activitifi, operafii si procese prin folosirea echipamentelor analogice video (videorecorder, camera de luat vederi). 2) digital a informatiei ce se prezinta pe suportul tehnic ca o succesiune de valori binare, ordonate dup’ un cod. Se realizeaza digitizarea fie pornind de la fenomenul real, fie de la forma analogica a acestuia. in ambele cazuri are loc 0 codificare numerica, 0 evaluare cantitativa si o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentarii, Conversia informafiei analogice in forma digital se face cu ajutorul unor echipamente specializate de conversie, care pot functiona independent sau sunt incluse in configurafia calculatorului Forma digitala a informafiei fata de forma analogied are ‘urmatoarele avantaje esentiale: Wi inalti fidelitate a inregistrarii, memorérii §i transmiterii informatiei; MH posibilitatea utilizarit in sistemele informatice cu toate avantajele oferite de acestea: viteza de transfer, capacitatea mare de memorare, de regisire selectiva $i rapid a informatiei memorate; I costul relativ redus al informatiei memorate, procesate si transmise in forma digitala. Forma sub care se memoreaza si se prelucreazi informafia in sistemele informatice modeme este forma digital’, cea ce explicd, necesitatea convertirii informafici analogice in informatie digitala si valorificarea acesteia in forma digitala. 2Sisteme informatice de marketing b) Dupa natura informatiei prelucrate distingem: 1) date numerice, alfabetice, sau alfanumerice, ce participa la o ‘gama larg de operafii aritmetice, matematice sau logice ou larg aplicabilitate in activitatea economic’, statistica, administrafie, cercetare, proiectare, etc; 2) texte organizate sub forma de documente, pagini, paragrafe, fraze, cuvinte si caractere destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare i tehnoredactare a textelor, de control gramatical si semantic al cuvintelor, al punerii in forma gi in pagina a textului redactat; 3) documente grafice (imagini fixe) ce contin date sub forma de rapoarte si situafii, texte explicative, reprezentiti grafice desene, schife tehnice, imagini fotografiate etc. si sunt destinate perceperii vizuale de cdtre factorul uman prin afisarea pe monitorul calculatorului electronic, prin scrierea la imprimantd, prin imprimarea cu ajutorul dispozitivului de realizare de desene (plotter), prin microfotografiere etc.: 4) secvente audio generate de vocea umand, fenomene din realitate, instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce si acustice; 5) secvente video de naturi animati sau film, captate de dispozitive specializate (camere de luat vederi) sau generate de programe de grafica bi sau tridimensionalai, Aceste sunt de cele mai multe ori insofite de informatie sonord: voce sau sunet. Sistemele informatice modeme utilizeazd, prin excelent’, toate cele cinci categorii de informafii, ultimele doud constituind obiectul tehnologiilor multimedia. ) Dupi suportul fizie pe care este stocata si transmis’ informatia pot fi 1) suporturi tehnice de informafii, grupate la randul lor in: WM suporturi magnetice din categoria cArora_amintim: banda magnetic’, caseta magneticd, discul magnetic, discul flexibil, cartela_ magnetic. Informafia se ‘memoreaza prin variafia cdmpurilor magnetice; M suporturi cu citire opticd a informatiei, in aceasté categorie intrdnd discurile optice si magneto-optice. La discurile optice informafia digitala este citité optic cu sau sau mij sup fot gen det cat util pos prel @) Dupa sursa ia se poate grupat 1) Modul de 8 inf met sual saul pun " Balaure V (coordonator)Inform: biect al prelucr’ dispozitive laser iar memorarea se face sub forma de wpit-uri”. Raza laser este reflectata de suprafaja fotosensibila a discului cénd.nu exist pit (gfurele) si nu este reflectaté cand intalneste un pit. Discurile magneto-optice au un strat magneto-optic ce memoreazi informayia prin schimbarea orientirii cimpurilor magnetice, ceea ce duce la 0 schimbare in polarizarea razei laser folosita ta citire. 2) suporturi grafice de informatii, care, dupa natura suportului se impart in: W suporturi opace realizate din hartie, cum sunt: documentele clasice sau traditionale, documentele informatice objinute la imprimanta, documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter). in locul hartiei se poate utiliza, 0 gami largi de inlocuitori sintetici cu caracteristici gi calititi grafice asemanatoare sau superioare hartici, toate avand menirea de a fi citite sau consultate vizual de citre om, ori multiplicate prin mijloace tipografice suu de fotocopiere. Msuporturi. transparente realizate din pelicula fotograficd, pelicula film, microfilm, celité ete. Acest gen de suport este destinat lecturii numai dupa operatia de mirire a imaginii inregistrate, Atat suporturile opace cat si cele transparente sunt destinate, in principal, utilizarii lor direct de catre om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii lor ca sursi de informatii pentru prelucrétri tehnice ulterioare. 4) Dupa sursa informafiei ce se prelucreazi in sistemele informatice, se poate grupata in functie de!: 1) Modul de prezentare Informatii primare vecotiste din surse originare prin metode si tehnici specifice, in form’ brut, aga cum sunt intflnite in documentele in care sunt inregistrate suu in forma in care acestea sunt prezentate de purtitorul de informatie. ' Balaure V.(coordonator) Marketing, Ed, Uransi Sisteme informatice de marketing WM Informatii secundare sunt cele care au suferit anterior 1.6. Procese © anumita prelucrare in vederea utilizirii lor in alte seopuri Utilizarea pes a condus la exis 2) Locul in care se intalnese: fecherind chill Mi Surse interne constituite din purtitorii de informatii, in pot localizate in cadrul entitatii organizationale. Cele mai identificandu-se utilizate sunt evidentele statistice i contabile, a) Procesareml documentele care sunt intocmite sau care circuld in ‘lure cadrul diferitelor operatii sau procese economice fn activi (facturi, bonuri materiale etc.); precum gi personalul de ihe specialitate, purtitor al unor informatii deosebit de ete), Proll variate referitoare la o multitudine de aspecte ale modut a activit&tii intreprinderii, orgenizan W Sursele externe sunt constituite din purtitorii de astel: informafii emisi direct de componentele mediului extern in cadrul sistemului lor de comunicatie (publicitate si alte forme de promovare, oferte de contracte, publicarea unor bilanturi), din publicafiile editate de organisme specializate in culegerea si prelucrarea unor astfel de informatii (statistici nafionale si internationale, buletine de informare realizate de institute guvernamentale sau de cercetari, de organisme bancare si financiare, de institutii specializate in statistic etc.) 3) Freevenfa informatiilor generate pot fi 1 Permanente ~ culese si prelucrate sistematic online, in timp real sau la perioade foarte mici; Periodice — generate la intervale de timp regulate sau sezoniere, cu ocazia unor cercetati periodice; ™ Ocazionale — obtinute cu ocazia uhor evenimente nerepetitive sau fiird a avea un caracter organizat.Sisteme informatice de marketing 1.7. Marketingul in societatea informationala Ca urmare a revolutiei in prelucrarea informatiilor, societatea informationala ia, treptat, locul celei industriale. in noua societate, informaionala si de comunicafie, preluarea si prelucrarea informatiilor, dobandirea de noi cunostinfe cu ajutoru! calculatorului sunt posibile pretutindeni si oricdnd fri un efort considerabil. Prin rezultatele spectaculoase generate de ,,inteligenta artificial”, s-au_ ;,transmis” caleulatoarelor, prin softuri adecvate o capacitate decizionali mult sporiti. Prin simularea unor procese decizionale de o inalt& complexitate a ficut ca in cyber-spafiu realitatea s4 fie modelata complet artificial Aceasta poate reda realitatea fizici intr-un mod foarte realist si, pe deasupra, are posibilitatea de a ,,imagina” noi realitii. Transformarea societijii industriale intr-una informationala se face pe mai multe planuri: a) Industrie TIME! - forta motrice a societafii informationale ce se afirmi pe baza noilor tehnologii din domeniul telecomunicafiilor, a informaticii, a tehnicilor multimedia si de divertisment, se afl intr-o concurenfi acerbi pentru suprematia asupra magistralelor globale de date; b) Cyberspatiu este o realitate digitala, creata in mod artificial Ea este perceputf de catre om prin intermediul simfurilor sale simu poate fi deosebiti decat cu greu de realitate. Din acest motiv, se vorbeste foarte adesea de realitate virtual - realitate care exist’ numai in spirit, nu si in material, si care se deosebeste de imaginafie prin faptul c& nu are o reprezentare individual, ci una impartasita de o mulfime de oameni. in scopul conectirii utilizatorului la realitatea virtuala, pentru transmiterea imaginii, sunetului, simfului tactil si parfial al cildurii, Ia organele de simt ale omului sunt atagate periferice corespunzitoare. Se folosesc in acest scop aparate audio, c&sti echipate cu mici ecrane, precum si costume purténd senzori, pantofi si m&nusi speciale; ©) Cybertehnologia adinceste praipastia intre informatica profesionali utilizati in intreprinderi si posibilitagile tehnologice disponibile din industria TIME. Multimedia inseamna a stoca si transmite date, imagini, texte si filme sau * Abroviere de la Telecommunications, Information Technology, Media, Entertainment 28 d °) 8) secyent amen intern de hi comu facilite secven posibil Asocid pas in dezvol special intéi i mare | vioded caleull Infras coexis sunt | multin sunete analog sau ap comu Saltul, capaci formel rapi multip spatial onlin Cones de analog media Utiliz realize munei limitelInformatia ~ obiect al preluerail secvente audio si video sub forma digitald, de a le reda coamenilor sau de a le comunica, in mod digital, compact, prin intermediul cablului, satelitului sau a undelor radio. Termenul de hipermedia sugereazi cA intre diferite medi de comunicajie exist legatur& directa’ Termenul de hipertext faciliteazi parcurgerea textului orientat dup idei si nu secvential ca pand acum iar hiperlegatura creeazi posibilitatea de a naviga oriunde fara limita de timp si spatiu. Asociat cu dezvoltarea tehnologiei calculatorului urmatorul pas important cditre societatea informationalé il marcheazi dezvoltarea accentuata a tehnologiei de telecomunicati special transmiterea datelor prin refeaua de comunicafii, mai ‘inti in mod analogic, iar apoi fntr-o m&surd din ce in ce mai mare in mod digital, astfel ci aparate precum telefon, fax, viodeotext au devenit ceva uzual, incorporate sau nu intr-un caleulator; Infrastructura globala de informatii (IGI, refea in care coexist refele de inaltd performanta prin intermediul c&rora sunt conectate calculatoarele din intrega lume, refele multimedia care transferi filme video impreund cu date, sunete, imagini si text, refele de comunicatii digitale si analogice ce au cuplate calculatoare personale, videotelefoane sau aparate interactive. Aceste refele eterogene sunt digitale, comunica intre ele, prin fir si fra fir, terestru sau prin satelit; Saltul calitativ si cantitativ, fara precedent in ceea ce priveste capacitatea de stocare a datelor, practic nelimitat, in toate formele disponibile in mediul digital, mediu ce permite acces rapid, selectiv si direct la informafiile stocate pentru a fi citite, multiplicate, marite sau micsorate si transmise oriunde in spafiul virtual; stocarea informatiilor find asigurata i on-line sau off-line; Conectarea globali si nelimitat a unui numar practic infinit de calculatoare si utilizatori prin intermediul refelelor analogice si digitale, cu un cost foarte scizut in comparafie cu mediul traditional; Utilizarea de locuri de munca gi distractie virtuale, realizeazd 0 nous forma de conviefuire si de organizare a muneii prin intermediul comunicatiilor, care face si dispard limitele intre viaja privata si profesie, intre locul de munca giSisteme informatice de marketing distractie, elimindnd granifele spatiale si temporale pentru accesul la toate produsele activitafii intelectuale. Marketingului, in societatea informationala, ti este caracteristic urmatoarele noi dimensiuni: a) Individualizarea clientilor pe o piati globala. Terminalul refelei va reprezenta pentru clienti si consumatori vehiculul de patrundere in realitatea virtual care s& stabileasc& conectarea cu ofertanfii prin intermediul refelelor. {ntélnirea va avea loc in cyber-spatiu. Modelarea acestei lumi se bazeazA pe concepte de multimedia si un numér de periferice precum ciber-cisti si ochelari pentru percepfia audio-vizuala a mediului virtual, instrumente de control si navigare, dar si mijloace auxiliare, care si se cupleze la simpurile noastre de perceptie. b) Circulatia in timp real a informafiilor, ce presupune participarea on-line, comunicare directé si interactiv c) Abordare inductiva de la clientul individual c&tre grupul de clienfi si nu deductiva, prin identificarea segmentului de clienfi sifsau a piefelor tint d) Angajarea clientului din postura pasiva in raport cu comunicarea confiuntativa la rolul de partener prin comunicarea interactivit, ¢) Gandirea digital’ (GD) implica debarasarea de balastul mediilor invechite si de a aplica regulile informationale care inseamnit a gandi, a vedea, a vorbi si a simti digital; f) Datele extrase din contactul cu cliengii reprezint& ,aurul digital” in cybermarketing; 2) Mediul destins si plicut este cel mai important stimulent pentru culegerea de informatiis h) Clientul nu este ,,st&p4nul” ci ,suveranul”, Cel ce ia hotardtile gi determina viitorul intreprinderii este multimea de clienti. In societatea informationala marketingul este in principiu digital, nu fine seama de spatiu si timp, este interactiv si orientat céttre dialog, puternic relational cu faptele iar conceperea prestafiilor de piata este indreptata in mod direct cétre cliengi. in timp ce in era industrial accentul se punea pe marketingul de masi, in era informajionala se concentreazi asupra clientului individualizat. Locul luptei pentru cotele de piaja tl ia angajamentul pentru cota clientului; locul confruntdrii il ia cultivarea relajiei; asimetria de informayii va fi abandonata in favoarea dialogului deschis etc. 30 Fundam 2.1. Sistem $i Informatia 2 activitate, cea mai in acelasi timp, inf competitia pentru afacerilor si a dezw Sistemele inf instrumente oper competitivitatea. 1 informatia se afla producerea, colect sisteme este asigur forma direct utiiz Sistemul, es generalitate, cu mi fn. general, interdependente fe realizarea unui See Sistemul est format in general | personal utilizate i transformarea.un¢ intermediu! unui n Orice sistem © Intririle i supra unei com mat © Tesirile dir o exercit& asupra © Structura si cum functione: © Starea rep un moment dat.Capitolul 2 Fundamentele sistemului informational 2.1. Sistem si sistemul economic Informatia a devenit resursa esenfiala in toate domeniile de activitate, cea mai mare parte find procesata cu ajutorul calculatoarelor. fn acelasi timp, informafia a devenit un instrument deosebit de eficient in competifia pentru cucerirea unor pozifii favorabile pe piafa liberi a afacerilor si a dezvoltirii tehnologice. Sistemele informatice computerizate nu sunt un scop final. Ele sunt instrumente operationale capabile s&_optimizeze _eficienta_ si competitivitatea firmelor, companiilor si organizafiilor. Deoarece informatia se afl& la baza activitifilor, trebuie dezvoltate sisteme pentru producerea, colectarea gi gestionarea ei. Obiectivul esential al acestor sisteme este asigurarea in timp util a informafiei corecte, suficiente si in forma direct utilizabila. Sistemul, este, ca si nojiune de informatie, o nofiune de mare ‘generalitate, cu multiple sensuri concrete. fn general, prin sistem se infelege un ansamblu de elemente interdependente formand un tot organizat care interacfioneaza pentru realizarea unui scop determinat. ‘Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format in general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele si personal utilizate interdependent prin intermediul unor procese ce asigurd transformarea unor elemente de intrare in elemente de iesire prin intermediul unui mecanism specific si al unui sistem de control, Orice sistem se caracterizeaza prin: intra, iesiri, structurd si stare. ‘ Intririle in sistem reprezintd influenta pe care mediul 0 exercita supra unei componente (un subsistem) de sistemul de dimensiuni mai mari; © Iesirile din sistem reprezint& influenta pe care sistemul respectiv o exercitd asupra mediului in care exist ca subsistem; ‘© Structura reprezint modul cum sistemul respectiv este organizat si cum functioneaza pentru realizarea scopului determinat; ‘© Starea reprezinta gradul de organizare a sistemului respectiv la un moment dat. 3Sisteme informatice de marketing MEDIUL EXTERN ies Fig.2.1. Caracteristicile unui sistem Starea si dinamica unui sistem pot fi studiate si cunoscute in orice moment prin intermediul legaturilor informationale din exteriorul sistemului respectiv. Prin particularizarea acestor caracteristici din definifia generala si abstracta de sistem se desprind diferite sensuri concrete, specifice, care se ‘intalnesc in toate domeniile de activitate (ca de exemplu sistemul economic, sistem informational, sistem informatie, sistem de caloul ete) Sistemul economic ca Nofiune concreti de sistem, reprezinté o componenté (un subsistem) a unui sistem mai mare (macrosistem) cum este considerat sistemul economico-social. istemul economic defineste componente si ansambluri economice. Orice intreprindere economicd, orice ramura a economiei nationale sunt sisteme economice. insasi economia national sau economia mondiala, vazute la nivel global, se comporti ca sisteme complexe (macrosisteme). Din punet de vedere al structurii si al complexitatii functiilor pe care le realizeaza, sistemele economice pot fi grupate in sisteme simple $i sisteme complexe sau macrosisteme. Un sistem economic complex reuneste, intr-o structura ierathic’, un ansamblu de elemente considerate subsisteme cu legaturi reciproce. Un sistem economic complex se caracterizeaza prin: M _existenta unor componente separabile pentru care se pot scopuri functionale distincte, dar subordonate scopului intregului interiorul $i stabi sistem; ™ _existenja_unor legaturi functionale interioare, tehnico- economice (materiale, informationale, energetice etc.) intre diferite componente ale sistemului, precum si a unor legaturi cu exteriorul (cu alte sisteme); M __prezenta in sistemul economic a oamenilor, a masinilor si mediului inconjurator, prin care se asiguri funcfionarea sistemului; 2 C—O /| Nofiunea 4 elemente indepen activitate al und Daca o ent structurile icra atributul de siste nivelul ierathie § definit’ ca subs definita ca un m iar utilizarea ei i 2.2. Sistem Pe baza a modul in care | conditiile in care baza legii conexil Un sistem: si obiectivele pen tunei bucle de con Aceasta but de informatie. | autoreglare si | acestui tip de sis autocontrola in fi Prin struct = informationale su =m transformate in fa mf Practic ori Pentru a funcjior Ho dife * Catoiu L, Orzan Gi ‘mirfuri a populatesFundamentele sistemului informational Notiunea de sistem economic desemneazi un ansamblu de elemente independente, prin intermediul carora se realizeazd obiectul de activitate al unei entitati economice. Dac& o entitate economica este privit& si analizati independent de structurile ierarhice superioare, din care face parte, atunci i se confera atributul de sistem. Daca insi aceeasi entitate este priviti in raport cu nivelul ierarhic superior ca fiind component a acestuia, atunci ea este definiti ca subsistem, iar structura ierarhicd din care face parte este definita ca un macrosistem. Rezulti c& notiunea de sistem este relativa, iar utilizarea ei in analizele economice este contextual 2.2. Sistemul cibernetico-economic Pe baza analizei fluxului de iesire, orgamul de decizie verificd modul in care sunt realizate obiectivele si sarcinile stabilite si, in condifiile in care apar abateri, adopt masuri de reglare sau autoreglare in baza legii conexiunii inverse. Un sistem cibernetic isi autoregleazi intratile in funcfie de scopul si obiectivele pentru care a fost conceput sa functioneze prin intermediul unei bucle de control (feedback)! Accasti bucli const in fluxuri fizice de produse asociate cu fluxuri de informatie. Bucla de feedback asiguri realizarea functiilor de autoreglare si de comportament dinamic al sistemelor. Dinamica acestui tip de sistem este determinata tocmai de incercarea sa de a se autocontrola in fata perturbafiilor externe. Prin structura unui sistem cu bucla se va infelege: a modul in care fluxurile sale de materiale si/sau informationale sunt interconectate; a modul in care aceste fluxuri sunt modificate sau transformate in factori de intarziere; Hi _reguli de decizie incorporate in buclele feedback. Practic orice sistem economic este un sistem cibernetic cu buclé. Pentru a functiona, o bucla feedback presupune existenta a 2 factor @ diferenfi intre o valoare dorita gi una reala; * Catoiu L, Orzan Gh,, Ratiu-Suciu C. Medelarea cibernetico-matematica a cererit de mérfuri a populayiei, in volumul ,Cibernetica Aplicata”, Ed. Academic, 1988, 33‘Sisteme informatice de marketing, MH politics (strategie) ce specificd acfiunile necesare pentru a corecta aceste diferente. Sistemul cibemetico-economic redat in figura 2.2. asiguré transformarea unor fluxuri de intrare in fluxuri de iesire prin raportarea la obiectivele programate si eventuala corectare a diferenfelor pe bucla. Informa Deva Regul de el TL SE) cnc [OI ySe pes Mediu, rplarfautoreglare exter Deciai ‘Siteml de decile Fig.2.2. Structura sistemului cibernetic Un sistem poate fi controlat printr-un alt sistem de nivel superior. Sistemul de conducere are la baz anumite obiective determinate de specificul domeniului, cadrul legislativ in materie si cerinfele strategice ale entitifii economice. Rezultd c& sunt fixate obiective clare si directe pentru procesul de decizie, ce trebuie indeplinite prin interacfiunea dintre sistemul de conducere gi cel executiv, asa cum se prezinté in figura 2.3. SISTEMUL DE CONDUCERE, x Deiat Ina Informit Foxe Prox de_Obiective luxuride Regulide 1 obi — ey > SISTEMUL EXECUTIV ‘able de contol varie ear Fig.2.3. Interacfiunea dintre sistemul de conducere gi cel executiv 2.3. Structt in analiza economic comple subsis subsis subsis Subsistemm care, cu ajutorul funcfionarea sist indeplinirii obiee Subsistemm materiale si fina si functional, ca deciziile transmil Subsistemm fluxurilor si cine sistemului de cor Prin. sister ‘necesara intre Si prin prelucrarea citre sistem « informattilor pel catre sistem de Sinoptic, st (Cone * Russu C. Manages2.3. Structura sistemului economic fin analiza structurii organizatorice si functionale a unui sistem economic complex, se disting trei subsisteme: I subsistemul de conducere; HH subsistemul executiv; MH subsistemul informational. Subsistemul de conducere este format din ansamblul de specialisti care, cu ajutorul unor metode si tehnici specifice, urméresc si controleaz functionarea sistemului executiv, a intregului sistem complex in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite. Subsistemul executiv reprezinté ansamblul de resurse umane, materiale si financiare precum si intregul ansamblu organizatorio, tehnic si functional, care asigurd realizarea efectiva a obiectivelor stabilite prin deciziile transmise de sistemul de conducere. Subsistemul informational cuprinde ansamblul informatiilor, fluxutilor si circuitelor informafionale, precum i totalitatea mijloacelor sistemului de conducere si decizie’. Prin sistemul informational se asiguri legitura permanent’ gi necesara intre sistemul de conducere si sistemul condus in dublu sens: prin prelucrarea si transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere cdtre sistemul condus; prin inregistratea, prelucrarea si transmiterea informatiilor privind starea si dinamica sistemului condus, de la acesta hire sistemul de conducere Sinoptic, structura unui sistem economic este redaté in figura 2.4 > > Sistem informational Resurse Sistem executiv Fig. 2.4, Structura unui sistem economic "Russu C, Management, concepte, metode, telnici, Ed. Expert, Bucuresti 1995, pag. 35. 35Un sistem economic este un sistem viabil, Aceasta presupune cd toate fluxurile de resurse dintr-un sistem economic, au la baz& desfisurarea unor activitati umane, implicand, pe de o parte, o suecesiune de procese $i fluxuri informafionale, iar pe de alti parte, conducénd la generarea permanenta de noi informafii i fluxuri informationale. Deci, sistemul informational (economic) este mijlocul de comand si control prin care sistemul de conducere isi exerciti functiunile asupra sistemului executiv. in cadrul sistemului economic, fluxurile gi circuitele informationale se integreaz organic cu celelalte fluxuri si circuite ale resurselor, astfel informatiile constituie un adevarat ,liant” informational, care intrejine aceste fluxuri si circuite informational si permite celorlalte sisteme ale resurselor si funcfioneze ca un sistem integrat Sistemul informafional ii indeplineste acest rol prin: . asigurarea informajiilor necesare fiecdruia _dintre sistemele de resurse precum si a sistemului integrat al resurselor; . stabileste modalitajile de achizitionare a datelor necesare sistemelor de resurse; . mentine colecjiile (fisierele si bazele de date), centralizate, la nivelul cerinfelor impuse de luarea deciziilor in sistemele de resurse; . genereazi informajiile de iesire prin reflectarea funcfionarii tuturor sistemelor de resurse, inclusiv a sistemului informational insusi. 2.4. Componentele sistemului informational Pe plan mondial nu existi in prezent o terminologie unanim acceptaté referitoare la coninutul sistemelor informationale si nici o definitie care si intruneasca sufragiile specialistilor’ In accepfiunea majoritiii specialistilor sistemul informational este definit, intr-o conceptie sistemica, drept un ansamblu interconectat de date, informasii, flucuri informaionale, proceduri informationale i mijloace de prelucrare, transmitere $i stocare a datelor care actioneazt in vederea realizérii obiectivelor fundamentale ale unei firme. " Nicolescu O., Verboncu I., Management, Ed. Economica, 1995, pag. 39. 36 Din defini sistemului: a) Datele ¢ un fenon b) Informa cunoaste ©) Fluxuril parcurg é Fluxurileis = Ff informatiilor eat subordonare; = A circula intre subs = Ff reprezinta total aflate pe nivele i 4) Circuitel diferitew e) Procedur de prezen om-caletl evolufiag f) Mijloace construeti sigur’ p Sistemul it din cadrul unui de care dispune. em economi¢ se mai numeso prin urmatoarele ° dal tin «on + Ga "Radu L, InformatieFundamentele sistemului informational Din definifia daté se pot evidentia urmatoarele componente ale sistemului: a) Datele care reprezinta ansamblul de informatii prelucrate despre un fenomen sau proces; b) Informatiile reprezinti acele date care aduc un spor de cunoastere receptorului (uman sau masin: c) Fluxurile informationale reprezinti totalitatea informafiilor care parcurg circuitele informajionale existente; Fluxurile informafionale se impart in trei categorii’: Hi Fluxuri-informafionale ascendente_ ~ _totalitatea informatiilor care circulé intre dou’ nivele ierathice aflate in relajie de subordonare; J Fluxuri informationale orizontale - informatiile care circuld intre subdiviziuni organizatorice aflate pe acelagi nivel ierarhic; HW Fluxuri informafionale oblice ce se nasc aleatoriu $i reprezinta totalitatea datelor vehiculate intre subdiviziuni organizatorice aflate pe nivele ierarhice diferite, dar nu in relajie de subordonare d) Circuitele informationale — ansamblul legaturilor existente intre diferite verigi organizatorice; e) Procedurile informationale ~ totalitatea metodelor si tehnicilor de prezentare a informafiilor primare pentru asigurarea interfefei om-calculator. Evolutia procedurilor este strdns legata, in timp, de evolutia performantelor sistemelor de calcul; Mijloace de tratare a informatiilor ~ ansamblul echipamentelor constructive (hardware) i a suporturilor logice (software) ce asigura prelucrarea informatiilor si objinerea rezultatelor finale. Sistemul informational asigurdé gestiunea tuturor informatiitor din cadral unui sistem economie, folosind toate metodele si procedeele de care dispune. Informafiile sunt generate si inregistrate in cadrul unui sistem economic la nivelul unor verigi organizatorice gi fuhnefionale care se mai numesc posturi de lucru. Un post de lueru se individualizeaz’ prin urmatoarele elemente: # date de intrare; «timp de stafionare; * operafii de prelucrare; date de iesire. * Radu , Informatica managerial, 1996, pag. 18Sisteme informatice de marketing Ansamblul informafiilor si deciziilor (caracterizate prin coninut, freevenjd, calitate, volum, forma, suport), necesare desftisurdrii unei anumite activitiji sau operafii $i care se transmit intre doug posturi de lucru, formeaz un flux informational. {ntre circuitul informational si fluxul informational exist o strénsi dependenfi in sensu c& circuitul informational reflect8 traseul (drumul) si mijlocul care asigura circulatia unei informafii de la generarea ei gi pani la athivare, iar fluxul informational reflect ansamblul informafiilor vehiculate, necesare unei anumite activitiqi. Vehicularea acestora se realizeazii pe traseele definite de circuitele informati Orice sistem informational trebuie si asigure enti aparfine informafii complete, in cantitiji suficiente, corecte gi la nivelul de operativitate cerut de nivelele consu in timp, sistemul informational al diferitelor entitati s-a dezvoltat si perfectionat in mod continu, fri ins’ a i se schimba calitatea fundamentala, determinati de predominarea procedurilormanuale. Elementul revolutionar al mutaiilor care au determinat saltul calitativ al sistemului informational este axat pe dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor tehnice si a procedurilor de tratare a informatiilor in scopul automatizacii prelucrarii datelor. tn functionarea sistemului informational continutul gi calitatea informafiei poate fi afectatd de o serie de erori, inialnite atat la nivelul sistemelor edt si in structura si particularitatle acestora, astfel: a) Filtrajul care reprezinti modificarea intenfionati in cadrul sistemului a confinutului unor informafii, inainte ca acestea s& ajunga la destinatie; b) Distorsiunea manifestati prin modificarea neintenfionati a confinutului informafiilor in timpul parcurgerii de citre acestea a circuitelor informationale; c) Redundanta identificata prin fenomenul de inregistrare repetati a acelorasi informafii sau a unor informatii cu confinut asem™ndtor pe suporturi fizice diferite. Acest fenomen, in condifiile implementarii uunor subsisteme informatie de tip ,baze de date” poate duce la prelucrare defectuoasé a informafiilor, 4) Suprainedrcarea canalelor de informatii, ce defineste fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informafii a cAror analiza nu intra in totalitate in componenta nivelului respectiv, 38 2.5. Nivelel in cadrul punct de vedere vom defini nivel ®@ subsisten macrosistemulu statator; functii = subsistemelor, fi ME activititil divizibile, la ra concreta a fune| © subactivil activitate, struct BH procesele stari si eveniment W operatiil sunt caracteriza functionare si ew caracter specific, La nivelul informationale f 1) Criteriul subsistemului if dezavantajul aba economice care s 2) Criteriul informational Ia este neluarea in Intre activitigile. 3) Criteria informationale | functiuni a socig funcfiunea come cercetare-dezvollindamentele sistemului informational 2.5. Nivelele sistemului informational in cadrul sistemului informational al unei entitafi economice din punet de vedere al modului de organizare si structurare a sistemului vom defini nivelele de: HM subsisteme —informajionale. | - —subordonate _ierathic macrosistemului din care fac parte si care poate funcfiona de sine statator; MH functii — sunt modele de gestiune asociate fie sistemelor si/sau subsistemelor, fie proceselor de conducere aferente; 1M activititile — sunt elementele constitutive ale funcfiilor, divizibile, la randul lor, in subactivitifi si menite s& asigure detalierea coneretai a funcfiilor; Ml subactivitatile — sunt elementele constitutive pentru fiecare activitate, structurate la randul lor in procese gi operatii; Hi procesele informationale — reprezintd suecesiunea de operatii, de stati si evenimente care constituie activititile si subactivitatile deserise; WH operatiile - sunt componentele elementare ale subactivititilor si sunt caracterizate prin evenimente de intrare specifice, reguli de functionare si evenimente de iesire proprii. Procesele si operafiile au un caracter specific. La nivelul entitajilor economice se pot defini o serie de subsisteme informafionale folosindu-se diverse criterii, cum ar fi 1) Criteriul compartimentului care presupune _definirea subsistemului informational la nivel de compartiment. Acesta prezint& dezavantajul abordarii parfiale, in procesul de analiza a acelor activitati economice care se desfasoara in mai multe compartimente; 2) Criteriul activititii, care implici definirea subsistemului informational la nivel de activitate economicd. Dezavantajul acesteia este neluarea in considerare, decat partial, a interdependenfelor existente {ntre activitajile entitifi cercetate; 3) Criteriul functiunii care presupune abordarea subsistemelor informationale la nivelul activititilor de bazi din cadrul fiecérei funcfiuni a societafii (functiunea de personal, funcfiunea de productie, funcjiunea comercial, funcfiunea financiar-contabila, funcfiunea de cercetare-dezvoltare, functiunea de marketing).Capitolul 3 Sistemul informatic - infrastructura sistemului informational © caracteristic’ a secolului douazeci este influenta majori a calculatoarelor electronice, Indiferent de locul unde tim, de ceea ce facem in mod curent este absolut imposibil sd nu fim influenfati de calculatoare. Acestea s-au integrat si se integreaz& din ce in ce mai mult in viafa si activitatea fiecdruia. Modul in care informatiile pot fi accesate a cunoscut o adevaratd revolutie in mai putin de 50 de ani. Cresterea eficientei intreprinderilor a fost posibili in special prin utilizarea la scari tot mai mare a sistemelor de calcul. Acestea; prin intermediul programelor software, au permis firmelor si-si structureze $i S&-si organizeze mai eficient activitatea la prefuri accesibile. in prezent aproape toate activititile (in mod special cele economice) se desfisoardi eu ajutorul calculatorului. Fie c& se apeleaza la date care pot fi accesate in cteva secunde, fie c& se fac calcule complexe, calculatorul a devenit 0 unealta de mare pret in viata de zi cu zi Scopul indeplinit de sistemele de calcul s-a schimbat de la deceniu a deceniu, imbogafindu-se, Dacd sistemele de calcul, au servit initial cercetatorilor pentru efectuarea mai rapid a unor calcule anevoioase, treptat calculatoarele s-au transformat in dispozitive pentru gestionarea gi administrarea bazelor de date, In final, scopul utilizarii calculatorului, alituri de cele menfionate mai sus, este de a fi principalul mijloc de informare si comunicare interplanetard. 3.1. Conceptul de sistem informatic Coneretizénd definifia generala de sistem, ca 0 colectie organizata de_ pari legate prin interactiuni determinate, prin SISTEM INFORMATIC al unei entitifi sub forma de organism (economic, stiintific, social cultural etc.) se infelege un ansamblu, structurat si corelat de reguli, proceduri si mijloace (in primul rind calculatoare electronice) care permit aplicarea de metode organismului respectiv pentru a realiza anumite limite. Cu alte ‘caw inseamna a-i preci metodele, cu preel determina marimil Sistemul i proceduri, mijloae culegerea, transmal Sistemul int si anume acea pat prelucrare, trast calcul. Pentru agi sistemul informatt procedurilor, miji prelucrarea auton Aceste resti © ansamblull esistemul & sistemmului baza de da + ansamblul Prin metodé de perfectionare | atinge ~ obiectivel Prin regu metodelor. Acestt ansambluri de ops Prin procedt tratarea informatil Ca exempli gaseste regula de comanda si caret ' Pisau Gh., Toma Gy Fd, Tehnicd, 1975, p *Orzan Gh. Sistemiinfrastructura pentru a realiza scopul si obiectivele predefinite, misurabile intre anumite limite. Cu alte cuvinte, a defini un sistem informatic al unui organism inseamna a-i preciza in mod coneret regulile, procedurile, mijloacele si metodele, cu prectdere automate, utilizate in cadrul sistemului pentru a determina matimile prestabilite si legile care opereaz cu aceste marimi’. Sistemul informatie poate fi definit ca un ansamblu de reguli, proceduri, mijloace si metode, cu precddere automate, folosite pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea $i stocarea datelor’. Sistemul informatie este o component a sistemului informational sianume acea parte a acestuia care preia si rezolva sarcinile de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a datelor cu ajutorul sistemelor de calcul. Pentru asi indeplini rolul in cadrul sistemului informational, sistemud informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor, regulilor, procedurilor, mijloacelor, metodelor si tehnicilor, prin care se asigurdt prelucrarea automatd a datelor Aceste resurse sunt: * ansamblul de echipamente (HARDWARE); ‘*sistemul de programe (SOFRWARE), care cuprinde programele sistemului de operare si programele de aplicati * baza de dates * ansamblul de personal si cadrul organizatoric. Prin metode se infeleg caile de determinare si punere in funcfiune, de perfectionare si optimizare a functiunilor organismului, pentru a atinge — obiectivele predeterminate. Prin reguli se exprim& modalitatile de aplicare la un organism a metodelor. Acestea sunt definite si formulate concis sub forma unor ansambluri de operatii logice si/sau matematice. Prin proceduri se infelege totalitatea operafiunilor necesare pentru tratarea informatiilor si regulilor prin mijloacele sistemului Ca exemplu, se poate arta metoda gestiunii stocurilor, in care se giseste regula de calcul a nivelului de stoc, pentru care se lanseazi o ‘comanda si care utilizeazA procedurile de calcul * pistu Gh., Toma C., Mibtilescu I., Elaborarea si introducerea sistemelor informatie Ed, Tehnicd, 1975, pag. 23. Orzan Gh. Siste i populayiei ~ SIAP, BNP-ICI, 1985, anSisteme informatice de marketing Printre metodele utilizate se pot enumera: calculul probabilitati, metode ale statisticii economice, analiza stocurilor, programarea liniard, programarea dinamici, metode de simulare, teoria grafurilor, teoria utilitafii, teoria deciziei, metode de proiectare a experimentelor, teoria Jocurilor, metode de culegere, de misurare si scalare, metode de analiza multivariati, metode de previziuni de previziuni etc. Prin mijloacele unui sistem informatie se infelege totalitatea uneltelor $i instrumentelor manuale, automate, inclusiv software utilizate pentru efectuarea de operatiuni asupra informajiei: captare, culegere, pregatire, control, introducere si extragere, transmitere, concentrare, stocare, transformare, prelucrare prin calcul aritmetic si logic, analiza si interpretare etc. Mijloacele cuprind suporfi, masini si oameni. a) Se considera suport tot ceea ce are atasat informafii si serveste la transportarea si/sau stocarea ei in timp si spafiu. Se intalnesc urmatoarele tipuri de suporfi MW Materiali, sub forma de suporturi tehnice (magnetice sau optice) sau grafice (opace sau transparente); MH Camp electric, magnetic sau optic, transmis prin semnale si pache WM Experienfa umand, sub forma de date si informafii acumulate de oameni in procesu! muncii. b) Prin masini in cadrul mijloacelor unui sistem informatic se infelege totalitatea echipamentelor si dispozitivelor utilizate (ca echipamente hardware si instrumente software) pentru a efectua operatiunile enumerate mai sus. in aceasti ordine de idei putem enumera: IM sisteme de calcul, de diferite generatii si configuratii; 1M echipamentele de captare, culegere, pregatire, transmitere, stocare, de prelucrare, de redare, de analiz& si interpretare ete. ©) Oamenii in cadrul unui sistem informatic intervin sub forma de experienfé umana la nivelul suporfilor, ca specialisti pentru elaborarea, utilizarea si exploatarea sistemului (administratori, analisti, programatori, ingineri sistem, operatori) sau ca utilizatori ai sistemului in regim off-line sau on-line (cybernavigatori sau intemauti, cybercumparatori, analisti digitali etc.). Sistemul informatic se poate prezenta sub forma unei ,,cutii negre” bazatl pe intrari, iesiri, reguli, proceduri, mijloace si metode, asa cum este prezentat in fig. 3.1. sau in forma generala de sistem in fig. 3.2. 2 Sisternu! i Mediul externE Repuli Programe Proceduri { a Supe le etele de de date Preluecisi Interfteintrare in Metode |. Sistem de | Reglarefautoreglare ‘hs i Pun fatal Zo] sre i Aciuni asupra functunilorresurselor eaca cian] variable mela stars qe ee econ [obecve dpa 2 ; wronxo [nupay, 5 i ni de ‘comands joie dn aa Fig. 3.2. Schema bloc a sistemului informatierastructura sistemului informational de a comunica global cu cyber-lumea, de a participa la ea, da nastere unei revolufii enorme, care nu va modifica numai marketingul, ci si lumea de afaceri $i societatea in anii ce vin. Pentru realizarea si exploatarea sistemelor informatice modeme se pot formula urmatoarele reguli: a) intreprinderea trebuie s cunoasci perspectivele _ uti sistemelor informatice si s4 formuleze pe baza acestora 0 politi informatizare adecvati, aplicabili ulterior in mod consecvent; ') Sa puna accent pe utilizarea sistemelor informatice deschise la care functiile sistemelor informatice si poati fi distribuite pe platforme eterogene iar anumite componente ale sistemului, precum sistemele de operare sau bazele de date, trebuie s& fie compatibile intre diferitele platforme hardware; c) Reprezentarea funcfiilor software trebuie si fie neutra in raport cu intreprinderea. Un exemplu de software in mare misuri neutru in raport cu intreprinderile il constituie prelucrarea de text; @) Sistemele de informatice trebuiesc structurate in module informatice distincte, care si poati comunica intre ele. “Acest Iucru permite innoirea pe componente, module, subsisteme sau in bloc a ‘ntregului sistem. 3.3. Tipologia sistemelor informatice in cadrul unui sistem economic, sistemele informatice sunt structurate in functie de organizarea si structura sistemului informational, de obiectivele urmérite in strategia generalé a domeniului supus informatizrii cat si de caracteristicile gi performanjele echipamentelor de calcul si de comunicafie din structura sistemelor informatice. Din varietatea de criterii utilizate in clasificarea sistemelor informatice, enumeram: a) Dupa funefiile la nivelul unitatii economice: subsistemul de urmatire si programare a produgfiei; subsistemul financiar-contabil; subsistemul resurselor umane; subsistemul de marketing; subsistemul comercial; subsistemul de cercetare-dezvoltare.Sisteme informatice de marketing b) Dupa domeniul activitatilor si nivelul de abordare: I sisteme informatice microeconomice (la nivelul agentilor ‘economici); I sisteme informatice de ramur’; MH ssisteme informatice metropolitane (unitifi administrativ- teritoriale); I sisteme informatice de conducere a proceselor tehnologice (de automatizatri); B® sisteme informatice integrate, pentru anumite activitati din economie (sanatate, armata, statistic); sistemul informatic general al economiei nafionale. ©) Dupi gradul de structurare al colectiilor de date: I sisteme informatice care folosesc figiere independente; MH sisteme informatice cu baze de date; I sisteme informatice cu baze de date orientate pe obiecte; I sisteme informatice suport de asistare a deciziei; I sisteme informatice-expert cu baze de cunostinte. 