Intoxicatii alimentare cu pesticide

Intoxicatii alimentare-generalitati. Intoxicatia este o stare mordiba (bolnavicioasa) produsa sub actiunea unei substante exogene sau endogene de natura organica sau anorganica, de provenienta vegetala, animala sau minerala, caracterizata prin tulburari profunde metabolice,uneori cu sfarsit letal. Efectele toxice asupra organismului, apar in timp in raport de mai multi factori, unele mai prompt, altele mai lent. Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul stabileste relatii stranse in toata perioada vietii sale.Cea mai importanta si cea mai veche relatie este determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substante nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei necesare proceselor vitale, pentru sinteza substantelor proprii si repararea uzurii, precum si pentru formarea substantelor active (enzime, hormoni,etc) care favorizeaza desfasurarea normala a proceselor metabolice. Alimentele trebuie sa asigure cantitati optime din toate substantele de care are nevoie organismul. Numai astfel alimentatia devine o cale eficienta de influientare favorabila a dezvoltarii armonioase fizice si mentale a organismelor tinere,de amplificare a capacitatii de munca si de adaptare la factorii de mediu. Toxiinfectiile si intoxicatiile alimentare sunt o problema mult mai mare pentru industria alimentara de azi decat in ultimele decade, cativa factorii care au condus la aceasta sunt :identificarea de noi agenti cu risc de boala, faptul ca unii agenti traditionali sunt asociati azi cu alimente care inainte nu prezentau un risc, o crestere a numarului de focare masive de infectie inregistrate, impactul toxiinfectiilor alimentare(TIA)asupra copiilor, varstnicilor. Pesticide(substante fitofarmaceutice)-generalitati. Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse astfel obtinerea unor recolte mari si stabile. Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare. Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici dintre cei mai puternici. Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator – sol, surse de apa, alimente, aer – cu mari implicatii ulterioare. In raport cu actiunea lor principala pesticidele se clasifica in:

referat.clopotel.ro

1

scazandu-le valoarea nutritive. hexaclorbenzol. Cuprin urmatoarele subgrupe: acaricide organofosforice . etc Acaricide : mijloace folosite in compaterea acarienilor paraziti . pe baza de staniu. pe baza de mercur. Esteri fosforici intre care principalele produse sunt : Paration . care nu se descompun in totalitate si nu au timp de a fi spalate de ploi. Doza toxica letala (DL50) nu poate reflecta decat in mod simplificat gradul de periculozitate al unei substante. legume. insecticide dienice. S-ar putea ca unele produse sa intre in combinatii cu componentele alimentelor dand compusi chimici toxici sau sa inactiveze alimentele. In aceata grupe sunt cuprinse urmatoarele substante anorganice : arseniati. Ele pot actiona direct sau prin intermediul laptelui. etc. desi nu au toxicitate acuta se pot acumula in organism prin consumarea sistematica a alimentelor contaminate. Fungicidele oraganice cuprind : tiocarbonati. duce la acumularea de produse fitofarmaceutice pe fructe. Cu toate aceste considerente.ca urmare a hranirii animalelor cu furaje ce au fost tratate cu pesticide. Pe de alta parte se pot produce schimbari ale gustului si mirosului alimentelor scazandu-le valoarea comerciala .ro 2 . Clortion . Pentru protectia consumatorilor. tiourami. etc. untului. pe baza de cupru. frunze.Fungicide : substante folosite impotriva ciupercilor parazite. cu urmatoarele subgrupe: erbicide de contact . derivatii chinolinei. In fungicidele anorganice sunt cuprinse urmatoarele substante: fungicide pe baza de sulf. Respectarea limitelor de toleranta in referat. statisticile demonstreaza ca 86% din totalul intoxicatiilor cu pesticide in lume sunt provocate de substante avand DL50 sub 50 mg/kg corp. Isecticidele organice includ mai multe subgrupe : hidrocarburi clorurate :hexaclorciclohexan. produse cu sulf. clorsilicati. etc. lindan. masura cea mai adecvata o reprezinta fixarea unor limite de toleranta. acaricide organice fara fosfor si sulf Erbicide : mijloce utilizate in compaterea burulenilor . Insecticide : substante utilizate impotriva insectelor daunatoare. Toxicitatea pesticidelor. produse cu bariu. Este important de retinut faptul ca unele substante. acaricide cu sulf si esteri sulfonati .Ele includ fungicide anorganice si organice. Malation . erbicide sistematice care pot fii erbicide stimulatoare de crestere si nestimulatoare de crestere Nematocide si sterilizanti ai solului : substante folosite impotriva nematozilor paraziti .a. alimentele contaminate cu reziduuri peste aceasta limita fiind scoase din comert si in general din consum. etc . Aceste reziduuri prezinta un pericol pentru sanatatea omului. diclordifenil tricloretan.clopotel. Majoritatea produselor fitofarmaceutice folosite in practica agricola sunt toxice pentru om si animalele domestice. Aplicarea stropirilor sistematice in pomicultura. putand produce tulburari importante. Moloscocide : substante folosite in combaterea gasteropodelor daunatore Raticide : substante folosite impotriva rozatoarelor . legumicultura. s. Toxicitatea pesticidelor se apreciaza in primul rand dupa doza toxica letala (DL50) a 50% din alimentele de experienta. carnii. clornitrobenzol.