4) Dupd gradul de concentrare/dispersie a capacititilor de prelucrare si memorare a datelor: @ = sisteme informatice centralizate; ®@ sisteme informatice distribuite. ©) Dup& modul de tratare a informatiei in calculator: I sisteme informatice cu tratarea in regim batch (pe loturi); ® sisteme informatice cu prelucrare gi raspuns in timp real. f) Dup& modul de utilizare a sistemelor de prelucrare si comunicatic I sisteme informatice off-line; MH ssisteme informatice on-line, g) Dupa regimul de acces la resursele hardware a sistemului de calcul: B® sisteme informatice cu acces secvential; I sisteme informatice cu acces interactiv (conversational); WF sisteme informatice cu acces combinat. h) fn funcfie de simultaneitatea/nesimultaneitatea lucrarilor in sistemul informatic: HM sisteme informatice cu prelucriri _monoprograme- monoprelucrare; Pre tipologice de 3.3.1.‘Sistemul informatic ~ infrastructura WH sisteme informatice cu prelucrari in regim de multiprogramare (se execut mai multe lucréri la un singur calculator local); WH sisteme informatice cu regim multiprelucrare (lucrarea se executl in paralel pe mai multe calculatoare care opereazi coordonat in sistem); MH ssisteme informatice in regim de teleprelucrare (cu deosebirea c& refeaua de calculatoare care proceseazi Tucratrile sunt distribuite geografic). Prezentim in continuare caracteristicile principalelor grupe tipologice de sisteme informatice: 3.3.1. Sisteme informatice cu tratare in mod batch (pe loturi) Cronologic, acesta a fost primul mod de tratare a Iucririlor in cadrul unui sistem informatic. Prelucrarea se ficea seovential, pe loturi si mu se trecea de la o lucrare la alta pind cénd cea anterioard nu era terminata. Cresterea capacitijii memoriei inteme, a numarului de canale de acces, precum si a capacititii memoriei extemne a permis executarea in paralel a mai multor Iuer&ri (multiprogramare) permifand utilizarea mai ficients a resurselor sistemelor informatice cu prelucrarea pe loturi. Diferitele procese de intrare/iesire se intrepitrund, credndu-se astfel condifii de funcjionare in paralel a echipamentelor (prelucrari la procesoare, fluxuri de date pe magistrale, cdutiri pe CD-uri, pe discuri ‘magnetice, imprim&ti etc.) Sistemul de operare accepta introducerea anticipata a lucririlor, ale clror date si programe erau stocate pe discuri sau benzi magnetice. in funefie de prioritafile individuale ale lucritilor si de disponibilitatea echipamentelor de calcul, sistemul de operare incarci in memoria interna una din lucritile aflate in sirul de asteptare. Sistemul de operare aloca procesorului lucrarea cu prioritatea cea ‘mai mare in timp ce restul Iucririlor erau inactive. Dac& sistemul de calcul avea procesoare multiple (sistemele multiprocesoare) era posibil s& se lanseze simultan in execufie un numar mai mare de programe. ryMi mixte: se prezinté sub forma unor documente grafice elaborate pentru factorii de decizie si confin text explicativ, rapoarte, indicatori sintetici si grafice, inclusiv combina ale acestor tipuri de iesiri; iesiri catre alte sisteme informatice: sunt utilizate pentru transmiterea on-line de date intre diverse sisteme informatice, find necesare informarii reciproce sau raportarii cu privire la fenomene $i procese actuale, trecute si/sau viitoare 3.3.5. Sisteme informatice cu baze de date /baze de tabele de calcul Datele sunt stocate si structurate in cadrul sistemelor de calcul, atat ‘in memoria interna cat si in memoria extern, Prin caracteristicile de naturi, volum, dinamica si complexitate, datele prezinti aspecte specifice de organizare in memoria externa. Prin organizarea datelor se infelege procesul de definire si structurare a datelor in colectii precum si stabilirea legaturilor intre elemeniele unei colecfii si intre colectii. in esenta, conceptul de bazi de date (BD) poate fi definit ca find una sau mai multe colectii de date aflate in interdependenfé, impreund cu descrierea datelor gi a relatilor dintre ele. Daci baza de date este organizaté sub forma tabelard bidimensionala in care liniile reprezinti inregistrarile iar coloanele domeniile (cdmpurile) vorbim de baze de tabele (BT). Organizarea datelor presupune: M™ definirea, structurarea, ordonarea si gruparea datelor in colecfii de date omogene; ™ stabilirea modelelor logice de organizare cu stabilirea legaturilor (relatiilor) intre date, intre elementele unei colectii, intre colectiile de date; MH selectia modelele fizice de reprezentare (stocare) pe suportul fizie al datelor, prelucrabil intr-un sistem de calcul. Scopul organizarii datelor il constituie regisirea automat a datelor dupa diverse criterii si forme. Obiectivele urmarite in organizarea datelor sunt: HH timpul de acces la datele organizate pe diferite suporturi de date si fie minim (acces rapid la date); 53Sisteme informatice de marketing Sistemul i 1M spatiul de memorare ocupat de date si fie cat mai redus O baza de da astfel fnedt pe un spatiu de memorie c&t mai mic si se folositi de o multi introduc un volum cat mai mare de date; sistem software d Mi datcle si apard o singuri dati in sistem (unicitatea obiectivele pentru datelor). Totusi pentru realizarea unui acces rapid la date, Sistemul de se impune acceptarea unei redundanfe minime si controlate urmatoarele activi a datelor & definix Hs se reflecte, pe cAt posibil, toate legiturile dintre 1 incares obiectele, fenomenele si procesele economice pe care B® accestl date le reprezinti; Wi intreti HM s& permiti schimbarea structurii datelor si a relafiilor goale, dintre acestea fri a modifica programele ce le gestioneazd 1 reorga (independenja datelor de programele de aplicatii) sae Un sistem BD (cunoscut si sub numele de banck de date) We securi reprezinté un ansamblu de elemente hardware, software gi de alte resurse, inclusiv date, prin care este creat multe BD, , utilizata si intrefinuta una sau mai Arhitectura bazelor de date este standardizati si evidentiazd componentele acestora. O astfel de arhitectur’ generala cuprinde urmatoarele componente: bazi de date propriu-zisi in care se memoreazii colectia de date (componenta de tip date); sistemul de gestiune al bazei de date, care este un ansamblu de programe care realizeazi gestiunea si prelucrarea complex a datelor (componenta software); un set de proceduri manuale si automate, precum si reglementiri administrative, destinate bunei functiondri a sistemului (componenta procedurala); un dictionar al bazei de date (metabaza de date), ce confine informapii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentatie etc.; echipamentele, sistemele de calculatoare, retele, periferic sisteme de comunicatie (componenta hardware); personalul implicat include utilizatorii finali si personalul de specialitate: administratori, analisti-programatori, ingineri sistem, operatori (componenta resurse umane). Sistemul de de programe care acestuia. in sens mai component activ componente si cu bancii de date. in evolutia § diferite: @ ing tuturor datelor dis descriere, pentru f m ing structurii_ general structurd virtual Apar deci € independenta fiz Independen virtuale fir mo fizici inseamn’ p schimbarea struct aplicatii.O bazii de date este o colectie de date, stocate pe memorii externe si folosita de o multime de utilizatori. O baz de date care nu are asociat un sistem software de gestiune al acesteia, nu are sens, ea nu isi atinge obiectivele pentru care a fost creat. Sistemul de gestiune al bazei de date - SGBD asigura urmatoarele activitati: Wi definirea structurii bazei de date; Mi incairearea datelor in baza de date; W accesul la date (interogare, actualizare); M intretinerea bazei de date (colectarea gi refolosirea spatiilor goale, refacerea bazei de date in cazul unui incident); WM reorganizarea bazei de date (restructurarea si modificarea strategiei de acces); WM securitatea datelor. Sistemul de gestiune al bazei de date apare ca un sistem complex de programe care asigura interfafa intre 0 bazd de date si utilizatorii acestuia, Jn sens mai larg, sistemul de gestiune al bazelor de date este o componenta activa a bincilor de date, ce interactioneazi cu toate celelalte componente $i cu toate categoriile de personal implicat in functionarea bancii de date. in evolutia SGBD-urilor ar putea fi distinse dowd etape calitativ diferite: in prima etapa utilizatorul trebuia s& cunoasc& descrierea tuturor datelor din baz si uneori si foloseasci numele cémpurilor din descriere, pentru formarea inregistritilor logice specifice aplicafiilor; in etapa a doua se ajunge la o gestiune independent& a structurii generale a bazei de date, structurd care ia denumirea de structurd virtuali, (nivel virtual de organizare a datelor). ‘Apar deci doua nivele de independent: independenta logicd gi independenta fizica. Independenta logiei inseamni posibilitatea modific&rii structuri virtuale fir modificarea programelor de aplicafii, iar independenta fizicX inseamna posibilitatea modificdrii organizarii fizice a datelor fri schimbarea structurii virtuale si deci fra schimbarea programelor de aplicafiSisteme informatice de marketing Sistema Specific acestei etape, este de asemenea aparitia functiei de sis administrare a BD, aparitia de proceduri perfectionate pentru securitate gi Baza del protectie, posibilitatea objinerii de raspunsuri la intrebiri neanticipate. SGBD-urile realizate in aceasti etapa dispun de: Hun limbaj de descriere a datelor i a relatiilor dintre date; 7 un limbaj de comanda utilizat de programele aplicative 7 un limbaj de interogare direct a bazei de date. Una dintre tendinjele actuale de evolutie a limbajelor de interogare a bazelor de date este accentuarea caracterului neprocedural, fapt ce duce Ia apropierea acestor limbaje de limbajele naturale, devenind astfel mult mai accesibile utilizatorilor. Clasificarea sistemelor de gestiune a bazelor de date se poate realiza dupa urmatoarelor criterii a) al sistemelor de calcul pe care se implementeaza: MI sisteme de gestiune pentru calculatoare mari M sisteme de gestiune pentru minicalculatoare; Ml sisteme de gestiune pentru microcalculatoare in prezent se manifestii tendinta ca marea majoritate a sistemelor de gestiune a bazelor de date si fie compatibile pe platforme cat mai largi de sisteme de calcul; b) al limbajului pe care il uilizeaza: IM sisteme cu limbaj gazda, IM sisteme cu limbaj autonom (propriu) Sistemele cu. limbaj gazdi realizeazd activititile de creare, actualizare si interogare a bazei de date, utilizdnd limbaje de nivel inalt sau extensii ale acestora, proprii sistemului de calcul pe care se implementeazi baza de date. Avantajul acestor sisteme consti. in posibilitiile sporite ce le oferi limbajele de nivel fnalt in elaborarea unor proceduri complexe. Ele prezinta dezavantajul c& formularea cerinfelor nu este atat de simplificata ca in cazul sistemelor cu lim ¢) al concepfiei de organizare a datelor pe care le gestione: M sisteme de gestiune a bazelor de date cu modele clasice Gerathic, refea, relational); sisteme de gestiune a bazelor de date cu modele semantice (orientate pe obiecte); d) al modului de localizare a bazelor de date: stocate in noduril functional, prin ¢ utilizatorilor Ja da Organizareg printr-un sistem inalt nivel, in cox date si in conditi Distribuires = tuturor compart compartiment sii = x subseturilor acest compartiment in de catre acestes Realizarea sistemului de ges controll concurent al tut datelor; H optimizan menfinerea integ defecte de natura WE asigurare distribuite pentn definirea unci sistemului inform tn mod cot bazi de date cet calculator denun calculator se a3 transmiterea de fiecarui compar privit ca o staf cireia se asiguraistemul informatic — infrastructura sistemului informational WH sisteme de gestiune a bazelor de date distribuite. Baza de date distribuits este format din colectii mari de date stocate in nodurile refelei distribuite de calculatoare interconectate fizico- functional, prin care se asigura accesul autotizat si controlat al tuturor utilizatorilor la datele existente in orice punct (nod) al refelei. Organizarea bazelor de date distribuite presupune accesul la date printr-un sistem de securitate, protectie si confidentialitate de cel mai inalt nivel, in condifii de preluctare, acceptabile pentru toate nodurile de date si in condiii de eficient& economic ridicati. Distribuirea datelor se realizeaza prin dowd metode: HM conectarea logico-fizicd la baza de date distribuite a tuturor compartimentelor funcjionale implicate, astfel incat fiecare compartiment s& aiba acces la intreaga structura a bazei de date; HM segmentarea logico-functionala a bazei de date si stocarea subseturilor acesteia in nodurile refelei de calculatoare, la nivelul fiecdrui compartiment in funcfie de importanta si volumul prelucratilor realizate de ciitre acestea. Realizarea bazelor de date distribuite presupune funcfii specifice sistemului de gestiune a bazelor de date, cum ar fi MH controlul prelucririlor distribuite al datelor si al accesului concurent al tuturor utilizatorilor de date, indiferent de locul de stocare al datelor; optimizarea timpului de rispuns al_sistemului, simultan cu menfinerea integritatii datelor chiar si in cazul aparifiei de incidente sau defecte de naturi hardware sau software; HM asigurarea copiilor de siguranti multiple a bazei de date distribuite pentru toate nodurile sistemului (grupurile de utilizatori) prin definirea unei arhitecturi hardware in concordanfa cu complexitatea sistemului informatic realizat. jn mod concret intreaga baz de date distribuitd este privité ca o bazi de date central (BDC), amplasata din punct de vedere fizic pe un calculator denumit generic FILE SERVER (FS). Prin intermediul acestui calculator se asigur gestiunea intregii baze de date centrale, inclusiv transmiterea de date intre compartimentele functionale. La nivelul fiecirui compartment functional este amplasat cel pufin un calculator, privit ca o stafie de Iueru (WORK STATION-WS) prin intermediul clireia se asigurd legitura cu calculatorul central (FS) (figura 3.3.)Sisteme informatice de marketing 7 NOD CENTRAL NODUL N Sie | S)[S) [(S { a a f a } ? t t i 4 ‘ADMINISTRATOR UTILIZATORI Figura 3.3. Arhitectura unui sistem de gestiune a BD distribu. Compartimentele functionale organizeaza si exploateazd la randul lor baze de date locale (BLD), care pot avea aceeasi structura cu baza de date centrala sau subseturi ale acesteia, colectii ce sunt stocate pe WS. Baza de date central va primi de la bazele de date locale amplasate la nivelul WS, numai acele colecfii de date a c&ror memorare este justificata la nivelul punctului central de prelucrare (FS) in vederea unor ‘prelueriri centralizate la nivelul sistemului informatic. Pentru accesarea bazelor de date distribuite producaitorii de SGBD- uci! au impus limbajul SQL (Structural Query Language) si arhitectura Client/Server (fig 3.4.) Limbajul SQL desi a fost standardizat destul de térziu (ANSI-1991) este folosit de la mijlocul anilor *80 si permite interogarea bazei de date. ' Piata SGBD este implrtitl de 6 productitori care impreund detin peste 90% din serverele dedicate de date. Aceste firme sunt: Oracle, Informix Sybase, Computer Associates, IBM si Microsoft 58 Asttel eg baza de dated procesate si an datele din constata eff utilizatorului ca si cum ‘Tehnologia Toate generale a interogare mici diferente: utilizatori s-a facut © date. ‘Aceast) mare usurings inregistrari se|eBazi de date: leProcesare aritmetica rere : | si logic: zultatul/—— Figura 34, Reprezentarea unei tranzactii client/server Astfel calculatoarele conectate in retea nu mai lucreazi efectiv cu baza de date, Ele trimit serverului instructiuni in limbaj SQL, care sunt procesate si analizate de server. Dupa ce serverul selecteazi si proceseazi datele din baza de date trimite rezultatul inapoi statiei de lucru care constati.efectuarea instrucfiunii respective. Din punct de vedere al utilizatorului nu este nici o diferent deoarece calculatorul functioneazi ca si cum el ar define toate datele. Arhitectura este insd diferita Tehnologia client/server ofera multiple avantaje, cum ar fi M calculatoarele nu mai sunt influentate negativ de cresterea volumului de date; W datele au acceasi structura si sunt manipulate de un singur program; M serverul poate fi imbundtijit treptat fri a influenfa calculatoarele legate; WH toate aplicatiile legate de baze de date folosese acelasi SGBD. Toate aceste Iucruri duc la cresterea securititii si performantei generale a sistemului, Astizi toate SGBD-urile folosesc un sistem de interogare de tip SQL, chiar daci intre sistemele producitorilor exist’ mici diferenfe. Acest limbaj permite utilizarea aceleiasi baze de date de utilizatori concurenti, asigura integritatea datelor si certitudinea c& dacd s-a fiicut 0 modificare, ea poate fi vizualizatA de toti utlizatorii bazei de date. Aceasti structuri de programare permite SGBD-utilor 0 foarte mare usurinf’ $i stabilitate, De asemenea, la fiecare modificare a unci inregistrari se poate piistra o oglinda a inregistrérii, pentru a se putea face 59teme informatice de marketing ‘operafia inversa modificarii. in acest fel un administrator al bazei de date poate cunoaste oricdnd ce inregistrari au fost modificate, de cine si cand. SGBD-urile performante permit stocarea de proceduri pentru 0 execufie mai rapida a cererilor. Firmele care oferi SGBD-uri au creat sisteme foarte flexibile, care pot fi folosite pe diverse sisteme de operare productive si sigure iar pentru baze de date de mari dimensiuni au construit sisteme scalabile. Scalabilitatea SGBD-ului presupune conectarea mai multor servere sau adaugarea unor procesoare serverului pentru a face fat unui volum uriag de date. Securitatea si integritatea datelor sunt primele obiective care au fost Iuate in considerare de intreprinderile care au implementat aceste sisteme. Au aparut noi programe software care arhiveazi si efectueazi rapid copii de siguranfa ale bazei de date. De asemenea, piata mediilor de dezvoltare s-a dezvoltat impresionant si este si in prezent in plind dezvoltare, existind zeci de firme care ofera cele mai variate tipuri de programe, fn carul departamentului informatie au apérut functii noi ca: DBA ~ DataBase Administrator, persoand care se ocupa cu securitatea si integritatea datelor. Acest administrator al bazei de date administreaz& toate aplicafille care acceseaza baza de date, permite accesul utilizatorilor la date, studiazA aparitia de noi programe in acest domeniu. Accesul la baza de date este foarte flexibil, existind posibilitatea acordarii unor drepturi specifice pentru anumite tipuri de date sau anumite actiuni. Daca la mijlocul anilor '80 principalele date care populau bazele de date erau de tip text si numerice, dupa anul 1990 SGBD-urile gestioneaza noi tipuri de date. Imaginile grafice la inceput, apoi sunetele, filmele video si datele spatiale sunt noile tipuri care se regisesc in bazele de date si pentru care SGBD-urile multimedia asiguri un suport adecvat. Stocarea si manipularea acestor tipuri de date a fost posibilé. datorita cresterii_performanfelor hard-diskurilor si a procesoarelor din zilele noastre. Performanfa serverelor a crescut enorm, fiind posibila conectarea multor seryere gi funcfionarea lor ca un intreg. Astizi existé baze de date care au dimensiuni de peste 1 terrabyte' si contin date care pot fi gisite si modificate in cateva secunde”, * Un terrabyte = 1024 gigabyte. Pe un server performant Digital Alpha o baz& de date Oracle a reusit si giseascd o finregistrare intr-o baz de date cu o dimensiune de 140 gigabytes cu 180 milioane de integistrri similare in numai 1,3 secunde, 60 Noile. tipur folosese in speci posibil’. compara prefuri din ce in asemenea folosi SGBD-uri spatis caracteristici de partenerilor, lies structura populati 3.3.6. Sistemi ‘Cvasitotalité prezent la nivelul date si a SGBD Caracteristica fun elementul primar! sistemul informal forma sa finala, informational. in genera automat i moment dat in | acuratejea inform informatic sunt e¢ de componenta ini Cresterea co care decidentii t folosind atit ex managerial, dar condusa a ridicat § asigure managers portofoliu de cumé folosire a calculate informatice spect interactive de a Ambele tipi bazelor de cunos gestionate, reprezNoile tipuri de date au permis aparitia unor aplicafii care se folosese in special in domeniul medical si geografic. Astfel, acum este posibili compararea batilor inimii sau realizarea unor tomografii la prefuri din ce in ce mai accesibile, utilizind SGBD-uri medicale. De asemenea folosind hirfile existente in baze de date gestionate prin SGBD-uri spatiale se poate opera cu date spatiale, date ce prezint& caracteristici de localizare si pozifionare in spatiu a concufentilor, partenerilor, clienjilor si a altor caracteristici (mijloace de transport, structura populafiei din zona cercetati etc.). 3.3.6. Sisteme informatice cu baze de cunostinte Cvasitotalitatea sistemelor informatice de marketing dezvoltate in prezent la nivelul intreprinderilor funefioneaz8 pe principiul bazelor de date si a SGBD-urilor care asiguri crearea si gestionarea acestora. Caracteristica fundamentala a acestor aplicatii este data de faptul od elementul primar al prelucrarilor este informafia, generat intotdeauna in sistemul informational, prelucrati in cel informatie gi interpretaté, in forma sa finald, fie in subsistemul decizional fie la nivelul celui informational. in acelasi timp aceste aplicafii nu au capacitatea de a genera automat informatii suplimentare pornind de la cele stocate la un moment dat in baza de date. Putem spune astfel c& exactitatea si acuratefea informatiilor rezultate dintr-o aplicatie sau dintr-un sistem informatic sunt condifionate de calitatea informatiilor primare transmise de componenta informationala a sistemului. Cresterea complexititii actului decizional si aparitia situajiilor in care decidenfii trebuie si fundamenteze decizii optime in timp scurt folosind att experienfa proprie cat si metode specifice procesului managerial, dar si informafiile avute la dispozitie despre activitatea condus& a ridicat problema folosirii calculatorului intr-o maniera care si asigure managerului objinerea unor cunostinfe noi pornind de la un portofoliu de cunostinfe existent. Au aparut astfel primele incercari de folosire a calculatoarelor pentru realizarea si implementarea unor sisteme informatice specifice cunoscute sub denumirea de sisteme suport interactive de asistare a deciziei (SIAD) si de sisteme expert (SE). Ambele tipuri de sisteme se caracterizeazi prin gestionarea bazelor de cunostinte, diferite de bazele de date prin natura obiectelor gestionate, reprezentate de cunostinfe a cdiror semnificatie nu rezulti din aSisteme informatice de marketing valoatea datelor memorate ci din agregarea lor intr-o structuré complex, sub forma informatiilor de sinteza. Diversificarea informaticii a ficut ca aceste instrumente decizionale st ia ast&zi forma sistemelor inteligente de diagnozA, analiza side asistare a deciziilor. ‘Astfel de sisteme au apdrut sub forma logicii interactive. Ele permit utilizatorului ca plecdind de Ia faptele de care dispune s& poatd objine o sintezA, integrand cunostinfele din domeniu, adaptate nevoilor sale imediate si direct utilizabile in procesul decizional. Posibilititile de invajare pe care le prezinti aceste sisteme, in special prin memorarea situafiilor intdlnite si a solufiilor adoptate, au dus Ja aparifia unui nou mediu decizional. Exist mai multe moduri de reprezentare a cunostintelor intr-un sistem automat inteligent dintre care dou au refinut atenfia in literatura de specialitate: prima familie de sisteme inteligente se bazeazi pe o reprezentare analitici a cunostinfelor. Ele se exprima. sub forma unuia sau mai multor modele matematice unde parametrii sunt specificati statistic, Aceste modele se utilizeaza in cadrul algoritmilor pentru gisirea unei solutii la o problema ce a mai fost intilnita. Aceasti conceptie se utilizeazi in cadrul sistemelor interactive de asistare a deciziilor (SIAD). 0 serie de sisteme de acest tip sunt in prezent disponibile in sfera marketingului, M2 doua familie de sisteme inteligente se bazeazi pe reprezentarea euristicd a cunostintelor. Sisteme expert de marketing ilustreaz aceasti abordare, Ele integreazA datele existente si judecitile subiective intr-un rafionament simbolic si numeric in vederea rezolvarii unui ansamblu de probleme interdependente. Pe parcursul executieiprocedurilor automate _sistemul interacfioneazd permanent cu utilizatorul c&ruia fi explic& concluziile la cate ajunge, Sistemul solicit informatii complementare care permit elaborarea $i imbunatiirea rafionamentului stu. in esenta, aceasti tehnologie informatic& permite reproducerea pe cale artificial a rafionamentului uman, automatizarea proceselor cognitive specifice creierului uman, inclusiv prin crearea_unor dispozitive — cu comportament inteligent — domeniu cunoscut in literatura de specialitate sub numele de inteligent’ artificial. Sistemele cu inteligen{& artificial’, sistematicd sau empiric’, cum mai sunt denumite dupa modul de abordare cognitiv sau pragmatic care a a Sistemul i stat la baza reali clasice prin i cunostintelor, pre Daca inform automate a datel automate a cunos Spre deosebi materia prima, in sunt cunostingele intermediul reguli strdns legati de m caracter declaral organizare acu (rajionament), ci ¢ prelucrare simbo Desi nu exis const in ansambl calculator un com de vedere istorics§ prima dati in Massachussetts It domeniu a avut aplicativ. Sistemel al inteligentei art automata de teoret de recunoastereaa Daca sistem tehnic si medical, domeniul econo marketing si mana Abordarea a rationamentului ur a) Abe pprivit ca o suit intrare in date reproduci aceste ‘eeservesc ca supa PNisiase P., Zaharie E 1999, pag. 3.