dar in practica la stabilirea ei se tine seama si de considerente privind sensibilitatea mijloacelor analitice disponibile pentru a se asigura eficienta controlului. hepatita si chiar cancer. -limita maxima admisibila (LMA) se stabileste obiectiv pe baza datelor toxicologice. daca afecteaza celulele unor tesuturi din organisme mature. -doza zilnica acceptabila pentru specia umana (DJA) reprezinta cantitatea de substanta absorbita zilnic pe tot parcursul vietii si care nu reprezinta nici un risc previzibil. -toleranta reprezinta DJA x greutatea corporala in kg/produs alimentar consumat in kg . administrata in hrana in mod continuu.clopotel. fara pericol. adica de capacitatea ei de a influenta structura acizilor nucleici. cand efectele teratogene devin incompatibile cu viata. iar F reprezinta un factor de toxicitate cu valoare intre 100 – 500 in functie de gravitatea efectelor constatate la animalele de experienta.comercializarea produselor vegetale impune producatorilor acestora respectarea dozelor recomandate. -doza maxima zilnica admisa pentru om (DMZA) se stabileste dupa formula N x 60/F in (mg/om/zi). purtatori ai informatiei ereditare a organismului. -doza zilnica acceptabila pentru individ este data de produsul DJA x greutatea individuala. -limita practica de reziduuri. -un efect teratogen sau malformatii. zilnic. reprezinta cantitatea de pesticid (inclusiv metabolitii sai stabili) aflata intr-un produs alimentar si care poate fi ingerata odata cu aceasta. In scopul aprecierii toxicitatii pesticidelor s-au stabilit urmatorii termeni : -doza fara efect respectiv cantitatea de substanta (mg/kg corp animal) care. de cantitatea ingerata si de importanta alimentului). Pentru o referat. -embriotoxicitatea. daca sunt afectate celulele embrionare. Prezenta substantelor chimice in hrana poate produce intoxicatii alimentare. reprezinta cantitatea maxima de reziduuri autorizata intr-un anumit produs alimentar (limita maxima se stabileste in functie de DJA. ulcer. tot timpul vietii. pentru care in Romania nu exista control. Pe tarabele din piete. Si asta chiar in fructe si legume. uneori se vinde otrava.ro 3 . pe baza tuturor datelor toxicologice cunoscute (DJA se calculeaza ca 1/100 din doza fara efect si se exprima in mg/kg corp). in cazul afectarii celulelor reproducatoare. La DMZA se aplica un factor de prudenta (0-30) in functie de frecventa ingestiei alimentului contaminat. precum si respectarea unui interval limita intre tratament si recoltare (timp de pauza). -reziduuri acceptabile sau tolerabile. Alterarea structurii acestora poate provoca: -un efect cancerigen. De vina sunt pesticidele din ele. Pesticidele distrug daunatorii si favorizeaza cresterea plantelor. La calcularea acestor valori se tine seama in special de efectul mutagen al substantei. -mutageneza (modificarea caracterelor de specie). timp de minim doi ani si absorbita de animalele de experienta (minim doua specii) nu produce nici un fel de efecte nocive. -limita maxima de contaminare admisa (Lc) este data de raportul N/F (in mg/kg aliment) in care N reprezinta doza fara efect (la stabilirea careia se iau in consideratie toate modificarile constatate chiar si cele reversibile).

reziduurile de pesticide de pe fructele sau legumele consumate pot provoca maladii grave. Timisoara.Lucian Ghinea.ro 4 . fasolea verde. in cazul copiilor.2002 referat. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. fara a respecta insa calitatile sau modul de administrare. „Contaminanti in produsele vegetale”. in multe situatii.Dr. Cei care se ocupa de agricultura spun ca nu au ce sa faca. Medicii au descoperit ca. un coeficient de inteligenta scazut. precum cancerul.Ing. In Europa de Vest. boabele de struguri. Acestea pot avea efecte grave asupra fertilitatii si a sistemului nervos. ar putea fi interzise peste 90 de pesticide. Periculoase sunt mai ales piersicile. 1987.productie cat mai buna. taranii le folosesc la culturi. 2003. merele. hiperactivitatea si. In tara noastra intra tone de pesticide interzise in Europa.Editura Mongabit. Bucuresti. Editura Eurobit. Bibliografie: „Efectele reziduale ale erbicidelor”. Ioan Vladutu. Mihai Berca. Ersilia Alexa. fara astfel de substante nu ar putea face fata pe piata. In cazul adultilor. capsunile si rosiile. Efectele secundare sunt autismul. „Toxicologie”-Cornelia Vatä. asemenea substante afecteaza functionarea creierului.clopotel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful