P. 1
DegradareaConstructilior_010

DegradareaConstructilior_010

|Views: 750|Likes:
Published by Alexandra Iuliana

More info:

Published by: Alexandra Iuliana on Jan 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

Dr. ing.

PAUL POPESCU

DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR
Editia a II -a

http://www.edituraromaniademaine.ro/ Edituri recunoscuti de Ministerul Educa(iei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (COD 171) Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei POPESCU, PAUL Degradarea constructiilor /Paul Popescu. Ed. a 2-a. - Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-163-563-7 624.059.22(075.8)

©Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010

Reproducerea integrals sau fragmentara, prin orice forma si prin orice mijloace tehnice, este strict interzisa si se pedepseste conform legii. Raspunderea pentru continutul si originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

CUPRINS

9 9 10 13 15

15 I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. OBIECTUL STIINTEI 16 PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR............................................. 28 I. 1 . Introducere....................................... 31 I2.Cauzele degradArii constructiilor...... 32 I0.Noi concepte in studiul degradArilor. 32 33 II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTIVA EUROPEANA........ II.~ . Reconsiderarea cerintelor societatii fatd de constructii........... 35 II2.Exigenta esentiald nr. 1 „Rezistenta mecanicd si stabilitatea" II3.Exigenta esentiald nr. 2 „Siguranta in caz de incendiu"........... 35 II4.Exigentaesentialdnr. 3 „Igiena, sAnAtatea simediulinconjurator". 37 II5.Exigenta esentiald nr. 4 „Siguranta in exploatare".................. 39 II6.Exigenta esentiald nr. 5 „Protectia contra zgomotului"........... II7.Exigenta esentialdnr. 6 „Economie de energie si izolareatermic5" 44 FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA 44 III. 46 CONSTRUCTIILOR .................................................................... 48 III. 1 . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea constructiilor.......................................................................... III.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra structurilor din beton armat ............................................... III.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor .. IV. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DINBETON .................................................................................. IV. 1. Durabilitatea betonului .......................................................... IV2.Degradarea betonului simplu ................................................. IV3.Degradarea betonului armat ..................................................

61 61 62 62 V. DURABILITATEA SI DEGRADAREACONSTRUCTIILORDIN ZIDARIE ............................................................................... 68 V1.Domenii de utilizare a ziddriilor .............................................. V2. Degrad5ri din cauze mecanice 68 V3.DegradAri din cauze fizico - chimice ...................................... 70
................................................

DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR 73 D I N LE MN . 73 VI.1 . Avantajele i dezavantajele utilizarii lemnului in constructii 74 VI.2. Investigarea i diagnosticarea constructiilor din lemn 78 CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PERICLITEAZA 87 SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE ............... 87 VII.1 . Cercet5ri efectuate dupd 1990 — obiective examinate 87 VII.2. Rezultate obtinute 89 VII.3. Masuri de interventie propuse 90 DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 103 VIII.1. Avantajele i dezavantajele constructiilor metalice VIII.2. Alte metale, in afard de oteluri, care se folosesc pentru 104 elemente de constructii 114 VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor de constructii din otel 115 VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii elementelor structurale exploatate in medii climatice severe ............ VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei 125 la coroziune a structurilor metalice ................................... VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel 125 VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor de constructii, 126 intalnite in practicd ........................................................... 127 128 DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. RECOMANDARI PRIVIND1NTRETINEREA SIREPARAREA ........................................................................... IX1.Elementele componente din beton i beton armat .................... IX2. Degradarea curent5 i intretinerea plan eelor IX3. Peretii i elementele de zid5rie din cardmidA IX4.Deterior5rile i repararea acoperi urilor ...............................
VI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... ......... ................................................................ . ............ ... .... ........ ....... .......... . .... .. .. .. .. ..... ............ . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. . . . .. .. . . . .. .

.................................................

.....................................................

DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR . I CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE SIREPARARE ..............................................................................
X.

X1.C mbaterea umiditatii ............................................................ X2. Intretinerea si 'ingrijirea s luril r X3.DegradAri ale instalatiil r subs luril r ................................... X4. Cauzele degradArii fundatiil r
............................................ ................................................

134 134 135 136 137 139 139 140 143 145 147 150 150 151 152 155 156 159 159 161 175 188

BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR

.............................

XI.1 . Generalitati. Bi deteri rarea ca fen men general XI2. B i d e t e r i r a r e a c l a d i r i l r XI3. Met de de diagn zd si investigare XI4. Rec manddri preliminare privind diminuarea fen menului demucegaire ...................................................................... XI5. Rec mandAri tehnice de fungicizare a l cuintel r
................ ...................................................... ........................................ . .. .. .. .. .. .. .. .

DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR ...................................................... XII.1. Clasificarea finisajel r fatadel r XII.2. Fact ri care acti neaza asupra finisajel r fatadel r ............. XII.3. DegradArile finisajel r— cauze si mecanisme de pr ducere XII.4. C mp rtarea un r 6inisaje aplicate pe cladiri ..................... XII.5. Rec mandAri privind alegerea finisajel r fatadel r COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 4 MARTIE 1977 XIII.1. C nsiderente intr ductive .................................................. XIII.2. C mp rtarea la cutremur a cladiril r de l cuit XIII.3. C mp rtarea la cutremur a cladiril r s cial-culturale siadministrative................................................................................. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR ...............................................................................
.......................................... ............ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...................

XI.

.

XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE.................................................................. 199 XV1. Imp rtantam nit rizärii c nstructiil r 199 XV2.Situatia pe plan nati nal si internati nal in d meniul m nit rizarii c nstructiil r ............................................. XV3.Principiile echiparii cu aparaturd pentru m nit rizarea 201 c nstructiil r, din punctul de vedere al sigurantei structurale 205
...............................

Met de m derne de diagn sticare si m nit rizare a cnstructiilr ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~ 214 XV5.XV4. Elabrareadenrmativesistandarde~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 233 XV7. Aplicarea met d l giil r de diagn sticare si m nit rizare la c nstructiile degradate cu caracter de m nument ist ric 233 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ BIBLIOGRAFIE ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 242 . Aplicarea met del r inf rmati nale la m nit rizarea cnstructiil r 230 XV6.

este vorba de schimbarea mentalitäffii faffd de construcffii. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR . Prin Directiva Europeand nr.I. in Romania. accidentele produse la construcffii trebuie privite ca un risc i un tribut al progresului tehnicii de a construi. explo%iile. Ca in majoritatea situaffiilor. Atragem. spre exemplu. evident. termenul de „patologie" pentru construcffii a fost adoptat pentru a sublinia o noud ramurd a tiinffei construcffiilor i anume cea care se ocupd cu studiul cau%elor degradarilor construcffiilor. care au cau%e multiple. gre eala de a considera ca accidentele care au drept cau%e cutremurele de pdmant. alunecdrile de teren. Introducere Prin similitudine cu medicina. dar i deosebit de interesantd. Din pdcate. ca urmare a acffiunii factorilor de mediu (dintre care cele mai cunoscute sunt coro%iunea i biodeteriorarea). la un cutremur major. de la inceput. s-a constatat ca majoritatea construcffiilor existente sunt afectate de degraddri. insd. deseori. pentru ca nimic nu este mai instructiv dec-t descrierea accidentelor i modalitäffilor tehnice de remediere. atenffia asupra faptului ca se face. incendiile sunt mai „importante" dec-t degraddrile care apar in decursul timpului. La fel ca i in alte domenii.1. Este important de reffinut cd. din cau%e provocate de mediul exterior i interior construcffiei se imbolndvesc sute de mii de oameni i. pe cand. aceastd schimbare de mentalitate s-a reflectat in enunffarea celor ase exigenffe esenffiale impuse . precum i studiul unor ca%uri de construcffii degradate. OBIECTUL STIINTEI PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR I. Viaffa a demonstrat faptul ca este necesard. studierea cau%elor degraddrii construcffiilor. nereu ite i in domeniul construcffiilor. pot fi cateva mii de morffi.89/106. de%voltarea implicd riscuri i. mai mult sau mai puffin importante. uneori. imbolndvirea std la ba%a mult mai multor decese — in timp de %eci de ani — faffd de cele provocate de cutremur.

Totu i. Spre exemplu.2. reanimare. deficiente datorate unor cau%e care. Este vorba de o intreaga culturd fundamentald. Abordarile ce se vor de%volta in continuare vor trata. — in parti componente. care creea%d un intreg sistem de solicitari asupra ei. nu se iau in considerare. atunci c-nd se abordea%d studiul degraddrii constructiilor.constructiilor. a cau%elor degraddrilor constructiilor ar aparea ca o abordare care nu tine seama de suprapunerea i interdependenta unor aspecte i fenomene i de faptul ca orice constructie „lucrea%d" in ansamblul sau. aparent minor. in mod unitar. cau %ele degradarilor precum i degradarile in sine. in sälile de operatii. dar i de igiena i sandtatea oamenilor. constructia se afla in relatie directs cu mediul inconjurator. ale clädirilor spitalice ti. Patologia constructiilor nu se poate desparti — ca tiinta. accidentelor i avariilor constructiilor sunt la fel de importante. In conclu%ie. — in domeniul lor — sä anali%e%e i sä experti%e%e o constructie. . poate sta la ba%a unor degraddri i accidente majore. de altfel. sterili%are. fie ca sunt ale structurii de re%istenta. se pot distinge urmatoarele aspecte principale privind cau %ele degradarilor constructiilor: — Factorul timp — o prima cau%a a deteriordrii generale a constructiilor Odata intrata in exploatare. Cauzele degradarilor constructiilor Tinand seama de cele expuse. tiinta patologiei constructiilor are drept obiect anali%area cau%elor degraddrilor constructiilor. intr-o clasificare scolastica. furni%and i recomandari privind principiile de remediere a defectelor i de reabilitare complexa a constructiilor. i interdisciplinary. pot produce desprinderi ale aparatelor de monitori%are i scoaterea temporary din functiune a acestora. un detaliu. Toate aspectele degradarilor. acordând importantä numai aspectelor care cred ei ca sunt importante. fie ca sunt ale elementelor nestructurale. de cele mai multe ori. precum i prevenirea acestora.este inadmisibil ca inginerii — buni speciali ti. tratarea schematics. 1. deoarece aceasta ar duce la conclu%ia ca fenomenele nu se interconditionea%d. ce se adauga solicitarilor care re%ultd din programul functional pentru care a fost reali%atd. sau a unor probleme sociale deosebite. care vi%ea%d in sens mult mai larg toate aspectele legate de siguranta constructiilor. Uneori.

Mediul natural poate fi „terestru" sau „marin". De asemenea. care. dupd care exploatarea resurselor de materii prime i prelucrarea acestora au introdus in mediul natural poluantii. mediul ambiant (natural i industrial) poate fi diferentiat i ca mediu interior constructiei i mediu exterior constructiei.u%ura generald a clädirii re%ultä ca o medie ponderatä a diferitelor elemente componente (repetam. singur. Mediul inconjurätor poate fi definit i considerat ca „natural". in special datoritä comportarii previ%ibile a materialelor i elementelor componente. Nu este de loc exagerat a se admite ca o constructie este un mecanism complex care consemnea%d permanent. In conclu%ie. avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor materialelor i elementelor componente. nepreva%ute prin conceptie i proiectare. Putem considera ca mediul natural a actionat. Nu trebuie sä se uite faptul ca in termenul de „constructie"sunt incluse i „dotärile". este vorba de u%ura normald i de considerente economice). Se obi nuie te a se pune in legatura degradarea constructiilor cu a a-%isä „u%urd normald". la randul ei. Din acest moment. U%ura „normalä" a fiecarui element in parte al constructiei este in functie de natura i caracteristicile materialelor din care este executat. precum i de conditiile de exploatare. in general. i anume „mediul industrial". atat timp cat caracteristicile lui nu sunt modificate de activitatea umand. consecintele exploatärii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare i de degradare trebuie sä o judecam i functie de varsta ei. asupra constructiilor pand la aparitia industriei. Tot in legaturd cu factorul timp. mediul natural cunoa te o limitare tot mai accentuate.Incepe un lung proces de adaptare a constructiei la o suits de evenimente. este legatä de „durata de serviciu" Consideram ca „durata de serviciu"(care este cuprinsä. adica instalatiile i echipamentele aferente constructiei. intre 30-100 ani) constitue un factor important din punctul de vedere al evaludrilor economice ale constructiilor i al reali%ärii lucrarilor de intretinere curente i de reparatii capitale. se admite ca anumite degradari ale constructiilor sunt inerente. apar cau%e importante ale degraddrilor constructiilor. crescand aria de r#spandire a unui mediu cu caracteristici modificate. durata de viata reald a constructiilor este — i trebuie sä fie — mult mai mare decat durata de serviciu. . In realitate. prin starea ei. legate de actiunile i efectele mediului ambiant asupra constructiilor.

curentii de dispersie se produc . trotuare degradate. a trotuarelor de protectie din jurul clddirilor constituie cau%e care conduc la degradarea acceleratd a acestora. metrouri) alimentate cu curent continuu. Faptul ca aceste defectiuni nu sunt inldturate timp indelungat (luni. in special. De exemplu. lipsa de intretinere i reparare a canali%drii. u%urap#rtilor constructiei devine anormald i scurtea%d durata normatd de exploatare a clddirilor. ruperi de conducte (apa. terase neingrijite sau deteriorate prin strapungerea hidroi%olatiilor cu antene de televi%or sunt cau%e obi nuite i frecvente ale degraddrii clddirilor. de pänä la 300 daN/cm2. dupä care va intra in armätura metalicd a structurii de re%istenta din beton armat. tas#ri. la care intoarcerea curentului se efectuea%ä prin ine. este constituitd de lipsa de intretinere si reparare la timp a defectiunilor. a invelitorii (inclusiv jgheaburile i burlanele). la fisurarea betonului. apar produse de coro%iune. pdtrunderea apei in subsoluri. ga %e). Alte cauze ale degradärilor unor constructii: Acfiunea curenfilor de dispersie asupra elementelor din beton armat. ani) conduce la infiltratii de apd de la terase prin plan ee.0 parte din curentul de intoarcere va trece din pämänt in conductä. trenuri electrice. deteriorarea finisajelor. datoritä instalatiilor de retele de tractiune electricd (tramvaie. Aceste produse de coro%iune ocupä un volum dublu fatä de cel al armäturii i creea%ä eforturi interioare in beton. In acest ca%. ca urmare. subsoluri inundate. Apar %one anodice i %one catodice. . evident. Atunci c-nd o conductä metalicd subteranä este a e%atä in apropierea conductorului de intoarcere. care sunt in contact cu pämäntul.0 a treia grupd important-a de cau%e ale degrad#rilor constructiilor. Sifoane i chiuvete defecte i infundate. a conductelor de alimentare cu apd dulce. duc-nd. provocänd un proces de electroli%ä. se produce un schimb de curent intre conductä i solul invecinat. solutia de s#ruri din compo%itia betonului constituind electrolitul i. precum i ale accidentelor i avariilor acestora. a teraselor. a scurgerilor interioare. coloane de scurgere infundate. capace de vi%itare ale coloanelor de scurgere din subsol desf#cute. U%ura anormald a clddirilor se produce i din cau%a lipsei de intretinere a interioarelor locuintelor de c#tre locatari (mai ales instalatiile i p#rtile comune).

se mentionea%ä i conceptul de „proiectarea intretinerii " astfel incat sä fie asigurat. ele sunt intr-o fa%ä prea inaintatä. a speciali tilor care anali%ea%ä constructia. De aceea.3. remediatä. astfel incat durata lor de exploatare sä fie pästratä cat mai mare. la care nu au existat un proiect i o conceptie de facilitare a inspectiei i a intretinerii. se schimbä mentalitatea proiectantilor. prin proiectare.1. dar i räspunderea lor fatä de degradärile care vor apare. inspectia si evaluarea tehnich" a degradh"rilor. documentatia tehnicä necesarä acestor operatiuni. atunci c-nd sunt u or vi%ibile. nedistructive. cä. separat. va trebui sä apele%e la speciali ti in chimie. prin care constructiile sunt „monitori%ate". In ceea ce prive te experti%area constructiilor existente. in multe ca%uri. in ca%ul constructiilor existente. In anumite ca%uri. prin metodologii. Noi concepte in studiul degradarilor Un aspect deosebit in studiul degradärilor unei constructii il constituie faptul cä. sau. Se impun. in coro%iune. spre exemplu. la speciali tii necesari. se vor indica metodele experimentale mecanice i fi%ico-chimice. a fost introdus. In aceastä ordine de idei. prin aceste douä concepte. metode si tehnici experimentale specifice. Trebuie mentionat cä. evaluatä i. se sublinia%ä rolul determinant al nivelului de culturh" tehnich" al expertului . in raport cu costul intretinerii. accesul la orice %onä a constructiei. Iatä. conceptul „proiectare pentru durabilitate" care are i o strategie de ba%ä. semidistructive sau distructive. pentru problemele complexe care apar. se mentionea%ä i unele situatii. in ca%ul in care expertul are in anali%ä o constructie degradatä din beton armat. va trebui sä se elabore%e. eventual. neconditionat. in conditii periculoase. . fi%icä. extrem de dificile. In legäturä cu depistarea unor degradäri sau defecte. In acela timp. care presupun urcarea la mari inältimi sau coborarea in subsoluri. in primul rand. la speciali ti in electronicä. care au ca re%ultat stabilirea nivelului de deteriorare i amplasarea degradärilor. care sä poatä fi inspectatä. la nivel european. deci. In sensul celor afirmate anterior. relativ recent. care trebuie sä aibä in vedere cunoa terea. in materiale de constructii i. deci. mai bine %is. executantilor i utili%atorilor constructiilor. a limitelor sale i sä apele%e. degradärile nu pot fi constatate numai pe cale vi%ualä. pentru anumite determinäri. care sä ii confirme valabilitatea constatärilor i ipote%elor pe care le face in procesul de experti%are. expertul este dator sä solicite i determinärile experimentale in situ i in laborator.

EFECTE ASUPRA STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR Modificarea sau pierderea : Functiunii Rezistentei. fiabilitätii. durabilitätii. . Observatii : Lista din tabel nu este exhaustive. care modifice caracteristicile fizico-chimice si/sau mecanice. stabilitätii Durabilitatii.14 ACTIUNI DIN MEDIUL INCONJURATOR n • Degraderi fizico-chimice ale materialelor (coroziune) Degraderi mecanice (incerceri) NOTA: Substante agresive = toate substantele chimice naturale (biologice sau minerale) si substantele rezultate din activitatea industriale. EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE SI ASUPRA DOTARILOR Modificarea sau pierderea: Functiunii Performantelor constructiei Proprietätilor materialelor.

Semnificatia termenilor este urmatoarea: —Intre finere normal à: prin „intretinere" se inteleg o serie de masuri preventive sau de alt fel. prin care se inteleg toate produsele care sunt reali%ate in vederea incorporarii lor in lucrari de constructii — atat clddiri. cat si constructii ingineresti. Reconsiderarea cerintelor societatii fata de constructii Degradarea construc fiilor ~i efectele ei au determinat reconsiderarea cerin felor societ à fii fa f à de construc fii. . si lucrarile respective au in vedere si costul interventiilor necesare. exigentele personalului uman si ale animalelor se referd la siguranta constructiei in conditii normale de exploatare. inspectii. de reguld. ca si de inlocuiri ale unor parti ale constructiei.Exigen fele utilizatorilor exprim à necesit à file obiective ale acestora. se presupune ca actiunile care se exercita asupra constructiilor sunt. de curatire. de orice fel.II. de lucrari de vopsitorii. care permit constructiilor sa-si indeplineasca toate functiunile pe durata lor de viata. In Directiva Europeand nr. Este vorba. incat „sá nu compromitá securitatea persoanelor. sunt concepute si reali%ate de o asemenea manierd. pentru prima data.89/106/21 XII 1988. inclusiv costurile indirecte.1. precum si la asigurarea confortului. in ca%ul in care sunt necesare. in general. igienii si sandtatii. ca statele membre ale CEE trebuie sä se asigure ca. se mentionea%a ca. de asistenta tehnica. previ%ibile. aceste exigente trebuie respectate si asigurate pe o „duratd de viata re%onabild" din punct de vedere economic. sub re %erva unei intretineri normale a constructiilor. in special.De asemenea. In general. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTI)A EUROPEANA II. Directiva se aplicd „produselor de constructii". lucrarile de constructii. legate de folosirea construc fiei sau a subansamblurilor ei. In ceea ce priveste exigentele esentiale. se afirmd. pe teritoriile lor. Intretinerea normald comportd. a animalelor domestice si a bunurilor". de reparatii.

2. 4)siguranta in exploatare. c costurile de exploatare i gestiune. sAnAtatea si mediul inconjurator. 2)siguranta in caz de incendiu. Performanfe — expresia cantitativä (valoare. 6)economia de energie si izolarea termicA. 0 duratä de viatä re%onabilä din punct de vedere economic presupune luarea in considerare a tuturor aspectelor importante: p c costul conceptiei. grad. c costurile demolärii i reciclärii materialelor. Acfiuni — actiunile susceptibile de a compromite conformitatea fatä de exigentele esentiale sunt exercitate de agenfi care actionea%ä asupra intregii constructii sau asupra unor pärti ale acesteia. b biologicä. c costul cau%at de imposibilitatea de utili%are. al executiei i al utili%ärii. 3)igiena. b)deformatii de o amploare inadmisibilä. 11. clasä sau nivel) a comportärii unei constructii (sau pärti ale acesteia) sau a unui produs . chimicä. Exigenta esentiala nr. intretinerii i reparatiilor. a aspectele ecologice.Utilizarea previizutii a unui produs : desemnea%ä rolul pe care il joacä produsul in satisfacerea exigentelor esentiale. c costurile inspectiilor. j Durata de viafii rezonabilii din punct de vedere economic este perioada in care performantele constructiei sunt mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea exigentelor esentiale. EXIGENTELE ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR: 1)rezistenta mecanicA $i stabilitatea. 5)protectia contra zgomotului. .1 Rezistenta mecanica si stabilitatea Constructia trebuie conceputä i executatä astfel incat sarcinile susceptibile de a actiona in timpul executiei i in timpul exploatärii sä nu antrene%e niciunul din urmätoarele evenimente: a)cedarea constructiei sau a unor pärti ale constructiei. riscurile i consecintele unei cedäri a constructiei pe durata sa d de viatä i costul asigurärii care acoperä asemenea riscuri. termicä i electromagneticä. r renovärile partiale anvisajate. Ace ti agenti sunt de naturä mecanicä.

Se recurge la incercäri experimentale atunci cand metodele de calcul nu sunt aplicabile sau sunt necorespun%ätoare. disproportionate in raport cu cauza lor initialii% avariile suferite de clädire. Avarii rezultand din evenimente accidentale. dinamice. S Semnificatia termenilor este urmätoarea: Elemente portante = structura = ansamblu organi%at de pärti legate intre ele. deformatii sau d degradäri ale structurii. prin incercäri experimentale. disproportionate in raport cu cau%a lor initialä. importante in raport cu cau%a lor initialä (provocate de evenimente —precum o explo%ie. Priibucire= diferite forme de cedäri. Se presupune cä modelele de calcul sunt suficient de precise pentru a prevedea comportarea structurii. c conceput pentru a conferi constructiei re%istentä mecanicä i stabilitate. la actiunile agentilor mecanici (statice.c)avarierea unor pärti ale constructiei. In fapt. tin5nd cont de calitatea minimalä a executiei. dupä ca%. i%olate sau combinate). de „fiabilitatea" informatiilor pe care este ba%atä conceptia. sau care antrenea%ä o reducere importantä a durabilitatii. . Avariile ce re%ultä din evenimente accidentale i sunt disproportionate in raport cu cau%a lor initialä pot fi limitate sau evitate prin mäsuri ca: — evitarea. ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante. pe durata executiei i utili%ärii. completate. eliminarea sau reducerea riscurilor la care poate fi expusä structura. d)avarieri re%ultate din evenimentele accidentale. Sarcini susceptibile de a se exercita asupra constructiei = actiuni sau alte influente care pot sä antrene%e eforturi unitare. ale instalatiilor sau echipamentelor. un oc. Principii de bazii pentru verificarea respectiirii exigentei esentiale „rezistenta mecanicii ci stabilitatea" Verificärile se ba%ea%ä pe conceptul de stare -limitä i sunt efectuate cu modele de calcul adecvate. o supraincärcare sau o consecintä a unei erori umane) i care ar fi putut fi evitate sau limitate färä a crea dificultäti tehnice insurmontabile sau a antrena cheltuieli inacceptabile. re%istentei mecanice sau aptitudinii pentru exploatare a constructiei. de ipote%ele privind intretinerea. enuntarea acestei cerinte aratä cä o constructie trebuie sä fie fiabilä (sä pre%inte i sä mentinä in timp siguranta structuralä i aptitudinea pentru exploatare). care invalidea%ä ipote%ele ce au stat la ba%a determinärii stabilitätii.

fundaffii indirecte. comparativ cu nivelul de performanffa stabilit prin proiectare (de exemplu pierderea stabilit#ffii de ansamblu. e elemente nestructurale de compartimentare. dincolo de care. cerinffa de „fiabilitate structurald" se referd la toate subsistemele construcffiei (parffile componente) care pot fi afectate de acffiunile agenffilor mecanici — i nu numai la structure (a a cum se inffelege adesea). s suprastructura (elemente i subansambluri portante.alegerea unei forme structurale mai puffin sensibile la riscurile a avute in vedere. Definiffia corespun%dtoare exigenffei nr. . sub efectul acffiunilor. pentru absorbffie de energie. c care ar putea re%ulta din: deplasarea construcffiei ca un corp rigid (translaffie sau r rasturnare). ruperea unui element.cute (la modul general). fisurarea excesivd a betonului). verticale i ori%ontale). Subsistemele construcffiei care pot fi afectate de acffiunile agenffilor m mecanici: t terenul de fundare. i infrastructura (fundaffii directe. re%istenffa. cel puffin unul dintre criteriile de performanffd. singurd sau impreund cu masivul de fundaffie. Preci%dri: — In sensul larg al noffiunii. Metode de verificare a rezistenfei mecanice ci a stabilitiifii Stdrile limitd sunt situaffii dincolo de care exigenffele de performanffd nu mai sunt satisfa'.1 pentru stdri limitd este: „Stare limitd" = o situaffie particulard a construcffiei (sau a unui element sau parte a construcffiei). %iduri de sprijin). deformaffii locale excesive (flambajul sau voalarea unor elemente). definite prin noffiunile de : a) Stabilitate Prin aceasta se inffelege excluderea oricdror consecinffe defavorabile. deformaffii de ansamblu excesive (care modificd starea de e eforturi i de deplasdri prin efecte de ordinul 2). asociate exigenffelor de performanffa de stabilitate. in%estrarea structurii cu o ductilitate convenabild. nu mai este satisfäcut. ductilitate i rigiditate. echipamentele electro-mecanice aferente clddirii Cerinfele de siguranfii structuralii ci de aptitudine pentru exploatare pot fi formulate folosind patru exigenffe de performanffd. b)Rezistentii Prin aceasta se intelege excluderea oricdror avarii care s-ar putea produce ca urmare a intensitatii eforturilor unitare intr-o sectiune sau . e elemente nestructurale de inchidere. i instalaffii diverse aferente construcffiei.

atunci cdnd se produc ceddri locale (distrugeri. se definesc urmdtoarele stari limit-a: a)Stiiri limitii ultime — sunt asociate cerintei de sigurantd structurald i corespund valorii maxime a capacit-atii portante a constructiei (sau a unei parti a acesteia). rotiri) a elementelor. in conditiile unor intensitati de vdrf ale actiunilor. valorilor parametrilor raspunsului dinamic (amplitudinile i acceleratiile vibratiilor). in sens defavorabil. incdrcdri repetate sau incdrcdri prelungite de duratd excesivd). provenite din diferite cau%e (incdrcdri accidentale. In general. a fisurarii-pentru elemente de beton. beton precomprimat i de %iddrie (limitarea numdrului de fisuri i a deschiderii acestora). deformatii remanente mari etc. explo%ii. c)Ductilitate Prin aceasta se intelege aptitudinea de deformare post-elastics (deformatii specifice.care se referd la capacitatea de re%istenta f#rd atingerea sau depd irea stdrilor limitd ultime. * rezistenta in timp . . Re%istenta implicd: * rezistenta ultimii . a a cum acestea re%ultd din caracteristicile mecanice i geometrice respective (tinand seama i de eventualele degraddri in timp ale acestor caracteristici).care se referd la capacitatea de re%istenta la diferite actiuni mecanice de duratd. ale i instalatiilor i echipamentelor aferente. f#re reducerea semnificativd a capacitdtii de re%istentd ((n ca%ul actiunilor statice) i f#rt reducerea semnificativd a capacitatii de absorbtie a energiei ((n ca%ul actiunilor dinamice i al celor seismice).intr-un element al constructiei. d)Rigiditate Prin aceasta se intelege capacitatea constructiei de a asigura l limitarea: deplasdrilor i deformatiilor excesive ale structurii. ale elementelor nestructurale. * rezistenta la priibu~ire progresivii .). a p#rtilor de constructie sau a constructiei in ansamblu. ocuri mecanice. in timp. beton armat.care se referd la capacitatea de re %istenta f#rd atingerea ceddrii sau prdbu irii pe ansamblul clddirii. incendii. f#rd aparitia unei modificari.

beton precomprimat §i %id-arie. precum §ia sen%atiei de pericol. Starea limit-a de deformatie trebuie satisf-acut-a pentru toate categoriile de constructii §i pentru toate materialele de constructii. §i cu satisfacerea cerintei de ductilitate. Pentru construc. a imbin-arilor dintre acestea. in timp ce starea limit-a de fisurare se refer-a numai la elementele de beton. cu exigenta de performant-a de rigiditate.Dep-a§irea unei st-ari limit-a ultime conduce elementul de constructie (subansamblul sau constructia in intregime)la diferite forme de cedare structural-a (pierderea integrit-atii fi%ice ). Prin dep-a§irea uneia din aceste st-ari limit -a. implica.ii constructive : afectarea integrit-atii elementului de constructie §i a elementelor al-aturate. a2— starea limit-a ultim-a de re%istent-a. Observa. . c cu implicatii multiple: implica. subansamblul sau constructia in intregime nu mai satisfac conditiile normale de exploatare.ii estetico-psihologice : producerea unor impresii nepl-acute din punctul de vedere al aspectului exterior sau interior.iile obinuite . St-arile limit-a ultime sunt asociate exigentelor de performant-a de s stabilitate §i re%istent-a: a1 — starea limit-a ultim-a de stabilitate. c implica. ceea ce poate da na§tere unor consecinte negative.ie: sub efectul actiunii seismice. distrugerea i%olatiilor. intotdeauna. se au in vedere dou-a st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare: b1— starea limit-a de deformatie.. de regul-a. satisfacerea cerintei de re %istent-a trebuie s-a fie asociat-a.ii tehnologice : impiedecarea function-arii normale a utilajelor §i echipamentelor montate in cl-adire sau pe unele elemente ale constructiilor. Observa. beton armat. b)Stàri limità ale aptitudinii pentru exploatare (ale exploat-arii normale) — sunt asociate cerintei de aptitudine pentru exploatare §i se refer-a la utili%area normal-a a constructiei in raport cu functiuneaprev-a%ut-a prin proiect. b2 — starea limit-a de fisurare. elementul de constructie.ii fiziologice : provocarea unor actiuni d-aunatoare s-an-at-atii sau cau%area unor sen%atii de disconfort (in special in ca%ul vibratiilor cu acceleratii sau amplitudini excesive). m modificarea pantelor etc. sc-aderea durabilit-atii. v implica.ii : st-arile limit-a ale aptitudinii pentru exploatare sunt asociate.

eglementárile tehnice actuale referitoare la siguranta structurald se ba%ea%d pe metoda starilor limita . Caracterul probabilistic al conceptului de fiabilitate structurala Evaluarea performantelor a teptate necesita utili%area unor modele p pentru cuantificarea elementelor care intervin in aceste operatii: a actiunile agentilor mecanici.Pentru anumite constructii sau elemente de constructii. proiectarea repre%intd ansamblul demersului conceptual. este metoda coeficientilor partiali. . Se poate. care sta la ba%a reglementarilor europene (EUROCODE) i a celor romane ti. deci. in care se considerd ca siguranta structurald este asigurata dacd valorile performantelor structurale (efectele actiunilor)sunt inferioare valorilor functiilor limits (capacitatile elementului sau ale constructiei in ansamblu). care are ca scop evitarea atingerii de catre constructie a starilor limits sub actiunile agentilor susceptibili de a se manifesta in timpul executiei i pe durata de exploatare. trage conclu%ia ca. de alcdtuire generald de calcul i de detaliere constructive. A Aceastd metodd presupune ca: performantele mecanice ale constructiei sau ale elementului de constructie sunt calculate. proprietatile materialelor. D De exemplu: starea limitd de fisurare la elementele din beton precomprimat (partial) este o stare limits reversibild. pentru fiecare grupare de incarcdri. pe ba %a valorilor de calcul ale incarcdrilor i cu coeficienti de grupare c corespun%atori. Metoda curenta de evaluare a sigurantei. din punctul de vedere al cerintei de fiabilitate structurald. care sunt acceptate prin proiectare pentru intensitatea maxima a incarcarilor utile. deoarece fisurile. sterile limitd a ale aptitudinii de exploatare pot fi clasificate in: stari limita ireversibile : raman dep# ite chiar dacd actiunile care au provocat atingerea lor sunt inlaturate. se inchid dupd ce varful de sarcind a incetat sä mai actione%e asupra elementului r respectiv. fisurarea unui panou de %iddrie sub efectul cutremurului (fisuri inclinate sau in „X") este un proces ireversibil (fisurile nu se inchid cand actiunea seismica incetea%d). a stari limita reversibile : nu mai sunt dep# ite dacd actiunile care au provocat atingerea lor sunt inlaturate. valorile functiilor limits sunt calculate pe ba%a dimensiunilor nominale ale elementelor de constructie i cu valorile de calcul ale re%istentelor materialelor (valori de „calcul"= valori de proiectare).

ci re %ult-a indirect din metodologia de modelare a inc-arc-arilor. . in anumit-a m-asur-a. este acceptat-a cu o probabilitate relativ ridicat-a. cerinta de fiablitate structural-a poate fi formulat-a i ca „mentinerea integrit-atii fi%ice" — lipsa avariilor). cum sunt cele datorate actiunii seismice) i numai pentru anumite categorii de constructii. de fapt. a constructiei in intregime. i se materiali%ea%-a prin avariere (a a cum se tie. pe multimea respectiv-a de elemente). exist-a — cu o probabilitate mai mic-a sau mai mare — posibilitatea producerii unor avarii. nivelul (gradul) de fiabilitate al elementului sau constructiei pentru gruparea respectiv-a de inc-arc-ari. pentru orice constructie. Pentru grup-arile speciale de inc-arc-ari (cele care includ i inc-arc-ari exceptionale. prin probabilitatea ca. Ca atare. pentru toate grup-arile de inc-arc-ari. atat valorile functiilor de stare limit-a. Avariere structuraki Atingerea i/sau dep-a irea st-arilor limit-a conduc la degradarea fi%ic-a a elementelor de constructie i. a r-aspunsului constructiei i a functiilor de stare limit-a. prin atingerea sau dep-a irea unor st-ari limit-a. dep-a irea. aceast-a probabilitate nu este explicit-a. controlat-a i locali%at-a a st-arii limit-a de re%istent-a i a unor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare. Pentru grup-arile fundamentale de inc-arc-ari (cu caracter persistent pe toat-a durata de exploatare). eventual. probabilitatea de atingere a st-arilor limit-a de stabilitate i re%istent-a trebuie s-a fie extrem de redus-a. Cu alte cuvinte. Deoarece toate elementele mentionate mai sus au un caracter aleator (variabil in sens statistic. pe timpul duratei de exploatare prev-a%ute prin proiect. s-a r-aman-a mai mic decat capacitatea respectiv-a . fiabilitatea structural-a trebuie evaluat-a. cat i valorile performantelor a teptate trebuie intelese in sens statistic adic-a asociate cu o anumit-a probabilitate de a se reali%a. Modelarea se ba%ea%-a pe concepte teoretice adecvate i pe re %ultatele experiment-arilor. pe toat-a durata de exploatare.comportarea elementelor de constructii de la solicitarea „%ero " pan-a la rupere. Valoarea acestei probabilit-ati exprim-a. In abord-arile curente. Prin urmare. notiunea de fiabilitate structural-a nu poate avea un caracter absolut (nu exist-a fiabilitate „cert-a"). in timp ce probabilitatea de atingere a diferitelor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare poate fi ceva mai ridicat-a. p comportarea structurii in ansamblu (structur-a i elemente nestructurale). r-aspunsul a teptat al structurii (al elementului sau al constructiei).

Nivelurile de fiabilitate stabilite prin reglementgri repre%intd valori minime. caurmare a depa§irii st#rilor limit#. f frecventa de aparitii pe constructii similare. c re%istente efective ale materialelor mai mici decdt cele luate in calcul (cele garantate de producdtorul de materiale de c constructie). pot fi clasificate dupd cum urmea%r: d de%ordini locale: — deformatii excesive. trebuie luate in considerare urmdtoarele elemente de a apreciere: c caracterul local sau generali%at al avariilor. mai severe decat cele prevd%ute prin proiect. Prin proiectare se urmare§te ca nivelul de asigurare in raport cu stdrile limitd (probabilitatea de depd§ire a unei stdri limitd) sä fie diferentiat §i in functie de amploarea §i de gravitatea avariilor a§teptate in ca%ul depd§irii st.rii limit'd respective. v vibratii cu acceleratii §i amplitudini excesive. exploatarea constructiei in conditii improprii. e efectul avariei asupra elementului de constructie. pentru un numdr mare de elemente. importanta consecintelor avariei (materiale §i/sau umane §i sociale). . degradarea in timp a proprietatilor fi%ico-mecanice ale materialelor (coro%iunea otelului. fisurarea elementelor structurale din beton § §i %idarie. degradarea elementelor nestructurale §i a f finisaj elor. acceptabile pentru societate. ceea ce poate antrena prdbu§irea partiald sau totald a clddirii. avarii locale — depd§irea stgrilor limitd ultime pentru unul sau mai multe elemente ale constructiei (structurale sau nestructurale) f#rd a fi afectatd integritatea ansamblului . iar respectarea lor prin proiectare este strict obligatorie. putre%irea l lemnului etc. carbonatarea betonului.). a avarii generali%ate —depd§irea starii limitd ultimd.Avarierea constructiilor se poate produce datorit# uneia sau mai m multora din urmdtoarele cau%e: solicitari efective mai mari decat cele a§teptate (cele luate in calcul la proiectare). c lipsa lucrarilor de intretinere §i reparatii curente. importanta elementului avariat pentru integritatea ansamblului c constructiei. In acest ca%. Avariile suferite de o constructie sau de unele elemente sau p#rti ale acesteia.

1 Directiva Europeanä pre%intä produsele sau familiile de produse care pot fi livrate pe piatä si care contribuie la satisfacerea exigentei esentiale nr. Lista acestor produse serveste la elaborarea normelor si ghidurilor de agrement tehnic european si nu este exhaustivä. Unefe produse de constructii care inffuenteazá direct rezistenta mecanicá si stabifitatea (extras) 1. in esentä. ca urmare a acumulärii unor noi cunostinte in domeniul stiintei si tehnicii constructiilor. In continuare. exclu%-nd efectul actiunilor exterioare agresive. Produse de constructii si caracteristicife for care satisfac exigenta esentiafá nr. capacitatea economicä a unei täri. 1993. sau a cresterii resurselor economice ale societätii. de regulä.Prin implicatiile lor asupra constructiilor. sunt pre%entate extrase din anexa la Documents interpretatifs. tin-nd cont de procesul natural de modificare a caracteristicilor. r dupä ca% (de exemplu pentru materialele plastice). este bine sä se preci%e%e gama de temperaturi in care c caracteristicile sunt valabile. aceste niveluri minime prevä%ute in reglementäri cresc.1 „Re%istenta mecanicä si stabilitatea". ele reflectä. durabilitatea indicä limita p-nä la care valorile caracteristicilor sunt mentinute pe durata de viatä.Produse pentru %idärie . In ceea ce priveste caracteristicile enumerate pe listä se fac u urmätoarele preci%äri: tolerantele dimensionale trebuie sä fie luate in considerare in raport cu conceptia generalä. intr-o anumitä perioadä. In timp.

precomprimat) . .Produse din lemn pentru elemente structurale 3.Beton si produse pentru beton(simplu. . armat.2.

.

Produse pentru constructii metalice 5. Alte produse .4.

galerii. Directiva cuprinde aspecte privind capacitatea portantä a constructiilor in ca% de incendiu. a aditivi pentru betoane. e elemente de legätura mecanicä sau gujoane. a ancoraje in sol. deci. e elemente metalice (scäri. la nivel european. aceastä modalitate de pre%entare. a produselor i caracteristicilor lor apare ca un instrument de primä necesitate.3. produse pentru constructii rutiere etc. geotextile). limitarea aparitiei i propagärii focului i fumului. fatade). 2 „Siguranta in caz de incendiu" C Constructia trebuie conceputä i executatä astfel incat. p panouri derivate din lemn. Este deosebit de important sä se remarce faptul cä se pre%intä toate caracteristicile pertinente. Strategia este ba%atä. Pentru studiul degradárilor constructiilor. constituind baza de la care se pleacá in evaluarea si expertizarea constructiilor. evacuarea ocupantilor etc. pentru i injectii sub presiune). care ar putea influenta negativ re%istenta mecanicä i stabilitatea constructiilor. Exigenta esentiala nr. p aparitia i propagarea focului i fumului in interiorul constructiei sä fie limitate. pasärele. in mod esential pe prevenire . prevenirea aprinderii initiale. cat i a proiectantilor i executantilor. Aceasta implicä responsabilitatea atat a furni%orilor. . p produse pentru consolidarea solurilor (de exemplu. ocupantii clädirii sä poatä päräsi teferi clädirea sau sä poatä fi s salvati in alt mod. produse pentru stabili%area solurilor (de exemplu. neläsand loc la interpretäri.Lista produselor i caracteristicilor lor pertinente (anexä la Documentele Interpretative la Directiva CEE) referitoare la exigenta e esentialä nr. in ca% de incendiu: stabilitatea elementelor structurale sä poatä fi pre %umatä pe o perioadä determinatä. 11. s s sä fie limitatä extinderea focului la constructiile invecinate.1 „Re%istenta mecanicä i stabilitatea" cuprinde i: p produse prefabricate pentru canali%äri. pentru apä i ga%. c conectori. sä fie luatä in considerare securitatea echipelor de salvare.

In ceea ce prive te produsele. plan ee. Simboluri utili%ate: R-pentru capacitatea portant-a (re%istenta). inclusiv i%olarea exterioar-a. formarea de pic-aturi sau particule inflamate. Ipentru i%olare termic-a. inclusiv straturile de i%olare. in corelare cu scenariile de incendiu reale). Pentru elementele nestructurale: P „Timp — EI" = timpul minimal in care criteriile de etan eitate i de i%olatie sunt satisf-acute s „Timp — E"= timpul minimal in care criteriul de etan eitate este satisf-acut. e elemente de tev-arie i de conducte. plafoane. Pa ii sunt dati in minute. E-pentru etan eitate. vite%a de propagare a fl-ac-arilor. cantitatea de fum. Criteriile de apreciere sunt: inflamabilitatea. inclusiv acoperirile de s suprafat-a. indicand timpul in care criteriile sunt . produse pentru fatade sau pereti exteriori. i%olarea termic-a. Produsele de constructii pot fi compuse din materiale omogene s sau compo%ite: produse pentru pereti. p produse incorporate in elemente de constructii.ei la foc a unui p produs (exprimate in minute): c capacitatea portant-a. Criteriile de baz~ pentru caracterizarea rezisten. se mentionea%-a c-a este in curs de definitivare armoni%area in vederea evalu-arii modului de reactie la foc a acestora (experiment-ari la scar-a natural-a sau in laborator. debitul calorific. e etan eitatea. e elemente de constructii. etan eitate i i%olare) s sunt satisf-acute „Timp — RE" = timpul minimal in care criteriile de capacitate portant-a i etan eitate sunt satisf-acute e „Timp — R" = timpul minimal in care criteriul de capacitate portant-a este r respectat. D Diferitele clase sunt exprimate dup-a cum urmea%-a: Pentru elementele structurale: P „Timp — REI" = timpul minimal in care toate criteriile (capacitate portant-a. ga%ele toxice.

90'. .30 satisf-acute. 360'. 30'. 120'. 60'. 240'. 180'. 45'. respectiv:15'. 20'.

. EI 15 . EI. un element de constructie pentru care capacitatea portantä este de 155 minute.. r rosturi de penetrare pentru cable i canali%äri. R240.. 90...... REI 45. R90.. s situat dedesubt). Un element de constructie care are capacitatea portantä (la experimentare) de 70 minute i o etan eitate de 35 minute va fi de clasä R60/RE30 .R60. I In directive se tratea%ä aspecte privind: Elementele structurale färä functie de compartimentare (grin%i. 2 u i de ascensoare (inclusiv pärtile vitrate) E 15 90 EI. 240. u i i voleti re%istente la foc i dispo%itivele lor de inchidere H H H . emineuri... R45. RE. deci diferite d de plafoanele suspendate). fatade. RE 15. etan eitatea de 80 minute i i%olarea termicä de 42 minute. R20. R180.. Elementele structurale care au i functie de compartimentare.... este de clasä R 120/RE 60/REI 30. 15.. REI-M (M-in ca% de oc mecanic)-varia%ä de la 20 l la 240. Criterii:REI. independent de elementele situate deasupra. R 30 Astfel.. 9 i inchideri de pasaje (treceri) pentru scäri rulante. i imbräcäminti. REI 30. 240 E 15 . Produse i sisteme destinate a proteja elementele sau pärtile de c constructie: p plafoane suspendate.. R30. defini urmätoarele clase: S REI 15. „membrane de plafon" (plafon care pre%intä re%istentä la foc intrinsecä.... tencuieli i ecrane de protectie.. plan ee „suprapuse" (utili%ate impreunä cu un plan eu structural. R120.. .Se pot. RE 30. R 15.. deci...... c conducte tehnologice.... pereti exteriori (inclusiv cei vitrati) E 15 30 60 90 EI 15 30 6 60 90.. stalpi) c care au clasele R15... HH. P Produse pentru elemente nestructurale: p pereti despärtitori (inclusiv cei vitrati) ...E.. EI-M...

3 30

S Sisteme de ventilatie: c conducte de ventilatie; c clapete. Instalatii tehnice.

Produsele sunt, uneori, autori%ate pentru o utili%are normalä, dar aceasta nu include automat durabilitatea performan-telor in materie de siguran-tä in ca% de incendiu (de exemplu, produsele sensibile la influen-ta mediului-efectele intemperiilor, efectele chimice - cum sunt produsele ignifuge; inchiderile mobile — dacä nu se inchid in timp normal pre%intä risc in ca% de incendiu). P Pentru evaluarea duratei de via-tä se utili%ea%ä metode ca: i incercäri in care intervin procedurile de spälare i curä-tare; i incercäri de expunere la intemperii de scurtä i lungä duratä; i incercäri mecanice (incercäri de inchidere, de vibra-tii, de impact); incercäri de coro%iune. Indica-tiile despre durata de via-tä a unui produs nu pot fi interpretate ca o garan-tie datä de fabricant, dar pot constitui o modalitate de a alege un produs adecvat, pe ba%a duratei de via-tä re%onabile din punct de vedere economic.

11.4. Exigenta esentiala nr.3 „Igiena, sanatatea li mediul inconjurator"
Construc-tia trebuie conceputä i executatä astfel incat sä nu constitue o amenin-tare pentru igiena sau sänätatea ocupan-tilor sau a vecinilor, p privind, in special: d degajarea de ga%e toxice; p pre%en-ta in aer de particule sau ga%e periculoase; p poluarea sau contaminarea solului; e emisia de radia-tii periculoase; defecte in evacuarea apelor, a fumului sau a de eurilor solide sau lichide; s pre%en-ta umiditä-tii pe pär-ti ale construc-tiei sau pe suprafe-te interioare construc-tiei. S Sunt tratate urmätoarele aspecte: m mediul interior; a alimentärile cu apä; e evacuarea ga%elor u%ate; e evacuarea de eurilor solubile; mediul exterior. Respectarea exigen-tei nr.3 este asiguratä i printr-o serie de mäsuri c conexe: c concep-tia generalä i detaliatä a construc-tiei, execu-tia i intre-tinerea, proprietä-tile, performan-tele i utili%area produselor de construc-tii.

Sunt tratate, me larg, toate commonentele — smre exemmlu, mentru mediul interior: calitatea aerului, umiditatea, %gomotul, eclerajul, mediul termic. In ceea ce mrive te merformantele mroduselor de constructii, in mäsura mosibilitatilor, caracteristicile acestora trebuie descrise in termeni de merformantä.

11.5. Exigenta esentiala nr.4 „Siguranta in exploatare"
Constructia trebuie concemutä i executatä astfel Inc-t exmloatarea (utili%area) sau functionarea ei sä nu mre%inte riscuri inaccemtabile de accidentäri ca: alunecäri, cäderi, ocuri, arsuri, electrocutäri sau räniri ca urmare a unor exmlo%ii. Acesta exigentä se referä, deci, la 3 familii de riscuri: alunecäri, cäderi, ocuri; arsuri, electrocutäri, exmlo%ii; accidente legate de vehiculele in mi care.

11.6. Exigenta esentiala nr.5 „Protectia contra zgomotului"
Constructia trebuie concemutä i executatä astfel Inc-t %gomotul mercemut de cätre ocumanti sau de cätre mersoanele care se aflä in amromiere sä fie mentinut la un nivel mrin care nu este amenintatä sänätatea i sä mermitä oamenilor sä doarmä, sä se odihneascä i sä munceascä in conditii satisfäcätoare. Protectia contra %gomotului se referä la urmätoarele asmecte: mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din exteriorul constructiei; mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din alt smatiu inchis; mrotectia contra %gomotului mrodus de ocuri; mrotectia contra %gomotului mrodus de echimamente; mrotectia contra %gomotului reverberat excesiv; mrotectia mediului contra %gomotului emis de surse exterioare constructiei sau legate de constructie. Promrietäti acustice: Volum V m3 Arie S m2 Arie de absorbtie echivalentä A m 2 Durata de reverberatie Ts Nivelul mresiunii acustice L dB

Evaluarea proprietätilor acustice ale produselor implicä definirea urmätoarelor proprietäti: i%olarea acusticä; absorbtia (sau reflexia) acusticä; radiatia acusticä; amorti%area. Dupä tipul de produs i utili%area sa, se iau in considerare: dimensiunile; densitatea; elasticitatea; rigiditatea dinamicä; re%istenta la „scurgerea" aerului. Familii de produse: ferestre i vitraje; u i; imbräcäminti de sol, dale flotante; produse pentru ecrane anti%gomot; echipamente hidraulice.

11.7. Exigenta esentiala nr.6 „Economia de energie li izolarea termica"
Constructia, precum i instalatiile sale de incäl%ire, de conditionare i ventilare trebuie sä fie concepute i executate astfel incat consumul de energie necesar pentru exploatare sä rämanä moderat, avand in vedere conditiile climatice locale, färä sä fie afectat confortul termic al ocupantilor. In Directivä, sunt tratate pe larg aspecte privind cerintele utili%atorilor (evaluarea confortului termic, atat vara, cat i iarna, evaluarea necesitätilor de apä caldä, calitatea aerului in interior sau necesitäti de ventilare ), ca i cerintele de economie de energie (coeficientul de transmisie termicä-sau nivelul de i%olare termicä al anvelopei-evaluarea permeabilitätii la aer, sisteme de ventilare mecanicä, randament nominal al sistemelor de incäl%ire i räcire). Produsele ~i caracteristicile lor, in raport cu exigenta esentialä nr.6: * Produse: materiale pentru straturi de finisaj; mortare, ipsos i tencuieli; betoane de toate tipurile;

lemn, materiale pe ba%a de lemn, piatrd naturald etc.; pietris, nisip, pam5nt; sticld, plastic, metal; materiale de i%olare termicd. * Ansamblul de caracteristici pentru materiale este urmdtorul: mass volumetricd, geometrie, stabilitate dimensionald; conductivitate termicd sau re%istenta termicd pentru mai multe conditii de umiditate; cdldurd masicd; coeficient de dilatare termica; coeficient de inertie termicd; transmisie de energie solard; re%istenta la difu%ia vaporilor de apd; coeficient de dilatare hygricd; coeficient de dilatare hygroscopicd; coeficient de absorbtie de apd; permeabilitate la aer; caracteristici mecanice: re%istenta la compresiune, re%istenta la tractiune, modul de elasticitate, coeficient Poisson; emisivitatea pentru radiatii de unde lungi; transfer de umiditate; re%istenta la ploaie torentiald; permeabilitate la aer; suprafatd utild si caracteristici de debit pentru deschideri de ventilatie.

III. FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR

III.~ . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea constructiilor
Factorul timp se referä la toate elementele care concurä la procesul de constructie: actiunile ce se exercitä asupra constructiilor, inclusiv sub aspectul istoriei lor; conditiile de mediu; proprietätile materialelor i elementelor de constructie; interactiunea dintre constructie i mediul inconjurätor; conditiile de exploatare i intretinere in vederea mentinerii performantelor. Este inclus, aici, evident, i conceptul de durabilitate.La reali%area unei constructii va trebui sä se dispunä de materiale durabile i de sisteme constructive durabile. Relevarea importantei factorului timp in conceptia i comportarea constructiilor implicä i o pregatire profesionala corespunzatoare a inginerilor ci arhitectilor constructori. Inginerii proiectanti i arhitectii, ca i cei ce lucrea%ä in executie sau asigurä exploatarea constructiilor vor trebui sä- i insu eascä notiuni din disciplinele care concurä la asigurarea durabilitätii: tiinta i ingineria materialelor, reologia i comportarea in timp a materialelor de constructii, actiunile fi%ice, chimice i biologice i efectele lor.Va trebui sä se schimbe mentalitatea in favoarea atitudinii de concepere a unor constructii durabile. Conceptul de arts de a construi exprimä foarte bine efortul de de %voltare a omului in spatiu, spatiu supus fortelor naturii, cu care omul este obligat sä se acomode%e. Patologia constructiilor are ca obiectiv in%estrarea inginerilor i arhitectilor cu cuno tintele necesare pentru a putea examina i evalua starea de degradare i a lua mäsuri tehnico-economice de reabilitare corespun%ätoare.

trecuta in momentul implementarii ei in naturd i läsatä apoi. odata intratä in exploatare. din urmätoarele cau%e: starea de solicitare anterioard a constructiei a creat. datorita evenimentelor prin care a trecut anterior. dar i pentru a. Apare evident ca raspunsul constructiei —in ceea ce prive te re%istenta i stabilitatea — sub actiunea unei sarcini accidentale sau exceptionale va fi diferit de cel anticipat la proiectare. care ii conditionea%d buna comportare i siguranta in exploatare. deci. a intelege i a trata in mod corespun%ator constructia la scara sa reald. . prin care ne-am parali%at capacitatea de a anali%a. prin redistribuiri succesive. desprinsä din plan a proiectantului. utili%ate in proiectarea curent-a. adevärate jaloane ale timpului. procesul de adaptare la teren a constructiei impune o noud formula de echilibru general al ansamblului. ireversibil. prin firea lucrurilor. in timp. märturii ale spiritului creator al omenirii. fatä de considerentele de proiectare i fatä de momentul „t0". in mod aleatoriu. A sosit momentul sä ne punem intrebarea in ce masurd conventionalismul actualelor metode de calcul. Tocmai aceasta perioadd i ceea ce se intamplä in acest timp cu constructia proiectata se gäsesc in afara oricarui control. avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor de capacitate portant-a i de deformare a sistemului structural i constructiv. a durabilitätii. despre constructiile proiectate. un schematism ablonard i periculos. Sä ne punem. oamenii au construit pentru nevoile lor de viata. constructia. care creea%d asupra ei un sistem de solicitäri. ce se adauga acelora ce re%ultä din programul functional. care marchea%d intrarea constructiei in exploatare. f#rd luarea in considerare. constructiile devenind. in cate dintre ca%urile re%olvate in activitatea noastra am avut i raga%ul de a medita asupra faptului ca i timpul este el $nsu~i o solicitare esenfiali in viafa unei construcfii. pe amplasamentul ei. in realitate. in munca de %i cu %i. prin calcul. A a cum s-a aratat.i proiecta epoca in viitor. de i este evident ca resursele totale la care constructia face apel in momentul unor solicitäri de exceptie sunt legate direct de tot ceea ce constructia a consemnat. Admitand ca o constructie este un mecanism complex care consemnea%d permanent consecintele exploatarii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare trebuie sä o judecam dupd varsta ei (intelegand prin aceasta variatia in sens negativ a caracteristicilor ei). intrebarea. in contextul schemati%ärilor conventionale.De-a lungul istoriei. se aflä in relatie directä cu mediul inconjurätor. o variatie a distributiei rigiditätilor in cadrul ansamblului structural i constructiv. nu a creat. vom putea intelege cat de putin cunoa tem. Asistam la o suits de evenimente de solicitare.

solicits rile seismice anterioare creea%a o stare de microfisurare in masa a elementelor componente.Problema se complicd in momentul in care ne propunem sa cuantificam acest proces de „degradare a sigurantei in timp".iilor de compresiune ale betonului datoritä curgerii lente poate fi privita ca o reducere treptatä a rigiditätii elementelor structurale. care se produce in timp. putem vorbi de efectefavorabile (in ca%ul solicitarii de deformatii impuse — tasäri de rea%eme. chiar i in ca%ul unor solicitari cu regim static i constant (atat caracteristicile de re%istenta. adicd la elemente comprimate. pe parcursul exploatarii constructiei.Sunt. cat i cele de deformare post-elastica). Putem vorbi. In afara stalpilor %velti. Starea de microfisurare verticalä a betonului sub actiunea eforturilor de compresiune se de%voltä in timp i. de amplificare a eforturilor. prin efectul de oboseala insumata. fenomenul e interesant i pentru pläcile curbe subtiri (una din cau%ele prabu irii acoperi ului halei de sport din Cluj-Napoca). in loc sä creasca in timp. f#ra exagerare.In primul rand.materialele componente sufera o variatie a caracteristicilor fi %ico-mecanice in limite apreciabile. la executie. ceea ce conduce la deteriorarea caracteristicilor initiale. insä. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra structurilor din beton armat (incarcari de lunga durata sau repetabile in timp) Crecterea in timp a deforma. in consecinta. Oboseala statics a betonului apare la elementele de beton comprimate. de un „consum de siguranta". 111. ca urmare a „stresarii" lor pe intervale mari de timp. a märcii de beton sau din cau%a unor supraincarcari de lungä durata in procesul de exploatare). ceea ce provoaca o depreciere a calitatilor acestora. la care efortul unitar de conpresiune are valori mari. i efecte defavorabile. mediul inconjurstor impune constructiilor o permanents stare de solicitare. putandu-se vorbi de o pierdere a calitatilor initiale. la care intervin efecte de ordinul II. ca urmare a proceselor intretinute de coro %iune i biodegradare. .2. re%istenta la compresiune a betonului scade. cu coeficienti ridicati de %veltete. variatii de temperaturä) c-nd eforturile — direct proportionale cu rigiditatea betonului — scad o data cu reducerea rigiditatii. acolo unde mic orarea rigiditätii expune elementul la eforturi suplimentare. ajungandu-se chiar la cedare. prea apropiate de re%istenta de calcul (din cau%a nereali%ärii.

in ceea ce priveste constructiile de beton armat si beton precomprimat. din cau%a incärcärilor i descärcärilor repetate. actiunea compu ilor a%otului i sulfului. Pentru atingerea de%ideratelor mentionate trebuie introdus. astfel incat sä se cunoascä nivelul degradärilor admisibile panä la prima reparatie.iunea in timp a unor inceirceiri repetate cu un numeir redus de cicluri (deci. executie i exploatare. influenta incärcärilor de lungä duratä i repetabile in timp constituie o problemä care depä e te cadrul unor studii teoretice. sub diferite forme adecvate. Ac. au condus la o deteriorare progresivä a aderentei dintre armäturi i beton. actiunea produsä de inghet-de%ghet. i anume criteriul de durabilitate . comportarea in timp a constructiei.Trebuie avute in vedere: procesul de penetrare a agentilor coro%ivi in beton. avand drept consecintä alunecarea barelor de armäturä in beton. avariile au fost mult mai pronuntate la celulele de manevrä pentru uscätorul de cereale. adicä. alcätuirea structurii din elemente adecvate exploatärii in medii coro%ive. In primul rand. nu obosealä).Exemplu: ruperea unor stalpi interiori i präbu irea %onei de plan ee aferente la un depo%it comercial cu plan ee monolite in Fägära (aici sau acumulat ambele cau%e:nereali%area märcii de beton i depä irea de cätre beneficiar a incärcärilor utile pe plan ee). un nou criteriu. in special. din conceptie. Ca o concluzie generalá. Exemple:silo%urile de cereale cu celule cilindrice : fluctuatiile efortului de intindere din peretii celulelor. provocand avarii. carbonatarea betonului. sä se programe%e intretinerea. prin impunerea unor mäsuri la conceptie. actiunea apelor deduri%ate ((n pre%enta bacteriilor anaerobe i aerobe). Durabilitate-mentenabilitate Durata de serviciu a constructiei se poate proiecta cu o bunä aproximatie. care produce fenomene defavorabile . consolidärile sau moderni%area. ceea ce a generat fisuri verticale in peretii celulelor (exemplu :la silo%ul de la Bucu. la care incärcärile i descärcärile s-au fäcut intr-un ritm mult mai mare decat la celelalte celule). este necesarä conformarea structurii din punct de vedere al durabilitatii. Comportarea la inceirceiri repetate a imbineirilor umede la grin%ile de rulare prefabricate: articulatiile plastice (admise la proiectare la imbinäri) s-au deteriorat. reparatiile. proiectare. .

Ca masurd a durabilitätii se poate adopta notiunea de fiabilitate — probabilitatea ca o lucrare de constructii sä. 111. vi%itator. KOH). Terminologie: Utili%ator — personal uman (ocupant. actiunea ba%elor (Na OH. procese de productie i fluxuri tehnologice. intretinutd i reparatd. in functie de amplasamentul constructiei.efectul uleiurilor. caracteri%andu-se prin marimi fi%ice. . obiecte (materii prime. plecand de la activitatile i exigentele utili%atorilor. executarea i exploatarea constructiilor. Trebuie impuse cerinte de calitate pentru executant i conditii de exploatare i intretinere pentru utili%ator. in mod adecvat. insu ire care pre%intä doud aspecte: calitativ — aptitudinea constructiei de a fi supravegheatd. in tabelul 1. viata constructiilor poate fi märitä considerabil. se pre%inta unele categorii de agenti care trebuie avuti in vedere la intocmirea specificatiilor de performanta pentru clddiri. cel putin un timp dat. cantitativ — probabilitatea repunerii in stare de functionare. lucrdtor etc. la aparitia unui defect. Conceptul de performanta — concept ce consta in abordarea sistemica i globald a problematicii obtinerii calit-tii in proiectarea.3.i indeplineascd. actiunea ben%inelor. materiale i produse finite). forma ei. in mod independent de mijloacele materiale i solutiile folosite. animale. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor Agentii care actionea%a in timp i pot influenta performantele constructiilor se clasificd dupd naturd i origine. modul de concepere i exploatare.). Exigenta utili%atorului — enuntarea unei necesitati fata de clddirea (constructia) ce trebuie utili%atd. executie i exploatare. punand un accent deosebit pe comportarea in exploatare a constructiilor. destinatia. Un alt concept ce caracteri%ea%d produsele de constructii este mentenabilitatea . Exemplificativ. Operand cu aceste notiuni i introducandu-le in practica de proiectare. misiunea pentru care a fost reali%atd.

Actiune — influenta exercitatd de un agent asupra constructiei. Criteriu de performantd — caracteristicd ce trebuie luatd in considerare la detalierea i cuantificarea conditiilor tehnice. Subsistem al clddirii — grupare de elemente componente care indeplinesc impreund mai multe functiuni necesare satisfacerii exigentelor utili%atorului. Performantd — comportarea unui produs in raport cu utili%area sa.Cerinta de calitate — exprimarea calitativd a caracteristicilor clddirii (in ansamblu. Efect — re%ultatul unei actiuni.Prin produs se intelege constructia. in ansamblu. sau a p#rtilor componente). care asigurd reali %area unor functiuni. a cerintei de calitate. Clddire — constructie. Element component — produs reali%at ca unitate distinctd. tinand seama de diver ii agenti care actionea %a asupra constructiei. din interiorul i exteriorul clddirilor. destinat a fi incorporat in clddire pentru a indeplini una sau mai multe activitati specifice. in termeni tehnici de performantd. pe care aceasta trebuie sd le indeplineascd pentru a satisface exigentele utili%atorilor. in functie de conditiile tehnice i de influenta agentilor care actionea%a asupra constructiilor. sau orice parte a ace steia. in functie de mediul natural. i pot cau%a degraddri importante ale constructiilor. mediul industrial. natura i originea lor. Ansamblu — reunirea mai multor elemente componente. Tabelul 1 exemplificd agentii care actionea%a asupra clddirilor. Ace ti agenti actionea%a la intervale de timp oarecare. Agent — factor care actionea%a asupra clddirii (constructiei) sau a diverselor sale parti componente. in cantitdti numite „nivele de performanta". avdnd ca scop reali%area unor spatii inchise. ce addpostesc activitati umane i/sau procese tehnologice. . Conditie tehnicd — exprimarea i detalierea. Nivel de performantd — valoare impusd pentru un anumit criteriu de performantd.

.

.

.

pentru durabilitatea constructiilor din beton au cäpätat o amploare färä precedent.Dar. ca o exigentä fundamentalä in Directiva CEE.1. avänd in vedere cä exigentele esentiale sunt functii de timp (trebuie indeplinite in orice moment al duratei de viatä a constructiei). cu asigurarea re%istentei i stabilitätii. .2-cap.4. in ca%ul unei mentenante u%uale". de la chimia materialelor. existau studii referitoare la patologia betonului armat. Studierea durabilitätii constructiilor necesitä cuno tinte multidisciplinare. Preocupärile din ultimii ani. Durabilitatea nu apare explicit. ratiuni economice: o constructie durabilä repre%intä. se indreaptä cätre operatiile de reparare/intretinere). in tärile de%voltate. sau chiar. Durabilitatea betonului Preocupärile privind durabilitatea betonului armat au apärut.1 — Proiectarea structurilor din beton — se define te durabilitatea astfel: „Cerinta pentru care o structurä are o durabilitate adecvatä in timpul duratei de serviciu este ca aceasta sä. cea mai bunä investitie (cca 40% din totalul productiei de materiale de constructii. In EUROCODE nr. pe plan international. practic. panä la tiintele fundamentale sau aplicative. Importanta durabilitätii este legatä de douä aspecte: durabilitatea in relatie directä cu siguranta structuralä. se poate afirma cä durabilitatea este o infä urätoare a unor cerinte esentiale.i indeplineascä functionalitatea. un de%iderat fundamental. Deja. farä pierderi semnificative ale functionalitätii. comportarea elementelor de diferite tipuri de solicitäri. o datä cu observarea comportärii in timp a constructiilor i cu constatarea unor degradäri premature ale constructiilor din beton armat aflate in diferite medii. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON ~~. Se utili%ea%ä tehnici sau metode de experimentare din ce in ce mai performante i complexe pentru cercetärile de laborator i pentru investigarea unor constructii existente. la nivelul anilor '50.~~. prin ansamblul duratei de viata.

a a cum re%ultä la nivelul unor propuneri ale Comitetului European al Betonului. Un aspect semnificativ il constituie faptul cä durabilitatea constructiilor de beton armat sau precomprimat nu este consideratä o problemä numai in ca%ul mediilor agresive. clasificarea proceselor de deterioarare trebuie fäcutä cu prudentä. b)procese chimice (atacul substantelor chimice). biologice). . de asemenea. In Schema 3 se pre%intä interdependenta factorilor care intervin in relatia mediu/structurä (element). in care se gäsesc cele mai multe dintre constructii i la care s-au inregistrat. actiunii mediului.de aceea. de%ghet. biologice ci agresivitatea mediului Procesele fi%ice chimice i biologice se datorea%ä. in sens negativ. Mecanismele de migrare a substantelor in interiorul betonului. In Schemal se pre%intä o sinte%ä a fenomenelor care caracteri%ea%ä durabilitatea constructiilor din beton armat.Cuantificarea factorilor care influentea%ä durabilitatea apare specificatä la nivelul reglementärilor internationale de executie. Schema 2 pre%intä relatiile dintre factorii care influentea%ä durabilitatea betonului. ci i in ca%ul mediilor „curente". inghet. ca i pentru beton armat (coro%iunea)influentea%ä. In ca%ul examinärii constructiilor existente. tipul i gradul proceselor de degradare pentru beton (fi%ice. in special. Procese fizice. fenomene ingrijorätoare. care sä indice influenta stärii de degradare asupra caracteristicilor specifice. Evident. niciodatä o singurä cau %ä. procese biologice. necesare anali%elor structurale. Betonul poate suferi reduceri de durabilitate prin: a)procese fi%ice — fisurare. solutiilor. re%istenta i rigiditatea materialelor i elementelor ce compun structura constructiilor. chimice. Degradarea betonului nu are. intelegerea fenomenelor de migrare a substantelor/solutiilor in masa betonului este esentialá pentru stabilirea mecanismelor si proceselor care influenteazá durabilitatea. in mod practic. ga%elor. ero%iune. Transportul apei. chimice. in interiorul elementului de beton este dependent de porii elementului i de fisuri. nu existä insä relatii directe.

permeabilitatea betonului. coro%iunea la nivelul fisurilor si influenta lor. efectul coro%iunii.Particularitiitile betonului armat. Degradarea betonului simplu a) Procese fizice Fisurarea . W. la care este supus betonul. difu%ia apei Inca neinghetate. in ceea ce privete durabilitatea Betonul armat pre%intä probleme legate de : protectia armaturilor. de exemplu. in porii materialelor de constructii — cum ar fi pasta de ciment — urmatoarele procese fi%ice sunt importante: cresterea volumului cu 9%. supraincarcari. din porii mai mici in cei mari.). de exemplu. Observatie: Se atrage atentia asupra substantelor ce reali%ea%d topirea ghetii de suprafatd. grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor. mecanismele coro%iunii. ele pot produce o crestere substantiald a temperaturii la suprafata betonului. depaseste re%istenta de Intindere a acestuia. oboseald la actiuni repetate. diferenta de temperaturd Intre interior si exterior ducand la fisurarea betonului. Din Schema 4 se observe ca mecanismele de fisurare a betonului sunt intrinseci (cau%ate. contractia plasticd a betonului neint#rit) si extrinseci (avand cau%e exterioare ca. de contractia la uscare. coro%iunea betonului armat. contractia datorita temperaturii. carbonatarea.2. evaporarea unei cantitati Insemnate de apd (prin trecerea de la gheata la apd ). protectia contra coro%iunii. Cau%ele fisurtrii betonului sunt multiple si ele apar atunci c-nd o solicitare. reducerea energiei potentiale a porilor „cu apd" si o reducere a punctului de inghet. mediul. . penetrarea clorurilor. prin tran%itia de la apd la gheatd. continutul si tipul de ciment. variatii de temperaturd. —Fenomenul de inghet-dezghet (schema 5 ) In ca%ul inghetarii apei.in Schema 4 este data o clasificare a fisurilor care influentea%a durabilitatea betonului. cutremure etc. deplasari Impiedicate. vent.

Principalul parametru ce influentea%a este reactivitatea agregatelor care contin silicati ((n principal). b)Procese chimice (pentru constructii de beton armat situate in medii agresive) Actiuuea acizilor asupra betouului lute. degradarea incepand cu muchiile elementelor. situate in soluri ce contin sulfati. A/C 0. in apele freatice de suprafatd i in apele industriale.Substanta cea mai des folositd fiind NaCl. intervine i actiunea chimicd a clorurilor asupra betonului. Actiuuea sulfatilor Sunt pre%enti in soluri. 6 pentru agresivitate slabd. se recomandd : A/C 0. 5 pentru agresivitate moderatd. Intr-o clasificare a celor mai agresivi factori care produc degradarea betonului. apoi fisuri i exfolieri progresive (fenomene de expansiune). sulfatii se situea%d pe locul al doilea. . sunt foarte sensibile la actiunea acestor ioni agresivi. Infrastructurile clddirilor. ceea ce duce la distrugerea betonului in pre%enta unei cantitati suficiente de apd. Rezultatul actiuuii acizilor : distrugerea capacitdtii de legdturd a cimentului.' rit Aci%ii transformd toti compu ii de calciu (hidroxidul de calciu. hidrosilicatul de calciu) in sdruri de calciu. repre%intA unii din cei mai agresivi ioni. cu fundatii de beton slab. dupd coro%iunea armdturilor. 4 pentru agresivitate ridicatd. care precipitd ca ghips. Actiunea sulfatilor cu alti constituenti ai pietrei de ciment provoacd formarea ghipsului: SO42. Se mai limitea%d aluminatul tricalcic (pans la 5% i chiar 3%) i se recomandd cimenturile cu adaos de %gurd. care e foarte solubild. Acidul clorhidric produce NaCl. A/C 0. La fel actionea%a i aci%ii organici. Acidul sulfuric produce sulfatul de calciu.Betonul are un aspect albicios.+ Ca(OH)2 +2H20 = (CaSO4) x 2H20 Ghips + 20HDeoarece este o relatie directd intre permeabilitate i factorul A/C. Actiuuea substautelor alcaliue • Reactii alcalino-silicate: silicatii continuti in agregate pot fi atacati de solutiile alcaline re%ultate din formarea gelurilor alcalinosilicate.

In conditii anaerobe. c) Procese biologice Deteriorarea poate fi determinatä $i de substante de naturd organics. formând acid sulfuric. armätura poate s# nu corode%e.Dupd ce betonul a fost carbonatat. 5). Carbonatarea betonului Carbonatarea este reaclia chinicâ ce are loc Intre hidroxizii de calciu si bioxidul de carbon. efectuate la constructii vechi. Mecanisme de coroziune Prin carbonatarea sau prin actiunea ionilor de clor. .• Reactii alcalino-carbonatate: mineralele ce contin carbonat pot fi susceptibile la atacuri alcaline. chiar in pre%enta ume %elii P$i oxigenului. formarea peliculei microscopice la suprafata otelului face imposibild degradarea lui. vegetale (licheni. Observafie importantä : Fenomenul de carbonatare nu conduce in mod automat la coro%iunea armäturii. cel mai important tip de atac biologic al betonului (l intalnim la sistemele de canali%are. care atacd pasta de ciment din beton. Acest aspect a fost evidentiat prin cercetari in situ . care pâtrunde prin pori in interiorul betonului. va?oarea pH-ului scade spre 9. ducând la cre$terea riscului de deteriorare prin inghet. . alge. pelicula microscopica formatd la suprafata otelului poate fi distrusä local sau pe %one mai mari (Schema 6). In practica. hidrogenul sulfurat (care nu este agresiv pentru beton) poate fi format prin sulfatii sau proteinele din canal. La asemenea valori ale pH-ului . IV. putandu-l transforma complet in ghips. Dacd nu sunt indeplinite anumite conditii de umiditate.3 Degradarea betonului armat Protectia otelului in beton Otelul in beton este protejat impotriva coro%iunii prin pasivitatea data de alcalinitatea betonului (valoarea pH-ului in porii umpluti cu apd trebuie sä fie mai mare de 12. Penetrarea CO se face de la suprafata spre interior. chiar dacd betonul e carbonatat. cau%and degradäri datorate presiunilor interne sau/$i retinerii apei la suprafatd. Dupd degajarea hidrogenului sulfurat. ducand la fisurare. radacini de plante care pätrund in beton prin fisuri sau %one cu re%istenta redusä ). el poate fi oxidat prin actiunea bacteriologica.

producand o imbogatire in cloruri a %onei afectate de ume%ire i uscare. Coroziunea otelului Simplificat. procesul de coro%iune a otelului poate fi separat in: procesul catodic. in special in legaturd cu acoperirea cu beton a armaturilor (Schema 7).Astfel. Depasivizarea in zona fisurilor Atat C02. De aceea. de fapt. in medii „uscate". . iar prin uscare. coro%iunea nu poate avea loc in betonul uscat. Ca o consecinta a celor descrise. Grosimea acestei suprafete are o mare importanta. ionii de clor (provenind. pentru acelea i valori ale pH-ului betonului. distrugerea fierului: F F 2 + 2e e Surplusul de electroni in otel se va combina cu apa i 02 i va forma ioni hidroxil: 2 e. procesul anodic. clorul este desf#cut Inca o data. existand. timpul de depasivi%are depin%and de deschiderea fisurilor. ionii de clor patrund in beton prin suctiune capilard. apa migrea%d in exterior. crescand riscul de coro%iune. durata de viata a unei constructii din beton poate fi consideratd drept timpul dupd care adancimea de carbonatare a betonului este egald cu adancimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (teorie pre%entd in unele studii tiintifice). formand oxidul de fier Fe203 (rugina).Difu%ia clorurilor este un proces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apd. din apa marii) patrund prin pori in interiorul betonului. Dupd carbonatare. procesul electrolitic fiind impiedecat. mai repede decat prin betonul nefisurat. pare ha%ardata afirmatia ca.* e Fierul i ionii hidroxil se vor combina. Procesul anodic provoacd. un echilibru Intre clorul legat i ionii de clor liberi.+1/2 02 +H20 = 2(H0). de exemplu. cat i clorul pot patrunde la armaturile din otel prin fisuri. au fost depistate armaturi in stadii avansate de coro%iune in medii cu umiditate ridicata (bdi. bucatarii) i armaturi neafectate. Carbonatarea este mai rapidd cand umiditatea relativd este de 50-60% Penetrarea clorurilor in beton In afard de C02. cand. din cau%a ume%irii i uscarii suprafetei betonului. Intotdeauna. dar nici in betonul saturat cu apd (lipseste 02). Observatie: Acest fenomen se intalne te i in ca%ul folosirii substantelor pentru de%ghet.

In mod normal. permeabilitatea cre te considerabil.. pentru ca pelicula va fi distrusa numai pe suprafete mici. Permeabilitatea stratului de acoperire este influentata. Efecte ale coroziunii : reducerea sectiunii de armaturd din otel. In ca%ul unei protectii insuficiente (uscare prematurd a suprafetei betonului). penetrarea clorurilor — difu%ia clorurilor prin porii umpluti cu apd.. cu conditia ca a/c 0. Din Schema 8 se observe gravele implicatii ale efectelor coro%iunii asupra comportarii elementelor din beton armat. 6. Parametrii care influentea%a coro%iunea sunt conditionati de procese de difu%ie (Schema 9): carbonatarea —difu%ie de CO2 prin porii umpluti cu aer. o data cu cre terea poro%itatii capilare.In procesul anodic. 6. . 5. Do%ajul de ciment prea mare conduce la cre terea capacitatii de legarea CO2 i Cl~~. — permeabilitate. Toti parametrii sunt legati de aspectul grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii.. Cand a/c>0. reducerea sau chiar pierderea aderentei armaturii cu betonul. In ceea ce prive te mediul. De asemenea. acest efect cau%ea%d coro%iunea prin puncte. vor avea. desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor. In Schema 10 se pre%inta influenta grosimii stratului de acoperire asupra carbonatarii sau penetrarii clorurilor. dacd umiditatea este mai mica de 60%. Vantul i temperaturile inalte sunt periculoase dacd actionea%a in timpul uscarii betonului. un beton cu 300Kg/m3 ciment este suficient pentru a mentine o permeabilitate corespun%atoare. In ca%ul coro%iunii prin cloruri. in adancime. in mod decisiv. definitd prin: — grosime. o compactare necorespun%atoare poate duce la cre terea permeabilitatii de %ece ori. astfel.0. pelicula microscopica de pe suprafata otelului se distruge. permeabilitatea suprafetei poate fi influentata considerabil. de raportul a/c. coro%iunea — difu%ia de O2in porii umpluti cu aer ai betonului armat. loc reduceri substantiale ale sectiunii otelului. Procesul catodic poate avea loc chiar dacd pelicula este intactd.

51 .riscul de coro%iune este scd%ut. chiar dacd betonul e carbonatat.

betonul preia apa mai repede decdt o pierde i astfel cre terea umidit-atii interne este mai mare decdt aceea a mediului. ins-a. o cre tere a temperaturii cu 10° C cau%ea%-a o dublare a reactiilor care produc coro%iunea. Permeabilitatea este legat-a direct de raportul a/c. . un factor important fiind ume%eala pre%ent-a in atmosfer-a. ea este important-a in ceea ce prive te reactiile chimice. Prezenfa umezelii Toate procesele de degradare presupun pre%enta apei. redus. Risc: 0 = neglijabil . din cau%a lipsei de oxigen (exist-a. 1 = slab. Spre exemplu. In aceste conditii. riscul activ-arii proceselor anodice i catodice la suprafata otelului). care sunt accelerate prin cre terea temperaturii. 3 = ?nalt Nivelul de temperature De i influenta temperaturii tinde s-a fie ignorat-a in definirea agresivit-atii.In betonul saturat cu ap-a. de calitatea acestuia (permeabilitate i alcalinitate) i de interactiunea dintre suprafata elementului i mediu. 2 = mediu. In Schema 11 se pre%int-a conclu%iile referitoare la influenta diferitilor factori care intervin direct sau indirect asupra durabilitatii betonului. combinat-a cu temperaturi inalte. Acoperirea cu beton Capacitatea betonului armat de a avea o bun-a comportare la coro %iune depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton. riscul este. Cele mai favorabile conditii de coro%iune a otelului in beton sunt atunci cand exist-a o variatie umiditate-uscare. de asemenea.

fiind. indiferent de reteta de beton utili %atd. a constructiei implicd operatii suplimentare de reparatii i/sau consoliddri. Observatie extrem de importantii: Din cercetdrile efectuate asupra unor constructii aflate in conditii variate de mediu. f#rd de care. din fa%ele de proiectare /executie este a a-%isa „reguld a celor 5 dolari". deci. de factori legati de executie (mod de punere in lucru. pentru intretinere 5 dolari. Doud aspecte sunt fundamentale: Primul este legat de calitatea stratului de acoperire.Mentinerea. destul de sensibild la posibile erori. ca variants. In pre%ent. 51 . neapdrat. ce se afld in medii curente. in reglementdrile europene. tratare ulterioard). comportarea elementului de beton poate fi compromisd. s-a constatat ca o mare pondere in asigurarea durabilitatii corespun%dtoare o repre%intd calitatea initialii a elementelor componente — beton fi otel. constructiile au fost proiectate i executate f#rd a se tine seama de „costurile" suplimentare ce apar din operatiile de intretinere i reparatii ulterioare („viata constructiei"). a construirii unei clddiri noi se face i pe ba%a unor calcule economice. de asigurarea compactit#tii betonului. Calitatea betonului de acoperire depinde. demolarea la acest termen. in special. Al doilea aspect il repre%intd neasigurarea prin executie a grosimii stratului de acoperire prevd%ut in proiect.Atingerea unui timp egal cu durata de serviciu a constructiei nu inseamnd.Comentarii Intr-o anumitd perioadd. sau de alte mdsuri. in fa%a initiald. este necesard cheltuirea unui dolar. una dintre conditiile receptiondrii unei lucrdri este controlul statistic al respectdrii acestei caracteristici esentiale. in continuare. Foarte sugestivd pentru importanta asigurdrii unei durabilitdti core spun%dtoare. b)A doua categorie este specificd acelor constructii de locuit i social — culturale. iar pentru reconditionare 125 dolari. Aceasta indicd faptul ca pentru obtinerea unei bune durabilitati. pentru reparare i intretinere 25 dolari. Categorii de degradiiri la constructiile din beton Se va face o distinctie intre degraddrile care apar in medii agresive i cele care apar in medii curente. a)Prima categorie este specificd acelor constructii industriale ce addpostesc procese de productie in care sunt utili%ate sau din care re %ultd substante agresive. iar alegerea. vibrare.

.

.

FENOMENUL DE PA'TRUNDERE A SUBSTANTELOR IN BETON .

Schema 58 .

CRESTEREA DE VOLUM DUPA iNGHET (+9%) 2. SCADEREA PUNCTULUI DE iNGHET .ACTIUNEA iNGHETULUI ASUPRA BETONULUI 1.

COROZIUNEA OTELULUI DUPA DISTRUGEREA PELICULEI DE PE SUPRAFATA Schema 6 Schema 60 .

Schema 8 PARAMETRll DEClSlVl Al COROZlUNll Schema 61 .

RII CLORURILOR Schema 10 Schema 62 .INFLUENTA GROSIMII STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON ASUPRA CARBONATARII SAU PENETR.

Clädirile cu pereti portanti din %idärie repre%intä un sistem traditional. blocuri din beton greu sau u or. blocuri ceramice. asigurä o bunä i%olare acusticä. Domenii de utilizare a zidariilor Zidäria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume. de obicei. Mortarele utili%ate sunt mortare obi nuite pentru %idärii i tencuieli.h. clädiri pentru invätämânt i ocrotirea sänätätii. sau a e%ate färä mortar. unite intre ele prin mortar. iar uneori. clädiri agro%ootehnice etc. Cärämi%ile sau blocurile pot fi pline. 7 Kcal. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE V. inimä de beton. respectiv 6-8m ). depo%ite. a e%ate in rosturile ori%ontale sau cu elemente din beton armat. pentru ateliere. Peretii portanti se pot executa din %idärie simplä sau armatä. armatä cu otel ductil (%idärie cu inimä armatäZIA).1. argila sau betonul. Termenul de %idärie se aplicä. unei constructii executate din materiale unitare ca piatra. alte tipuri de clädiri social-culturale care nu necesitä spatii libere mari.V. cre e). Cele mai utili%ate %idärii. au fost cele de cärämidä.e — 0. Clädiri tip „salä" cu deschideri i inältimi moderate (9-12 m. folosit in mod curent pentru: Clädiri parter i etajate:locuinte sau clädiri cu functiuni similare (hoteluri. care pre%intä o serie de avantaje: sunt durabile — panä la cateva sute de ani. Peretii din %idärie pot fi reali%ati din cärämidä. . cämine. astfel: centuri ori%ontale i stalpi ori verticali (%idärie complexä). m. moteluri. Zidäria armatä se obtine prin asocierea %idäriei cu bare din otel. internate. in constructii.grad. cu goluri verticale sau forme speciale. armate. sunt bune i%olatoare termice . astfel incat sä creascä re %istenta la intindere i forfecare.

la %idariile de caramidd (ca i la celelalte) se pot constata doud tipuri principale de avarii: crapaturi pronuntate care indica. Degradarea %iddriei este cau%atä i de instalatori. avänd rosturi mari. cutremurele produc degraddri. nearse.de origine umand: . neume%ite. dislocari masive de %idarie. crapaturi mai mici. favori%ea%d reali%area unei %iddrii cu re %istenta sca%utd. Degradari din cauze mecanice Din punct de vedere mecanic.defecte de executie: producerea materialelor protectia materialelor manopera . %idaria este deteriorate i degradata din urmatoarele cau%e: Cauze interne: . cu oca%ia efectuarii unor goluri. inegale i neumplute cu mortar.3. Zidariile executate din cardmi%i de calitate inferioard. precum i folosirea unui mortar de calitate necorespun%atoare. evident.defecte de compo%itie . confectionat din nisip murdar. De asemenea. V.V. cu inclu%iuni.defecte de coe%iune cristalind Cauze externe . punerea in opera a carami%ilor präfuite. vor fi. care aratä o de%agregare a %idariei.defecte de conceptie: arhitecturd mediu structure . taserile inegale ci sterile indelungate de umezire: tasarea inegald a terenului conduce la degradarea %idariei portante. lituri sau strapungeri in %idarie. supuse degradarilor. Degradari din cauze fizico-chimice Din punct de vedere izico-chimic. insä numeroase. Calitatea executiei zideriei are o mare influents asupra comportarii ei in timp.2. Aceste degraddri — aratate mai sus — au drept cau%e principale: cutremurul. avarii i prabu iri (care vor fi tratate ulterior). in special in ca%ul terenurilor sensibile la ume%ire sau al pämänturilor de umpluturd.

*Umiditatea Umiditatea este principalul agent (de origine fi%icd) al procesului de degradare a %iddriei.poluanti atmosferici saruri solubile de origine biochimicd plantatii vegetatii bacterii Principalii agenti ambianti care deteriorea%d i degradea%d %idaria sunt urmdtorii: Observa.ii : Depunerile i petele constituie aspecte ale degradarii %idariei.Cele mai importante cau%e ale depunerilor. . poluarea aerului. dovedind probleme interne ce pot genera.apd i umiditate inghet punti termice actiunea väntului de origine chimicd .defecte de utili%are: destinatie transformdri defecte de intretinere de origine fi%icd . probleme structurale. petelor i de %integrarilor sunt: contactul cu umiditatea i sdrurile din sol. la randul lor. Umiditatea constituie un catali%ator care favori%ea%d degradarea. agentii biologici i elementele metalice coro%ive.

Cimenturile si mortarele conCin numeroase . din elementele de constructii adiacente.Ea atrage apa tot mai sus. panO c-nd este retinutO o umiditate specificO. provoacO de %integrarea materialelor de %idOrie. umiditatea poate migra: ascendent. poluarii aerului i agentilor biologici. care are o limitO teoreticO de migrare. sOruri in solutie.Presiunea osmoticO poate influenta asupra intinderii i directiei de deplasare a apei. *Presiunea osmoticii se creea%O prin sOruri solubile de diverse concentratii. adesea. ce contine. *Penetrarea vaporilor de apii. Umiditatea care penetra%O %idOria este insotitO. din aer. ZidOria absoarbe umiditatea: . La %idOriile vechi.AceastO poro%itate oferO o mare suprafatO internO. de sOruri i alte substante solubile. 0 cOdere bruscO de temperaturO face sO inghete apa in porii unei %idOrii. 0 %idOrie cu microporo%itate ridicatO are o presiune capilarO ridicatO. este esentiald intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialele %idariei i a modului in care este retinuta. de atragere i retinere a apei. AceastO aptitudine. AceastO actiune cau%ea%O o presiune mecanicO. care sunt intotdeauna pre%enti in aer.Este de retinut faptul cO umiditatea migrea%O in %idOrie.Apa de ploaie. care produce urcarea apei din sol. poate intretine o umiditate descendentO i o mi care ori %ontalO a umiditOtii in pori. ori%ontal. Spre deosebire de actiunea capilarO. pentru crearea unui echilibru cu solutia concentratO de sOruri. al cOrui volum cre te cu 10%. susceptibilO de a retine fluide prin absorbtie i solide prin adsorbtie. descendent. actiunea osmoticO poate face apa sO urce din ce in ce mai sus. Apa de langO ba%a unei constructii poate determina o umiditate ascendentO. in aceste conditii. Toate materialele de %idOrie sunt mai mult sau mai putin poroase i permeabile la apO i la vapori de apO.iunea capilarii in materialele poroase ale %idOriei creea%O o suctiune.din sol. care circulO in %idOrie prin actiune capilarO. poate urca pOnO la 10m deasupra solului. * Siirurile solubile . in cele din urmO. ce poate sparge peretii porilor i.Condensarea acestora este urmatO de penetrare.prin intermediul sdrurilor solubile. de echilibru cu umiditatea relativO a aerului. conduce la riscul unei degradOri rapide. care love te suprafata %idOriei. adesea. De aceea. umiditatea. *Ac. din cau%a mi cOrii de drenare. In %idOrie. potrivit structurii capilare.

umiditate ce este factorul cel mai important in deterioararea mortarului. Mortarul si cärämi%ile sunt materiale poroase.Ele pot conduce la degradarea %idäriei. aerosoli si substanCe ga%oase. o piaträ sänätoasä. silicaCii. * Poluarea aerului constä in particule. o cau%ä de degradare adesea neglijatä. carbonatul de magne%iu. Exemple tipice: carbonatul de calciu. la extremitatea porilor. de magne%iu si de sodiu. färä fisuri. care absorb umiditatea aerului ambiant. in general. Vdntul accelerea%ä toate formele de degradare cau%ate de poluarea aerului.Rädäcinile plantelor nu penetrea%ä. condensea%ä pe %idärie si atrag agenCii poluanCi.Pierderea solventului permite dilatarea cristalelor si spargerea porilor. factorilor de mediu si practicilor de construcCie. unde interacCionea%ä chimic cu mineralele si extrag rarele substanCe nutritive. * Degradarea mortarului este atribuitä unei interacCiuni complexe a materialelor constituente. care accelerea%ä degradarea %idäriei. mai multe impuritaCi solide si ga%oase. in momentul c-nd umiditatea se deplasea%ä spre exteriorul %idäriei. Särurile solubile pot acCiona direct pe suprafaCa %idäriei. de obicei. Aerul din %onele cu populaCie densä conCine. Ele cresc in lungul suprafeCelor rugoase. prin acCiuni capilare. . EflorescenCa este cristali%area särurilor solubile. ExistenCa vegetaCiilor indicä. aceastä poluare varia%ä considerabil de la o regiune la alta. Vaporii . Särurile utili%ate in se%onul rece pentru topirea %äpe%ii constituie o altä sursä.minerale care sunt mai mult sau mai puCin solubile in solvenCi comuni. o umiditate ridicatä a materialelor. * Agenti biologici . Poluarea aerului prin ga%e acide este principala cau%ä a degradärii elementelor componente ale %idäriei.Se mai gäsesc säruri solubile in sol (nitraCi de sodiu.pre%enCa arborilor si a plantelor. Cristali%area (fluorescenCele) se produce in soluCia care se aflä intre starea de saturaCie si suprasaturaCie. de potasiu si de calciu ) si in aer (clorura de sodiu). dec-t aerul de la Carä. riscä sä favori%e%e degradarea acesteia si sä deranje%e evaporarea apei din pereCi. c-nd cristali%ea%ä. datoritä contrastului cu culoarea cärämi%ii. diverse minerale argiloase. eflorescenCa se vede usor. in medie. ca apa si aci%ii slabi. Pe %idurile de cärämidä. atac-nd suprafeCele. totusi. pe o construcCie sau in vecinätatea ei. sau rosturile de mortar bine cimentate. sulfatul de calciu. sau pot fi aspirate in structura poroasä.

Reactiile chimice intre anumite tipuri de nisip i alcalii din pasta de ciment pot cau%a dilatarea mortarului. unele reactii chimice intre nisip i ciment sau var. carbonati i silicati de sodiu. efectul distructiv este cau%at de cre terea volumului prin cristali%are. atacul chimic. de%integrarea. care conduce la de %integrare. ca un material de amestec inert in mortare. in general. se produc. aceste sdruri cristali%ea%d i pot forma eflorescente. coro%iunea metalelor.Sdrurile solubile includ sulfati. orientate la intamplare. in interiorul porilor. De%integrarea mortarului poate fi asociatd cu deteriorarea elementelor de %iddrie. dezintegrarea se manifestd prin pre%enta fisurilor. Cimentul Portland este o sursd de sulfati de sodiu i de potasiu. caracteri%atd printr-o fatd rugoasd a mortarului. sub formd de „felii" fine sau de bucdti mici. . se formea%d cristale. Atunci c-nd umiditatea se evapord. ea este un efect secundar al de%integrdrii. de potasiu. totu i. pre%enta substantelor organice.Tipuri de deteriorare a mortarului: fisurarea. Cristalizarea seirurilor solubile Numeroase sdruri solubile din apd sunt pre%ente in mortar. furtuna de nisip. reactiile alcaline ale nisipului se ba%ea%d pe pre%enta umidit#tii i sunt accelerate de cre terea continutului in alcali ale pastei de ciment i de cre terea temperaturii. care este „luat"de agenti abra%ivi mecanici ca: jetul puternic de apd. eroziunea se caracteri%ea%d printr-o distrugere a mortarului la suprafatd. scorojirea —este separarea mortarului de la suprafatd. cristali%area sdrurilor solubile. Mecanisme de deteriorare a mortarului de %iddrie Reactiile alcaline ale nisipului De i nisipul este considerat. de calciu i de magne%iu.din punct de vedere fi%ic. fiind cau%atd de solutii acide din diferite surse. are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului.Ele sunt transportate in mortar de umiditatea provenitd din sol sau alte surse. ero%iunea. In general. decaparea este o deteriorare superficiald.De%integrarea mortarului se produce c-nd. decaparea. circulatia umand. scorojirea.

Cea mai mare parte a problemelor de deteriorare poate fi legat-a direct sau indirect de practicile de constructie (conceptia. Este important-a stabilirea unui diagnostic cat mai precis posibil. Umiditatea excesivii este cauza principalii in procesul de degradare a lucriirilor de zidiirie. Atacul chimic . Dac-a este posibil i necesar. al c-aror efect este cumulativ. care se g-ase te in cimentul Portland. Diagnosticarea dup-a deterior-arile aparente comport-a o bun-a cunoa tere a cau%elor principale de deteriorare a %id-ariei. fotografiate i relevate. detaliile. deosebite de cele ale %id-ariei portante. Efectul carbonat-arii cre te cu diminuarea alcalinit-atii mortarului. Este evident c-a mentinerea intr-o stare cat mai bun-a a %id-ariei presupune cunoa terea cau%elor principale de degradare i a mecanismelor de deteriorare a %id-ariei. la care %id-aria se execut-a dup-a turnarea i int-arirea structurii din beton. exist-a i %id-arii de umplutur-a.sulfatii solubili pre%enti in mortar pot reactiona cu aluminatul tricalcic. care favori%ea%-a eventuala coro%iune a metalelor. Concluzii Scopul inspect-arii lucr-arilor de constructii din %id-arie const-a in depistarea defectelor. f-ar-a a deteriora constructia prin prelevarea unor materiale care nu se vor mai putea reamplasa. calitatea executiei) i de intretinere. cunoa terea cau%elor i stabilirea m-asurilor de remediere necesare. evolutia constatat-a a degrad-arilor se urm-are te intr-o perioad-a de timp mai lung-a. care produc degrad-ari specifice. Coroziunea metalelor inglobate produce fisurarea i de%integrarea mortarului. din cau%a ruginii care re%ult-a din coro %iune i care are un volum de dou-a ori mai mare decat fierul din care provine. S-a v-a%ut c-a exist-a multe cau%e interdependente. se creea%-a o fort-a care produce de%integrare. expuse la actiunea agentilor fizici. De aceea. in consecint-a.Toate simptomele trebuie consemnate. In afara %id-ariilor portante.Carbonatarea este reactia chimic-a intre bioxidul de carbon din atmosfer-a i hidroxidul de calciu din elementul int-arit. la cl-adirile cu schelet de re%istent-a din beton armat. chimici ~i biologici. Toate cau%ele indicate sunt comune i acestor tipuri de %id-arie. .Produ ii de reactie au un volum mai mare i. este esential-a intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialul %id-ariei. Exceptie fac solicit-arile din cutremur.

„indice de eficientd" mare. este un bun i%olator termic (e redus). precum i de reali%area mdsurilor de protectie impotriva putre%irii i focului.5. datorit-a urm#toarelor avantaje: prelucrare u oard in fabrici i ateliere.VI. Dezavantaje: structura ani%otropd i neomogend. fatd de beton sau otel (exprimat prin raportul intre re%istenta de calcul i densitate). care duce la valori diferite ale re%istentelor mecanice. Avantajele si dezavantajele utilizárii lemnului in constructii Lemnul este utili%at pe scars largd in constructii. . durabilitatea constructiilor din lemn este dependent-a de regimul de exploatare al acestora. functie de unghiul format de directia efortului cu cea a fibrelor lemnoase. DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR DIN LEMN VI.

re%istenta lemnului scade cu cre terea umiditatii. inflamabilitatea — pentru temperaturi mai mari de 105° C. se consume prin ardere 0. putre%irea—provocata de ciuperci i insecte xilofage.In toate ca%urile de solicitare. Anali%a performantelor mecanice poate fi f#cutd pe 2 directii: a) directia „wait and see". iar valorile minime. care actionea%a timp indelungat. prin masuri constructive sau masuri chimice — impregnarea cu substante ignifuge (de obicei. intervine necesitatea cunoa terii lemnului ca material de constructie. cu 20-40%. 7mm/min. de structure. precum i de incercari in situ (directia „here and now").Valorile maxime ale re%istentei mecanice se obtin in ca%urile in care directia fortei coincide cu cea a fibrelor.prin cre terea temperaturii. de la 25 la 50° C.cunoa terea ciupercilor ce daunea%a materialului lemnos este importantapentru solutiile de remediere. constructia trebuie sä re%iste actiunilor exterioare. iar in pre %enta aerului i caldurii. Lemnul nu poate fi fa'. dar poate fi facut greu combustibil. cunoa terea cau%elor degraddrilor furni%ea%d elemente pentru deci%iile viitoare. Preocuparile pentru cunoa terea performantelor structurale i a re %istentei in timp a structurilor din lemn pun in evidenta doud probleme distincte: pe de o parte. lemnul se descompune termic in mod progresiv.Reducerea se observe numai pand la atingerea punctului de saturatie a fibrelor (25-30%).5 ori pentru compresiune. . „E" se reduce cu 20% (la intindere) i de 2-2. deci o grosime de 1 cm. a elementelor componente.cut incombustibil. inainte de punerea in opera). Diferite incercari au aratat ca. in ca %ul in care aceste directii sunt perpendiculare. crapaturile). b) efectuarea de incercari de laborator asupra materialului. la o anumita temperaturd i dupd o anumita durata de actiune a focului. re%istenta la intindere i forfecare scade cu 15-20%. anali%a structurilor vechi constituind un test de fiabilitate structurald. defectele naturale (de forma. 6-0. pe de altd parte. la elementele masive. intr-un sfert de ore. contragerea i umflarea — sunt dependente de specia lemnoasd i de directiile de solicitare. umiditatea afectea%d puternic proprietatile fi%ico-mecanice ale lemnului. se poate calcula durata re%istentei de foc a constructiei. a imbinarilor. lemnul incepe sä arda. astfel. iar re %istenta la compresiune. temperatura >50° C.

doliile coamele inclinate etc. se vor arde cu flac-ar-a ramificatiile acestora. .2.ei elementelor degradate ~ a cum s-a ar-atat. Depistarea atacurilor insectelor Elementele atacate se vor epura de %onele afectate. De exemplu. ca i ale grin%ilor plan eelor. in ca%ul arpantelor. dup-a indep-artarea p-artilor degradate. Exemple: —Sarpantele din lemn In ca%ul %onelor atacate de ciuperci. in urma indep-art-arii p-artilor degradate. Evaluarea rezisten. stabilirea p-artilor afectate de atacul insectelor. acestea indep-artAndu-se in intregime. verific-ndu-se i elimin-ndu-se totodat-a cau%ele. Sectiunile reduse vor necesita consolid-ari. se vor lua m-asuri de inlocuire sau de consolidare a %onelor la care s-au mic orat sectiunile. pan-a la lemnul s-an-atos. se va urm-ari dac-a ventilatia existent-a este suficient-a pentru evacuarea vaporilor de ap-a condensati sub invelitoare. evaluarea re%istentei elementelor structurale. toate %onele expuse unei umiditati excesive:coamele acoperi urilor. Investigarea si diagnosticarea constructiilor din lemn Aspecte specifice: determinarea umidit-atii lemnului i depistarea %onelor degradate prin putre%ire. Moduri concrete de abordare: Umezirea ci putrezirea lemnului Se vor examina cu prioritate: elementele de imbinare (mai ales in ca%ul fermelor).arpante). %onele de incastrare in %id-arie ale panelor la arpantele acoperi urilor. pentru a evita extinderea ciupercilor. Distrugerea partial-a a imbin-arilor (la arpante) poate periclita stabilitatea de ansamblu a structurii. Este necesar-a verificarea atent-a i a celorlalte elemente (de exemplu. Examinarea se face vi%ual. Valorile mari ale s-agetilor panelor i grin%ilor de plan ee contribuie la deformarea invelitorilor sau plan eelor.VI. in vederea aducerii la capacitatea portant-a initial-a.

aerisire. Buretele de cases ataces i distruge i alte materiale care contin celulo%es (tapete. fesres a pre%enta inses gesurile caracteristice putre%irii coro%ive. i se fragmentea%es in prisme. umiditate optimes 30-35%.Elementele noi se tratea%es in prealabil. Cel mai amenintat este lemnul de res inoase. Aerul umed i stagnant oferes cele mai bune conditii de de%voltare. iar arpanta va primi un tratament curativ.) sau obiecte de piele. Ea provoaces o putre%ire distructives a lemnului. .. de culoare ro ie-brunes. transformandu-l intr-o mases pulverulentes. De %voltarea lui initiales este conditionates de o umiditate a lemnului cuprinses intre 20% i 22 %. stofe etc. apoi. din lemn tratat cu antiseptice. Propagarea se face prin spori i resspandirea se face prin: utili%area unui lemn dej a infectat. dupes un anumit timp. WC-uri. care se desprind u or cu mana i se transformes in pulbere. temperatures. besi. * Buretele de case. se imbibes puternic cu apa.' ci actiunea lui asupra lemnului de constructie Ciupercile xilofage consumes substantele componente ale lemnului i ii alterea%es structura de re%istentes. dar ciuperca poate ataca i lemnul de foioase. aflate in interiorul clesdirilor afectate.Dupes putre%ire. lemnul suferes o uscare puternices. Lemnul de constructie atacat de buretele de cases. transportul cesrbunilor sau lemnelor infectate.i cree%e. conditii de de%voltare. in restul clesdirii. De aceea. singures. neinfectates. Elementele ce au suferit un grad puternic de degradare se vor inlocui cu elemente noi. Germenii ciupercii prosperes in conditii favorabile de umiditate. Ciuperca este capabiles ses provoace o autoume%ire a lemnului uscat i ses. este intalnites in subsoluri. covoare etc. devine moale i se poate tesia foarte u or cu cutitul. de unde se extinde. mutarea mobilei dintr-o locuintes infectates in alta. — Elementele la care sectiunea devine insuficientes trebuie consolidate prin: „cesmes uire" cu lemn sau metal. beciuri. Cea mai frecventes i periculoases este ciuperca Merulius lacrimans. reali%area unor rea %eme intermediare. sau buretele de cases. crapes. Buretele de cases obi nuit ( i are limitele de viates intre 4°C i 22°C. cu elemente din lemn lamelar incleiat sau cu elemente metalice protejate impotriva coro%iunii. consolidarea cu grin %i metalice.

inlocuirea lor cu du umele impregnate cu fungicol sau alt antiseptic omologat.riei acoperi ului.rtarea cau%elor ce produc umiditatea. condensarea vaporilor pe lemna.Totu i. reali%area unei ventilatii sub pardoseala.mi%ilor provenite de la demola.na.mida.riei atacate cu alta.. indepa.tirea i de%infectarea.perile neinca. executarea sub du umele a unui strat de beton cu adaos hidrofug.riei insuficient uscate creea%a.tii.toase cu fluorosilicat de magne%iu.suri: indepa. Trebuie tinut seama ca.. este practic imposibila.suri: indepa.rtarea du umelelor. conditii favorabile pentru de%voltarea buretelui de casa.rii apelor de precipitatii prin invelitorile nereparate.riei sa. antiseptic. indepa. cura. tratata.rie in inca.diri au fost afectate de buretele de casa. distrugerea radicala. imbibata.. umplerea cu %gura. expunerea peretilor de lemn la aer. Exemple : La noi in tara. a golului de sub du umele). cu bitum. a buretelui de casa. ume%irea lemna. timp suficient. inlocuirea lor cu ca.toarele ma.ra.rtarea lemnului sau a materialului infectat.Au fost luate urma. o serie de cla.ra. i sigura. ca urmare a infiltra.ri de case care au fost atacate de buretele de casa.Udarea lemna.rtarea i inlocuirea tampla.rii umidita..riei de ca. este un pericol evident. (uneori. indepa. tratarea lemna. trebuie luate anumite ma.lpilor sau grin%ilor atacate de la ba%a peretilor.l%ite. in cateva regiuni de munte. pentru impiedecarea ridica. .rtarea ta. Utili%area ca.tre apele din instalatiile sanitare sparte sau introducerea in constructie a lemna.

acCiuni mecanice. acCiuni climatice etc. 4. distrugeri de bunuri materiale. conclu%ii i propuneri de moduri de intervenCie in vederea prevenirii producerii unor accidente cu victime omene ti. descrierea cau%elor i modului de degradare. alcatuirea constructive.Turda. a materialelor/elementelor de construcCiii. de%astre ecologice.). 5. Clädirea de fabricaCie a nitrocalcarului-Nitramonia (Fagara ). Cercetari efectuate dupa 1990 — obiective examinate Cercetärile efectuate dupd 1990. Clädirea de fabricaCie a formaldehidei de sodiu.1. Obiectivele examinate au fost urmätoarele: 1. in Cara noasträ (in cadrul INCERC). starea actuald de degradare. 7. 3. Turn de racire ape acide cu tiraj forCat (tipHamon) — Doljchim (Craiova-I alniCa). tasdri. Turnurile de granulare a%otat de amoniu —Nitramonia (Fagara ). modificari constructive i intervenCii asupra construcCiei/instalaCiei tehnologice pe durata exploatarii. pentru fiecare obiect de construcCie in parte. Fi ele de pre%entare cuprind date i informaCii cu privire la tipul i destinaCia construcCiei. CARE PERICLITEAZA SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE VII.VII. dar i a celor provocate sau accentuate de alte acCiuni (seisme. Turnurile de granulare ingrä äminte complexe Doljchim (Craiova-I alniCa). 6. avarii. 2. in special din cau%a proceselor tehnologice de fabricaCie. . acidului formic i acidului oxalic-Carbosin (Cop a Mica). Clädirea de fabricaCie a ingra dmintelor complexe Doljchim (Craiova-I alniCa). Re%ultatele studiilor i cercetärilor au fost sinteti%ate sub forma unor fi e de pre%entare. cu evidenCierea degraddrilor specifice prin coro%iune existente la elementele structurale i nestructurale. Hala de purificare saramurd -UTC . CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE. s-au referit la studiul construcCiilor existente cu degraddri deosebit de grave. caracteri%area naturii i gradului de agresivitate a mediului (tehnologic i natural).

alcaline i säruri (solutii. care poate di%olva sau poate reactiona cu agentii agresivi din atmosferä. asupra constructiilor au actionat. Nivelul de agesivitate existent se datorea%ä. lichidä i solidä. constituite din agenti chimici. Hala electroli%ä cu catod de mercur — UTC —Turda. Hala de turnätorie fontä FORTUS — Ia i. Castel de apä — UTC — Turda. pulberi + umiditate. 13. scurgeri i infiltratii de solutii. care. 12. determinând accelerarea proceselor de coro%iune. in majoritate. 17. Hala de decapare bare-COS. doi sau mai multi agenti agresivi. topituri) cu caracter neutru. . Mediile agresive industriale au fost acide (anorganice i organice).8. sub formä ga%oasä. 11. Din punctul de vedere al agresivitätii lor asupra constructiilor. depuneri de pulberi agresive. sau alcalin. 10. fiind necesarä incadrarea lor in categoria de „ca%uri speciale". de concentratii i temperaturi ridicate. Hala de %incare TEPRO —Ia i. simultan. mediile anali%ate depä esc nivelul clasei/gradului de agresivitate puternicä/ severä. acid. in pre%enta umiditätii ridicate a aerului. Clädire de fabricatie a acidului clorosulfonic — Romfosfochim — Valea Cälugäreascä. inclusiv a instalatiilor de captare i evacuare a agentilor agresivi. Hala de acoperiri metalice —UMARO — Roman. VII.2. 9. 18. se transformä in solutii de concentratii maxime i in slamuri agresive. in pre%enta umiditätii. Estacada pentru conducte i rampa de incärcare — spälare — UTC — Turda. 15. Astfel. 14. 16. Clädire de prelucrare a särii — Salina Ocna — Dej. Rezultate obtinute Constructiile anali%ate au fost situate in medii agresive industriale (tehnologice). In cele mai multe ca%uri. formarea condensului pe suprafata elementelor. Clädire de fabricatie a clorurii de var — UTC — Turda. stropiri (purjäri) cu solutii (topituri). au existat: stagnäri temporare sau permanente de solutii pe suprafata elementelor.Târgovi te. functionärii defectuoase a instalatiilor i utilajelor tehnologice de fabricatie. Clädire de fabricatie a acidului clorhidric de sinte%ä—UTC — Turda. prescrisä prin norme.

. duc-nd la de%alcalini %are i distrugeri. Efectul coro%iunii asupra capacitätii portante: reducerea capacitätii/sectiunii de beton. coro%iune produsä de a%otatii de amoniu. färä sä afecte%e armätura. care di%olvä hidrocarburile de calciu. degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune acidä)+coro%iunea generalä a armäturii.sub actiunea solutiilor acide. coro%iune alcalinä (distruge piatra de ciment). puternic alcaline i a särurilor. reduceri simultane ale capacitätilor / sectiune la beton i armäturä. conduce la reducerea generalä a sectiunii de otel. färä reducerea sectiunii(inmedii cu a%otat de amoniu). coro%iune sulfaticä. coro%iune datoratä apelor moi. In cazul armaturii inglobate in beton: coro%iune fisurantä — intergranularä (fisurare+rupere fragilä la otel-OB37. cu reducerea sectiunii de beton armat . mergand panä la disparitia armäturii i la rupere. coro%iune generalä . PC). reducerea capacitätii/sectiunii de armäturä. d)asupra otelului. reducerea sectiunii de otel. St alp i degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune alcalinä) cu reducerea sectiunii.Principalele tipuri de coro%iune In cazul betonului: coro%iune acidä. c)asupra betonului i armäturii. coro%iune localä — reducerea localä a sectiunii i penetrarea intregii sectiuni. Principalele categorii de degradäri prin coro%iune (la beton armat i beton precomprimat) a)asupra betonului. — coro%iune produsä de säruri. b)asupra armäturii. In cazul otelului (elemente de otel): coro%iune generalä — reducerea generalä a sectiunii profilelor.survine disparitia armäturii in unele %one. coro%iune localä — sub actiunea solutiilor de säruri (in special a clorurilor).

platforme tehnologice. Elemente de acoperi~ degraddri generali%ate ale chesoanelor de acoperi din beton armat. Alte aspecte importante Degradari grave la stalpii camd uiti din beton armat i la grin%ile camd uite din beton armat. suporti. Placi (planee) degraddri in %onele strapungerilor tehnologice i in %onele pardoselilor.coro%iune avansata a armaturilor din nervuri i placi. Solutiile adoptate in aceste ca%uri nu au dat re%ultatele scontate. dislocari de betoane.coro%iune avansata a barelor PC i a toroanelor pretensionate din nervuri. degradari i desprinderi de beton pe suprafete intinse i coro%iune avansata a armaturilor. Grinzi degradari similare cu cele de la stalpi. din cau%a continuarii procesului de coro%iune in interiorul %onei cdmd uite. degraddri grave ale elementelor ECP de acoperi din beton precomprimat. mai ales. Elemente nestructurale degraddri avansate la scari. cu ruperi fra gile ale etrierilor. coro%iune avansata a armaturii i ruperi ale etrierilor. Fascicule exterioare de precomprimare ruperi ale sarmelor pretensionate din cau%a coro%iunii generale ce produce de%membrarea unor fascicule. atat din cau%a calitatii lor necorespun%atoare. balustrade. sub actiunea mediului natural cu umiditate ridicatd. cedarea i prdbu irea unor %one de plan ee din cau%a ruperii fragile a armaturii prin coro%iune fisurantd. care nu au fost curatite i „neutrali%ate". degradari locale ale grin%ilor din beton armat. ca urmare inglobarii unor portiuni „impregnate"cu agenti agresivi. ruperea tuturor armaturilor longitudinale i transversale prin coro %iune fisurantd.degradarea in profun%ime a betonului din cau%a coro%iunii provocate de mediile pe ba%d de a%otat de amoniu. . Perefi degradari i desprinderi locale de beton i ruperi fragile ale armaturii prin coro%iune fisurantd. podete. cat i. constituind pericole permanente de prdbu ire. supuse mediilor agresive de clor. tamplarie.

— contraindicate in medii agresive. prin proiect. degradarea elementelor laterale de inchidere.p. a unor elemente de constructiii din beton armat (in continuare b. . prevederea prin proiect a unor elemente din otel cu durabilitate redusd (elemente cu pereti subtiri. pante necorespun%dtoare ale pardoselii. functionarea ineficientd sau absenta instalatiilor i sistemelor de captare i dirijare/evacuare a agentilor agresivi degajati prin procesul tehnologic de fabricatie. permitEind: — deversdri (purjdri) de solutii agresive direct pe suprafata elementelor. degradarea hidroi%olatiei acoperi ului i retelei interioare de scurgere a apelor pluviale. infundarea sifoanelor de pardoseald i a canalelor colectoare interioare cu lamuri. grin%i cu %abrele) in medii puternic agresive. exemplu: chesoane de acoperi din b. care permit acumularea i stagnarea solutiilor agresive pe suprafatd. vapori. strapungeri i goluri tehnologice in plan ee. degajari de ga%e.p.) i beton precomprimat (in continuare b. nereparate i neetan ate. pulberi i abur tehnologic.a. b) Factori legafi de concepfie/proiectare: prevederea. indltimea lor insuficientd i neprotejarea lor prin continuarea structurii de protectie a pardoselii. scurgeri prin neetan eit#ti. Se remarcd urmdtorii factori: a) Factori legafi de exploatare: functionarea defectuoasd a instalatiilor i utilajelor tehnologice. din cau%a grosimii insuficiente a stratului de acoperire cu beton a armdturii i a utili%arii incorecte a betonului de calitate necorespun%dtoare (mdrci.Cauze ~i condifii favorizante producerii degraddrilor Degradarile grave ale constructiilor survin din exploatarea in medii cu agresivitate puternicd. lipsa preocuparii pentru activitatea de reparatii periodice (curente i capitale) i intretinerea instalatiilor tehnologice. in principal.) cu durabilitate redusd pentru exploatarea in medii agresive. lipsa rebordurilor. ineficienta instalatiilor de ventilare (locale i generald). grad de impermeabili%are).

prefabricate.absenta mdsurilor sau prevederea unor mdsuri insuficiente de protectie anticoro%iva a elementelor de constructii. supra incarcare cu %apadd. f#rd prevederea unor mdsuri suplimentare de protectie anticoro%iva a plãcilor metalice inglobate in beton i a i imbinarilor sudate. tirbituri. cu defecte de executie (segregari i goluri. g goluri i strapungeri tehnologice neprevd%ute in proiect./b. grad de impermea bilitate). 2. g grin%i. f#rd prevederea unor solutii eficiente de „neutrali%are" a agentilor agresivi din elementele degradate i/sau unor mdsuri de protectie anticoro%iva a elementelor consolidate corespun%ator agresivit#tii mediului.p. mai ales la seism. goluri de strapungere prevd%ute prin proiect pentru conducte tehnologice. etan area /monoliti%area necorespun%atoare sau chiar neetan area rosturilor intre elementele structurale (elemente de acoperi .p. 14. adaptareaunormdsuri de consolidare a elementelorputernic degradate prin coro%iune. asociatä cu reducerea necontrolatä a caracteristicilor fi %ico-mecanice a betoanelor din cau%a coro%iunii. 17) Factori care pledea%d pentru de%afectare: F risc de prábusire totald sau partiald.. f#rd indicarea solutiilor de etan are i protectie a anticoro%iva. demolare ~i reconstrucfie (obiectivele 1. 12. protectie anticoro%iva de calitate slabd. ale complexitatea i costul ridicat al lucrarilor de consolidare +protectie . g l lipsa conceptului de proiectare a intretinerii. armdturi aparente sau cu strat foarte mic de acoperire ) care favori%ea % %d degradarea prin coro%iune. 3. fisuri. in raport cu natura i gradul de agresivitate ale mediului. c) Factori legafi de execufie: utili%area unor elemente din b. proiectarea prinderii grin%ilor metalice de sustinere a cdilor de rulare la podurile rulante de talpa inferioard a grin%ilor din b. Másuri de interventie propuse 1) Dezafectare. i dezvoltarea fenomenului de coroziune fisurantá a armäturilor.a. b folosirea distantierilor din otel (in loc de plastic) pentru po %itionarea armdturilor repre%entand puncte de initiere a coro % %iunii. 9. betoane monolit de calitate inferioard (mdrci. VII.3. stalpi).

c oprirea. a . a unor procese tehnologice. durabilitatea redusä a structurilor consolidate. pe o perioadd indelungatd.anticoro%iva.

consolidari. inlocuiri de elemente.ii aflate intr-o stare satisfiiciitoare . care repre%intd surse poten. distrugeri. f#rd degradari . Din cercet#rile efectuate s-au evidentiat 3 categorii de constructiii degradate: 1)Construc. accidente tehnologice.a (obiectivul 16). 2) Inlocuirea unor elemente structurale puternic degradate: elemente ECP de acoperi din b. 3) Consolidarea elementelor /structurii (obiectivele 6. concomitent cu moderni%area fluxului tehnologic.ii aflate in stare graviide degradare — care periclitea%d siguranta i stabilitatea i pot conduce la avarii. actiuni climatice). 6 consolidarea constructiei i protectia anticoro%ivd a tuturor elementelor.p. 18): consolidarea i protectia anticoro%ivd a constructiei (obiectivul 6).ii eficiente ( reparatii.ii aflate in stare de degradare evolutivii „contaminate" cu agenti agresivi.iale de mare risc . victime omene ti i implicatii majore. e Inlocuirea chesoanelor prefabricate din b. in special in ca%ul unor actiuni suplimentare (seismice. sprijinirea provi%orie a acoperi ului halei pand la Inlocuirea elementelor ECP. 3)Construc. 13. in profun%ime.ie.Exemplu: turnurile de granulare a%otat de amoniu (obiectivul 3) la care s-a adoptat varianta demoldrii i reconstructiei. protectii). 2)Construc. Acestea sunt surse de mare risc necesitand miisuri urgente de interven. (obiectivul 15) i reali %area unui acoperi nou. ele necesitd inter ven.

care necesitd o inspectie/ urmarire sistematicd i mdsuri de interventie. Detalii privind toate aspectele semnalate sunt pre%entate in figurile 1-16.semnificative cau%ate de coro%iune. .

GrindA din beton armat cedarea grinzii din cauza ruperii armaturilor prin coroziune fisurantA — . din coroziune fisurantd Figura 2. Rupere fragild a armaturii longitudinale si transversale la o grindd.Figura 1.

Planseu din beton armat — cedarea pläcii datoritä ruperii armäturilor prin coroziune fisurantä si degradärii betonului sub actiunea azotatilor. necesitfind sprijinirea planseului Figura4.Figura 3. Stfilp din otel—coroziunea fragilä a etrierului prin coroziune in profunzime a otelului (straturi fisurantä. Stfilp perimetral— rupere Figura5. Degradarea betonului groase de ruginä) sub actiunea din cauza coroziunii mediului acid .

ruperi de armäturä prin coroziunea generalä (dizolvarea) — dupä indepärtarea betonului de cämäsuire . Coroziunea puternicä a profilelor metalice si a carcasei de armäturi. din cauza coroziunii avansate a armäturilor si a betonului.Figura 6. sub actiunea mediului agresiv pe bazä de clor Figura 7. degradarea insemnatä a nervurilor chesoanelor si a tälpii inferioare a grinzii. Chesoane de acoperis si grindä transversalä din beton armat.

Scarä din beton armat — fisurarea (cräparea betonului) ca urmare a coroziunii produse de azotati. din cauza coroziunii armäturilor. cedäri locale ale elementului .Figurile 8-9. sub actiunea mediului agresiv pe bazä de clor Figura 10. degradarea avansatä prin coroziune a betonului si armäturilor. Degradarea avansatä a stfilpilor din beton armat consolidati prin cämäsuire (pe inältimi variabile). in zonele neconsolidate ale stfilpilor. fisurarea puternicä a betonului cämäsuielii.

Figura 11. ca urmare a coroziunii generale a shrmelor pretensionate Figura 12. Fascicule exterioare de precomprimare: deteriorarea tesaturii de shrma si a mortarului de protectie. Fascicule exterioare de precomprimare: ruperea sarmelor pretensionate din cauza coroziunii i dezmembrarea fasciculului superior .

Sta. Prdbusireauneizone de plansee ca urmare a ruperii arm?turilor din grinzi si placd prin coroziune fisurant? Figura 14.lp estacadd: ruperea consolei din beton armat din cauza coroziunii armäturilor sub actiunea mediului agresiv pe bazd de clor .Figura13.

ruperea consolelor din beton armat din cauza coroziunii armäturilor. a gazelor a b si vaporilor de Cl2 si HCl. ruperi de armäturi prin coroziune generalä . ~talp estacadä. degradarea avansatä a stalpilor si pläcii din beton armat sub actiunea solutiilor de HCl si lesii. coroziunea in profunzime a betonului.Figura15. consolidarea consolelor cu profile metalice Figura 16 . Estacade din beton armat. desprinderea betonului de acoperire ca urmare a coroziunii puternice a armäturilor.

situatii in care peretii sunt supu i la solicitäri importante (presiuni i suctiuni). compactitatea. d raportul riclicat clintre rezistenfele mecanice ci greutatea proprie.VIII. 95%.1. obtinutä prin echilibrul dintre calculul de re%istentä i comportarea efectivä a materialului. i posibilitatea cle realizare pe cale inclustriale': a subansamblelor metalice. unele metale i aliaje se folosesc cu succes i la reali%area de recipiente i conducte. Alte metale. e rezistenfa recluse': la acfiunea temperaturilor riclicate. Mai frecvent i pentru o mai mare varietate de elemente de constructii sau chiar pentru . cum sunt unele substante chimice.Imbinärile cu sudurä pot asigura i ele aceastä etan eitate. In consecintä. Proiectarea judicioasä a elementelor metalice poate sä reducä insä mult efectele negative ale coro%iunii. Avantajele si dezavantajele constructiilor metalice A Avantaj e: siguranfa in exploatare.2. caracteri%atä prin faptul cä elementele metalice sunt etan e la trecerea lichidelor sau ga%elor. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE VIII. care se folosesc pentru elemente de constructii • Aluminiul i aliajele de aluminiu Pentru anumite elemente de constructii ((n special pentru acoperi uri) se folose te destul de frecvent aluminiul de puritate 99. care situea%ämetalele deasupra altor materiale de constructie ( (beton. lemn). VIII. respectiv etanceitatea. in afara de oteluri. D De%avantaj e: rezistenfa recluse': la acfiunea corosive': a umiditätii din atmosferä i mai ales a altor factori agresivi.

jgheaburile $i burlanele Bibliotecii Centrale Universitare $i invelitoarea acoperi ului. Protecfia obfinutii prin zincare a ofelurilor nu este rezistentii in mediile montane. f#r# a mai avea nevoie de nicio altd protectie anticorosiva suplimentard. iar in tar#. care au caracteristici mecanice mai ridicate decat cele ale aluminiului $i aliajelor de tip AlMg. datorate formarii oxi%ilor albi de %inc. alpine ci nici in cele cu agresivitate puternicii Pentru a deveni re%istente in aceste medii. . Exemple in Bucure$ti: invelitoarea acoperi$ului. in special. cat $i in cele marine $i industriale. burlanele. in special. Acest metal se utili%ea%a. Zincul Zincul este un metal cu proprietati puternic anticorosive. otelurile %incate trebuie protej ate suplimentar cu vopsele. Zincul nu se folose$te ca atare in industria constructiilor metalice din cau%a proprietatilor sale mecanice destul de slabe $i a punctului sau de topire foarte scd%ut (+ 419° C). la invelitorile pentru acoperi$urile clddirilor cu importanta deosebitd. %incul se folose$te. dar care necesita o protectie anticorosiva suplimentard (in special prin v vopsire). C Cuprul (arama) Cuprul (arama) se folose$te mai rar in industria constructiilor metalice din cau%a re%istentei sale la coro%iune. denumite grunduri reactive. Cu toatä re%istenta sa la coro%iune.constructii metalice se folosesc aliaje de aluminiu de tip Al Mg3 $i Al Mg2. Un alt grup de aliaje de aluminiu care se folosesc destul de frecvent in industria constructiilor metalice sunt aliajele de tip AlCu. Aplicarea sa pe oteluri se poate face prin imersie la cald (obtinandu-se tabla %incata termic). invelitoarea acoperi ului. mai ales in mediu urban. in special in medii industriale $i marine. foarte aderenti de metal $i cu solubilitate redusa in apd $i in diferite solutii. deoarece ele se autoprotejea%a prin autooxidare (cu oxigenul din atmosferd se acoperd instantaneu prin formarea unui strat de Alp care le i%olea%a de majoritatea factorilor agresivi). jgheaburile i unele elemente de fatada ale Hotelului Cioplea de la Predeal. elementele de constructii din cupru se acoperd cu säruri de cupru ver%i. atat in mediile urbane. care este in intregime confectionata din acest aliaj. Avantajul principal al aluminiului $i aliajelor de aluminiu de tip Al Mg este constituit de puternica lor re%istenta la coro%iune atmosferica in medii cu agresivitate urband $i marina. Ca exemplu de folosire a tablei din aliaj Al Mg2. prin intermediul unor grunduri speciale. prin galvani%are sau prin pulveri%are cu pistolul cu flacard oxi-acetilenica sau cu plasma.5 $i aliaje de tip Al Cu. Datoritd re%istentei sale la coro%iune. . ca acoperire anticorosiva pentru oteluri. jgheaburile i burlanele Ambasadei Greciei in Romania.5 se poate da invelitoarea acoperi$ului pavilionului Romexpo din Bucure$ti.

stalpii de sustinere a funicularelor i telefericelor etc. . Pentru reducerea greutatii acestor structuri se folosesc elemente de inchidere u oare din tabla de otel. foarte greu i foarte greu continuu (hale din industria siderurgica. turlele i masturile de foraj.) . dar in special acolo unde exists cerinte deosebite privind intensitatea solicit#rilor i greutatea proprie redusa a structurii. turnurile de extractie a cärbunelui. deoarece intreg ansamblul prime te incarcari specifice relativ reduse. In consecinta. Structuri cu schelet metalic se folosesc in ca%ul unui mare numar de etaje. Construc. Aceasta cerinta devine obligatorie atunci cand terenul de fundatie este slab. cu poduri rulante de capacitate mare i regim de lucru greu. de sport . Structuri metalice pentru acoperi~uri cu deschidere mare. In aceastä categorie sunt cuprinse recipiente cu diferite destinatii (re%ervoare pentru lichide i ga%e.care. Halele industriale cu deschideri i inaltimi mari. In aceastd categorie se inscriu. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice Constructii din otel Elementele de constructii metalice din otel se pot utili%a la alcatuirea tuturor structurilor. In aceastä categorie mai inträ unele constructii industriale de tip special cum sunt co urile de fum i de ventilatie. salile de expo%itie. precum i unele clddiri cu caracter special cum sunt hangarele i atelierele de reparatii i montaj pentru avioane sau vehicule de transport. buncäre etc. de reguld. din industria de constructii de ma ini grele etc.ii inalte.3. Structurile din otel devin avantajoase in ca%ul in care i elementele de inchidere sunt reali%ate din materiale u oare. Tipurile de constructii la care se poate utili%a otelul sunt urmatoarele: Cliidiri industriale. murdärindu-le. Construc. elementele de constructii din cupru trebuie protejate cupelicule de lacuri speciale pentru a nu deteriora aspectul estetic al clädirilor la care acestea se folosesc. a. VIII.ii din tables.). Se mentionea%a ca aceste säruri de cupru ver%i sunt in cantitate mica i formarea lor nu afectea%d caracteristicile mecanice ale elementelor de constructii din cupru decat in intervale de timp de ordinul a catorva %eci de ani. in special in mediile urbane cu trafic intens i poluare puternica. pri%ele de aer. din cau%a ploilor acide din acest mediu.. Turnurile sau pilonii ancorati sunt folositi in telecomunicatii la sustinerea antenelor pentru radio i televi%iune sau pentru sustinerea liniilor electrice aeriene de mare tensiune. Constructii cu mai multe etaje. se scurg pe fatade. de spectacole.

de regulä.). s-a estimat ca intr-un an se pierde prin coro%iune echivalentul a peste 100. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor de constructii din otel De peste 60 de ani. Cu toate mäsurile de prevenire i protectie care se intreprind. preincäl%itoare de aer etc. in tara noastra. la temperaturi foarte ridicate sau la temperaturi foarte joase. coloane tehnologice din industria chimicä i petrochimicä. iar durata de exploatare a acestora este mult diminuatä. pagubele produse de coro%iune sunt deosebit de mari i acestea cresc. Din cau%a acestor fenomene de coro%iune. De asemenea. se aprecia%d ca cca 80% din pagubele inregistrate se datorea%d coro%iunii. Spre exemplu. radiotelescoape etc. Structurile metalice ale utilajelorfixe sau mobile (macarale. o evaluare exacta. 000 tone de otel (aproximativ 10%). numai in sectorul industriei chimice. problema coro%iunii metalelor a devenit in pre%ent o problemä de maximä importantä tehnicä. ma ini pentru constructii. constructii pentru observatoare astronomice. in sectorul constructiilor metalice. putand fi supuse la actiuni corosive de diverse intensitäti. Alte structuri. Pe aceste temeiuri. In aceastä categorie se incadrea%ä structurile metalice pentru unele constructii speciale cum sunt: structuri pentru trambuline de schi. produsele de combustie.conducte. Poluarea atmosferei provine din surse foarte diferite. rampe de lansare pentru nave spatiale. fiind practic imposibild dacd se au in vedere complexitatea i domeniul de extindere a acestor distrugeri. ga%ele de e apament. tärile industriali%ate trebuie sä facä fatä unei poluäri atmosferice din ce in ce mai puternice. poduri rulante. cu cat agresivitatea mediului este mai puternicä. de exemplu. fumurile industriilor diverse. Aceste pierderi au un caracter relativ. tiintificä i economicä. Efectele economice cau%ate de coro%iune se pot clasifica in pierderi .4. Statististici intocmite in diferite tari (inclusiv in Romania) atesta imensele pagube cau%ate de coro%iune. La interactiunea dintre suprafetele din otel sub forma diferitelor constructii i mediile agresive pot sä aparä i sä se manifeste fenomene de coro%iune care conduc la degradarea structurilor metalice. pagubele anuale provocate de coro %iune s-au estimat la cca 150 milioane de dolari pentru anul 1997. VIII. instalatii pentru foraje petroliere etc. in special a structurilor metalice exploatate in atmosferd industriald. cum sunt. Dacd se considerd ca productia anuald mondiald de otel este de cca un miliard de tone.producand pierderi economice deosebit de grave. Aceste constructii pot fi exploatate in conditii deosebite. notiunea de calitate in constructiile metalice devine aleatorie. 000.). constructii din industria siderurgicä (furnale.

costurile legate de supradimensionarea unor elemente de re%istenta pe considerentul prevenirii deteriordrilor prin coro%iune. degajari nocive. semifabricate sau fabricate (ca urmare a cedarii unor elemente metalice corodate din structura de re%istenta a instalatiilor oprite din functionare).directe i pierderi indirecte. In categoriapierderilor indirecte. p valoarea productiei materiale nereali%ate din cau%a efectudrii lucrarilor de refacere a protectiei anticorosive. cum ar fi: explo%ii. scoase din u% i inlocuite cu altele. Pierderile directe repre%intd: elementele i structurile metalice corodate. i consolidarile executate pe parcursul exploatarii constructiei metalice impuse de gradul de deteriorare prin coro % %iune. incendii. noi. trebuie mentionate i efectele coro%iunii asupra vietii sociale sau asupramediului inconjurator. mult mai mari ca valoare. ca i degradarea esteticii clädirilor i a peisajului inconjurätor prin aparitia produselor de coro %iune. distrugeri de clädiri. se includ: costurile lucrarilor de intretinere pe parcursul exploatärii constructiilor metalice. risipirea resurselor naturale de materii prime i energie. In acest context. precum i valoarea pierderilor inregistrate la materiile prime. pierderi de vieti omene ti. i necesitatea refacerii unor straturi deteriorate ale sistemului de protectie initiald. . in general. re%ultate din verificarile periodice.

sulfat feros. adica de locul pe care el il ocupd in tabelul periodic al elementelor. Cele mai vulnerabile materiale fata de coro%iune sunt metalele de puritate tehnica. generat i influentat simultan de o multitudine de factori. exploatate in climate nepoluate. natura i caracteristicile metalului. Desf# urarea procesului de coro%iune a otelului nu este lineard. depin%and de: natura i caracteristicile mediului agresiv. Fenomenul respectiv se manifests prin schimbarea culorii materialului care se degradea%d i prin formarea produselor re %ultate din aceasta degradare. cat i de caracteristicile acestuia. compo%itia chimice (puritatea). ca urmare a unor reactii chimice sau electrochimice. care favori%ea%d procesul de coro%iune a otelului. avansand treptat spre interiorul acestuia. p perioada de formare a stratului. V Vite%a mare de coro%iune a otelului are urmatoarele doud cau%e: rugina formats pe otel nu oferd o protectie. care se descompune prin hidroli%a in oxid i acid. . Acidul conduce la reluarea atacului.1. Dupd perioda distructivä (cu vite%d mare de coro%iune) urmea%d o perioadd in care coro%iunea devine mai putin violentä. din cau%a structurii sale afanate i a lipsei sale de aderenta. solicitarile mecanice. sub actiunea unor agenti exteriori.4. de procedeul de elaborare. Gradul de distrugere prin procese de coro%iune a unui material metalic este influentat atat de natura. de tratamentele termice i tratamentele mecanice aplicate i de starea suprafetei. de exemplu. de tip C Corten. Coroziunea prezintii o trans formare a materiei in forma ei naturalii ~i constii in procesul de distrugere a materialelor ~i in special a metalelor. Exceptii se intalnesc la otelurile slab aliate de constructie. la suprafata elementului metalic. de structura cristalind. Ea s se imparte in trei fa%e: p perioada de incubatie. Date generale privind comportarea la coroziune a metalelor Coro%iunea este un fenomen deosebit de complex. perioada distructiva. stimulatorii. alcdtuirea constructive. Atacul coro%iunii se declan ea%d. de obicei. dioxidul de sulfformea%d. intr-o etapd intermediard. sistemele de protectie anticorosiva.VIII.

Coro%iunea chimica repre%inta tipul de coro%iune la care distrugerea metalului se produce in medii agresive neelectrolitice (ga%e uscate). coro%iunea chimica se transforms in coro%iune electrochimica. cat timp functionea%a procesul anodic i procesul catodic. Procesul de coro%iune elecrochimica implicd.—> H2 (3) . exists coro%iune chimica i coro%iune electrochimica.4. La anod are loc un proces de oxidare intre ionii po%itivi ai metalului i anionii solutiei de electrolit. Procesul de coro%iune se desf# oara atat timp cat are loc transportul de sarcini electrice. reducerea ionilor de hidrogen: 2H+ +2e. existenta unui anod. Metalele in contact cu solutiile de electroliti au tendinta de a trimite ioni in solutie. este urmatoarea: D+%e.2. a unui catod i a unui conductor metalic prin care sa se poata deplasa electronii deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit. in afara de pre%enta metalului i mediului agresiv (solutia de electrolit). Reactia anodicd de ioni%are a metalului este urmatoarea: Me —> Me2+ + 2e(1) Reactia catodicd de acceptare a electronilor re%ultati din reactia anodicd de catre un agent de coro%iune pre%ent in mediul agresiv.—> D%e(2) Reactia catodicd poate repre%enta intr-un electrolit cu caracter acid. Procesul de coro%iune electrochimica repre%inta ca%ul general de distrugere a metalelor prin coro%iune. denumit i depolari%ant. Coro%iunea chimica este rar intalnita in constructii metalice. Prin racirea ga %elor agresive i condensarea vaporilor de ape din atmosfera pe suprafata elementelor metalice. aceasta tendinta este direct proportionala cu tensiunea de di %olvare i invers proportionala cu potentialul de electrod al metalului expus actiunii mediului agresiv. iar la catod are loc un proces de reducere intre cationii solutiei i electronii metalului deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutie. Clasificarea tipurilor de coroziune intelnite in practice In practice.VIII. Clasificarea dupii criteriul naturii procesului de coroziune Coroziunea electrochimicii repre%inta tipul de coro%iune la care disrugerea metalului se produce in medii agresive electrochimice.

se disting: coroziunea de suprafa.iile metalice exploatate in conditii climatice severe §i se caracteri%ea%d prin desf#§urarea procesului de coro%iune numai in anumite portiuni ale suprafetei metalului. aderente §i ca urmare posibil protectoare. coro%iunea discontinua se poate pre%enta sub forma. acceptorul de electroni este oxigenul di%olvat in acest mediu.. de exemplu. Coro%iunea bimetal apare la contactul a doud metale cu potentiale de electrod diferite. acceptand electroni. de pete. Coro%iunea continua neuniforma presupune vite%e de atac diferite de la o %ones la alta a suprafetei metalului. uneori greu solubili §i care precipita pe suprafetele metalice sub forma unor pelicule compacte. a)Coro%iunea continua. Potentialul de electrod al unui metal are un rol esential in procesul de coro%iune §i repre%intd saltul de tensiune electricd determinat de trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit. In functie de gradul de concentrare a distrugerii.—> Cu (6) Produ§ii acestor reactii electrochimice de coro%iune pot fi diver§i compu§i (hidroxi%i. sdruri). transcristalind §i selective). in ca%ul contactului dintre doud metale diferite iau na§tere cupluri galvanice. care duc la distrugerea metalului cu tensiunea de di%olvare mai mare sau cu potentialul de electrod mai redus.—> 40H(4) In afara ionilor H+ sau a oxigenului di%olvat. placi sau puncte. Cu 2+. In principiu. care. se reduc: Fe" + e.Intr-un mediu apos alcalin sau neutru. ca. b)Coro%iunea discontinua. Coro%iunea locali%atd este mult mai periculoasa in comparatie cu cea generald. care se reduce conform reactiei: 02 + 2H2 0 + 4e. Clasificarea dupa criteriul localizarii procesului de coroziune Dupes modul de locali%are a procesului de coro%iune. (locali%atd) reprezinta cazul de distrugere cel mai des int Cilnit la construc.—> Fe2+ (5) Cu2+ +2e. intrucat presupune reducerea caracteristicilor geometrice . Fe" etc. ca agenti de coro%iune pot fi §i unii ioni metalici. metalele se impart in electropozitive (cu tensiune de di%olvare redusd) §i electronegative (cu tensiune de di%olvare mare).a (generals sau locali%atd) §i coroziunea interioara (intercristalind. (generals) se caracteri%ea%a prin desf#§urarea procesului de coro%iune pe intreaga suprafata a metalului. Functie de valoarea potentialului de electrod. Coro%iunea continua uniforms presupune aceea§i vite%a de atac a agentului corosiv in toate punctele suprafetei metalului. Fiecdrui metal ii corespunde o anumita valoare a potentialului de electrod.

din cau%a prelucrärilor mecanice). ca atare. momentul fiind greu de sesi%at sau de prevä%ut in timpul exploatärii. put-nd duce la perforarea elementului metalic. metalele suferä o degradare mai rapidä decat dacä fiecare factor ar actiona separat. Coro%iunea fisurantä sub tensiune. cedarea elementului structural din ofel se produce brusc. Din cau%a acestui efect conjugat. de asemenea. nea teptate ale e elementului metalic. poate duce la distrugeri bru te. la elementele metalice la care apar modificäri chimice ca urmare a tratamentelor termice sau a sudurilor (in %onele de influentä termicä) i se caracteri%ea%ä prin distrugerea legäturilor metalice interne. Coro%iunea selectivä este proprie aliajelor metalice i se caracteri%ea%ä prin distrugerea componentului cu potential mai scä %ut. ceea ce implicä i afectarea capacitätii portante a acestor sectiuni. la limita cristalelor. cat i de valoarea tensiunilor la care sunt supuse elementele de constructii metalice. acolo unde structura este imperfectä. segregäri. Aceastä formä de coro%iune se poate constata la . cat i mecanic de cätre stärile de tensiune . constructiile metalice in perioada de exploatare sunt solicitate atat chimic. Coro%iunea intercristalinä este locali%atä la limita dintre cristale. in special. Coro%iunea transcristalinä. deci a %onei intercristaline. In acela i fel i cu efecte negative similare se manifestä i coro%iunea transcristalinä . In acest ca%. Coro%iunea intercristalinä este depistatä in %onele ecruisate prin deformare plasticä.ale anumitor sectiuni transversale ale elementului metalic. In mod obi nuit. sunt cunoscute sub denumirea de coroziunefisuranta sub tensiune i sunt influentate atat de gradul de agresivitate a mediului. desfä urandu-se in interiorul elementului metalic. impuritäti sau compu i intermetalici locali%ati la limita dintre cristale pre%intä coro % %iunea de tip selectiv. c) Coro%iunea interioarä este. este dificil de depistat i. la profilele metalice cu perefi subfiri . cu efecte n negative asupra proprietätilor mecanice. Aceste forme de coro%iune. Teoriile moderne privind coro %iunea intercristalinä considerä cä intre centrul cristalului (structurä nederanjatä ce are rol de catod) i periferia cristalului (structurä deranjatä ce are rol de anod) apare o diferentä de potential ce declan ea%ä procesul de coro%iune i determinä distrugerea perifericä a cristalului. foarte periculoasa intrucat. declan ate la actiunea simultanä a celor doi factori. Coro%iunea transcristalinä sectionea%ä cristalele in %one cu defecte i interioare (apärute. Coroziunea in puncte (pitting) este forma cea mai grava de coro%iune localä. Zonele structurale care cuprind inclu%iuni. deoarece elementele sectiunii transversale. ca i greutatea elementului nu se modificä semnificativ.

Susceptibilitatea la aceastä formä de coro%iune este specificä aliajelor eterogene (oteluri inoxidabile.2). cat i de temperatura inconjurätoare i de valoarea i frecventa solicitärilor mecanice ciclice. in urma cäreia pätrunderea mediului agresiv in interior devine posibilä. este inferioarä re%istentei la obosealä in mediu necoro%iv (cap. Re%istenta la coro%iune. Literatura de specialitate mentionea%ä cä solicitärile de intindere accelerea%ä procesul de coro%iune.VIII. in timp ce fortele de compresiune au un efect contrar. Evolutia in timp a fisurii presupune o perioadä de incubatie a microfisurii. dupä care aceasta se de%voltä treptat. austenitice. Se mentionea%ä cä influenta concomitentä a solicitärilor ciclice i a atacului corosiv asupra capacitätii portante a unui element metalic depä e te cu mult suma influentelor separate ale fiecäruia din ace ti factori. gradul de dispersare a acestora. In constructiile metalice. Intr-un mediu necoro%iv. Dacä.). fig. 1. pentru un numär de cicluri de incärcare-descärcare. in timp ce in mediul coro%iv apar simultan mai multe fisuri cu lungimi i deschideri diferite. la re%ervoare in %onele de racordare unde sunt posibile concenträri ale eforturilor etc. simultan cu actiunea mediului corosiv. aliaje de aluminiu) i depinde de macrostructura i microstructura acestora. Compo%itia chimicä a compu ilor intercristalini. Efectul tensiunilor mecanice constä in ruperea metalului in %onele intercristaline. urmea%ä propagarea spontanä a fisurii panä la fracturarea elementului metalic. precum i gradul de deformabilitate a retelei cristaline sunt hotäratoare in tendinta metalelor sau aliajelor la coro %iune fisurantä sub tensiune. Actiunea combinatä a acestor doi factori are ca efect o sciidere apreciabilii a limitei de obosealii caracteristicä metalului respectiv i a timpului normal de exploatare. slab aliate. martensitice.VIII. in continuare. . aceastä formä de coro%iune la obosealä se manifestä la grin%ile de rulare pentru podurile rulante cu regim greu sau foarte greu de functionare care servesc hale industriale cu atmosfere puternic agresive. apare i se de%voltä o formä de coro%iune. • Coro%iunea la obosealä. Re%istenta la obosealä in mediu coro%iv. cau%atä de oboseala materialelor metalice. depinde atat de compo%itia mediului corosiv. feritice.barele intinse ale grin%ilor cu %äbrele.fig. cunoscutä in literatura de specialitate sub denumirea de coro%iune la obosealä. o constructie metalicä este supusä i unor solicitiiri mecanice periodice . solicitärile la obosealä determinä aparitia unei singure fisuri. la talpa intinsä a grin%ilor cu sectiune plinä sau la guseele nodurilor grin%ilor cu %äbrele (cap.

5% din PIB. VIII.). pericolul actiunii accidentale a factorilor de mediu agresiv (umiditate. praf. ca i pesstrarea lor pe parcursul intregii perioade de utili%are. de regules. noxe in diferite stesri de agregare i in diferite concentratii etc. numeroase exemple din practica exploatesrii constructiilor metalice in medii cu climate naturale severe sau cu agresivitesti puternice au arestat ces aplicarea peliculelor protectoare reduce. ci i. dar nu poate elimina in totalitate. Coro%iunii atmosferice cu climate atmosferice severe ii revin cca 80% din totalul degradesrilor produse de coro%iune in constructiile metalice. .3. se disting urmestoarele forme de coro%iune: atmosferices.4. care pot actiona sau nu .3. din punct de vedere practic. in apes de mare sau in alte solutii. De asemenea. cu cat constructiile metalice sunt amplasate i exploatate in medii cu clase de agresivitate mai mari.VIII. notiunea de „calitate" in constructiile metalice. de sistemele de imbinare a acestora i de solicitesrile mecanice la care acestea sunt supuse. ci i de alcestuirea constructives a elementelor. ce implices reali%area unor caracteristici tehnice. Clasificarea dupes natura sursei procesului de coroziune Dupes natura sursei agresive care generea%es procesul de coro%iune. ( i va pierde valabilitatea. in pre%enta mai mult sau mai putin aleatorie a unor factori foarte numero i.2. pagubele din cau%a coro %iunii sunt estimate la cca 3. mai ales. iar durata de exploatare a acestora va fi mult diminuates.cu intensitesti mai mari sau mai mici: temperatures. Prevenirea i combaterea coro%iunii constructiilor metalice in conditii severe din puncte de vedere al climatului sunt probleme a cesror solutionare nu depinde exclusiv de sistemul de protectie anticoro%ives. VIII. In tesrile puternic de%voltate industrial. poate ses apares i ses se manifeste fenomenul de coro%iune. nisip. microbiologices i in imersie in apes dulce.4. subteranes (inclusiv prin curenti vagabon%i).1.3. In acest ca%. Pagubele cau%ate de coro%iune cresc. Atmosfera ca mediu agresiv Complexitatea atmosferei ca mediu de coro%iune a metalelor re%ides nu numai in compo%itia chimices a aerului. 4. Caracteri%area sistemelor de coro%iune metal/ atmosferes La interactiunea dintre suprafetele metalice sub forma diferitelor elemente de constructii metalice i mediile agresive.

sub toate cele 3 stesri de agregare: solides (%espades. Aceasta cre te o dates cu sporirea umiditestii relative. In general. al cesrei pH poate scesdea mult sub valoarea core spun%estoare neutralitestii. participarea sa la procesele de coro%iune este nesemnificatives. De asemenea. a cesrui pre%entes in apes este normales. joaces rolul principal in aparitia i de%voltarea coro%iunii atmosferice. oxigenul — component principal al aerului — este deosebit de reactiv i reprezinte principalul agent de coroziune . Bioxidul de carbon (CO2). se poate totu i mentiona participarea sa la formarea unor produ i de coro%iune secundari ((n special. in cantitesti variabile. cat i de anotimp. o varietate mare de agenti poluanti. Apa. Bioxidul de sulf (SO2) repre%intes o impuritate specifices a atmosferei din ora e i din incintele intreprinderilor . ca i ga%ele inerte (nobile).elului este de aproximativ patru ori mai mare toamna . de perioada %ilei. de i el se gesse te in atmosferes in cantitesti mari. apa di%olves ga %e i particule materiale solide existente in atmosferes. iar durata diferitelor sisteme de protectie este mai scurtes decat in atmosfera curates. Umiditatea relative a aerului influentea%es vite%a de coro%iune a metalelor. roues) i vapori. apa concures i la distrugerea peliculelor organice cu caracter protector. diferiti carbonati ba%ici). O altes caracteristices extrem de importantes a atmosferei este umiditatea. Acest fenomen este generat de ga%ele i pulberile continute in special de atmosfera industriales. fie ele feroase sau neferoase. lichides (ploaie.umiditate. Se cunoa te faptul ces. Pe langes formarea filmului de lichid pe suprafata metalices expuses. microclimatice. in special sub formes lichides. in atmosfera industriales. fiind functie de %ona geografices. Din punctul de vedere al coro%iunii. Aerul poate contine aici cantitesti considerabile de diferite ga%e. In schimb. Cantitesti mari de CO 2 se pot afla in %onele inchise. in special dioxid de carbon i dioxid de sulf. Cu toate ces solubilitatea acestui ga% este destul de mare. comparativ cu cea din timpul verii. Umiditatea relatives a aerului. exprimates prin umiditatea relatives a aerului (UR %). brumes). viteza de coroziune a o. atacul asupra metalelor este mai puternic. deplasarea aerului (vantul) cu vite%e i in directii diferite etc. ceates. gheates. poate varia in limite largi. Oxigenul participes la toate reactiile de distrugere a metalelor exploatate in atmosferes sub forma diferitelor constructii. transformanduse intr-o solutie de sesruri i ga%e. nu reactionea%es in conditii normale cu suprafetele metalice. a%otul. la randul ei. de trei ori mai mare primesvara i de doues ori mai mare iarna. nu depes e te 10-20% din atmosferes. Apa din atmosferes existes. existente in compo%itia aerului.

altfel spus. cum sunt. in comparatie cu a altor ga%e (oxigen sau dioxid de carbon). Pre%enta sa in atmosfery se datorea%y arderii combustibililor soli%i sau lichi%i (cyrbune. in apropierea co urilor de fum. Cantitatea de dioxid de sulf in atmosfery este simtitor mai puternicy din noiembrie pany in februarie. pycury) care contin cantityti variabile de compu iai sulfului. cyrbunelui brun. in trioxid de sulf. sub actiunea umiditytii atmosferice ridicate i a ploii. Acest oxid este considerat. in depourile de locomotive. amoniacul. anhidrida sulfuroasy este un poluant foarte nociv pentru metale. se transformy in acid sulfuric . prin oxidare cu oxigenul din aer. clorura de amoniu etc. decat acea cantitate de SO2 care actionea%y in unitatea de timp pe suprafetele din directia intemperiilor. a titeiului i a altor combustibili similari. vapori de apy. din cau%a consumului mai mare de combustibili.. Ga %ele de fum pot contine dioxid de sulf (oxi%i de carbon (CO + CO2). Ele repre%inty produsele ga%oase apyrute in urma arderii huilei. fluorhidric. . aci%i organici. In urma unor cercetyri s-au descoperit concentratii maxime numai la o distanty considerabily de sursa de emisie. se degajy de obicei i componente solide. Compo%itia atmosferei in ga%e de fum poate fi foarte diferity. Se mai pot cita i alti agenti coro%ivi. Dioxidul de sulf este mai putin dyunytor in aer uscat i mult mai dyunytor in vânt umed i in pre%enta pulberilor. in instalatiile pentru producerea energiei electrice i termice. Ga%ele de fum constituie sursa emisiei de SO2. Este important de mentionat cy pentru producerea coro%iunii are mai putiny importanty continutul absolut de dioxid de sulf in atmosfery. acetic. decat produsul dintre continutul in SO2 i vite%a vântului. agentul cel mai periculos. a%otic. O solicitare intensy se produce ca urmare a ga%elor de fum la podurile de cale feraty. Pe langy ga%e. O foarte mare importanty o pre%inty umiditatea relativy a aerului i depunerea de praf . Influenta agresivy a dioxidului de sulf nu poate fi stability numai de concentratia sa. funingine etc. de exemplu: aci%ii clorhidric.coro%ivy. toti compu ii sulfului se transformy in dioxid de sulf i apoi.industriale. Rolul negativ al dioxidului de sulf in coro%iunea atmosfericy a metalelor re%ulty i din solubilitatea sa deosebit de mare in apy. In ora e se observy coro%iune diferentiaty (cau%aty de SO 2) in functie de anotimp. In urma arderii. Trioxidul de sulf. producându-se astfel o solicitare ero%iv. care nu au decat un efect local i nu interesea%y decat proximitatea imediaty a anumitor u%ine foarte speciali%ate. din punctul de vedere al coro%iunii. Dintre toate de eurile industriale emise in atmosfery.

praful din atmosfera. dar reactionea%a.dere din particule organice sau anorganice provenite de la suprafata solului. lega. Cantitatea de praf din atmosfera. nichel. asupra coro%iunii iimosferice a metalelor. a. varia%a. a metalelor.l%ire rapida. sau argint. i a industriilor de profil. Ca i in ca%ul CO2 oxi%ii de a%ot au o influenta. temperaturile extreme au o importanta.in cocserii. i umiditatea relativa. care au inregistrat valori foarte ridicate in incintele unor fabrici de ingra. i.ri. redusa. Dupa. formând sulfuri de cupru. Concentratia acestora este functie de distanta. La umidita.. oxi%ii de a%ot i hidrocarburile nearse. intre 1000 i 200. a atmosferei este temperatura. cu preca.cand-o mai puternica. putin semnificativa. coro%iunea este accelerata. La temperaturi joase sub -5° C. la instalatiile de sinteri%are etc. Acest compus se ga. sca. o mica. a aerului. apa se afla. drept urmare.rii filmului de lichid (electrolit) i. In atmosfera marilor ora e se pot depista i alte ga%e cu caracter acid. 000 particule / cm3 de aer.similor de ungere).sura indepa. a aerului are un efect contrar..tura dintre modifica.%and pe ma. cele mai multe cerceta..dere de temperatura.spandirea lui depinde de natura i structura suprafetei solului. Trebuie subliniata. Un alt factor ce poate contribui la caracteri%area agresiva. in special cu metalele neferoase. i nu va putea. In atmosfera. apare posibilitatea forma. a conditiei esentiale pentru aparitia coro%iunii. eventual in halele de laminoare (prin arderea uleiurilor i gra. umiditatea critica.. deci. s-au depistat oxi%i de a%ot/ m3 de aer . Spre exemplu. In %onele de coasta. In diferitele %one ale planetei s-au ma. suplimentar de pre %enta particulelor de clorura.surate au fost cuprinse intre 10 i 30 micrograme Cl. fa. cantita. sub forma.surat temperaturi cuprinse intre —84°C i +58°C. particulele de praf (solide) sunt particule de bioxid de siliciu (Si02) sau particule solubile ce contribuie la formarea electrolitului de pe suprafetele metalice. Wa.tile de cloruri ma. irea punctului de roua. se intillnesc in aer i clorul. 0 inca. determina.rile de temperatura. hidrogenul sulfurat.rii de coasta.minte a %otoase. Unul dintre componentii atmosferei care influentea%a. In %onele rurale. este praful. ea sca. depa. pentru atacarea otelului de ca. spre interior. implicit.se te in cantita.ti relativ mari.. In atmosfera urbana.rta. amoniacul. solida. . consta. Pentru coro%iunea atmosferica. se poate afla i hidrogenul sulfurat (H2S). forma pelicule lichide de electrolit.tre dioxidul de sulf este de 60-75%.ti mici. In atmosfera ora elor aglomerate i a %onelor industriale. de sodiu din aer./ m3 de aer. coro%iunea atmosferica. In incintele i in apropierea u%inelor chimice.

prin diferitele lungimi de unda.4. Clasificarea mediilor agresive". cat si in alte Cari.Presiunea si lumina solara au o influenCa nesemnificativd asupra coro%iunii.50 mm/ an.2 mm.0. In funcCie de valoarea indicelui de penetraCie. grosimea stratului de apa poate ajunge pand la aproximativ 0.10 mm/ an.medii cu agresivitate mijlocie si 4m. in care agresivitatea mediului faCa de metale este definita prin valoarea indicelui de penetraCie (mm/an) si prin valori ale principalelor noxe din atmosferd. pe cele ori%ontale la limita de curgere a apei.. la 0. Un alt factor important in favori%area coro%iunii este oscilaCia continua a temperaturii. diferenCele lor de concentraCie si variabilitatea umiditaCii relative. b)Contactul metalului cu incluziunile nemetalice. s-au elaborat norme ((n Romania.011. STAS 10. la 0. 2m. VIII. Grosimea filmului de lichid este variabild. coroborate cu valoarea umiditaCii relative Ur % a atmosferei. pe suprafeCele verticale. Lumina solard.. grosimea peliculei de apa este mai mica. este favori%ata producerea de roux pe obiectele metalice.. Prin racirea bruscd a aerului.50 mm/ an si 4m peste 0.0. . Cauzele care favorizeaxa procesele locale de coroziune Procesele locale de coroziune iau nastere din diferite cau%e: a)Conlucrarea a cloud metale diferite in contact direct cu un electrolit. sulfuri etc. Ploaia poate forma. 128-86) privind „ProtecCia contra coro%iunii a construcCiilor supraterane din oCel. atat in Cara noastra. ca si faCa de metalul de ba%a.. In conformitate cu aceste criterii. poate determina distrugerea prin imbatranire a peliculelor de protecCie organice aplicate pe suprafeCele metalice din cau%a reacCiilor fotochimice. toCi acceleratorii procesului de coro%iune sunt eliminaCi prin spalarile repetate. pe suprafaCa metalica un strat de diferite grosimi. 2mmedii slab agresive. Astfel. La intreruperea ploii.. dispersate in metal ca atare sau sub forma de soluCii solide. metalul r#cinduse mai repede. 3m.4. de asemenea. mediile agresive atmosferice se clasificii in patru clase de agresivitate: 1m.11. Avand in vedere toate elementele de mai sus privind modul aleatoriu de raspandire a impuritaCilor atmosferei. depin%and de po%iCia suprafeCelor metalice. acest strat poate di%olva diferite particule solubile din atmosferd (de exemplu oxigen).medii neagresive.010 mm/ an. determinand o oarecare franare a coro %iunii.medii puternic agresive. 3m. 1m corespunde la 0. Inclu%iunile de oxi%i. au o tensiune de di%olvare diferita faCa de fier si devin electro%i faCa de ei insisi. In ca%ul unei ploi continue.

d)Acces neuniform de oxigen. poate deveni factorul de accelerare a coro%iunii. in ca%ul unei degradari locale i. metalul devine anod i astfel este supus coro%iunii. se creea%ä elemente in care stratul de oxi%i devine catod. favorizeazii coroziunea. se produce contactul direct al metalului cu mediul ambiant agresiv. Oxi%ii metalului au totu i un potential electrochimic mai mare decat metalele din care provin. oxi%i). deci care lucrea%ä in conditiile unor stäri de eforturi mari. dupä ce a fost supus prelucrärii termice sau mecanice. acoperirea lui partialii cu oxizi sau inveli~ul necomplet de oxizi. se deteriorea%ä local. are la suprafata sa un inveli de oxi%i. avand alte caracteristici fi%icomecanice decat metalul. sub nituri. compo%itiei lor chimice i procedeelor metalurgice de obtinere a acestora. sä o proteje%e contra actiunii factorului coro%iv. Portiunile deformate au potentialul electronegativ mai mic. in prezenta electrolitului. de asemenea. De asemenea. Elementele de acest gen sunt periculoase in special in medii ambiante cu noxe chimice foarte agresive. pelicula protectoare de oxi%i. sub uruburi i in diferite tipuri de gäuri. In locul in care pelicula protectoare s-a deteriorat. pe metalul neprelucrat se poate ca un strat de produse de coro%iune (de exemplu. Otelul. iar diferenta potentialelor electrochimice intre suprafata metalului local descoperitä i restul peliculei de oxi%i deteriorate incepe sä producä o coro%iune puternicä. de exemplu. 0)Starea de eforturi. Otelurile cu suprafetele netede sunt mai re%istente la coro%iune. ceea . Otelul cu o suprafatä rugoasä are potentialul mai mic decat otelul cu suprafatä mai netedä i aceastä particularitate explicä na terea proceselor locale de coro%iune pe o suprafatä cu rugo%itäti diferite. in ca%ul in care este etan #. e)Gradul diferit de prelucrare a suprafetei metalice . De i metalul ar putea suporta aceste eforturi. Cand acest strat de oxi%i se degradea%ä. c)Pasivarea partialii a otelului. Aceea i peliculd de oxi%i care protejea%d metalul contra actiunii chimice din mediul ambiant.Vite%a de coro%iune depinde de cantitatea i de felul inclu%iunilor nemetalice. care i%olea%ä suprafata metalului. Aceastä stare a metalului se nume te pasivä . precum i de diferenta de tensiune electrochimicä intre elementul format din metal i inclu%iunile nemetalice. Procesele locale de coro%iune provenite din aceastä cau%ä apar mai ales la imbinärile diferitelor elemente de constructie. Intre metalul nedeformat ~i cel deformat apare o diferentii de potential electrochimic care. Cerintele de reducere a greutätii constructiilor impun necesitatea folosirii elementelor cu pereti pe cat posibil subtiri. Factorii esentiali care au o influentä distructivä puternicä asupra metalelor se datorea%ä. ea putandu-se reface de la sine numai in conditii deosebit de favorabile.

fosforul. VIII. de tip CORTEN. Rezistenta la coroziune a otelurilor pentru constructii rezultts in principal din compozitia lor chimicts. caracteri%ate prin proprietäti de re%istenta la coro%iune superioare celor ale otelurilor pentru constructii obi nuite. otelurile pentru constructii metalice trebuie protej ate anticoro%iv. constructia poate i repede distrusts din cauza aparitiei ~i dezvolttsrii coroziunii numai in cdteva locuri. Se mentionea%a insa ca.ce este mai grav. Exceptie de la aceastd reguld o constiuie otelurile re%istente la coro %iune atmosferica (STAS 500/3). nichelul sau alte elemente care intrd in solutie prin reactie anodica mai lent decat fierul. numitä grupa otelurilor patinabile (ORC). Formarea acestor pile electrochimice se datorea%d mai putin diferentei de compo%itie chimica.4 ori mai reduse dec-t otelurile de calitate curentä. la scars mare.5. OL52 i RCA57) nu au o comportare diferitd la coro%iune. cu toate ca o mare parte a elementului metalic a ramas aproape neatinsä de coro%iune. ele formea%d pile electrochimice care constituie centre de coro%iune. aceste oteluri denumite patinabile inregistrea%d pierderi in greutate de 2. OL44. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii elementelor structurale exploatate in medii climatice severe Din literatura de specialitate re%ultd ca cele mai multe din tipurile de oteluri pentru constructii metalice (OL37. cromul. g gradul de agresivitate a agentilor naturali. cat structurii diferite a acestor oteluri. natura i grosimea stratului de protectie de la suprafata metalului.. intotdeauna. Pe aceastä ba%d a fost elaboratä o grupd de oteluri pentru constructii. otelurile pentru constructii se acoperd cu un strat de oxid a carui formare este in functie d de urmatorii factori: r re%istenta la coro%iune a otelului. Sub actiunea agresivd a agentilor naturali. i modului lor de prelucrare. Un rol important il are alierea cu cuprul. c-nd intrd in contact diferite tipuri din aceste oteluri. obtinutd in special prin tratamente termice. de concentrare a coro%iunii in locurile de distrugere a peliculei de oxi%i. In consecinta. re%istente la coro%iunea atmosferica. In toate conditiile de mediu.. . VIII.1.5. in medii cu conditii climatice severe. deoarece. Ofeluri rezistente la coroziune atmosferica (STAS 500/3).

pasarele metalice etc.6. Conditiile climatice severe (de exemplu. in astfel de situatii este indicatä protejarea suprafetelor prin vopsire.6. agricole i speciale (conducte nei%olate aflate la suprafata solului. De retinut este faptul ca sistemele de protectie anticoro%ivä aplicabile pe suprafetele din otel patinabil sunt mai re%istente dec-t dacd sunt aplicate pe suprafete din otel nepatinabil.Avantajoase pentru stabili%area rapidd a fenomenului de coro%iune de la suprafata otelurilor patinabile sunt expunerile care asigurd alternanta rapidd uscat-umed a suprafetei otelului.. Domeniul §i limitele de aplicare a principiilor de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metalice Principiile de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a elementelor metalice din constructiile civile. platforme de sustinere. Dupd formarea primului strat de oxid. table i ben%i din elemente compuse prin sudare. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metalice VIII. Ele sunt valabile pentru proiectarea elementelor din otel reali%ate din laminate la cald din oteluri carbon i slab aliate. persistentä in timp. care indeplinesc conditiile preva %ute in STAS 500/ 1 i in standardele de produse. dupd cum urmea%d: — otel de u% general pentru constructii märcile OL 37.1. . OL44. montate suprateran. exploatati la temperatura mediului ambiant) se referd la structuri de re%istenta. OL52. suporti de sustinere. confectionate din profile (laminate la cald sau formate la rece). climatul marin sau atmosfera industriald cu o agresivitate accentuate) nu permit stabili%area fenomenului de coro%iune. e afodaje. conform STAS 500/ 2. care se desprinde. suprafata ramane cu o culoare ro catä cafenie. industriale. VIII. tevi. De aceea. Elementele de constructii care sunt exploatate in conditii climatice mai putin severe (fare noxe agresive sau cu noxe in cantitäti foarte mici) pot ramane nevopsite. recipienti supraterani nei%olati termic.

va stabili prin proiect solutiile de protectie anticorosivd care urmea%d sd fie reali%ate. in care mediul se inscrie in clasa de agresivitate mai mare de 4m. in cadrul documentatiei de executie. Proiectantul. La alegerea unei solutii de proiectare.6. VIII. Elementele de constructie din profile cu pereti subtiri. Aceastd preci%are se va face conform STAS 10. Principiile de proiectare sunt valabile pentru asigurarea re%istentei la coro%iune a elementelor de constructii din otel. nu se vor folosi ca elemente de re%istenta in medii cu clasa de agresivitate mijlocie 3m (datoratd noxelor chimice). in functie de clasa de agresivitate stability pe ba%a STAS 10. exploatarea i intretinerea protectiilor anticoro%ive. studiu in care i se vor indica solutiile de protectie anticorozivii corespun%dtoare agresivitätii in care va fi amplasat i exploatat obiectivul de proiectat. 4m.2. Clasificarea mediilor in functie de clasa lor de agresivitate. in conformitate cu „Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. märcile RCA 37 i RCB 52. Proiectul de executie trebuie sd preci%e%e clasa de agresivitate. Criteriile de alegere a principalelor solutii de proiectare pentru reducerea riscului de coro%iune sunt: Categoria i clasa de importantd a constructiei.128. atat pentru exteriorul constructiei. 3m.otel re%istent la coro%iunea produsd de agenti atmosferici. conform STAS 10. se va stabili categoria de importantd a constructiei. 128 i de materialele de protectie cele mai potrivite. 4m (agresivitate puternicd) i mai mare de 4m (agresivitate foarte puternicd).128. 113/ 93. caiete de sarcini privind executia. proiectantul va solicita un studiu unui institut de specialitate sau unui agent economic agreati in domeniu. In ca%uri speciale. conform SR EN 10. cat i pentru interiorul ei i delimitarea spatiilor. Condifii generale de proiectare pentru asigurarea rezistenfei la coroziune a elementelor de construcfii metalice La proiectarea elementelor de constructii din otel. 2m. conform STAS 10. exploatate in medii cu clasele de agresivitate 1m. proiectantul va intocmi. conform STAS 500/ 3. formate la rece. oteluri de constructii sudabile cu granulatie find. metodologia de stabilire a categoriei de importantd a constructiilor". . tinand seama de concentratia noxelor i de umiditatea relativd a mediului.128.

au re%istentä la coro %iune scä%utä $i vor fi evitate. dintre c care cele mai importante sunt urmätoarele: r reali%area de suprafete convexe. cu exceptia ca%urilor in care. $i inscrise in buletine de anali%ä. pe ba%a anali%ei mediului $i a datelor furni%ate de proiectantul tehnolog privind existenta $i concentratia agentilor corosivi care vor re%ulta din procesul tehnologic. Elementele de constructie din otel vor trebui s iifie accesibile pentru cur iitare ci vopsire. Folosirea profilelor trebuie sä se facä dupä anumite reguli. VIII. se vor folosi cu precädere sectiunile inchise. VIII. distantarea elementelor. figura 3. efectuate de un institut de specialitate in domeniu sau de un agent economic. Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasatä o constructie datä deja in exploatare. evitarea profilelor a$e%ate cu concavitatea in sus. incat sä impiedice stagnarea apei $i a prafului (cap. se vor adopta suduri continue. astfel incat sä se permitä scurgerea apei sau cäderea prafului. La proiectarea elementelor de constructii din otel supuse actiunii unor medii cu agresivitate 3m $i 4m. Stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasatä $i exploatatä o constructie nouä se va face de cätre proiectant. cat $i pentru exterior. atat pentru interior. cu acces u$or pe suprafete. La proiectarea elementelor din profile. prin inclinarea elementelor. sectiuni compuse din profile depärtate. greu accesibile. . Profilele apropiate.La alegerea tipurilor de elemente se va tine seama $i de clasa de agresivitate a mediului in care acestea vor fi exploatate. Montarea profilelor se va face astfel. p profile simple . in tema de proiectare vor fi preci%ate re%ultatele anali%elor calitative $i cantitative de noxe $i umiditätile relative. se poate asigura eliminarea apei pe la capetele lor i inferioare.). abilitati pentru astfel de activitäti. s practicarea de deschideri in locurile in care s-ar putea strange diferite depuneri favori%ante de coro%iune (cap. figura 4). se vor respecta urmätoarele conditii: a) Alegerea profilelor $i sistemelor de asamblare sub aspectul re % %istentei la coro%iune se va face in urmätoarea ordine: s sectiuni inchise din tevi sau profile. b) La profilele inchise asamblate prin sudare. Elementele de constructie cu sectiune inchisä $i interior inaccesibil se vor inchide etan.

Folosirea acestor protectii determinä o comportare la coro%iune a otelurilor re%istente la coro%iunea atmosfericä similarä cu aceea a otelului OL 37. . se vor avea in vedere i eventualele mäsuri de consolidare a structurilor metalice in scopul mentinerii capacitätii portante a acestora la parametrii proiectati. Pregätirea suprafetelor elementelor de constructii (noi sau in exploatare) se va face conform STAS 10. Pentru protectia elementelor de constructii din otel RCA 37 i RCB 52 nu se vor folosi protectiile care au la ba%ä grunduri cu pigment de %inc metalic i nici acoperirile pe ba%ä de %inc.c)La profilele care nu se pot a e%a cu aripile in jos. de agresivitate a mediului i de cerintele de exploatare i durabilitate ale elementelor de constructii. 128. se va tine seama. in functie de gradul de deteriorare provocat de factorii agresivi asupra elementelor de re%istentä. conform STAS 10. Remedierea suprafetelor elementelor de constructii cu protectia anticoro%ivä deterioratä in timpul exploatärii constructiilor se va efectua c-nd pelicula de protectie ajunge la gradul de deteriorare R5 pentru clasele de agresivitate 1m i 2m i R4 pentru clasele de agresivitate 3m i 4m. Proiectantul. d)Pentru prevenirea coro%iunii. atat de durata de viatä estimatä a acoperirii. 701/ 1. Gradul i tipul de curätare care trebuie reali%ate pe suprafetele pieselor elementelor de constructii din otel ce urmea%ä sä fie protejate se vor stabili de cätre proiectant i se vor indica in proiectul de executie i caietul de sarcini al lucrärii. In ca%ul imbinärilor cu uruburi de inaltä re%istentä nepretensionate i pretensionate. e)Grosimea profilelor folosite se va stabili pe considerente de re%istentä. acesta va fi mentionat in procesulverbal de receptie al fa%ei respective. %onele de contact intre douä piese din otel trebuie sä fie protejate suplimentar fatä de restul constructiei. La elaborarea proiectului pentru constructiile existente. iar la executie. interiorul pärtilor care urmea%ä a fi imbinate se va sabla i se va proteja prin metali%are prin pulveri%are cu aluminiu sub formä de sarmä sau de pulbere. va fixa aspectul final al suprafetelor pregätite. conform STAS 10. cat i de clasa de agresivitate a mediului in care urmea%ä sä fie amplasatä i exploatatä constructia. se vor prevedea gäuri tehnologice pentru drenarea condensului . Protectia elementelor de constructii din otel se va efectua conform tabelului 2. prin caietul de sarcini. La stabilirea gradului de curätare. Remedierea se va face pe ba%a solutiilor date de proiectant.166/ 1-77 .

Tabelul 2

Tipul de protectie anticorozive, in functie de otelul din care este confectionat elementul de constructie si de clasa de agresivitate a mediului in care este amplasat si exploatat acest element

Observatii: X — se pot folosi. X* — aceste protectii se folosesc ca atare in mediile cu clasa de agresivitate 3m (neprotejate suplimentar), numai in medii cu umiditate mai mare de 75% i cu pH cuprins intre 5,5 i 10 (färä noxe chimice); —nu este recomandabil sä se foloseascä. In medii cu clasa de agresivitate 2m, otelurile RCA 37 i RCB 52 se folosesc nevopsite numai dacä sunt amplasate in exterior.

VIII.6.3. Gerin~ele de bazei privind alceituirea elementelor de construcfii metalice pentru asigurarea protecfiei lor anticorozive
a) Accesibilitatea Pentru clasele de agresivitate 3m ci 4m, toate elementele de constructie din otel trebuie sit fie accesibile in scopul de a se permite aplicarea, verificarea ci intretinerea protectiei anticorozive.

108

fncä de la proiectarea constructiei, vor fi prevä%ute mäsuri care sä permitä o accesibilitate u oarä pentru a se asigura executia ulterioarä a lucrärilor de intretinere cu efect negativ minim asupra mediului. Pentru toate clasele de agresivitate, suprafetele care urmea%ä sä fie protejate trebuie sä fie accesibile pentru pregätirea, acoperirea i controlul lor. Suprafetele profilelor aflate spate in spate (cap. VIII, figura 5), care sunt accesibile pe ambele pärti cu o inältime h 100 mm, vor avea o distantä intre ele a 15 mm. In ca%ul unor distante mai mici, spatiile formate vor fi prevä%ute cu fururi. Constructiv, pentru a preveni formarea de jgheaburi, furura va depä i cu putin limitele profilului. Dacä peste profile urmea%ä sä fie fixatä i o platbandä, furura va fi sub nivelul superior al profilului. La elementele de constructii expuse la intemperii sau la solicitare coro %ivä puternicä, spatiile la care accesul ulterior montärii este dificil (de panä la 15 mm) vor fi evitate sau umplute, sau se vor alege procedee de protectie anticoro%ivä care se pot executa in spatii inguste (de exemplu, %incare la cald). Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai avantajoase elementele structurale cärora li se aplicä prevederile de proiectare cuprinse in STAS 10. 108/ 0. De asemenea, sunt mai avantajoase sectiunile din profilele laminate, in comparatie cu sectiunile compuse, deoarece fiecare %onä influentatä de sudurä constituie o regiune mai sensibilä la coro%iune decat restul elementului in care nu sunt imbinäri. La suprafetele profilelor aflate fatä in fatä, accesibile din ambele pärti, cu o inältime h 200 mm, se va prevedea o distantä crescätoare linear: de la a 120 mm pentru o inältime a profilului h 200 mm; panä la a 400 mm, la inältimea profilului h 1000 mm, conform figurii 6. Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai potrivite profilele inchise etan . Elementele cu sectiune inchisä,compuse prin sudurä, se vor vopsi in interior complet. Ultimul perete care se ata ea%ä va fi i el vopsit in prealabil, neläsändu-se decat %ona influentatä de sudurä, care va fi acoperitä pe muchii cu un grund re%istent la sudurä. La suprafetele interioare aflate fatä in fatä i accesibile numaipe o parte (cap. VIII, fig. 7), distanta a, la inältimi h panä la 100mm, va fi, de asemenea, de d cel putin 120 mm, iar peste aceastä valoare va cre te linear de la: a 120 mm pentru o inältime a profilului h 100 mm;

panä la a 600 mm pentru inältimea profilului h > 500 mm. , Intre aceste valori se aplicä o interpolare linearä.

In proiect vor fi preva%ute detalii privind scurgerea apei, a condensului, precum i posibilitatea de eliminare a prafului industrial sau a altor substante solide provenite din fluxurile tehnologice. b)Evitarea muchiilor vii Vor fi preferate muchiile rotunjite sau racordate in locul muchiilor ascutite re%ultate din sudare sau din tdiere, deoarece acestea constituie puncte de amorsare a coro%iunii i de expul%are a vopselei datorita tensiunii superficiale. c)Utilizarea chesoanelor ~i elementelor de constructii cu goluri. La chesoanele i elementele de constructii cu sectiuni chesonate este obligatorie asigurareaposibilitatilor de acces in interiorul acestora, in vederea intretinerii sau refacerii periodice a protectiei anticorosive a acestora. d)Prevenirea coroziunii de contact. La imbinarea metalelor cu potential electrochimic diferit, in ca%ul actiunii de durata sau actiunii alternative a umiditatii care formea%d cu sdrurile din atmosferd un electrolit, apare pericolul coro%iunii. In acest ca% va coroda metalul care are potentialul electrochimic mai electronegativ. Coro%iunea de contact depinde de diferenta de potential, de raportul intre suprafetele mai bune conducatoare electric, fata de cele cu conductibilitate mai redusd, i de conductibilitatea electrolitului. Prevenirea acestui fenomen se face prin protectia anticoro%ive a celor doud metale care vin in contact. e)Necesitatea luilrii in consideratie a posibilitiltii de realizare a tehnologiei protectiei anticorozive. Dacd se prevede protectia anticoro%ive prin procedee de imersie sau alte procedee speciale (electrolitice, chimice etc.), alcdtuirea constructive a elementelor va tine seama de specificul acestor procedee. De exemplu, pentru %incarea la cald, vor fi luate in consideratie, i intre altele, urmatoarele aspecte: se vor folosi, de preferinta, forme constructive care sä nu retina % %incul i sä nu conduce la deformari sau de%ecruisari; se vor evita elementele compuse cu sectiuni inchise, iar acolo unde acestea se folosesc, se vor prevedea orificii dupd %incarea ulterioard alcdtuirii elementului; a se vor evita dublarile prin placi sau profile suprapuse.

VIII.6.4. Observa~tt generale prtvtnd protectarea construcfttlor metaltce, ftnand seama de protejarea lor impotrtva coroztuntt
Numeroase exemple din practica exploatarii constructiilor din otel in medii cu agresivitate puternica sau cu climate naturale severe aratti ca aplicarea

peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct de vedere practic, pericolul actiunii accidentale a actorilor de mediu agresiv (noxe chimice, umiditate, praf, nisip etc.) asupra elementelor i imbin#rilor . Chiar in conditiile unei protectii anticoro%ive, considerate din punct de vedere teoretic corespun%atoare, elementele metalice sunt adesea afectate de coro%iune in timp. Din aceasta cau%a sunt necesare i alte procedee care sä mareasca s siguranta constructiilor: reducerea cu 10% a re%istentelor admisibile considerate la dimensionarea elementelor din otel e exploatate in medii coro%ive; acordarea unor sporuri empirice la grosimile re%ultate din calculul de re%istenta; d limitarea grosimii minime admise pentru profilele laminate la cald, in functie de clasa de agresivitate a mediului in care vor fi amplasate i exploatate; diferentierea valorilor minime (de la 2 la 3,5 mm) a grosimii elementelor din profile cu pereti subtiri, formate la rece, in functie de agresivitatea sau severitatea climatelor in care vor fi amplasate i exploatate. Nici luand aceasta masurd de siguranta, elementele de constructii din profile cu pereti subtiri, laminate la rece, nu se recomanda a fi folosite in medii cu clasele de agresivitate 3m (din cau%a noxelor chimice) i nici in medii cu clasele de agresivitate 4m sau peste 4m. Din cele de mai sus re%ultd importanta care trebuie data sistemelor de protectie anticoro%ive i posibilitatilor de aplicare a lor.

VIII.6.5. Exemple de elemente ci imbineiri ale structurilor metalice situate ci exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (mijlocie) §i 4m (puternicei)
In figura 8 sunt pre%entate unele solutii recomandabile la proiectarea constructiilor din otel expuse in exploatare actiunii agentilor coro%ivi (clasele de agresivitate 3m i 4m), in comparatie cu solutii care trebuie evitate. In figura 8.a este pre%entatd, ca solutie recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, imbinarea prin suprapunere cu suduri in relief, fata de imbin#rile cu uruburi. In figura 8.b este pre%entata ca solutie recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, innadirea grin%ilor cu sectiune plind, cu suduri in adancime, in comparatie cu solutiile de innadire a grin%ilor cu sectiune plind, cu eclise sudate sau cu eclise i uruburi.

In figura 8.c sunt pre%entate ca solutii recomandabile pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorii pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, grin%ile cu sectiune plind i grin%ile cu goluri in inimd. Grinzile cu zäbrele reprezintä solufii necorespunzätoare, din punctul de vedere al rezistenfei la coroziune,pentru aceste clase de agresivitate.

VIII.6.6. Recomand àri privind prevenirea coroziunii ci protecfia anticoroziv à la imbin àri ale construcfiilor amplas ate ci exploatate in medii cu clase de agresivitate industrial à ci chimic à
Capacitatea portant-a a constructiilor metalice exploatate in medii agresive, cum sunt atmosfera industriald i cea cu continut foarte ridicat de noxe chimice, depinde i de sistemul de imbinare sau innädire a elementelor componente. lipul de innädire sau imbinare , ca i materialele folosite la alcatuirea acestora sunt hotäreztoare pentru durata de exploatare a constructiilor metalice in atmosfera agresiva. Coro%iunea imbinärilor elementelor constructiilor metalice poate fi declan atä de actiunea separatä sau simultand a unor factori ca: diferente de aerare sau concentrare ale mediului agresiv ce apar la imbinärile cu eclise sau prin suprapunere, diferente intre structura cristalind a celor doud metale care reali%ea%d imbinarea (spre exemplu, metalul de ba%d este laminat, iar uruburile folosite la imbinare strunjite, niturile forjate etc.), diferente intre modul de preluare a eforturilor de catre materialul de ba%d i materialul metalic de imbinare (fig. 9). La o imbinare cu eclise i suduri de colt, piesa poate lucra la intindere, iar cordonul de sudurd la forfecare. La o imbinare cu eclise i uruburi obi nuite, piesa lucrea%d la intindere, iar uruburile la forfecare i strivire pe peretii gdurii. De asemenea, concenträrile importante de tensiuni, care apar la imbinärile sudate din cau%a intersect-arii mai multor cordoane in acela i punct al elementului, pot declan a sau chiar acceleraprocesul de coro%iune. La acestea se pot adauga defecte de proiectare i de executie in privinta adoptärii distantei dintre uruburi i a asamblärilor gre ite care favori%ea%d aparitia coro%iunii, in aceste locuri, in urma acumuldrii de praf, de particule solubile, ca i a umiditätii condensate. In ca%ul imbinärilor sudate, in apropierea cordonului de sudurd, metalul de ba%d pre%inta o sensibilitate märitä la coro%iune, ca urmare a modificarii structurii metalografice din cau%a efectului termic al sudärii. La ace ti factori se adauga diferenta intre compo%itia chimica a metalului

a capacitätii portante a acestui tip de imbinare. d folosirea unui numär redus de elemente puternice. Folosirea unor tehnologii necorespun%ätoare la reali%area cordoanelor de sudurä poate determina o concentrare nedoritä a tensiunilor. in fa%a de proiectare a constructiilor din otel exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (agresivitate industrialä) ci 4m (agresivitate chimicä). o cre tere a sensibilitätii materialului la coro%iune. pätrunderea mediului agresiy sub formä lichidä determinä. Cand metalul din materialul de adaos utili%at la reali%area imbinärii este mai putin nobil comparatiy cu metalul de ba%ä. coro %iunea.de ba%ä i cea a cordonului de sudurä ca re%ultat al topirii materialului de adaos. La imbinärile cu uruburi de (naltä re%istentä a grin%ilor de rulare pentru poduri rulante. de sudurile punctiforme sau intrerupte. in locul unui numär mare de elemente cu sectiuni reduse necesitand numeroase imbinäri care determinä aparitia unor %one s sensibile la coro%iune . e eyitarea imbinärilor sub forma unor unghiuri ascutite. din cau %a solicitärilor mecanice i a yariatiilor de temperaturä. pot apärea neetan eitäti. In ca%ul imbinärilor cu uruburi de (naltä re%istentä. trebuie sä se tinä seama de u urmätoarele recomandäri priyind %onele cu imbinäri: eyitarea concenträrilor de eforturi implicate de reducerile bru te de sectiune. adoptarea cu precädere a grin%ilor cu sectiune plinä i a celor cu goluri in inimä in locul celor cu %äbrele. . o reducere a capacitätii portante poate fi determinatä de efectul cumulat al coro%iunii. ce lucrea%ä prin frecarea suprafetelor ce yin in contact. eyitarea actiunilor care fayori%ea%ä aparitiaprocesului de coro%iune. el ya deyeni %onä anodicä i se ya distruge primul in procesul de coro%iune. i implicit. oboselii i frecärii. Tinand seama de cele de mai sus. Acela i efect il au i tensiunile re%iduale proyenite din reali%area cordonului de sudurä. care fayori%ea%ä pätrunderea electrolitului i. La imbinärile constructiilor metalice cu uruburi obi nuite. g adoptareaimbinärilor sudate in locul celor cutije (nituri sau u uruburi). o reducere a coeficientului de frecare i. märe te re%istenta la actiunea oxigenului i a%otului din atmosferä. implicit. Utili%area unor procedee moderne de sudare (sudurä automatä sub strat de flux sau in atmosferä protectoare cu ga%e). prin care %ona de sudurä cu metal topit este mai bine protejatä. eyitarea coro%iunii intre douä metale cu diferentä de potential electrochimic intre ele prin i%olarea elementelor din astfel de metale ce yin in contact in % %ona imbinärilor prin nituire sau cu uruburi. implicit. in urma proceselor de coro%iune.

in anumite situatii. imbinarea elementelor de constructii din oteluri elaborate prin m metode diferite. iar catodul din metalul de ba%-a. i iar catodul. este necesar-a folosirea unor oteluri care.g-aurilor de nituri sau uruburi sau in apropierea cordoanelor de sudur-a). iar catodul este metalul imersat in %ona cu concentratie mai mare. Pentru a evita factorii care favori%ea%-a coro%iunea la imbin-ari. cei m mai importanti factori care favori%ea%-a coro%iunea sunt urm-atorii: concentr-arile de eforturi (in apropierea . c contactul dintre dou-a metale cu potential de electrod diferit. iar catodul. prin compo%itia lor chimic-a. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel Re%istenta redus-a la actiunea temperaturilor ridicate este determinat-a de modificarea caracteristicilor otelului. incepând cu temperatura de 200° C. anodul este constituit din %ona cu concentr-ari de eforturi. pot asigura p-astrarea limitei de curgere chiar i la temperaturi mai ridicate. factorii care favori%ea%-a p procesul de coro%iune sunt: diferenta de concentratie a electrolitului. ofelul nu mai poate prelua solicitärile preconizate. In acest ca%. imbinarea elementelor de constructii prelucrate diferit (prin laminare. din OL 37) . a rezistenfei la rupere ci a modulului de elasticitate. c diferenta de aeratie a electrolitului. anodul este format din otel OL37. anodul este constituit din nit sau sudur-a. In aceste locuri. turnare. In acest ca%. anodul este format din metalul imersat in %ona cu aeratie mai redus-a. In acest ca%. din %ona f f-ar-a concentr-ari de eforturi. iar catodul. din metalul imersat in %ona cu aeratie mai mare. In acest ca%. Peste 600° C. imbinarea elementelor de constructii din otel de marcidiferite de exemplu: (grin%i din OL52 i stâlpul aferent.In %onele cu imbin-ari ale elementelor de constructii metalice. din otel OL 52. anodul este constituit din metalul imersat in %ona cu concentratie mai redus-a. VIII. Peste aceast-a temperatur-a se manifest-a o reducere a limitei de curgere.7. Din punctul de vedere al mediului agresiv. Din cau%a acestui fapt. forj are) . . se recomand-a aplicarea unui sistem de protectie mai int-arit la imbin-ari decât cel aplicat pe elementele de constructie f-ar-a imbin-ari.

Elementele din otel expuse la actiunea temperaturilor inalte trebuie protej ate prin placare cu materiale re%istente la foc.8. Ruperea unui metal aflat c) gu'eele nodurilor grinzilor cu zabrele a grinzilor cu inimaplind. 2) in prezenta coroziunii . — Hala turn:atoriei de font:a (fig.fig. sub tensiune ciclicd: 1) in absenta coroziunii. intalnitä in constructii metalice exploatate in atmosfera industriald corozivd: a) barele intinse de la grinzile cu zabrele. b) talpa intinsä Figura 2. 22) Figura 1. VIII. Zone susceptibile de aparitie a fisurdrii produse de coroziunea sub tensiune. situat:a in clasa de agresivitate 4 (puternic:a). 1 . Exemple de cazuri de coroziune a elementelor de constructii intalnite in practic Detalii si fotografii de la o intreprindere constructoare de masini grele din Romania.

Acces la suprafetele interioare 116 . prafului etc. 2) recomandate. a >15 mm Distanta intre profile pentru impiecomandate.Figura 4. Log. nr. evitarea orient?rii in sus a concavit?tii profilelor dicarea colect?rii apei. de cicluri aplicate in timpul coroziunii Figura 5 Figura 6 Figura 7.

Tipuri de Imbinäri: a) cu sudura In relief.Figura 8c Figura 8a Figura 8b a b Figura 9. b) cu suruburi obisnuite .

StIlp cu sectiune plina avand partea inferioara spre placa orizontall de la baza.5mm. Figura 11. Remedierea se faceprinverificarea capacitatii portante a sectiunii de la baza stalpului i. iar metalul atacat de mediul agresiv. cu sistemul de protectie anticoroziva distrus. Penetrarile cauzate de coroziune au afectat atat talpa i inima sectiunii stalpului. avand partea inferioara spre placa orizontala de baza.Figura 10.5 i 1. 123 . se va efectua protejarea prin inglobarea stalpului in beton (pe o inaltime de cel putin 80 cm de la nivelul pardoselei). cat i grosimea cordoanelor de sudura. Au fost necesare curatarea suprafetei suport a elementului de constructie respectiv i aplicarea unui sistem de protectie anticoroziva rezistent in medii cu clasa de agresivitate puternica 4m. numai dupä con-solidare. cu sistemul de protectie anticoroziva complet distrus. Stalp cu sectiune plin5. Valorile penetrarilor din cauza coroziunii sunt cuprinse 'ntre 0.

.

Inlocuirea uruburilor care nu mai prezintä sigurantä.Figura 12.. panä cu sectiunea dublu T sudatä. refacerea cusäturilor sudate i a sistemului de protectie anticorozivä.1 mm i localizarea coroziunii in zona Imbinärii sudate dintre guseu i talpa inferioarä a panei i..5. guseu. panä cu sectiune dublu T sudatä. rezemare de fermä pe stalp cu sectiune plinä. de asemenea. Pentru remediere se impun curätarea suprafetelor metalice. d) refacerea protectiei anticorozive. guseu. talpä superioarä i diagonalä (cu sectiune chesonatä) ale fermei. c) inlocuirea uruburilor. Ansamblu invelitoare din tablä cutatä. Localizarea procesului de coroziune s-a produs in zona prinderii sudate a panei de talpa superioarä a fermei i in zona prinderii cu uruburi a fermei de stalp. 125 . Ansamblu Invelitoare din tablä cutatä. b) refacerea cordoanelor de sudurä. Se observä peneträri din cauza coroziunii de 0. in zona Imbinärii cu uruburi a diagonalelor de guseu. Figura 13. Mäsuri de remediere: a) curätarea zonelor de Imbinare. bare de contravantuire orizontale.

.

Figura 15. c) refacerea l)rotectiei anticorozive. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare al)artinând contravantuirii longitudinale.Figura 14.Procesul de coroziune a afectat cordonul de sudurd dintre guseul sistemului de contravantuire i stall). Localizarea coroziunii are loc in zona imbinärilor sudate ale 127 . Mäsuri de remediere: a) curatarea zonei de imbinare. b) refacerea cordonului de sudurd. La coml)romiterea imbindrii sudate au contribuit i fortele orizontale din seism. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare din sistemul de contravantuire longitudinald.

.guseului i rigidizárii cu stall)ul (l)eneträri de 0..1mm).5. Remedierea se face l)rin curatarea sul)rafetei metalice i refacerea l)rotectiei anticorozive. .

pand cu sectiune dublu T sudat?.. stIlp (capitel). Ansamblu Invelitoane din tabl? cutatd. c) nefacenea pnotectiei anticonosive.inimä. Figura 17. Se constatä neducenea gnosimii cusätunii sudate talpd . Pand cu sectiunea dublu T sudatd. Se obsenv? penetnani conosive mani la pane (1.2 mm) localizate In special la talpa supenioand a panei.5 mm) i la talpa supenioand a fenmei (0.5. Pnocesul de conoziune a afectat condonul de sudund dintne guseu i diagonala fenmei. . fenm? (diagonala. Penetnäni conozive din cauza conoziunii (1.a) consolidanea panei.. Remedienea se face pnin: a) consolidanea panei. b) cunatanea supnafetelon metalice... Remedienea se face pnin: ..2 mm). c) nefacenea pnotectiei anticonozive.Figura 16. b) cunatanea supontului metalic. guseu de nigidizane). talpd supenioand..

2 mm).Figura 18-19... Panä de acoperi cu sectiune dublu T sudatä. In special In zona tälpii superioare a panei. b) curätarea suprafetei suport . . Mäsuri de remediere: a) consolidarea panei.inimä (reducerea grosimii cordonului i a Innädirii inimii cu eclise i uruburi). Localizarea coroziunii a avut loc In zona cusäturii sudate talpä . Se observä peneträri corosive (1.5. c) refacerea protectiei anticorozive.

. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-tä.. Remedierea se face as-tfel: a) consolidarea panei. unde s-au mäsura-t pene-träri de 1. Remedierea se face as-tfel: a) consolidarea panei.c) refacerea pro-tectiei an-ticorozive. Localizarea coroziunii are loc In special la nivelul -tälpii superioare. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-tä.. Figura 21. b) refacerea cordoanelor de sudurä care asigurä legä-tura din-tre -tälpile i inima panei.3 mm i la cordoanele de sudurä din-tre -talpä i inima panei. Localizarea coroziunii are loc In special la nivelul -tälpii superioare unde s-au mäsura-t pene-träri de 1.. i la cordoanele de sudurä din-tre -talpä i inima panei. 131 .3 mm..Figura 20.

c) refacerea pro-tectiei tura din-tre -tälpile i inima ticorozive. b) refacerea cordoanelor de sudurä care asigurä legä.panei. an- .

Figura 22. Innädirea cu eclise si suruburi de inaltä rezistentä pretensionate a grinzii principale de acoperis 133 .

ele trebuie astupate. ca defecte vi%ibile: craparea betonului la colturile stalpilor. Fisurile mari. in majoritatea ca %urilor.ele pot fi indepartate prin spalarea suprafetei betonului cu o solutie slab acidd (recomandabil solutie de acid clorhidric). craparea betonului in lungul armaturilor. Uneori. totu i. de preferat pe timp racoros. DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. care trec i prin grin%i. In %onele de reluare a betonarii (cand grin%ile s-au turnat cu rosturi de lucru). Petele sau eflorescentele de pe suprafata betonului sunt cau%ate de excesul de calciu (hidroxid de calciu) din ciment. se leagd o pan%a de rabit de armaturd. care nu necesita lucrari de consolidare. prea la suprafatd. uneori. . fisuri de contractie la placi. pentru evitarea coro%iunii. Elementele componente din beton li beton armat Degradarile curente. in forma. Din cau%a unei puneri in opera necorespun%atoare a betonului. ume%eala scoate pete la suprafata pieselor de beton i beton armat. superficiale i nu pre%inta pericol pentru re%istenta clddirii. se a a%a armaturi subtiri i apoi se betonea%d. ruperea colturilor. Fisurile provenite din contractia betonului sunt.IX. fiind a e%atd. Repararea colturilor ca%ute ale stalpilor de beton armat se face prin tencuire sau prin torcretare ((n ca%uri speciale) cu mortar de ciment (do%aj de ciment 600-700 Kg/m3 in mortar cu nisip grauntos). Pentru repararea colturilor cd%ute la lucrarile de beton simplu se fac gduri mici in beton. Pentru inchiderea fisurilor mai pronuntate din grin%i. deseori. produse de contractia betonului din placi. RECOMANDARI PRI)IND INTRETINEREA SI REPARAREA IX. apar. Un alt defect il constituie faptul ca armatura ramane neacoperita cu beton pe anumite portiuni.1. in multe ca%uri. se pot inchide prin injectare cu mortar de ciment. se injectea%d mortar de ciment (cu sau f#rd nisip). apar. Pentru o legaturd bund intre betonul vechi i betonul nou turnat. raman cuiburi de pietri . stricandu-le aspectul.fisuri. de pand inversd.

%one de re%emare puternic solicitate. mortarele i betoanele epoxidice. din lemn. completari de rosturi. ra ina utili%ata la injectare are alungirea la rupere de 1 %o.. actiunea coro%iva a acidului lactic i a aci %ilor %aharici. care transformd continutul in CaO al pietrei de ciment in compu i solubili. Se impun curatirea de rugind i protejareaprofilelor cu minium de plumb (2 straturi). Atentie: punerea in opera a mortarelor i betoanelor epoxidice se face conform prescriptiei produsului — cateva minute de la preparare. re%istenta superioard la u%urd i oc. remedieri de imbracaminti etc. >2 mm). alcaline i neutre neoxidante. injectari de fisuri ( 2 mm.Multe dintre defectiunile aratate pot fi evitate i prin tratarea corespun%atoare a betonului dupd turnare (mentinerea in stare umedd.de exemplu. din cau%a excesului de umiditate din subsoluri i a condensarii vaporilor de apd. cu pistol pneumatic.in special pentru: straturi de etan ei%are.2. imbinari. re%istenta la medii acide. Pianceeie din beton necesita atentie la blocurile unde la parter sunt diferite maga%ine. . evitand fisurile de contractie. capacitate de deformare f#rd tendinta de fisurare. inglobari sau fixari de piese metalice. Degradarea curenta li intretinerea planleelor Plan eele sunt de urmatoarele tipuri: din beton armat monolit sau prefabricat. a. La executarea de remedieri se utili%ea%d. Defectiuni de executie curente: — folosirea unor grin%i de lemn umed sau insuficient tratate cu substante antiseptice. fiind in pericol de a fi atacate de catre aci%ii organici i aci%ii anorganici. cu succes. Pianceeie aic~ tuite din grinzi metaiice ci boiticoare deasupra subsolului —profilele metalice sunt expuse la coro%iune. de exemplu. apararea de curenti de aer i uscaciune). Deteriorarea lor prea rapidd poate fi provocata atat de defectiuni de executie. Mortarele i betoanele epoxidice au i urmatoarele avantaje: permeabilitate sca%utd la apd. Pianceeie din iemn se intalnesc mai rar. cat i de o exploatare necorespun%atoare. cu grin%i metalice i bolti oare din caramida.

insuficientä i%olare a capetelor grin%ilor; lipsä de aerisire a spatiilor de sub pardosealä; ume%ealä excesivä. Este foarte periculoasä ume%irea sistematicä a lemnului, in special in locuri putin accesibile pentru ventilare. Când cau%ele de mai sus nu sunt inläturate, putre%irea grin%ilor plan eului este sigurä. In acest ca%, se inläturä capetele putre%ite ale grin%ilor i se reparä cu material nou sau se inlocuiesc grin%ile alterate cu altele noi. Repararea se poate face cu ajutorul unor eclise laterale, din scânduri bätute in cuie, sau cupoane de otel U, sau prin constructia din vergele sudate cu aibe de otel. Pentru a se asigura prelungirea durabilitätii plan eelor din lemn la clädirile de locuit, este necesar ca: elementele din lemn sä nu fie expuse umiditätii; sä se asigure o bunä circulatie a aerului sub pardosealä; sä se evite condensul, sau producerea de umiditate prea mare (spälare rufe etc.); sä nu se admitä executarea de pereti despärtitori sau sobe pe plan ee,färä verificarea, in prealabil, a re%istentei grin %ilor; sä nu se admitä intrebuintarea lemnului umed la inlocuirea elementelor alterate prin putre%ire; sä nu se admitä folosirea ca strat de umpluturä a rumegu ului de lemn sau turbä, deoarece acestea sunt combustibile, higroscopice i putre%esc u or. Pentru protectia elementelor din lemn, trebuie retinute urmätoarele mäsuri speciale: prevederea unor canale de aerisire, c-nd umiditatea e mai mare de 60%(la subsoluri sau poduri); protejarea cu straturi i%olatoare, la contactul elementelor din lemn cu alte materiale, unde se produc ume%iri; protej area portiunilor de lemn in contact cu %idäria, in dreptul rea%emelor, cu barierä de vapori (carton +pan%ä bituminatä); capul grin%ii trebuie sä fie distantat minimum 2 cm de %id, creand un loca de aerisire.

a.3. Peretii li elementele de zidArie din cArAmid A
Dupä cum s-a arätat anterior, una dintre cau%ele principale de deteriorare a %idäriilor o constituie umiditatea, care poate fi determinatä de mai multi factori:

lipsa sau deteriorarea i%olatiei hidrofuge; deteriorarea invelitorii, jgheaburilor sau burlanelor; deteriorarea conductelor de alimentare cu apä din clädire; deteriorarea canali%ärii interioare a clädirii etc. Zidurile umede conduc mai u or cäldura spre exterior i creea%ä conditii insalubre locatarilor. In afara recomandärilor care au fost deja mentionate (repararea i intretinerea invelitorii,jgheaburilor i burlanelor, instalatiilor de alimentare cu apä, de canali%are i hidroi%olatiilor), trebuie asiguratä i protectia clädirii contra apelor superficiale prin trotuare de protectie i amenajarea corespun%ätoare a platformei in jurul clädirii, pentru indepärtarea apelor. Trebuie intretinute i reparate hidroi%olatiile verticale i ori%ontale ale %idäriei subsolului; nu se admit i%olatii sträpunse. In ceea ce prive te cräpäturile din peretii de %idärie, ele pot fi: pronuntate,marcând dislocäri masive de %idärie; mici,dar numeroase, marcând o de%agregare a %idului. Trebuie urmäritä po%itia lor in raport cu transmiterea fortelor ,pentru aprecierea pericolului. Dacä aceste cräpäturi nu interceptea%ä scurgerea fortei la fundatie,nu sunt de naturä prea gravä. Dacä sunt oblice, in raport cu sensul de transmitere a fortelor, pot sä aparä planuri de alunecare. Asemenea %iduri trebuie consolidate. Restabilirea legäturii dintre pereti se poate face i cu ajutorul tirantilor, ancorati corespun%ätor la capete. De asemenea, introducerea grin%ilor de centurä din beton armat dä re%ultate bune. Atentie: In unele ca%uri, sub fisurile fine din tencuialä s-au gäsit cräpäturi grave in %idärie sau lucräri a a-%ise de „consolidare", efectuate necorespun%ätor. In ca%ul in care %idäria trebuie indepärtatä i refäcutä,pentru legätura intre %idäria nouä i cea veche, la %idäria veche se lasä „strepi". Un foarte bun sistem de reparare a %idäriei este cel al injectiilor de mortar sau lapte de ciment sub presiune.

DC.4. Deteriorarile li repararea acoperiprilor DC.4.1. Acoperi§~ri §i §arpante
Locurile cele mai periculoase pentru pätrunderea apei prin acoperi sunt doliile, corni ele, locurile de racordare. 0 mare importantä pentru buna conservare a acoperi urilor cu arpantä de lemn i invelitoare are regimul de temperaturä i ume%ealä al

podurilor, care trebuie aerisite vara, iar in perioada timpului friguros, trebuie evitatä supraincarcarea lor. 5arpantele din lemn (astereald, capriori, pane, arpanta propriu%isä) trebuie intretinute, dupd cum urmea%d: Astereala (strat suport pentru invelitoare) se deteriorea%d prin rupere sau putre%ire; scândurile rupte se pot repara din interior (se a a%a scândura noud sub cea ruptä cu ajutorul unui pop); când suprafata este mare, repararea se face din exterior. Capriorii se pot rupe sau putre%i.Cdpriorul rupt se repard prin plätuire. Cdpriorii putre%i se inlocuiesc cu altii noi. Când sunt rupti 2-3 capriori vecini, se execute un sistem de sustinere cu caracter permanent, iar capriorii respectivi se repard prin plätuire. Când numärul cdpriorilor rupti sau deteriorati este mare, se desface invelitoarea pe portiunea respectivä i se inlocuiesc capriorii in conditii normale de executie. Cosoroaba putre%e te din cau%a infilträrii apei prin acoperi urile defecte. In aceste ca%uri, la cca lm de %id, in interiorul podului, se execute un sistem de sustinere a capriorilor pe portiunea unde cosoroaba este putre%itä, dupd care cosoroaba se taie i se inlocuie te cu una noud. Se stabilesc, apoi, penele sistemului de sprijinire i acesta se indepartea%d. Pana poate putre%i tot din cau%a infiltratiilor de apd prin invelitoare. La fel, pentru inlocuirea ei, se execute, mai intâi, un sistem de sustinere a capriorilor, in sectiunea respectiva; prin impänarea acestui sistem, intreaga sarcind a panei este preluatd; portiunea de pand deterioratä se demontea%d i se inlocuie te cu alta noud. Pana de coamd poate, de asemenea, putre%i; se execute un sistem provi%oriu de sustinere pe ambele pärti, bine impänat, pentru preluarea intregii sarcini a panei. Se demontea%d apoi portiunea deterioratä din pana de coamd i se inlocuie te cu alta, noud, dupd care se desfac penele i se indepartea%d praituirea. 5arpantele care pre%intä un stadiu avansat de degradare se demontea%d in intregime, se sortea%d pe categorii, piesele deteriorate se inlocuiesc, dupd care se remontea%d arpanta (totul trebuie f#cut rapid). Invelitorile se deteriorea%d in timp i trebuie permanent intretinute: periodic, cel putin o data pe an — revi%uire i reparare; dupd ploi torentiale, furtuni, %ape%i mari sau grinding — mäsuri de

restabilire a etan eitätii. In ce prive te invelitorile de tablä %incatd, de multe ori se desprinde stratul de %inc in punctele de indoire a foilor de tablä, la formarea falturilor i incheieturilor. In aceste locuri, apa stationea%a i se produce corodarea tablei, ramasä fard strat de acoperire.

C-nd apar pete i%olate de rugind, acestea se curate cu peria de sarmd, dupd care se aplicd vopsea de miniu in cloud straturi. Alteori, invelitoarea este deteriorate prin gdurirea tablei, ca urmare a instalarii antenelor, firmelor, a circulatiei co arilor. Se repard prin peticire cu bucdti rotunde de tabld %incati i se acoperd cu vopsea de miniu in cloud straturi. Falturile i incheieturile se sträng cu cle tele i se bat cu ciocanul de lemn. Foile sau fa iile de tabld deteriorate se inlocuiesc cu altele, noi, tot din tabld %incatd. Invelitorile din tabld neagrd sunt mai putin re%istente;ele trebuie protejate, pe ambele fete, cu miniu de plumb. Invelitorile de tigld se deteriorea%d prin deplasarea sau spargerea tiglelor. Cele deplasate se pot rea e%a; rosturile dintre ele trebuie sä fie alternante; tiglele i coamele sparte se inlocuiesc.Coamele se %idesc cu mortar de ciment i adaos de var. Spatiile i golurile dintre tiglele profilate se umplu cu mortar de ciment i adaos de var. Verificarea etan eitatii o face, evident, ploaia torentiald.

IX.4.2. Acoperisurile terasei
La clddirile civile (locuinte, in special), terasele blocurilor au fost reali%ate cu termoi%olatie din b.c.a. i hidroi%olatie din 2 straturi PASS i un strat de CA300. Initial, protectia a fost reali%atd prin vopsitorie, care insd a fost spdlatd, hidroi%olatia rdmanand expusd direct influentei factorilor atmosferici, care au dus la o imbdtrdnire prematurd. Acest fapt este demonstrat prin numdrul mare de reclamatii ale locatarilor i prin num5rul de interventii in timp. Din pdcate, reparatiile s-au executat numai local; nici macar cu oca%ia reparatiilor capitale nu s-a ref#cut protectia. Din acestd cau%d, imbdtranirea structurii invelitorii a condus la fisuri, crdpdturi, umfldturi. Observatii: Prin comparatie, la blocurile la care s-a reali%at protectia hidroi%olatiei cu pietri margaritar, nu s-au constatat deteriorari. Rolul protectiei i intretinerii acesteia este, deci, determinant la acoperi urile terasd. Concluzie : o bund intretinere a terasei comportd: mdsuri de control i verificare; mdsuri de prevenire; mtsuri de remediere, care nu exclud obligatia verificdrii periodice.

Pe terasele necirculabile nu se admit depo%itarea de materiale §i obiecte §i nici accesul persoanelor; de asemenea, nu se admit str-apungeri de niciun fel; dac-a totu§i se fac, ele trebuie executate numai de c-atre speciali§ti, pe ba%a unui proiect. Nu este permis-a amenaj area de gr-adini, pelu%e, dac-a acestea nu au fost prev-a%ute prin proiect. Toamna, terasa trebuie cur-atat-a de frun%e uscate, crengi etc.; acele de r-a§inoase sau frun%ele anuale care cad in jgheaburi se lipesc de peretii acestora. Prim-avara §i vara,v5nturile aduc pe terase seminte de la diferite buruieni §i plante, care cresc foarte repede in rosturile stratului de protectie; r-ad-acinile acestor buruieni p-atrund p5n-a la stratul hidroi%olant §i-l distrug. Sunt, de asemenea, inter%ise desfacerea pl-acilor (acolo unde sunt) §i indep-artarea nisipului,cre§terea animalelor pe terase,depo%itarea gunoaielor §i aprinderea de focuri pe hidroi%olatie. Montarea de utilaje §i instalatii care produc vibratii, trepidatii sau temperaturi > 40° C deasupra hidroi%olatiei trebuie evitat-a. Amenajarea sau schimbarea de destinatie a inc-aperilor de sub terase, pentru alte procese tehnologice, trebuie efectuat-a numai cu avi%ul proiectantului. (Atentie! Nu este suficient avi%ul proiectantului de re %istent-a.) In timpul iernii, %-apada §i gheata se cur-at-a cu lopeti din lemn, cu atentie, evit5ndu-se deteriorarea straturilor de protectie a hidroi%olatiei. Neglijarea fenomenelor de dilatare a plan§eelor —teras-a (in special la structurile P+4 cu %id-arie portant-a) §i adaptarea unor termoi%olatii necorespun%-atoare pot conduce la degrad-ari ale cl-adirilor respective. 0 atentie deosebit-a trebuie acordat-a i%ol-arii co§urilor de ventilare, a tuburilor de aerisire a coloanelor sanitare,gurilor de scurgere interioar-a. Tuburile de aerisire ale coloanelor sanitare sunt, deseori, necorespun%-ator executate §i f-ar-a „c-aciuli" de protectie; co§urile de ventilare sunt acoperite, gurile de scurgere sunt f-ar-a gr-atare etc. In mod obligatoriu, dup-a refacerea teraselor, trebuie efectuat-a proba de inundare timp de 72 de ore, care, din p-acate, la noi, nu se face, ceea ce este ilegal. 0 clasificare a hidroi%olatiilor este necesar-a in pre%ent, c5nd coexist-a sistemele „clasice" cu cele moderne. Hidroi%olatiile sunt de 4 feluri: a) elastice: materiale in suluri, pe ba%-a de masticuri bituminoase, bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri, polimeri, cu sau f-ar-a arm-aturi cu diverse posibilit-ati de aplicare (bitum topit, cu flac-ar-a, cu ade%ivi).

mortare bituminoase. foi metalice sudate.cu o duratä de viata scurta (6-8 ani) . Fisurile cele mai frecvente sunt orientate in directia pantei i in sensul de aplicare a foliilor bituminate. suspensii bituminoase. fluati. fisurile sunt mai putin frecvente. masticuri.Hidroi%olatiile elastice au cele mai favorabile propriet:ti de adaptare la variatiile dimensionale ale stratului suport i de re%istentä la intindere. b)plastice: masticuri. suspensii bituminoase. unele fiind pätrunse pe toatä structura hidroi%olatiei. Observatiile fa'. Fisurile apar dupd anotimpul rece. Dacd li se impun deformatii. din cau%a intäririi hidroi%olatiilor cu petrecerile straturilor). Dupd urmärirea comportärii in timp a lucrarilor de hidroi%olatie.cr#paturile se continua i in stratul de termoi%olatie. Numdrul. primele doud hidroi%olatii fisurea%d . anual. s-au constatat defectiuni care au dus la infiltratii. dupd 12-18 luni de la executie. pe cateva sute de mii de mp. la cele cu 2 pan%e +carton bituminat. . la interiorul clädirilor.iar cele mai mici se inchid.cute se pot grupa pe 3 categorii: in câmpul acoperi urilor. Tendinta actuald : inlocuirea materialelor i structurilor traditionale pe ba%ä de bitum oxidat . Ponderea cea mai mare o au hidroi%olatiile elastice. In anotimpul de vard. a) In cezmpul acoperi~urilor : fisuri. cu deschideri de 2-3 cm i lungimi > 10 m. se remedia%d cca 25% din intreaga suprafatd. in toate tärile unde s-au utili%at sisteme traditionale de hidroi%olatie. chituri. la elementele de strapungere i contur. Numärul fisurilor este de cca 5-10 % la 1000m2 i apar de%ordonat. fisurile se stabili%ea%#.cu materiale i structuri pe ba%d de bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri sau pe ba%d de polimeri. d)pe ba%d de vopsele: straturi de bitum. emulsii.cu o duratä de viata de 3 ori mai mare (20-25 ani). In unele ca%uri. c) rigide: din beton. asfalt. indiferent de structura acoperi urilor. cu lungimi de 7-8m. Deschiderea fisurilor: ajunge pand la 1cm. mortar impermeabil. lungimea i deschiderea fisurilor sunt mai pronuntate la structurile alcatuite dintr-o pan%a sau tesatura bituminatä cu 2 straturi de impaslituri bituminate. in unele ca%uri chiar in primul an de exploatare. Statisticile aratä ca. paste. au caracteristic faptul ca se adaptea%d la deformatiile lente ale stratului suport (la deformatii bru te se rup). betoane bituminoase. cele transversale sunt mai reduse i cu lungimi de cca 1m (probabil. in solutie sau emulsie.

in %onele de camp ale acoperi urilor infiltratiile sunt i %olate.mai ales a celor aplicate pe contur langd . desprinderea hidroi %olatiei in scafe . smulgerea sau de %lipirea la petreceri a copertinelor de tablä alunecari cau%ate de greutatea proprie a hidroi %olatiei verticale (cca 16 kg/m2). s-a observat aparitia frecventä a fisurilor in stratul de termo-hidroi%olatie. in %onele de sprijin pe grin%i a elementelor prefabricate. a rosturilor cu rebord sau la luminatoare.b)La interiorul cliidirilor: s-au constatat pete de ume%eald. hidroi %olatia fiind desprinsä la scafele de racordare i indepartata de atice la partea de sub copertind. c)La elementele de striipungere ci contur: defectiuni ce produc infiltratii abundente — la atice i reborduri. protejate cu ape armate. a %onei aticelor. locali%ate in jurul gurilor de scurgere. unde s-au creat goluri mari i crapaturi. chiar i in aticele inalte. smulgerea palniilor de plumb.

Aceste defecte apar i din cau%a materialelor dep# ite moral (bitumuri oxidate).atic sau rebord. .

X. DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE SI REPARARE X.1. Comb aterea umiditatii
1.Pentru clädiri, problema fundatiilor este cea mai importantä din punct de vedere patologic. Cauzele principale ale degradarii funda;iilor sunt apa ci umiditatea. Apa, in contact cu %idäria fundatiilor i a subsolurilor, pätrunde prin pori i se ridicä prin capilaritate, ume%ind i producând igrasii. De aceea, fundatiile i subsolurile clädirilor trebuie i%olate i ferite de apä i umiditate. De multe ori, Incä din fa%a de executie a lucrärilor, hidroi%olatiile verticale ale peretilor subsolurilor sunt sträpunse de diferite sprijiniri sau sunt sträpunse de cätre instalatori cu oca%ia executärii diverselor bran amente sau Inlocuiri (de exemplu, teava de material plastic cu teavä galvani%at etc.). Alteori, incercand sä desfunde diferite coloane de scurgere, instalatorii uitä capacele desfäcute, ceea ce face ca apa sä curgä in subsol. Metodele utili%ate pentru combaterea umiditätii constructiilor sunt: metode ba%ate pe interventii asupra infrastructurii clädirilor (refaceri, sub%idiri) + mäsuri de protectie; metode ba%ate pe stimularea ventilärii %idäriilor invadate de ume%ealä; metode ba%ate pe stimularea eliminärii ume%elii, prin fenomene electro-chimice; metode ba%ate pe injectarea unor substante hidrofuge i impermeabili%atoare. In ceea ce prive te hidroi%olatiile, in functie de forma sub care se gäse te apa ce actionea%ä asupra elementelor de constructii, ele sunt de urmätoarele tipuri : a)Hidroizola;ii contra umidita;ii pamezntului: hidroi%olatii ori%ontale la pereti, hidroi%olatii verticale la pereti, hidroi%olatii la

pardoseli.

b) Hidroizola;ii contra apelor fiirii presiune hidrostaticii (apele de precipitatii sau cele re%ultate in urma proceselor tehnologice, care se scurg liber pe suprafata elementelor, färä a crea presiune hidrostaticä): hidroi%olarea elementelor de constructii aflate sub nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de constructii aflate peste nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de constructii situate in incäperi ude. c) Hidroizola;ii contra apelor cu presiune hidrostaticii : hidroi%olatii executate in exteriorul constructiei, cu presiune hidrostaticä din exterior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune hidrostaticä din exterior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune hidrostaticä din interior. Tot ansamblul hidroi%olator trebuie sä forme%e o cuvä inchisä i etan ä.

X.2. intretinerea si ingrijirea solurilor
intretinerea i ingrijirea solurilor se vor face prin: prevenirea inundärii subsolului de cätre apele freatice, de cätre cele superficiale, de cätre apele din conductele de alimentare cu apä sau de cätre cele provenite din canali%äri; folosirea subsolului in conformitate cu destinatia initialä; asigurarea unei bune aerisiri i ventiläri a subsolului; asigurarea unei bune intretineri a instalatiilor amplasate in subsol (hidrofor, ca%ane, conducte de apä i canal etc.). Observa;ii : trebuie supravegheate riguros conductele de alimentare cu apä, conductele de tur i retur ale instalatiei de incäl%ire centralä; prevenirea inundärii subsolurilor la ploi mari, in portiunile unde canali%area ora ului este subdimensionatä, trebuie prevä%ute inchi%ätori contra refulärii, pentru a impiedica apa din canali %area ora ului sä refule%e prin sifoane in subsol; inläturarea igrasiei, prin urmätoarele metode: executarea de hidroi%olatii verticale i ori%ontale; uscarea %idurilor groase ale subsolurilor ad-nci i inläturarea igrasiei prin executarea unei galerii de-alungul %idului exterior, pe tot perimetrul clädirii. Rolul acestei galerii este de a impiedica pätrunderea apei spre %idurile exterioare i de a asigura

evacuarea apei capilare infiltrate in %id. Galeria, latä de cca 60 cm, are un perete exterior capabil sä re%iste la impingerea pämäntului, i un tavan re%istent la solicitärile din circulatie pe trotuare. Ea este vi%itabild i are preva%ut, la partea inferioard, un jgheab de colectare, având nivelul mai jos decat nivelul pardoselii subsolului. Pentru asigurarea indepartärii umiditätii, galeria este preva%utd cu canale de ventilare, „tdiate" in %idärie, ridicate in soclul clädirii i aparate contra apelor de precipitatie. Pentru o bunä exploatare a subsolurilor, un rol foarte important il are ventilarea tuturor incaperilor acestora (aerisire la timp i in conditii bune). Inainte de sosirea anotimpului friguros vor trebui completate geamurile lipsd de la subsol, casa scarii, iar u ile i ferestrele, reparate.

X.3. Degradari ale instalatiilor subsolurilor
Instalafia de ince':lzire centrale': prezinte': : scurgeri, cau%ate de imbinarea defectuoasd a elementelor de radiator (lipsa garnituri de etan are, strangeri incomplete ale niplurilor); Observafie : trebuie efectuat#proba hidraulicd, la presiunea de regim. scurgeri pe la robinetul de reglaj, ca urmare a defect#rii garniturilor; scurgeri cau%ate de corodarea materialului, ca urmare a unei functiondri indelungate a instalatiei; trebuie fa'cutd inlocuirea elementelor corodate (sau a radiatorului); scurgeri prin fisuri la serpentine (din cau%a variatiei de temperaturd). Observafie : la unele blocuri de locuinte, inainte de darea lor in exploatare, probele de presiune a instalatiei de incdl%ire centrald s-au fäcut toamna tär%iu, dupd care apa a fost ldsat'd in instalatie. Instalatia de inc#l%ire centrald nefunctionand la inceputul iernii, apa a inghetat i a spart radiatoarele, iar cänd s-a topit, a inundat etajele i a deteriorat interioarele. Instalafiile de alimentare cu ape':

La instalatiile interioare de alimentare a punctelor de utili%are pot avea loc inunddri, deteriordri i chiar accidente (apa caldd). Cau%e: manipularea necorespun%dtoare a armdturilor, lipsa de intretinere, procesul de corodare a materialelor. La conductele interioare din teava de otel apar: defecte la imbindrile cu filet, cu flan e sau cu sudurd; crdpdturi longitudinale ca urmare a inghetdrii apei in conducte; corodarea tevii. Conductele cu fevi de presiune din PVC Tevile cu presiune din PVC se folosesc numai la instalatiile de alimentare cu apd rece (la temperaturi >65 °C se inmoaie). Defecfiuni : fisuri pe peretele tevii sau la fitinguri; neetan eit#ti ale imbinarilor cu mufe.

Conduc tele din fevi de plumb de presiune . Deteriordrile sunt frecvente, din cau%a re%istentei reduse a materialului la lovituri i la actiunea coro%ivd a mortarului. De fec fiuni : ruperi sau deformatii ale tevii; fisuri — defecte de fabricatie; sp#rturi ca urmare a inghetdrii apei in conducte; neetan eitdti la imbinare; coro%iune. Re felele in terioare de canalizare Defectiunile constau in scdp#ri de apd la imbin#ri, din cau%a i%ol#rii insuficiente a mufelor, degrad#rii materialelor de etan are sau desfacerii imbinarii din cau%atas#rilor, alunecdrilor de teren; de asemenea, se pot infunda conductele, din cau%a suspensiilor din apd in portiunile cu pante mici. Tro tuarele de pro tec fie din jurul cleidirilor Se produc deteriordri din cau%a compact#rii superficiale a umpluturii din jurul clddirii i de sub trotuar, surp#rii terenului pe anumite portiuni, degraddrii stratului de u%urd al trotuarului.

X.4. Cauzele degradarii fundatiilor
a)Degradarea corpului funda fiei ca urmare a ac fiunii agresive a apelor sub terane sau chiar a terenului de fundare Exemplu: in acest sens este cunoscut ca%ul unei clddiri fundate pe piloti din beton armat bdtuti, care, in mai putin de doi ani, a inceput sä se degrade%e, ca urmare a ced#rii i deteriordrii pilotilor. In urma cercet#rilor efectuate, s-a constatat ca aceastd clddire fusese amplasatd pe terenul unei vechi fabrici de acid sulfuric, iar terenul a avut o actiune rapidd de degradare a betonului. In ca%ul fundatiilor pe piloti de lemn, din cau%a cobor5rii nivelului apelor subterane, se produce putre%irea capetelor pilotilor (exemplu: fostul Spital Br5ncovenesc, Biserica Domnita B#la a). b)Sporirea inceirceirii funda fiilor Are loc ca urmare a unor supraetajari sau a schimbdrii destinatiei clddirii, c5nd re%istentele efective dep# esc re%istentele admisibile ale terenului de fundatie. c)Sis teme de fundare necorespunzei toare Este ca%ul clddirilor fundate pe terenuri de umpluturd (gunoaie, molo%, bdlegar etc.) la care s-au prevd%ut fundatii continue din beton simplu sub %iduri. d)Reducerea capaci tei fii por tan te a terenului de funda fie , prin infiltratii de apd, din cau%a nelu#rii mdsurilor corespun%dtoare in ca%ul pam5nturilor sensibile la ume%ire sau al neefectu#rii la timp a instalatiilor sanitare interioare sau de canali%are.

Ea varia%ä intre 65 i 115 cm pe teritoriul tärii. armäturi omise sau necorespun%ätor dispuse. de circulatia rutierä.corelate cu indicele de inghet (suma in valoare absolutä a maximului i minimului curbei cumulative a temperaturilor medii %ilnice). ceea ce conduce la tasäri suplimentare la fundatiile vecine. nerespectarea cotei sau a stratului pe care urmea%ä a se turna betonul. comportarea terenului sub sarcinä (curbe compresiune-tasare). Vibratiile produse prin baterea pilotilor. Sunt multe aspecte de accidente in legäturä cu fundatiile i subsolurile. de functionarea diferitelor ma ini sau motoare märesc gradul de indesare a nisipurilor. mai ales in terenuri acvifere. h) Lip sa mii surilor de protectie in cazul fundiirii in terenuri acvi fere. neglijate nici constatärile ce se pot face examinând la fata locului comportarea clädirilor vecine. Nu trebuie. care sä cuprindä natura i stratificarea terenului. in apropiere. i)E fectele vibratiilor. prin executarea de lucräri sub clädirile existente sau in imediata lor vecinätate. niciodatä. l) Degradiiri ale fundatiilor de supra fatii din cauza vegetatiei — de %voltarea. oricât de bine ar fi conceputä i executatä. Pentru reali%area in bune conditii a fundatiilor. f)Amenajiiri necore spunziitoare de sub soluri la clädirile care au fost executate färä subsol. h)A fuierea fundatiilor. re %istentele admisibile ale terenului etc. Multe dintre deficientele constatate la fundatiile clädirilor provin din cunoa terea insuficientä a terenului de fundatie. ceea ce conduce la contractia pämânturilor argiloase active. Proiectantul trebuie sä se ba%e%e pe un studiu geotehnic complet. a rädäcinilor de arbori duce la ridicarea fundatiilor (presiunea de umflare) i la reducerea umiditätii pämântului in perioadele secetoase. determinând o coborâre a suprafetei lor. nivelul apelor subterane. Prin adâncime de inghet se intelege nivelul cel mai coborât al i %otermei de 0°C.e)Executarea gre~itii a fundatiilor — excentricitäti. dimensiuni ale fundatiilor neconforme. Economiile prost intelese in reali%area unei fundatii pot compromite orice suprastructurä. g)Reducerea rezi stentei fundatiilor . pe ba%a mäsurätorilor . j)Nere spectarea addncimii minime de inghet . este necesarä indeplinirea a trei conditii: cunoa terea . färä a se lua mäsuri de protectie sau de prevenire a deteriorärii acestora.

antecedentelor terenului. insu irea unor elemente practice de geologie. . stäpânirea mecanicii pämânturilor.

ceea ce explica pre%enta lor peste tot.). amidonul. osul. drojdiile. Bunurile materiale mai pot fi degradate prin produ ii de metabolism ai microorganismelor. hemicelulo%a. uleiuri vegetale.1. lichenii. lignina. Tot dintre produ ii de metabolism fac parte pigmentii produ i de microorganisme. metalul etc.instalatii industriale. ciupercile contin en %ime specifice pentru descompunerea unor substraturi din care ( i procura. Marea lor majoritate folosesc materialele respective pentru hrand. avand capacitatea de a se adapta la o multitudine de substraturi.chiar i in conditii extreme. Modificarile nedorite calitative. poarta numele de biodeteriorare.XI. conducte. mu chii etc. Echipamentul lor en%imatic este foarte labil. pand la operele de arta i culturd. land etc.) pentru asigurarea sursei de a %ot. carbonul necesar (celulo%a. vopsele. BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR X1. Organismele actionea%a asupra diverselor materiale prin mecanisme ce diferd de la un grup la altul sau de la o specie la alta. . care determind degradari cromatice ale substraturilor. Generalitáti. utilaje . materiale textile. ce au loc sub actiunea organismelor vii. piatra .cum sunt aci%ii. pectina.) sau degradea%d materiale ce contin compu i de natura. caramida. la produsele industriale. proteica (piele. betonul. constructii. insectele i. algele. care degradea%d materiale atat de naturd organica. Procesul de biodeteriorare poate fi produs de numeroase orga nisme. bacteriile. chituri. ele pot supravietui la variatiile mari ale factorilor de mediu.tencuiala. mai rar. de la diversitatea produselor de origine vegetald i animald. Ciupercile saprofite sunt implicate in procese de biodeteriorare din cele mai variate domenii. functionale i estetice ale materialelor de importanta economics i culturalartistica. Astfel. grasimi animale etc. printre care un rol important il au ciupercile micro i macroscopice. Prin organele de re%istenta pe care le formea%d. datorita bogatului echipament en%imatic de care dispun i care le permite sä se de%volte pe numeroase produse organice pe care le folosesc pentru nutritie. cat i anorganica (hartia. Biodeteriorarea ca fenomen general Fenomenul de biodeteriorare are un camp foarte larg de actiune.

numai la metale. sunt degradate peste 20 de milioane de tone. iar uneori. plante industriale. in special.un rol important il au factorii biotici: bacterii. unde determinä deterioräri profunde i grave. fructe etc. Adesea. adeväratele „boli " ale construcffiilor. De exemplu. Ele folosesc materialele respective drept hranä. adäpost i loc de reproducere sau depun la suprafaffa lor produse de excreffie. . Efectele factorilor mecanici. chiar blocarea unor conducte. pre%enffa ciupercilor. Pierderi insemnate se inregistrea%ä i in domeniul produselor industriale. cele produse. anual. in procesul de metabolism. Ciupercile pot acffiona i prin procese mecanice asupra substratului. Fenomenele de biodeteriorare cau%ea%ä. simpla pre%enffä a unor organisme pe suprafaffa unor materiale sau in interiorul unor instalaffii poate fi incadratä in fenomenele de biodeteriorare. de cca 10-25 ani. tencuieli etc. este mai puffin luat in consideraffie.cu efecte inestetice.2. an de an. vopsele. având in vedere diversitatea produselor supuse degradärii i varietatea agenffilor care le produc. legume. pätrun%and in structura materialelor infectate (lemn. mai ales in %onele cu climat tropical. hartie. au inceput sä fie studiate mai intens relativ recent. substanffe toxice cu acffiune foarte däunätoare pentru om. Unele microorganisme care deteriorea%ä produse alimentare elaborea%ä.). aceste cuno tinffe stand la ba%a criteriilor de proiectare i execuffie a construcffiilor i la stabilirea mäsurilor de refacere i remediere a lor. ciuperci. Astfel. in care se imprumutä o terminologie biologico-sanitarä. alge. a drojdiilor i algelor in instalaffiile de climati%are sau in sistemele de räcire din instalaffiile industriale determinä o scädere a randamentului de funcffionare a sistemului. Biodeteriorarea cladirilor Durabilitatea construcffiilor este re%ultatul interacffiunii dintre construcffie i factorii agresivi din mediul inconjurätor. de activitatea microorganismelor. XI. De i se vorbe te de o „patologie i terapeuticä a construcffiilor". Factorul biotic al mediului inconjurätor. Insectele i ro%ätoarele produc deterioräri ale materialelor pe mai multe cäi. un tribut greu pläte te omenirea in produse vegetale (cereale. proto%oare.). pierderi imense de bunuri materiale. incepand cu microorganismele i terminând cu omul. fi%ico-mecanici sau de naturä chimicä sunt mult mai bine studiate i descrise. care cu greu arputea fi estimate. repre %entat de acffiunea diferitelor vieffuitoare asupra construcffiilor. De asemenea. In cca 60% din aceste procese de deteriorare . respectiv cca 20% din intreaga cantitate de metal extras i prelucrat pe glob.

din sulfatii i proteinele ce se gasesc in mod obi nuit in apele re%iduale. Principalele aspecte ale biodeteriordrii constructiilor sunt repre%entate de : Mueegairea ela dirilor Mucegaiul care se de%voltdpe diferite elemente de constructii este constituit din asociatii complexe . licheni i mu chi. drojdii i bacterii. in acumularile de praf sau depunerile formate in timp. iar substantele organice pot fi pre%ente in aerul atmosferic. uneori. Efectele negative ale mucegdirii clddirilor sunt.De%voltarea mucegaiului pe pereti. Mucegdirea clddirilor repre%intd fenomenul cel mai vast i cu consecintele cele mai nefavorabile asupra clddirilor i oamenilor care le utili %ea%d.numite bioceno%e. Este un domeniu de interferentd a mai multor specialitAti. ca vapori sau aerosoli re%ultati in urma prepardrii alimentelor. Substantele organice mai pot fi pre%ente. In conditii reale. ajungand chiar la saturatie. mucegaiul i i poate satisface necesitatile nutritive preluand substante minerale din suportul pe care se de%voltd. stropi. umiditatea mare a aerului. Fenomenul de mucegdire este r#spandit pe tot globul. in marea lor majoritate. Coroziunea mierobiologiea a eanalizarilor Mirosul nepldcut ce se degajd uneori din gurile de canal se datorea%d in mai mica masurd apelor murdare care circuld prin conducte. cerintele nutritive ale acestora sunt foarte reduse. repre %entate de aspecte de ordin tehnic. alcdtuite din ciuperci microscopice. factorii determinanti i favori%anti ai fenomenelor. pulberi. face din mucegdire un fenomen comun. iar pe de alta parte. este o caracteristicd climatericd. de peste 70%.pe de o parte. cat degajarilor de hidrogen sulfurat i ga%e de fermentatie re%ultate in urma activitatii microorganismelor care proliferea%d in acest mediu. in principal. prdbu irea constructiilor roase de termite. Problemele vaste pe care le ridicd biodeteriorarea necesitd studii ample interdisciplinare pentru elucidarea diverselor aspecte privind . pe suprafata peretilor. chimia i fi%ica repre%intd componentele principale. sau chiar in componenta materialelor de constructie. alge. a unor produse tehnologice chimice i mecanice. la care se adaugd. se formea%d . fabricdrii unor produse alimentare. Mirosul nu este decat indicatia unui proces biologic prin care. acoperirea cu vegetatie a constructiilor subacvatice sau degradarea canali%drilor sunt unele dintre cele mai cunoscute ca%uri de biodeteriorare a constructiilor. De i organisme saprofite. de data aceasta factorul determinant fiind formarea de condens pe peretii reci ai clddirilor. dintre care ingineria constructiilor. biologia. In %onele tropicale. sanitar i estetic. Nici %onele cu climat temperat sau rece nu sunt ferite de acest fenomen. generatoare de vapori. elaborarea celor mai eficiente metode de prevenire i combatere. deoarece este determinat de pre%enta umiditdtii mari. economic. iar impreund cu temperatura ridicat#.

Axeasta actiune are loc pe cale chimica. pentru canali%arile urbane. coca navelor etc. prin produsele de metabolism i de descompunere a organismelor moarte. care inglobea%d particule minerale din apd. Se formea%d. In apa marii sau oceanului grosimea acestor straturi biologice de organisme fixate unele peste altele poate ajunge la dimensiuni impresionante. oua i larve de insecte etc. crustacee. din cau%a hidrogenului sulfurat. viermi. mici vietuitoare. Consecintelefuling-ului biologic sunt . crustacee inferioare.hidrogen sulfurat i. formând sulfura de fier* pe cale electro-chimicd — din cau%a depolari %arii catodice ce are loc in urma consumului de hidrogen pentru reducerea sulfatului de catre sulfurd. acidul sulfuric i aci%ii organici. utili%ate pentru instalatiile sanitare din clddiri. foarte aderenta. . In acest ca%. de obicei. Ele formea%d o peliculd gelatinoasa. Coro%iunea fontei se reali%ea%d in doud moduri: direct— hidrogenul sulfurat se combing cu fierul. dar factorul determinant este de natura biologicd. un strat subtire sau mai gros de organisme acvatice. ce a primit denumirea de fuling (in engle%d = murdar). prin penetrarea in profun%imea suportului. se formea%a aci%ii organici. este de naturd chimica i electro-chimicd. Conductele de canali%are din fontd sunt. hidro%oarele. Din alti produ i organici. Ambele materiale. iar cele din beton. de lemn sau de metal ai podurilor. apoi. care poate ajunge pand la limita re%istentei calculate. i pe cale fi%ica. Pe acest prim strat se fixea%a apoi organisme mai mari. stalpii de beton. Si in acest ca%. in care sunt apoi inglobate particule minerale. 0 altd consecinta o constituie ingreunarea constructiei. sunt degradate de hidrogenul sulfurat. scoici etc.in primul rand. Un tip special de fuling este cel din sistemele industriale de reciclare a apelor de racire . peliculele biologice sunt alcatuite din mase microbiene gelatinoase. Fulingul biologic Este repre%entat de plantele i animalele ce se depun pe diverse materiale imersate in apd: pietre. cum sunt algele. cele de actiune distructiva asupra suportului. resturi de organisme. acid sulfuric. precum %aharurile i lipidele. Coro%iunea fontei. microorganismele au rolul principal. astfel. fonta i betonul. o peliculd biologicd.

de la bacterii i mucegaiuri. cat i datoratd r#dacinilor de plante. Biodeteriorarea produselor de protec. ducand la degradarea stratului de protectie. completandu-se . microorganismele folosesc perclorvinilul ca suport nutritiv. Produsele de protectie sunt. In ca%ul bitumului folosit pentru protectia infrastructurii clddirilor sau a conductelor metalice ingropate. chituri) sau produse petroliere (bitumuri. de naturd organics —polimeri (vopsele. vaseline i uleiuri speciale). Du manii cei mai mari ai lemnului sunt ciupercile i insectele xilofage. ceea ce duce la scaderea eficientei protectiei anticoro%ive. Fiind compu i organici. lacuri. X. De exemplu. Insectele xilofage cu o mare actiune de deteriorare sunt cele care sapd galerii in grosimea lemnului. de obicei.Consecintele acestui tip de fuling sunt: inr#utatirea transferului termic. atat microbiand.ei ci locatarilor Cunoa terea cau%elor care au contribuit la aparitia fenomenului de mucegaire se face pe ba%a unei anali%e judicioase. in ca%ul ra inilor perclorvinilice.ie Constructiile sunt protejate impotriva agresivitatii fi%ice i chimice a mediului inconjurator cu materiale re%istente la ace ti agenti. utili%ate pentru protectia peretilor unor hale industriale. aceste materiale sunt supuse degradarii microbiene. Metode de diagnoza si investigare Analiza tehnico-socialii a locuin. Sub actiunea ciupercilor au loc doud tipuri de degradari: patarea i colorarea lemnului. pand la infundarea lor completd. coro%iunea interioard a peretilor conductelor metalice sau din beton a ba%inelor. de i delicate. deschi%and cale liberd apei i agentilor coro%ivi din sol. la insecte. putre%irea lemnului. care. reu esc sä patrunda prin stratul de protectie. biodeteriorarea este multipld. Biodeteriorarea construc.3. mic orarea diametrului conductelor.iilor din lemn Lemnul este un material u or degradabil de o gamd largd de orga nisme vii. in ca%ul de%voltarii mucegaiului.

. tratarea efectului este mai putin eficientä i costul tratamentului mai ridicat.un model de chestionar. Fara inläturarea cau%elor ce au produs mucegairea peretilor.

finisaje i termoi%olatii utili%ate pentru pereti i pentru terasa-acoperi . In fiecare apartament se vor stabili factorii ce favori%ea%ä fenomenul de mucegaire. se vor putea lua mäsuri de termoi%olare suplimentard doar in unele apartamente.). se vor preci%a alte suprafete pe care s-a instalat fenomenul de mucegaire (de exemplu: mobilier. ventilatoare de fereasträ etc. este necesar sä se cunoasca dacd exists acordul i posibilitatea financiard a tuturor locatarilor de a pläti aceste lucräri. anali%a va elucida i posibilitatea practica de suplimentare a termoi %olatiei. acumulea %d in peretii constructiei o cantitate ridicatä de umiditate. mai ales in ca %ul blocurilor de locuinte cu mai mult de 4 etaje. utili%area apartamentului pentru uscarea rufelor. Se vor lua informatii privind frecventa %ugrävelilor (igieni%arilor) interioare i a materialelor utili%ate. De asemenea. in ca%ul blocurilor afectate de fenomenul de condens.Istortcul cla dtrtt ct al locatartlor sat Aspectele principale ce trebuie preci%ate cu prilejul acestei anali%e sunt urmatoarele: data terminärii constructiei i därii ei in folosintä. in perioade friguroase. date privind principalele deteriordri : infiltratii prin teraseacoperi . efecte ale cutremurelor(%iduri sau crapaturi neetan ei%ate etc. precum: numär ridicat de plante decorative.) la bucatärii i bai. In afard de aspectele tehnice ale acestei aplicari. desprinderi de pläcute ceramice de pe peretii exteriori etc. date privind reparatiile generale efectuate. date privind instalarea fenomenului de mucegaire. cu mäsuri luate pentru combaterea lui. incal%irea suplimentard a apartamentului utili%and sursa de ga% din bucatarie. lipsa unor mäsuri de ventilatie mecanica (hote absorbante. Se vor solicita cat mai multe detalii privind utili%area in %ugrävire a unor produse ce constituie nutrienti (surse de hrand) pentru de%voltarea mucegaiului. frecventa aerisirii apartamentului prin deschiderea ferestrelor. tipul structurii de re%istenta. Este cunoscut faptul ca blocurile de locuinte la care s-au executat numeroase lucrari umede.). prin aplicarea sa pe la exteriorul blocului. cu un pret de cost ridicat. prin aplicarea acesteia pe fata interioard a peretelui exterior. .incaltäminte i imbracaminte depo%itate in spatii inchise din apropierea peretilor ume%i etc. In ca% contrar.

aspectele sanitare ale mucegäirii vor evidentia starea de sänätate a locatarilor. modalitäti practice utili%ate de locatari pentru combaterea mucegäirii. cu incidenta imbolnävirilor. cancer pulmonar.Aspectele sociale ale acestei anali%e se vor axa pe: numärul familiilor care au locuit in apartament de la darea sa in folosintä. produsul FungostopDetersan D-115) In plus. a cäror aplicare conduce la diminuarea aspectelor negative privind mucegäirea locuintei. Este cunoscut faptul cä mucegäirea conduce la unele imbolnäviri specifice precum: viro%e respiratorii. se vor limita la maximum acvariile i plantele pästrate in apartament. bätrani). se vor inchide u ile interioare la bäi i bucätärii in timpul utili%ärii lor. este util sä se facä locatarilor o serie de recomandäri practice. alergii. mobilier). se vor deschide ferestrele la bäi i bucätärii. se mai fac urmätoarele recomandäri: nu se vor utili%a araga %ele la incäl%irea suplimentarä a incäperilor. in timpul sau dupä utili%are. prevederea de hote. se va avea in vedere o corelare a gradului de etan are a u ilor i ferestrelor cu .. utili%and o solutie fungicidä (de exemplu. decontaminarea suprafetelor mucegäite (tavane. de preferintä cu functionare mecanicä).4. se vor limita degajärile de abur in bucätärie (utili%area de vase de fiert sub presiune etc. in special asupra celor cu sensibilitate märitä la imbolnäviri (copii. in primul rand. cu preci%äri privind aspecte ce au putut favori%a mucegäirea (numär de copii. RecomandAri preliminare privind diminuarea fenomenului de mucegAire La sfar itul perioadei de observatii.). acestea trebuie sä aibä in vedere. se vor utili%a spälätoriile i uscätoriile de bloc.persoane bolnave ce necesitä ingrijiri speciale etc. inclusiv a celor ce nu s-au dovedit eficiente sau chiar au contribuit la räspandirea fenomenului de mucegäire. XI.

dispersii vinilice.. in special faCd de tipurile principale implicate in biodeteriorare. Aprecierea biodegradabilit#Cii finisajelor s-a reali%at pe doud cei : o metodd microbiologica calitativd i o metodd oximetricd cantitativd. acesta urmand sd intre in funcCiune la dep# irea unor valori ridicate ale umiditACii in aer. vopsea alchidicd. suplimentarea numärului de geamuri sau inchiderile de logii sau balcoane nu trebuie sä fie in detrimentul asigurärii unei ventilatii core spun%ätoare . de atacul fungic (mucegaiuri i drojdii) i mai puCin de atacul bacterian.necesitätile de ventilatie. Ei trebuie sd fie activi. dispersii acrilice. acestea sunt: var. algici%i etc. sd fie compatibili cu produsul in care sunt introdu i i sd aibd o remanenCa mare. b#ile f#rd ventilaCie naturald(directd) se vor dota cu ventilaCie mecanicd. vopsea de ulei de in. mai ales.). humd. cele mai eficiente suplimentäri de geamuri se reali%ea%ä atunci cand distanta dintre ele este de 5... se va asigura o funcCionare corectd a canalelor de ventilaCie. cu exces de mobild. Selectarea biocizilor ObCinerea de produse biore%istente se reali%ea%d prin aditivarea lor cu bioci%i adecvaCi. Biodegradabilitatea unui produs este consideratd capacitatea acestuia de a constitui substrat nutritiv (sursd de carbon i energie) pentru microorganisme (fungi i bacterii).. din punctul de vedere al termoi%olatiei. . In ordinea cresc-ndd a susceptibilit#Cii la biodeteriorare. in special cei exteriori. Bioci%ii sunt compu i chimici cu acCiune generald sau specificd (fungici%i. Determinarea biodegradabilitiiiii finisajelor utilizate curent Biotederiorarea produselor in timpul utili%arii lor ca finisaje este cau %atd. bacterici%i. nu se vor masca pereCii reci. Din compararea datelor de biodegradabilitate obCinute s-a putut reali%a o e alonare a finisajelor utili%ate in mod curent.care trebuie amplasatd la o distanCd de minimum 15-20 cm. tapet.15 mm. astfel inc-t sd se permitd o ventilaCie a spaCiului din spatele mobilei.

s-au f#cut determindrile de biore%istenCd. Pecefona. dar pot asigura biore%istenCa la stocare in ambalaj. care. di%olvd biocidul i il elimind din finisaj. care nu pot asigura o protecCie de duratd in exploatare. In tabelul 3 sunt pre%entate valorile de concentraCii eficiente de biocid pentru dispersii acrilice de tip Crilorom Dvo i Dvl.Gama de bioci%i industriali ce se produc in Cara noastr# este destul de restrdnsd. Dupd inglobarea lor in finisaje. RemanenCa biocidului in produs este afectatd de condens. Din aceastd categorie fac parte bioci%ii Eta-75 i Pecefona. in ca %ul bioci%ilor u or solubili. Tmtd i Fungostop f-101. . Pentru biocidarea finisajelor hidrosolubile au fost testaCi urm#torii bioci%i : Eta-75. in diferite proporCii.

dar este un compus solid. dificil de dispersat in emulsia acrilicd. Fungicidul Fungostop F-101 este solubil in apd.) sau in %onele ce constituie „punti termice". pOnd la un an. in jurul tocurilor ferestrelor etc. de obicei. o operatie de decontaminare mai u oard. 5-10 ani. in ca%ul inglobdrii fungicidului numai in %ugrOveald. XI. durata fungici%arii este: 2-3 ani. cu remanenta i activitate antimicrobiand foarte mare. colturi. in %onele ce nu permit o curatire i o fungici%are corect# (in spatele tevilor. Recomandari tehnice de fungicizare a locuintelor Eficienfa tratamentelor de combatere a mucegaiurilor Functie de modul de inglobare a fungicidului.Tabelul 3 Pecefona influentea%a culoarea finisajului. in conditii de exploatare normald. darprin amestecarea in dispersia acrilicd formea%d compu i greu solubili in apd. conform acestor norme provi%orii (dupa trecerea perioadei de eficientd a fungici%drii). in ca%ul reali%arii unei fungici%ari provi %orii. deci. care este. in ca%ul in care fungicidul este inglobat i in tencuieli i gleturi sau in ca%ul in care se reali%ea%d finisaje in strat gros de fungici%are. Primele semne de atac se manifestd. Aceste durate se mdresc considerabil in ca%ul in care se respectd o serie de principii de utili%are corectd a apartamentelor. Se preci%ea%d ca primele semne de reaparitie a atacului fungic pe suprafetele fungici%ate. insolubil in apd. producOnd pdtare de culoare ro iaticd violacee. Remedierea acestora.5. astfel. dispersati in vopsea. activitatea sa fiind de scurtd duratd. in perioada in care . Produsul Tmtd este un biocid bun. sunt mai putin intense decat in ca %ul unor suprafete nefungici%ate i permit. din cau%a unor reactii secundare ce apar.

prin frecare energica cu o pensuld cu par scurt. in ca%ul humei). se vor fungici%a cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in volume). beton. Execu.iilor locale sau refacerea tencuielii ci / sau gle tului in varian te fungiciza te necesi tet' : Repara-tia tencuielii se va reali%a in mod diferit. Fungostop F 126. Stratul intermediar de grund (tencuiala brutd) se va fungici%a . prin periere. se poate reali%a prin aplicarea de straturi alternative de FUNGOSTOP F-136 i de clorurd de calciu. la distan-te de 4-6 cm.ii: Distrugerea sporilor de mucegai i inmuierea peliculelor de mucegai i finisaj. opera-tiune urmatd de frecarea suportului cu hartie abra%iva grosierd. In ca%ul unor degradari mai profunde. Decontaminarea suprafe-tei curd-tat:a mecanic. Cura-tarea mecanica a peliculei de mucegai i a finisajului vechi cu paclul. In ca%ul in care procesul de degradare a afectat i suportul de tencuiald. sau cand se dore te ca ea sä constituie i o i%ola-tie termica suplimentard. straturile extreme ale tencuielii (spritul i tinciul . a particulelor insuficient fixate pe suport. din mortar de var-ciment de marca M50 sau M100. Preget' tirea supor tului ci decon taminarea lui implicet' urmet' toarele opera. in loc de Fungostop F-101.fenomenul de mucegaire are o extindere mica. fungici %at cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in volume). cu ajutorul unei solutii de 2% Fungostop (Detersan) D-116.. se distrug resturile miceliene i sporii ce au ce au ramas pe suprafa-ta cura-tat: mecanic i / sau cei ce au patruns in suport. Fungicidul se adauga in apa necesara pentru prepararea mortarului. (sau prin spalare.iar suprafa-ta lui se va asperi%a prin reali%area de linii paralele pe doud direc-tii. repara-tiile se vor face prin reali%area unui nou strat de tinci de cca 4-5 mm grosime. diluata in apd (par-ti in volum) i aplicatd prin pensulare sau pulveri %are. In ca%ul unor degradari superficiale. Inlaturarea. diluatd in apd (par-ti in volume) i aplicatd.stratul de finisaj). func-tie de gradul de degradare a acesteia. . caramidd etc.ia repara. ca in ca%ul unei fungici%ari provi%orii. cu o solu-tie de 3% Fungostop (Detersan) D-116. acesta se va inlatura pand la suportul nedegradat. Fungicidul se adauga in apa necesard pentru prepararea mortarului. Prin executarea corecta a acestei opera-tii. ra%ul etc.

c.In ca%ul refacerii unor betoane cu armdturd aparent#.. se recomandd utili%area unor materiale poroase (granule sau pl#ci de b. care permit eliminarea umidittitii suplimentare din suport.a.. In ca%ul reali%drii unei termoi%olatii suplimentare pe suprafata interioard a peretilor exteriori. granule de polistiren expandat etc. in perioada uscatti a anului. inclusiv amestecuri ale unor asemenea granule). perlit. granulit. . se va utili%a fungicidul.

a criteriilor de performante specifice finisajelor fatadelor. Finisajele contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice elementelor de constructie. de aceea. atat calitativ. cat i cantitativ i a modului de solicitare a finisajelor. proiectarea i executia lor trebuie sa fie corespun%atoare. carora le apartin i.f#ra de care componentele lor structurale nu pot asigura reali %area in totalitate a rolului functional al subsistemelor constructiei. Clasificarea finisajelor fatadelor Mult# vreme. Finisajele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul materialelor i al produselor din . anali%a fenomenelor pe care diver ii factori le pot provoca finisajelor.XII. Rolul lor a evoluat in timp. respectiv a nivelurilor de performanta. cunoa terea masurilor preventive pentru asigurarea comportarii corespun %atoare tipului de finisaj utili%at. DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR XII. deci. finisajele au fost considerate simple adaosuri. Aprecierea corecta a performantelor i durabilitatii finisajelor implicd: cunoa terea conditiilor tehnice. aspectul estetic. prevaland. in structura sau la suprafata lor i la interfata perete-finisaj. de la cel preponderent decorativ.5. conceptia. avand drept scop corectarea geometriei suprafetelor va%ute ale elementelor structurale i nestructurale ale cladirilor. A devenit evident faptul ca finisajele exterioare ale fatadelor constructiilor civile repre%inta componente nestructurale ale elementelor de constructie. cunoa terea factorilor care actionea%a asupra finisajelor fatadelor. cunoa terea masurilor corecte de remediere a degraddrilor finisajelor.la cel multifunctional.

care sunt reali %ate. gradul de asigurare a protectiei la apa. tehnologia de executie. . po%itia lor pe inaltimea cladirii.

finisajele conferd suportului lor etan eitate la apd. Observafii : La produsele din categoria „a". chimice: agenti atmosferici: apa lichidd i sub formd de vapori (provenit# din ploaie. b)produse i sisteme de etan are. %dpad#.umidi tatea aerului). solicitdri ori%ontale din ocuri mecanice accentuate de pre siunea vantului. XII. lichide.provenite din sarcini verticale. Se sublinia%d criteriul „gradul de asigurare al protectiei la apd". dar aceasta nu se mentine in ca %ul fisurdrii suportului. sistemele de etan are sunt capabile de a impiedicapdtrunderea apei lichide. agenti mecanici i reologici: solicit:ri de forfecare in planul finisajelor. modul de intretinere. care implicd: a) produse i sisteme destinate impermeabili%arii. radiatie solard. chiar i in conditiile fisurdrii limitate a suportului (1-2 cm). solicit#ri de intindere sau contractie ca urmare a diferentelor de deformabilitate dintre suport i finisaj. La produsele din categoria „b".altele dec-t greutatea lor proprie i care dintr-o conceptie constructive gre itd ajung sd le solicite. temperaturd. 2. mecanice. .aspectul fetei vd%ute. intensitatea incdrcdrii lor permanente. Factori care actioneaza asupra finisajelor fatadelor a) agenfi —factori activi ce pot provoca fenomene fi%ice. factori poluanti. roud.

proiectare. insecte.agenti biologici: ciuperci. alge. plante.. de intretinere. . tehnologie (de executare. bacterii. de reparare). b)factori CPT : erori de conceptie. seminte. pdsdri etc.

produs elor sau sistemelor utili%ate. produse in mod instantaneu sau evolutiv la suprafacd. pierderea aderencei la suport. comportarea defectuoasa a ansamblului finisajsuport. re%olvarea gre ita a unor detalii arhitecturale. comportarea defectuoasa a suportului. in structure sau la interfaca finisaj-suport. biologicd sau combinate. prevd%ute in normativ sau prin fi ele tehnice ale producatorului. Exemple de degradari: microfisuri. in raport cu condiciile climatice sau cu suportul.3. fi%ica. fisuri. punerea in opera a unor materiale cu calitaci indoielnice.cauze si mecanisme de producere Efectele factorilor care accionea%d asupra finisajelor sunt concreti%ate prin modificari ale finisajelor de nature chimica. f#rd agrement tehnic i f#rd certificat de calitate. Majoritatea rapoartelor de experti%a semnalea%d: alegerea gre ita a materialelor. nerespectarea tehnologiei de aplicare i a condiciilor de punere in opera. eflorescence. spectre ale rosturilor .XII. Degradarile &inisajelor .

Degradarile pot sä apard i ca urmare a variaciilor dimensionale ale suportului din %iddrie. Microfisurile pot fi cau%ate de : suprado%area cimentului: nete%irea prelungita a stratului de finisare al unei tencuieli tradicionale in vederea aplicarii unei vopsitorii. microfisurile urmaresc conturul rosturilor %idariei. Vopsitoriile se desprind de pe suport. pete. sau a variacilor dimensionale ale plan eelor. . ca urmare a lipsei ortului de table la atic. contraccia in profun%imea tencuielii.prin inghecarea acestuia. in principal. nuance diferite de culoare intr-un finisaj monocolor. din cau%a necuracarii suportului. Din cau%a lipsei rebordului la terase.%idariei in finisaj.tencuielile subciri se pot desprinde.

care ia na tere intre mortarul in stare proaspata i suprafata fatadei. neputandu-se alungi prea mult. e antioane de finisaje identice. Alte degradari: distrugerea tencuielii ca urmare a nerepararii conductelor de apd. sau a ortului de tabla de peste atic. Ade%iunea finisajelor pe suprafata suportului este un fenomen molecular i se datorea%d efectului produs de tensiunea superficiald. de eforturile unitare de intindere i forfecare i de grosimea stratului de finisaj. pot fi saruri in structura peretelui . pe o distanta numita „lungime de influenta". este foarte important de a se cunoa te metodele fi sistemele moderne. deci.din grupa tencuielilor. concomitent.Eflorescentele sunt cau%ate de sarurile din apd din sol. . Mecanica fenomenului de fisurare se ba%ea%d pe faptul ca deformatiile din sistemul de acoperire aflat deasupra unei fisuri se transmit in %onele adiacente fisurii. in cadrul unor cicluri de imbatranire artificiald. Patarea se mai produce i ca urmare a lipsei bordurilor de protectie la terasa. in pre%ent. Alungirea maxima a materialului in dreptul unei fisuri i lungimea de influents depind de modulul lui de elasticitate. De exemplu. Toate sistemele cu finisaje aderente sunt tributare mi carilor suportului. finisajul incepe sä fie solicitat i sa suporte o anumita alungire in %ona din dreptul fisurii. Un aspect deosebit il constituie aderenfa la suport. finisajul se poate fisura. deseori. de carbonatul de calciu ie it la suprafata o data cu evaporarea apei de ploaie. comportarea finisajelor. in laborator. In ceea ce prive te finisajele fatadelor. imbatranire accelerata i imbatranire naturald). De asemenea. in special in ca%ul in care se formea%d fisuri in acesta. s-au supus imbatranirii. Cercetarile intreprinse la INCERC au modelat. ridicate prin capilaritate in structura peretelui.care sunt antrenate de apa de ploaie intrata prin capilaritate. cu durata de viata cunoscuta. in diferite scheme de variatie a agentilor atmosferici. fisura din suport se mare te. distrugerea tencuielii ca urmare a deteriordrii hidroi%olatiei ori %ontale a clddirii. Fisurile in tencuialii sunt marcate. din acest moment. in laborator i in 3 %one din tara (deci. cercetate recent experimental. consideram ca. ruginit sau cu portiuni lipsd. in laborator i in situ. Exists i patari cau%ate de poluarea atmosferica. pand la constatarea de degradari identice. Finisajele fatadelor se patea%d la partea inferioard i din cau%a lipsei trotuarului de protectie.

determinarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la intervale de 6 luni.Determinarea re%istentei la imbatranirea accelerate s-a efectuat prin: observatii vi%uale (pans la distrugerea finisajelor) pentru a observa momentul aparitiei fiecarui semn de degradare: exfolieri. lipsita de pori. Rezultate : vopselele pe ba%d de ra§ini sintetice au suprafata inchisd.10%. vopsea silicatica cu adaosuri limitate (max. tencuieli pe ba%d de ra§ini acrilice. vopsea pe ba%d de ra§ini siliconice in dispersie. acestea trebuie sä se aplice cu amorse prealabile.100 cicluri etc. f#rd hidrofobi%are suplimentard. urmarirea s-a efectuat prin: observatii vi%uale . s-a urmarit imbatranirea naturald a unor e§antioane de finisaje identice cu cele de laborator. pdtari.. tencuieli pe ba%d de ra§ini acrilice in dispersie. permeabilitatea la vapori de apd. vopsea pe ba%d de ra§ini acrilice. Pre%entam. in continuare. ba§ici. %ugraveald de ciment-var §i 3 tipuri de tencuieli: tencuieli pe ba%d de silicati.pentru a observa inceperea degradarii. determinarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la 25. fisurari. in dispersie apoasa. cu mentiunea ca. Concomitent. re%ultatele unor experiment#ri comparative: %ugraveald de var §i 4 tipuri de vopsitorie cu: vopsea silicatica monocomponenta pe ba%d de silicat pur. in ca%ul unor suporturi absorbante (cu poro%itate mare). absorbtia capilard sca%utd. pentru a .5%) de ra§ini sintetice in dispersie apoasa. pand la scaderea acesteia cu max. decolorari.pand la scaderea acesteia cu max 10%.50. Ele pot fi utili%ate la finisaje noi sau vechi. mica. structura foarte compactd.

„Amoco"-Chicago-1973. Tencuiala pe ba%a.dirii. foarte permeabila. de lianti hidraulici cu adaosuri de ra. cu aderenta.dire a lumii (H=345 m.tor la inmuiere dupa. la vaporii de apa.Eminescu 103 (Bucure ti).rile au inceput de la ba%a cla. deschisd. A fost placata. Sediul companiei. totali%and greutatea .4. la apa. S-a reu it a se efectua reabilitarea printr-un tratament cu o solutie hidrofobi%anta. cu pla. o re%istenta redusa la permeabilitatea vaporilor. Comportarea unor &inisaje aplicate pe cladiri Comportarea unor placaje cu piatra. ini sintetice i un aditiv de natura. a necesitat refacerea integrala. de %agregarea pietrei... nepa. Kendry..suprafata 400 m2 pe nivel). udarea initiala.tate: hidrofobi%are cu solutii siliconice.406 panouri. deci. fixate mecanic pe structura din otel (cu prinderi discontinue). poroasa. din categoria polimerilor silocsanici (siliconilor) SM262. deoarece ele sunt de nature minerald. i un coeficient de absorbtie de apa. sporita. Lotexan). La placajele din elevatii.. cu pori comunicanti. in 1973. saturare. Aceste tipuri de vopsele se pretea%d cel mai bine in ca%ul restaurarilor unor clddiri vechi. — calcar tip Vrat%e (Bulgaria) — aplicate la noi in anii 1960-1985 nu a fost corespun %a. Solutia de remediere: La ba%a cla. Toate tencuielile. coeficient necorespun%a.cile. Placaj din pla. a suportului. a avea fisurare din contractie. cele noi fiind impermeabili%ate pe toate fetele cu solutii siliconice (SM262. ducand la pa. naturala. indiferent de liant. degrada. Roca. ca §i %ugraveala de var. Este a 5-a mare cla. vopselele pe ba%d de silicati puri sau cu adaos limitat de ra§ini in dispersie au.asigura §i o aderenta ba%atd pe ancorare mecanica. de vapori. a finisajului.ra.tare. i anume : permeabilitate buna. Absorbtia mare de apd a acestor vopsele (cu exceptia celor siliconice) poate fi prevenita printr-o hidrofobi%are din fabricatie sau ulterioard aplic#rii.dirii i la jardiniere s-au inlocuit pla. o poro%itate accentuate. XII.2 cm. fa. au comportare bund fata de apa lichidd sau sub forma. absorbanta.ci de calcar de Vi tea — imobil M. de Carrara cu grosime de 3.toare.ra.. fa. celulo%ica. au o structure poroasa §i un comportament relativ asemanator fata de apa lichidd sau fata de vaporii de apa. deoarece calcarul de Vrat%e are poro%itate mare. se poate aplica monostrat cu grosime 12 mm. au fost montate 44. prin capilaritate mic.ci mari (S=2 m2) din marmura.

s-a desprins finisajul.geti de 3. La un vent mai puternic.rilor : Inca.08 cm grosime. Conclu%ia: marmura de Carrara nu a fost potrivit -a in acest ca%. renovate cu termoi%olatie la exterior. initial.toarele: depa. cu re%istente mecanice sporite i montarea lor prin prinderi continue pe muchiile ori %ontale. Solutia de remediere: Inlocuirea panourilor de marmura cu altele. cu acelea i dimensiuni in plan. S-au constatat microfisuri i fisuri in profun%ime. Costurile totale ale refacerii: 80 mil dolari. apoi s-a suplimentat i%olatia termica. Cladirea nu mai pre%enta protectie hidrofuga i nici termica. Experti%a a dovedit urma. mai greu i mai re%istent decat primul. S-au ales panouri de granit de 5.ri i contractii diferite ale cristalelor de calcit din marmura. fete (interioara. dintr-o piatrd mai re %istenta la variatii de temperaturd. total 3 mm. care au constituit. aplicata prin intermediul unei plase din fibre de mase plastice. finisajul a fost alcdtuit din tencuieli spalate. de cele admisibile. ceea ce a produs dilata. iar smulgerea a antrenat i pdrti din finisajul aplicat anterior i chiar din cel initial. s-a aplicat un tratament de impermeabili%are — finisaj subtire din tencuiald organics.. fapt ce a impus i o consolidare a structurii de re%istenta.de 8. protejata cu tencuiald subtire. vantului la partea superioara. curbarea panourilor (sa. respectiv. f#r# indepartarea finisajului aplicat anterior. ducand la curbare ireversibila. strat de separatie intre ultimul finisaj i suport.500 tone(200 Kg /panou). irea eforturilor din panouri — datorita. pe cele doua. inclusiv termoi%olatia.8 cm).).dirii i la colturi — cu 20% fata. Finisajul ultim. s-a smuls.. lipita pe beton i protejata la suprafata cu o tencuiald subtire pe ba%d de mortar cu liant organic. . cu inchideri din panouri prefabricate. de fapt. mai compact-a. Cau%a degrada. . a panourilor. a cla. Gara maritimd Constanta Finisajul are stratul vi%ibil reali%at prin periere .pentru evidentierea granulelor de marmura. antrenand i finisajele anterioare.l%irea diferita. Refacere: — prin aplicarea unei tencuieli subtiri pe ba%d de liant mixt (ciment gri+ra ind acrilica) in 3 straturi. S-a ales sistemul de termoi%olatie prin exterior. i exterioara. Deteriorarea s-a produs ca urmare a u%urii normale (mai mare de 20 de ani). Cladire in Paris. Cau%a degradarii: solutia de finisaj neadaptata la suport (ca% tipic). dupd repararea prealabild a fisurilor cu chit pe ba%d de ra ini acrilice. provocate in timp de patrunderea apei. Cladirea este de tipul P + 8.Aceasta a condus la o sarcind de 2 ori mai mare. Intr-o prima etapd.

vopsitorii cu vopsele silicatice cu adaosuri limitate de ra'§ini sintetice in dispersie. RecomandAri privind alegerea finisajelor fatadelor A) Pentru cid dtrtie not : aspectul. tencuieli din mortare pe ba%d de ra§ind siliconica. cu modul de elasticitate mai mic §i cu rosturile dimensionate §i tratate corespun%ator. Condiiia de realizare a finisajelor este asigurarea durabilitiiiii lor . placaje ceramice montate prin lipire. din mortare pe ba%d de lianti hidraulici. artificiald etc. placi ceramice din gresie gla%uratd. au cea mai bund comportare in timp. tip „Bardage" sau „Veture". dale mo%aicate sau din beton. b) Finisaje impermeabile la apii (nu pot asigura etan§eitatea la apd prin ele insele. limitea%a cantitatea de apd susceptibild de a patrunde in perete. riscand sä se fisure%e. Sunt utili%ate când se cer o protectie la apd mai mare a suportului §i o protectie termica suplimentard. vopsitorii cu vopsele pe ba%d de ra§ini siliconice cu adaosuri de ra§ini sintetice in dispersie apoasä. armate cu plase din fibre de sticlä sau mase plastice. sisteme aderente la suport — tencuieli din mortare gata preparate. lipite cu mortare ade%ive. placajele din piaträ naturald. re%iste la mi§cäri importante ale suportului. pe ba%d de silicat pur. pe suport din beton. montate prin lipire cu mortare ade%ive. . vopsitorii cu vopsele pe ba%d de ra§ini acrilice sau polivinilice in dispersie apoasä. dar sunt incapabile sa. Tipuri de finisaje indicate pentru clädiri noi: a) Finisaje etance la apii : sisteme de finisaje reali%ate cu placaje fixate prin dispo%itive mecanice la structura de re%istenta. sisteme de placaje din piatrd naturald subtire. tencuieli din mortare pe ba%d de lianti organici. costurile acceptate (initiale i de intretinere). montatä in tehnologie traditionald. durata de viata. cu mäsuri speciale. Tencuielile pe ba%d de lianti hidraulici. fiind tributare mi§cärilor suportului): sisteme cu placaje din piatrd naturald. %idärie de caramida. cu rosturile tratate cu chituri impermeabile. Din punctul de vedere al duratei de viata..5. Cand e de a§teptat o posibild fisurare a suportului.aplicate pe %idärie sau beton. vopsele cu aspect structurat pe ba%a de liant in solvent. vopsitorii cu vopsele silicatice. se va proceda la: utili%are de mortar cu tendinta de fisurare mica.XII. tencuieli minerale in 3 straturi.

utili%area tencuielilor gata preparate. din mortar pe ba%d de lianti cu componentä mixtd sau lianti organici. cu performante controlate de fabrics. armarea tencuielilor. .

i se va reali%a proiectarea corespun%dtoare a rosturilor.se poate interveni cu: Sisteme de finisaje aderente la suport. aderenta la suport etc. In ca%ul placajelor. Durata de viata a noului finisaj. redarea performantelor pierdute (aspect initial. Observafie: c-nd finisajele se aplicd pe fatadele expuse perioade mai lungi radiatiilor solare. sisteme de finisaje aderente la suport.Vopsitoriile se vor executa numai pe tencuieli armate i. Costurile de refacere . din grupa celor imper meabile: tencuieli monostrat din mortare pe ba%a de lianti cu compo%itie mixtA. pentru marirea flexibilit#tii se vor utili%a chituri de rost. nu se vor utili%a finisaje cu culori intense. tencuieli impermeabile pe ba%d de lianti organici. de preferintd.corelate cu cele de intretinere ulterioard. ca dimensiuni i dispunere in planul fatadei. cu asigurarea permeabilitdtii la vapori. Pentru clikliri ce trebuie renovate Criteriile de alegere a finisajelor : Scopul urmarit: modificarea aspectului initial. . vopsitorii cu vopsele pe ba%d de silicati sau (acolo unde suportul permite) pe ba%d de lianti organici. Conditia de reali%are a lucrdrilor de renovare este aceea de a asigurare a durabilitdtii finisajelor renovate. B. in special cele cu orientare S-V. La finisajele care i-au pierdut protectia la apd. armate cu plase de fibrt de sticld sau mase plastice. se vor utili%a mortare ade%ive aditivate . cu vopsele cu flexibilitate mare. etan eitatea sau impermeabilitatea la apd. adecvate pentru rosturi rigide sau elastice. din grupa celor etan e (tencuieli din paste gata preparate. Sisteme de i%olare prin exteriorul clddirii. vopsele cu aspect structurat pe ba%d de liant cu solvent).). din %onele de c-mpie i pe litoral.

reali %ate cu placaje fixate mecanic de structura de re%istentd. Sisteme de finisaje etan e la apd. . Sisteme de finisaje etan e la apd. tip „Bardage" sau „Veture". armate cu plase din fibre de sticld sau mase plastice.Aceste sisteme au avantajul ca aduc i un spor de i%olare termicd. aplicate pe polistiren sau vats minerald. cu tencuieli din paste gata preparate.

caracteristice elementelor verticale (pereti structurali din %idarie $i beton.P. Japonia.1. . Efectul de „parter slab" (ca rigiditate $i re%istenta) implica : . In consecinta. ba%andu-se numai pe verificarea constructiilor la forte ori %ontale. dar nu au putut fi concreti%ate in reguli pentru asigurarea constructiilor la cutremur . au aparut conceptul de „articulatie plastica" (A. Considerente introductive In ultima sutl de ani. Aceasta nu exclude de %voltarea avarierii $i in %one care ar trebui sa ramana in domeniul de comportare elastic. repre%entand incarcari seismice evaluate prin aplicarea unor metode statice. au revolutionat intelegerea fenomenelor ce se de%volta in anumite %one ale constructiilor. a crescut $iamploarea distrugerilor provocate de cutremure. aparute in ultimele decenii. care au schimbat fundamental modul de gandire ingineresc.etaj slab ca rigiditate. de regula. COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 4 MARTIE 1977 XIII. Italia etc. precum $i conceptul de „rupere fragila la forte taietoare". o data cu de%voltarea %onelor urbane. caracteri%area corecta a acestui nivel (parterul) este „soft and weak store". au Inceput o data cu secolul XX.„soft store".P). Pericolul de avariere a elementelor structurale se de%volta. pentru toate tipurile de structuri (b. %idarie. Abia in perioada dintre cele doud ra%boaie mondiale s-au elaborat norme tehnice cuprin%and prevederi pentru asigurarea antiseismica a constructiilor. Astfel.XIII. deci in %onele de A.a. Concepte noi. stalpi scurti din beton armat). in %onele supuse deformatiilor postelastice. Preocuparile de specialitate in SUA. -„weak store". otel).etaj slab ca re%istenta. in toate %onele geografice ale lumii unde exists focare seismice. structurile de re%istenta fiind dimensionate numai la incarcari gravitationale. dar.

Bucure tiul se situea%d. determinatä de urmätoarele doud cau %e: insuficienta capacitätii de ductilitate. intensitatea VIII. pentru protectia populatiei la seisme. din cau%a sudurilor in %ona articulatiilor plastice. in Banat. Zona vrânceand eliberea%d peste 95% din energia totald eliberatd. Experien.ii . in medie. din partea statului. in sudul Dobrogei. s-au produs ruperi fragile. dar activitatea seismica este mai slabd i adâncimile de focar mai mici. printre ora ele cele mai periclitate din lume. in principal. s-auprodus intensitätile de ordinul VIII in anii 1940 i 1977. De exemplu. Pe lângd %ona vrânceand. spre exemplu.iilor plastice se fac prin de %voltarea efectelor de rupere fragild. cutremurul s-a soldat cu mii de morti. la cca 50 de ani. intensitatea IX. capacitate de re %istenta la forta taietoare inferioard capacitätii de re %istenta la incovoiere (forta tdietoare. pe secol. la 200 de ani. pe Târnave. asociatä mecanismului de plastificare .a cutremurului din 1977 din Romania insumea%d 1570 de victime omene ti i peste 30 de clädiri etajate prabu ite numai in Bucure ti (marea majoritate construite inainte de 1940). in medie. cutremurele sunt de importantä locald. sunt cunoscute %one seismogene in Muntii Fagara . Efectele cutremurului pe zone geografice ci destina.2 . Responsabilitatea pentru cauzele tehnice : in spatele cau%elor tehnice se ascunde lipsa unor mäsuri. Intensitatea VII este atinsä sau depa itä o data la 20 de ani. Cau%a principald a constat in insuficienta mäsurilor de proiectare. Avem. In secolul XX. astfel.2 cutremure cu M 7. Cutremurele vrâncene de adâncime intermediary (80-160 km) afectea%d cu intensitati ridicate pärti intinse ale teritoriului. Capitala este afectatd. dar efectele lor nu sunt de neglijat.0 .Avarierea ci distrugerea articula. pe secol.depa e te capacitatea de re %istenta la forta taietoare a %onelor articulatiilor plastice). 3 cutremure cu magnitudine M 7. un mare numär de constructii civile i industriale avariate. cu intrerupere partiald a activitatii economice pe %one mari din teritoriul tärii. de cutremurele vrâncene. la constructiile metalice. in 1995 la Kobe (Japonia).

. judetul Arge . judetul Teleorman. judetul Vaslui i judetul Ia i. judetul Prahova. sectorul agricol Ilfov. cuprin%ând: — Municipiul Bucure ti.Zonele in care efectele cutremurului au fost deosebite i in care constructiile au fost afectate sunt situate in exteriorul arcului carpatic i mai ales in partea de sud a tarii. judetul Giurgiu. de asemenea. judetul Bu %au. judetul Dolj.

Cleidiri vechi de locuit • ~lddiri vechi de locuit din ziddrie portantd : a)clddiri foarte vechi.Variatii mari de intensitate seismica apar chiar i in interiorul unor ora e i centre importante. chirpici. reali%ate partial cu %iddrie portant-a (perimetrala de 2842 cm) i partial cu stalpi interiori i grin%i din b. XIII. Comportarea la cutremur a cladirilor de locuit XIII. de regula. in Bucure ti (Piata Mo ilor). de epicentrul ultimului oc (Patarlagele-Bu%au. . sunt preluate din lucrarea Cutremurul de peimant din Romania de la 4 martie 1977 . in care se situea%d.. paiant-a. cu plan ee partial din b.1. Aceste date. cu subsol i etaj (partial). edificate pand in 1940. ca i cele din continuare. cel mai puternic oc al cutremurului din 4 martie 1977).. put-nd fi delimitatä o %ond centrald. partile limitrofe arterelor Calea Victoriei i Bdul Magheru-Bälcescu-1848.. cu distrugeri maxime. partial caramidd.P+5 (pentru locuinte colective). S-au constatat urmatoarele fenomene privind comportarea la cutremure: Cladirile cu P. 2). lemn)..a. practic. c)clddiri cu structure combinat-a . in principal. de asemenea. cu tendinta de prelungire spre sud-vest (fig.a. b)clddiri cu structure din %idarie portanta P+1 (pentru locuinte unifamiliare) pand la P+3. cu plan ee din lemn. Bucure tiul e amplasat pe directia de maxima intensitate a propagarii undelor seismice generate de acest cutremur. plan ee. din b. 1982.a... lemn. totalitatea clädirilor prabu ite i multe din cele grav avariate. Bucure tiul este situat la cca 160km de Vrancea i numai la 125 km fata.P+5 E au pre%entat situatii foarte diferite: prdbu iri. adesea mansardate. partial. cau%ate i de componentele spectrale ale mi carii seismice.P+6 E.. parter.prdbu ire partiald (fig. cu efecte variate ale distrugerilor. in Lunca Dambovitei i cuprinde. pand la r-ul Dambovita.2. Aceastä %ond este amplasatä in partea de sud a Campului Bucure tilor (Dambovita+Colentina) i.2. Intensitatea undelor seismice a fost influentata i de a a-%isul „efect de mare ora ". de exemplu. Editura Academiei.. cu structure din %iddrie de cardmidd (uneori piatra. 1)..P+3.

cu dislocari sau expul%ari de %iduri (mai ales. . cele cu plan ee din lemn. insuficient ancorate in pereti).avarii grave.

crdpdturi i fisuri. P+3). au creatprobleme foarte dificile la consolidare. Formele neregulate. Plan eele din grin%i metalice + bolti oare de cdr#midd sau plãci din beton au avut o comportare bund. aceasta a dus la crdpdturi in toate %idurile i dislocari la colturi. plãci i chiar prdbu iri (bloc P+3. Plopeni. au fost dislocate i s-aupr#bu it. str. fisuri verticale la interstitiile %idurilor insuficient tesute sau deasupra golurilor de u i. grupate cte doud la calcan i de inaltimi diferite. Concluzii : Efectul defavorabil al absentei legarii transversale a %idariei. avarii la casa scarilor (ex. fisuri de grin%i. Ia i (exemplu: Filipe tii de T-rg).a. Clddirile cu plan ee i centuri din b. Prahova). chiar in ca%ul plan eelor din beton armat.3a).P+4). avarii grave . Exemple: prdbu iri in mass. producand avarii la clddirile invecinate (Bucure ti. calcanele de pod. mai ales la clddirile foarte vechi (unele din secolul XIX) cu P. nelegate pe lungimi mari. de%voltate pe una din directii.3b). Ion Vidu 12.crdpdturi mari i dislocari ale %iddriei portante cu planuri de rupere la 45° sau in formd de X (exemplu: in Bucure ti. Selari 9-11. Craiova.Brand %a-P+3 —prdbu irea casei scarilor (fig. Bu %du. au avut o comportare mult mai bund fatd de cele cu plan ee din lemn sau chiar metalice (lipsa legdturii perimetrale de re%emare pe pereti). datorit-a monolitismului i rigiditatii.P+1(P+2)Zimnicea. Bucure ti. Ploie ti. din cau%a lipsei peretilor interiori de re%istenta. str. :Bucure ti-str. Structurile combinate (%idarie portant-a perimetrald+ st-lpi interiori din beton armat)au avut o comportare slabd.c5nd structura incapabild sä re%iste la un nou seism (fig.. fa".Dr. . A avut loc o reducere importantd a re%istentei i rigiditdtii.

. cele de chirpici sau lut au avut o comportare slabd (prdbu iri). nu este posibild reali%area efectul de cadru cu noduri rigide. alcätuirii i armärii insuficiente sau inacdevate. S-a constatat cä ace tia au suplinit o parte din deficientele scheletului de re%istentä. practic. fiind incompatibili cu deformatiile mari ale structurii. dar. cu mortare slabe.Clddirile parter i P+1 din mediul rural. Preluarea.a. intru totul. chiar pentru sarcini gravitationale. efortului unitar de compresiune in stalpi care depä ea valoarea admisibilä. dar i invi%ibile cau%ate de cutremurul din 1940. a sarcinilor seismice s-a fäcut. i %idärie. diminuarea numärului de pereti la parter). structuri de re%istenta subordonate. intr-o anumitä mäsurä.in prima fa%ä. prin proiectare. ace ti pereti au fost . executate cu materiale locale (piatrd i lemn sau paiant-a). pereti de grosime foarte micä. • ~lddiri vechi de locuit cu schelet din beton armat Sunt clddiri inalte. avand drept caracteristici: lipsa generald de conformare i de asigurare antiseismicd (uneori chiar subdimensionare la solicitarea gravitationald). de%axärii frecvente a grin%ilor. cu forme regulate. Peretii de %idärie au protejat . in special la noduri. clädirile cu pereti de umpluturä executati cu deficiente (in afara planului vertical format din stalpi i grin%i. Comportarea acestui tip de clädiri a reliefat o mare varietate de ca %uri: clädirile cu pereti de umpluturä bine executati. re%emärii de ordinul 2grindä peste grindä.a. executatä intre elementele scheletului de b.. ajungandu-se. Aceste aspecte au condus la structuri cu rigiditate redusä. ramase neremediate. lipsei grin%ilor. efecte vi%ibile. astfel. la o schimbare calitativä a rolului celor douä componente-schelet de b. prin peretii de %idärie de umpluturä. tip bloc. partiului arhitectural. au avut o comportare mai bund.a. scheletul din b. din cau%a: sectiunilor reduse ale stalpilor i grin%ilor.

fisuri in stalpi i grin%i). Uneori. Din cele 300 de blocuri vechi. %idäria a avut un efect nefavorabil. necesitand consolidäri urgente (prima urgentä). la schelet. Au fost avariate aproape toate cele rämase in picioare. In Bucure ti. Alte 3 blocuri (puternic avariate) au fost demolate ulterior . ducand la avarierea sau distrugerea gravä a elementelor acestuia. . S-au präbu it cca 10% din totalul blocurilor construite inainte de 1940. solicitärile s-au transmis.distru i. au avut loc numeroase präbu iri la cutremurul din 4 martie 1977. in centrul capitalei. in intregime. cu peste 8 niveluri. dintre care unele foarte grav. cu consecinte tragice. producand rete%area stalpilor. in continuare. Cca 100 de blocuri au pre%entat avarii grave. s-au präbu it 25. Seismul din 1940 a solicitat puternic clädirile de acest tip (avarierea stalpilor de la parter i primele niveluri. mai ales a stalpilor. La a a-%isele consolidäri executate dupä 1940 nu s-au luat mäsuri de sporire a re%istentei i rigiditätii. Constatiri: amplasarea aproape a tuturor acestor clädiri la intersectii de strä%i.

Belvedere. Agiu (Scala). striviri de beton — . unele dintre ele fiind flancate i de clädiri cu mai putine niveluri.7). Aceasta a amplificat efectul de torsiune generalä. Bro teni (Casata). garaje la subsoluri. mai inalt pe colt.5 i 6. partea inferioarä a constructiei a fost släbitä. nesimetriile clädirii: forme neregulate (cu aripi lungi i de %voltäri mici pe o directie. In 1940 s-a präbu it blocul Carlton — turn pe colt H=47 m (2 subsoluri + parter +me%anin +11 etaje) — i au fost avariate grav alte blocuri din Bucure ti: Belvedere (Bre%oianu). avarii grave s-au manifestat la altele (Pherekyde).la cutremurul din 1977. care au fäcut sä pätrundä ume%eala i alte medii nocive.cu de%voltare in formä de L pe douä laturi i in formä de turn. Aceasta a dus la fenomenul de concentrare a solicitärilor in %onele de la ba%a clädirii.4). partere flexibile — destinate pentru functiuni libere. cat i sub aspectul compactitätii). se creea%ä puncte slabe in aibele ori%ontale. toate acestea ducand la cedarea stalpilor. deterioräri ale stalpilor de la subsol i parter. 0 parte din aceste blocuri . la stalpi: fisuri i cräpäturi la stalpii marginali sau de colt — orientäri inclinate i dislocäri ale betonului. treceri de conducte) i prin actiuni agresive ale mediului (corodarea armäturilor de la capetele inferioare ale stalpilor exteriori ai parterului. Pherekyde (Bälcescu 24) . ca urmare a stratului de acoperire necorespun %ätor. orientare defavorabilä fatä de directia predominantä a undelor seismice). Scala. fixäri de vitrine. färä ca elementele portante sä aibä capacitatea portantä i de deformatie necesarä. variatii mari pe inältime. färä a fi separate prin rosturi antiseismice (fig. Wilson. Wilson (Bälcescu). i din cau%a unor modificäri ulterioare pentru lärgiri de spatii (suprimäri de pereti despärtitori. scärile de serviciu se cuplau cu scara principala —la care se adaugä i golul liftului — astfel incat intregul sistem de circulatie verticalä taie in douä plan eele. atat ca grosime. Dunärea. in unele ca %uri. —avarii grave la structura de re%istentä (fig. Exemple: fig. cu putine compartimentäri. pe o inältime panä la 1m de la ba%a trotuarelor. s-au präbu it total sau partial: Casata. cat i a efectului ciocnirii dintre clädiri. din cau%a märirii distantei dintre centrul maselor i centrul de rigiditate. Podgoria). Continental. färä separare prin rosturi. precum i la stalpii subsolului.

crdpdturl transversale sau in podestele sau rampele scarllor. in special la parter i etajul 1 . flsurl. flsurl cu Imlcl dar l > 1 mm. la plan ee: flsurl. in spaletll dlntre ferestre. deterlorarl ale bulandrugllor . la elementele nestructurale: crdpdturl ale %ldarlel de umpluturd. mergand panä la ruperea completd a sectlunll l cedarea st-lpllor. la 45°.sau aproape de orl %ontald. strlvlrl ale betonulul comprlmat la fata lnferloard a grln%ll — spre rea%eme — sau chlar in deschldere. uneorl cu flambarea armdturll longltudlnale. asociate cu forfecäri i cu flambarea armäturilor longitudinale de re%istentä i cu exfolierea betonului pe una sau ambele fete. crdpdturl in X la peretele de fatadd. dlslocdrl l prdbu lrl partlale sau totale ale unor peretl despartltorl. la grln%l : flsurl orl%ontale dlnspre rea%eme.la unul din capetele stalpului. vertlcale.

dlferente marl de rlgldltate intre nlvelurl l %one ale acelula l nlvel.(flg. forme neregulate in plan l dlspunerea neregulatd a stalpllor. cu sollcltdrl marl (50-60Kgf/ cm2). reall%area lnacdecvatd a nodurllor de cadre. Cauzele comport~rii necorespunz~toare a blocurilor vechi : A) Proiectarea necorespunilztoare: llpsa unel conceptll de conformare l aslgurare antlselsmlcd (necunoa terea problemel). lnexlstenta prevederllor tehnlce adecvate: llpsa calcululul de aslgurare la actlunl orl%ontale. retragerl gabarltlce necorespun %dtoare. care provoacd llpsa rlgldltdtll spatlale. dlspunerea unor mase marl la nlvelurlle superloare. st-lpl de dlmenslunl reduse. procente mlcl de .8). de%axdrl l re %emarl de ordln superlor ale grln %llor. ceea ce conduce la reducerea ductllltdtll.

pe contur.dlspunerea etrlerllor la dlstante marl (cca 30cm) chlar l la extremltatea st-lpllor. . decl cantltatl reduse de armaturd longltudlnald.5%). f#rd a lega toate barele longltudlnale).armare la st-lpl (< 0. etrlerl lnsuflclentl (numal etrlerl slmpll. .

cu mult nisip i cu mare poro %itate. deteriorari ale stratului de beton in timpul executiei lucrarilor de instalatii. uneori. sau al fixarii altor elemente. 100kg/cm2).. poro%itate mare. prin spargeri sau strapungeri mari. . C) Alte cauze : efectele distructive ale cutremurului din 10 noiembrie 1940. chiar taie armatura de re%istenta. defecte la armarea elementelor: nerespectarea distantelor prescrise ( i a a mari) intre etrieri. B) Execufia: calitatea necorespun %atoare a betonului. care nu a respectat nici marca ( i a a redusa —B 120) u %uald. corodatiti. mortar) cu durabilitate slabd. care reduc sectiunea de beton i. graifuiri defectuoase etc. cu o mare impr# tiere a calitatii reale. includere corpuri straine. armatura.innadiri de lungime insuficienta a armaturilor din stalpi. la stalpi i la grin%i. cu defecte de executie (segregari. rosturi de lucru gre it amplasate). degradarea in timp a materialelor (beton. in acea epoca. ancorari insuficiente ale armaturilor longitudinale. avand ca efect betoane slabe (cu re %istenta mai mica.

la reali%area sprijinirilor provi%orii (ex.: blocul Pherekyde din Bdul N.Bre%oianu 7 (prabu ire + incendiu). Aspecte particulare la comportarea blocurilor vechi : Avarierea grava a unor clddiri. betoane friabile. 3-5) . mai inalte. in ca%ul desfiintarii unor pereti despartitori (ex. aparand fenomenul de re %onanta.: str.: Vasile Conta nr.Balcescu). valoarea ridicata a intensitatii cutremurului din 4 martie 1977. efectele bombardamentelor din cel de al Doilea Rd %boi Mondial. pana. care a dep# it prevederile din prescriptiile din 1963 (1970). in functie de ldtimea stra%ilor (ex. apropierea intre perioada predominanta de oscilatie a mi carii terenului i perioada proprie de vibratie a structurii flexibile de beton armat. str. Frecventa mare a deteriorarilor la re%emarea grin%ilor pe stalpi. Bre%oianu 7 i Hristo Botev 10). flexibili%area accentuate prin modificari ulterioare defavorabile. ca urmare a faptului ca nu s-a respectat regimul de inaltime prescris pentru %ona respective. Exemplu tipic de prabu ire: Blocul „Belvedere". Rolul important al elementelor nestructurale — uneori elemente decisive in asigurarea supravietuirii cladirilor: contributia peretilor de umpluturd la preluarea sarcinilor verticale in ca %ul cedarii locale a unor stalpi i grin%i.exfolieri ale betonului. in timpul exploatarii. din cau%a prabu irii unor imobile vecine.

pentru %one 7 i 8.2. cuprind o varietate mare de scheme functionale i solutii constructive. cu st-lpi i grin%i cu sectiune mai mare. in Bucure ti.pentru a crea inc:aperi mai mari. avAnd: diafragme din pereti continui. betoane de calitate bun:a. pe ambele directii. executate dup:a 1950. Comportarea cleidirilor de locuit „noi" Cl:adirile „noi". acestea sunt de tipul P+4E. elemente de leg:atur:a din beton armat (stalpi ori. Turnu-Severin. Ramnicu-Valcea. cu procent limitat de goluri (in special la peretii de cap:at). Ploie ti. normativului P2-75. astfel inc-t. Cl:adirile din %id:arie portant:a erau proiectate i executate conform prescriptiilor tehnice mai avansate-P13/63 (P 13/78). Dup:a 1960. Suceava. Constanta. Ia i.000 de apartamente. One ti. buiandrugi). Cl:adirile au fost i mai rigide . Concluzie: se impune necesitatea continu:arii i adancirii preocup:arilor pentru siguranta acestor cl:adiri.cu perioade scurte de vibratie. — Cl:adiri vechi cu comportare satisf:ac:atoare — aceasta gratie unor scheme constructive clare. cu %id:aria de umplutur:a bine executat:a (re %erva de re%istent:a). acestea au pre%entat avarii neinsemnate . S-a efectuat o anali%:a am:anuntit:a. peste 90% din totalul cl:adirilor de locuit noi au fost reali %ate dup:a proiecte tip. reali %änd o bun:a conformare. Craiova. armate suficient. aplicate pe o scara larg:a. XIII. cuprin%5nd grupuri de cl:adiri ce insumea%:a cca 20. asigurarea conlucr:arii spatiale — prin plan eeaibe rigide. s-au f:acut proiecte tip. aflate in %one afectate de intensit:ati seismice de la 6 la 8. prin executarea de consolid:ari in prima urgent:a. Cl!'diri de locuit noi din zid!'rie portant!' In majoritate.2. . centuri. dup:a 1960.5.

la P+4E. One ti. Nicolina). . Bu%:au. Bucure ti.Avarii: la Ploie ti(Nord). Craiova. S-au semnalat avarii la cl:adiri proiectate pentru un grad de intensitate seismic:a mai mic decdt intensitatea real:a (Craiova-cartierul Valea Ro ie). Avarii grave: la Ploie ti-cartierul Ploie ti Nord. cl:adiri reali%ate intre 1963 i 1974. Ia i (Socola.

c-ar-amid-a plin-a de 24x11. determinat-a de diferenta de grosime a asi%elor intre peretii interiori i cei exteriori. aveau .8. cu monoliti%ari nesatisf-ac-atoare.ii subcenturi i centuri). %id-aria nelegat-a la colturi i intersectii.5x6.60 interax. pereti portanti transversali de 25 cm la 3. in raport cu epicentrul ultimului oc).3 cm. diafragmele in %id-arie nu au fost continui pe ambele directii. nu au asigurat aiba ori %ontal-a.6o i 2. plan eele din fa ii prefabricate cu goluri (f-ar-a suprabetonare) i cu re%emare direct-a pe %id-arie (f. nereali%-ndu-se incastrarea lor in %idarie. iar buiandrugii prefabricati aveau rea%eme insuficiente (15 cm). fiind fragmentate i cu goluri mari. de asemenea. c-arami%i cu goluri 29x14x 8. golurile mari pentru u i i ferestre au fost bordate cu elemente de b. au lipsit stalpi orii i centurile. monolit. pereti exteriori de 30 cm.a. din cau%a teserii defectuoase.Se remarc-a: orientare cu axa longitudinal-ape directia N-S (au primit solicitarea seismic-a predominant-a in Ploie ti.

expul%-ari de colturi. calitatea materialelor slab-a: c-ar-amida 75. mortar M 25. care deformea %-a i fisurea%-a sub variatiile de temperatura nemaiindeplinindu. favori%-nd de%gr-adinari intre %iduri i fisuri verticale la intersectia acestora. au ap-arut avarii grave. la cl-adirile tip bar-a. ceea ce a dus la o capacitate portant-a a peretilor sub 30% din cea necesar-a. distrugeri i disloc-ari de %iduri. frontoane ie ite din plan in echilibru labil. avand alt format dec-t car-ami%ile folosite pentru %idurile interioare. din cau%a diferentelor de grosime ale asi%elor. * Unele particularitati pentru cladirile cu zidarie portanta : utili%area c-ar-ami%ilor eficiente pentru fatade. Ca urmare. fisurile produse in pereti de impingerile provocate de plan eul teras-a (insuficient i%olat termic. .i i rolul de aiba rigid-a) sau deschis mai puternic la cutremur. cr-ap-aturi cu diferite orient-ari (ori%ontale sau inclinate). concreti%ate prin: fisuri. care permiteau leg-aturi numai la 3-4 randuri. a produs dificult-ati de tesere la intersectiile peretilor.dimensiuni prea reduse pentru a putea prelua forta t-aietoare.

degrad-ari mari la sc-ari. pentru preluarea fortei t-aietoare. . Verificarea prin aplicarea calculului in domeniul postelastic a reliefat capacitatea de re%istent-a insuficient-a a diafragmelor. mai ales a celei longitudinale.

In general. bund. pentru a permite maga%ine la parter. dar au fost reali%ate i tip punct. au diafragme pe ambele direcCii.Cllidiri de locuit noi din panouri mari In aceasta categorie intra clddiri de tipul P+4 din Cara i P+4 i P+8 din Bucure ti. mai ales pentru P+10E. diafragme pe ambele direcCii. in ambele ca%uri. re%emate pe stalpi de faCadd i pe diafragme longitudinale interioare . in Bucure ti. au forme de bard. cu imbindri corespun%atoare. sunt clddiri tip bard. imbinari concepute sä asigure monoliti%area de ansamblu i transferul de eforturi.in general. S-au adoptat i scheme mai particulare. cu grin%i transversale intermediare. calitate bund a betonului prefabricat. suprimarea unor diafragme la parter. cu structura fagure. fisuri la 45° in pereCi. In general. deoarece au loc variaCii bru te de rigiditate la nivelul plan eului peste parter.. La clddirile cu mai multe niveluri. Cllidiri de locuit noi cu diafragme (pereti structurali~ din beton armat monolit Aceste clddiri constituie ponderea cea mai mare dintre sistemele constructive noi. prin : suprimarea tuturor diafragmelor la parter i inlocuirea lor cu cadre (parter flexibil). Comportarea la cutremur a fost . cu diafragme transversale rare (la 2-3 travei). celular. in dreptul %onei de rea%em a buiandrugilor. Cladirile in forma. fapt explicabil prin rigiditatea ridicata data de diafragmele pe ambele direcCii. au aparut unele avarii: fisuri in %onele de monoliti%are dintre panouri. de bard au doud scheme constructive: cu diafragme transversale dese la fiecare travee (fagure). simetric dispuse i continui. . Aceste soluCii sunt de%avantajoase din punct de vedere al comportarii la cutremur.

armarea s-a f#cut numai la parter i la ultimul etaj . satisfa'catoare (mai ales i din cau%a faptului ca nu au existat . in unele ca%uri.Sub aspectul armdrii pereCilor din beton. completate cu armaturi din oCel ductil. completata cu armari locale la capetele de diafragme i la bordarile de goluri. Comportarea la cutremur a acestei categorii de construcCii a fost. in general. Ulterior.pentru preluarea parCiald a contracCiei i dilatarii. Aceastd soluCie a accentuat gradul de fisurare. s-au utili%at i plasele sudate ca armatura generald constructive a diafragmelor.

s-au produs chiar prdbusiri. nesatisf#cdtoare. asigurarea insuficientd la forta tdietoare. in special la clddirile cu o singurd diafragmd longitudinald si la clddirile la care au existat discontinuitati ale diafragmei in plan. Au aparut fisuri si crdpdturi importante. Concluzie importantei : se vedeste comportarea mai slabd a sistemului cu diafragme in b. monolit dec5t a celui din panouri mari prefabricate (calitate mai slabd a betonului pe santier. deficiente la executie. la: riglele de legaturi intre plinurile diafragmei cu goluri. Influenta tehnologiilor de executie: clddirile executate in sistem de cofraje glisante au o comportare mai slabd (defecte de executie). produc5nd avarii grave. S-au remarcat urmdtoarele: clddirile cu P+ 4 E au avut o comportare bund (fagure +celular). apar5nd degradari puternice. cu deformatii foarte mari si suprasolicit#ri ale st5lpilor la acest nivel. discontinuit#tile de rigiditate pe verticald au condus la concentrarea la parter a absorbtiei energiei la cutremur.prescriptii). in special la parter si la etajele inferioare. armare insuficientd. Tendinte de separare au apdrut in %ona casei scdrilor. Au aparut avarii frecvente de importantd medie. respectiv buiandrugii. inclusiv doud ca %uri de prdbusiri in Bucuresti. Ruperi. ba%a diafragmelor si %onele de capdt. unde diafragma longitudinald este intreruptd.a. privind distributia rigidit#tii si a legdturii intre elementele structurale. betoane segregate. ca urmare a . in multe ca%uri. conformare deficitard sub aspect geometric. po%itionare defectuoasd a armdturilor). La cladirile cuparter flexibil. in Bucuresti si Ploiesti. Avarii la placa culoarului f#r# nervuri (la clddiri cu doud diafragme longitudinale). si constituie prima mare experientd a acestui gen de clddiri. in ca%ul clddirilor cu o singurd diafragmd longitudinald. Cauzele aparitiei degradeirilor: intensitatea seismului mai mare dec5t cea prevd %utd in norme. clddirile cu peste P+4E au avut o comportare.

. provocate de forta tdietoare.solicitdrilor ridicate. in special la casa scarii. in ca%ul in care prescriptiile nu au fost satisfa'. la primele niveluri. dar si fisuri verticale. apar frecvent fisuri inclinate si in X.cdtoare. multe fisuri din buiandrugi au continuat in dalele planseelor. Tipuri de avarii caracteristice Avarierea buiandrugilor (prima linie de re%istenta) — de la fisuri fine p5nd la ruperea completd. mai ales.

uneori. pe mai multe etaje: fisuri fine. pentru care diafragma este insuficient asigurata (la forta taietbare). flambarea longitudinala $i.4 %o din totalul apartamentelor executate in acest sistem constructiv: Soseaua Stefan ce Mare . desfacerea armaturii transversale.conständ in: ruperi casante in %ona comprimata de la capetele diafragmelor (cu sau f#ra bulbi). Au fost doud ca%uri de prabu$ire (partiale). Aspecte particulare ci specifice. in Bucure$ti In Bucure$ti. mai ales in %one inferioare (intre soclu $i plan$eul peste parter). repre%entand cele mai frecvente avarii. specificd. Directia preferata a fisurilor este cea oblica. prin %drobirea $i expul %area betonului.Avarierea diafragmelor pline sau a spaletilor diafragmelor cu goluri. fisuri ori%ontale in %ona rosturilor de turnare (in special la cladirile glisate). fisurare multipla a corpului diafragmei. pans la crapaturi de 2-3 mm. fisuri pe conturul plan$eelor la cladiri glisate.pondere 0.000 de apartamente in cladiri colective au fost executate in perioada 1958-1976 (60% din total). peste 185.

care au indicat directia predominant-a a actiunii seismice — aproximativ NNE-SSV (fig.12 se pre%inta raspandirea in Bucure$ti a cladirilor de locuit cu structura in diafragma (sectiuni tip — sunt 4 sectiuni tip importante: R. directii preferentiale de manifestare . Comportarea generals a clsdirilor de locuit cu diafragme de b. In fig.10.9.evidentiate atat de inregistrarile cutremurului (1NCERC).colt cu strada Li%eanu —portiunea de capat. . In total. cat $i de examinarea avariilor la unele constructii .OD-fagure. in raport cu structurile din diafragme de beton monolit sau din panouri mari. in Bucure$ti.000 de apartamente.11). aceasta formula constructive este aplicata la 600 de tronsoane cu 32. Mi$carea seismica a avut.M-1-F-4). M-1-F-8. Tronsonul F al Blocului OD16 din Bdul Pdcii (Militari). monolit din Bucurecti. Acest fenomen conduce la ideea de a lega studiul comportarii constructiilor $i de amplasament $i de orientarea acestora fats de directia predominant-a a cutremurului. Cladiri de locuit noi cu structura in cadre din beton armat Utili%area structurilor in cadre a fost mai restransa.a.

50mx5.). din %idarie de caramidd eficientd. acestea au dus la solicitgri mult mai mari decdt cele prev5%ute in calcul. din b. Avariile produse de cutremur: In ansamblu. fatd de clddirile cu schelet din b. apoi din blocuri sau plãci de b. mai ales. parter amenaj at. din cau%a alurii curbei .P+3 (4) E. Cele mai multe degradari (procentual) au apdrut la clddirile de locuit cu spatii comerciale la parter. de umpluturd sau despdrtitoare). au avut mai mult de suferit. s-au utili%at trame mai mici 5. Regimul de indltime: P. Grin%ile sunt monolite i. sau din panouri prefabricate de b. formAnd cadre spatiale. la prdbu iri partiale. Distrugeri. merg5nd de la avarii mici la avarii grave i.a de tip sandwich. locuinte la etaje. Stalpii sunt din beton armat monolit (la inceput B 170. insd. Clddirile inalte.. in ansamblu ordonate.Anali%a comportarii pre%intd. clddirea s-a deplasat pe verticald. initial.40x3. foarte rar. trama a fost de 4.P+14E (chiar mai mult). amplasate intre elementele cadrelor. apoi B200 i B 300). apoi de 6x6 m.60m. stalpii parterului s-au forfecat la jumdtatea indltimii. la care.. P+8. Valea Calugdreascd (jud. foarte rar. mai ales la constructii inalte. locali%ate la parter i in primele 2-4 niveluri.c. dispu i in mod regulat. ulterior din fa ii din b. tin5nd seama i de necesitatea aplicarii in viitor a acestui sistem.c.a. S-au constatat calitatea slabd a betonului . fatadele s-au reali%at. dar. Degradari. impreund cu st-lpii. cu maga%ine la parter i etajul 1 .a. avarieri importante ale elementelor nestructurale (panouri de %iddrie mai rigide. Avariile au fost foarte variate.0m. sau din predale suprabetonate. Structura se caracteri%ea%d prin adoptarea unor trame. Initial.a. A survenit un singur ca% de distrugere — clddire P+3E. ulterior. importantd. cei perimetrali inclin5ndu-se spre exterior. Cauza principal : intensitatea ridicatd i caracteristicile spectrale ale cutremurului din 4 martie1977. i %iddrie. mai flexibile.Prahova) . Clddirea avea o structure mixtd. plan eul de peste parter a ajuns la nivelul subsolului. au fost f#cuti din %idarie de caramidd.. plan eele sunt din panouri i semipanouri prefabricate. initial.. comportarea acestui tip de clddiri a fost mult mai bund. (vechi). cu grin%i pe ambele directii. Cauzele tipice de avarii : degradare st-lpi i grin%i. de inchidere. peretii despartitori. prefabricate.etrieri necorespun%dtori la capetele superioare ale stalpilor. cu perioade de vibratie lungi (1-2 sec..a.

a.a. in special la forta taietoare.4 ori mai mici dec-t cele core spun%dtoare fortelor efective produse de cutremur. care este caracteristic pentru astfel de structuri supuse solicit#rilor dinamice mari. urmate de marirea periculoasd a deplasarilor relative de etaj. la care preluarea solicitarilor laterale se face prin deformatii de ansamblu i deplasari relative de etaje (influentate de modurile suplimentare de vibratie). in domeniul inelastic. cu totul nepotrivitdpentru cutremurele vrincene. modul de de%voltare a eforturilor este afectat de raportul caracteristicilor de re%istenta i rigiditate dintre grin%i i st-lpi i de modul de de %voltare a procesului de degradare.. lipsa de reglementdri tehnice privind ..spectrale „B" din P13/70. au putut re%ulta forte seismice conventionale de 3. Alte cauze : insuficienta cunoa tere a modului de comportare a cadrelor din b. re%istenta i rigiditatea redusd a cadrelor din b..

in deformatia lor (a caror deplasare nu a fost suficient limitat-a prin calcul).a etc. duc-nd la suprasolicitarea. raspunsul constructiei core spunde unui sistem cu rigiditate de ansamblu mai mare decat cea re%ultat. pe de altd parte. elementele nestructurale sunt antrenate de cadre.modul de luare in considerare a rigiditdtii structurale i modul de conlucrare a ansamblului format din doud categorii de elemente (ce nu pot fi separate). %iddriile. apropiindu-se de comportarea unui sistem cu diafragme din „%idarie inramatA". pe care peretii nu o pot urmari (materiale mai rigide i mai casante. f#rd re%istenta la intindere). impdnate intre st-lpi i grin%i. In acest mod. pe de o parte. estimatd prin proiectare (f#rd luarea in consideratie a conlucrdrii structurale a %idariei de umpluturd) i rigiditatea efectivd din constructie (sporitd prin contributia panourilor din %idarie). suferd deteriorari importante (fisuri i degradari). deci la degradarea st-lpilor la forta t-aietoare. . %idarii de cdramidd. A apdrut o diferentd mare intre rigiditatea structurald.. se maresc incdrcdrile seismice ale cadrelor (peste cele din calcul). apoi solicit-rile care se transmit cadrelor cresc considerabil.prin calcul. Prin aceasta. constituind primele posibilit-ati de disipare a energiei.a. putand sä apard nesimetrii i eforturi de torsiune de ansamblu (distribuirea neregulatd a peretilor). in prima fa%d a actiunii cutremurului.c. de reguld. i panourile din %idarie. In realitate. b. cu caracteristici foarte diferite : cadrele din b.

a. ceea ce a dus la incursiuni repetate in domeniul postelastic. cat i in deficiente de executie: a)diferente sensibile de rigiditate intre parter i etaj. Cau%ele comportärii mai slabe a structurilor in cadre din b. prin insuficiente ale cuno tintelor (conlucrare. cunoa terea insuficientä a modului de conlucrare a structurilor cu panouri de %idärie. din cau %a gradului mai mic de umplere cu %idärie a golurilor dintre elementele cadrelor la parter. cau%ate de distributia neregulatä a peretilor la acela i nivel. poate asigura noi re%erve de disipare a energiei prin lucrul in domeniul postelastic. pentru constructii flexibile de tipul cadrelor.In continuare. procentul minim i maxim de armare. noi constau atat in de%avantaj area lor . neprinse in calcul. c)valoarea prea redusä a fortei seismice considerate in calcul.a. in special la asigurarea ductilitätii: märimea solicitärilor de compresiune. calculul i alcätuirea nodurilor. d)insuficiente ale prevederilor de proiectare in vigoare la data cutremurului (calcul + alcätuire constructivä). cadrul de b. apar avarii importante. ceea ce face ca stalpii parterului sä fie mai puternic solicitati. iar %idäria lucrea%ä in %onele nedegradate. compresiune excentricä).Q asociat. calculul i alcätuirea armäturilor transversale. considerate in calcul in raport cu actiunea realä a cutremurului. Concluzii: cau%ele principale ale avariilor la cutremur apärute la acest tip de constructii : intensitatea cutremurului mai mare decat cea luatä in calcul la proiectare. c-nd structura are deficiente de configurare. apar urmätoarele situatii: dacä structura e bine configuratä i dimensionatä. b)nesimetrii de rigiditate.prin valoarea redusä a fortelor conventionale seismice. e)lipsa unui calcul al deplasärilor relative ale clädirii in .

%idärie de umpluturd de calitate slabd (cdrämidd + mortar). clddirile vechi social-culturale i administrative pre%intd acelea i defecte ca i clddirile de locuit vechi cu structuri asemdndtoare. inchiderea incompletä a etrierilor sau cu ciocuri prea scurte i amplasate incorect.lipsa etrierilor sau distante prea mari intre ei. rosturi de turnare amplasate in %one vitale i necorespun%ator tratate. graifuiri gre ite. spargeri de geamuri. f)cau%e datoritä executiei: armäturi necorespun %ätoare . petreceri defectuoase ale armäturilor. betoane necorespun %atoare : %one neumplute cu beton sau cu beton de calitate slabd.timpul cutremurului a condus la deterioräri grave in %idärii. Comportarea la cutremur a cladirilor social-culturale si administrative ~llidiri social-culturale ~i administrative vechi In general. nu s-au semnalat prdbu iri la clddiri addpostind sdli mari de spectacol. impänare insuficientä. Prdbu iri: in afara unor ca%uri in Bucure ti. deteriordri ale structurii de beton in timpul execut-rii lucrarilor de instalatii. segregäri.3. XIII. i%biri intre constructii. aceste cedari au avut loc la clddiri foarte vechi i mici. . ancoräri insuficiente.

a) doud clddiri inalte -S+P+M+ 7(8)E-cu schelet din b.Splaiul . situatia clddirilor social .Academiei i str. coli. a fost urmdtoarea: . spitale. la care s-a prdbu it corpul A. In Bucure ti. in urma cutremurului din 1977. dinspre Calea Victoriei. bisericile i alte clddiri vechi (caracteri %ate prin deschideri de arce i bolti masive. clddiri culturale. La cutremurul din 4 martie1977 avariile au fost mai mari decat la cutremurele anterioare. la care s-aprdbu it coltul dintre str. Edgar Quinet.prdbu irea a 4 clddiri importante . Clddirile de cult. Aceste clddiri aveau acelea i deficiente cu cele de la blocurile de locuinte vechi. b)dou-a cl-adiri joase (S+P+3E) . turnuri inalte (mase importante producand amplificari ale mi carii i acceleratii) au suferit avarii la cutremure succesive.din %id-arie portant-a (Hotelul Victoria din Calea Victoriei nr. 63-69 + clddire administrativd pentru birouri i maga %ine.Avarii: au aparut la aproape toate categoriile de clddiri socialculturale i administrative din %idarie portant-a sau cu structuri de beton armat: hoteluri.Academiei nr.a: clddirea Ministerului Metalurgiei — blocul Carpati — din str. administrative. impingeri in pereti). fosta cofetarie Nestor — Calea Victoriei.culturale i administrative vechi.15 i Facultatea de Chimie . avand i modificdri importante in timpul exploatarii (crearea de goluri i desfiintari de %iduri la parter i etajele inferioare).7.

Biserici . Caritas. BRCE. avand plan ee din lemn i metal). fisuri in %id-aria portant-a a s-alii principale). pr-abu iri partiale i avarii foarte grave la portiunile ramase. Directia Central-a de Statistic-a. in special turle. necesitând demolarea ulterioar-a (reali%ate cu materiale slabe i f-ar-a leg-aturi pentru preluarea fortelor ori%ontale.Independentei nr. MICM.avarii grave i pr-abu iri partiale. ISPIF. Clinica Universitar-a de Stomatologie. c)alte cl-adiri vechi avariate: Hotelul Ambasador i Union. Grivita.87). Palatul de Justitie (cr-ap-aturi puternice i disloc-ari in pila trii de %id-arie). d) cl-adiri monumentale —avarii partiale importante: Ateneul Roman (desprinderea portalului de intrare de corpul principal. Fundeni. Spitalul Colentina. idemmonumente . Universitatea Bucure ti-Aula Rectoratului (fisuri i cr-ap-aturi in elementele de sustinere a cupolei). Facultatea de Medicin-a Generala — deplas-ari ale coloanelor i dislocari la intrarea principal-a.

de ordinul a cativa cm. avAnd i o rigiditate redusd la torsiune. imbr-acat in b. Ia i . Sunt de tipul P+1. separate prin rosturi de dilatare. a pre%entat avarii mari ariiavariilapereti. cu schelet metalic sudat.2E.a.a.a. A av la structura de = 18-20 cm la stalpi. profilele metalice intrand in curgere i ducând La consolidare. dar i la peretii exteriori i despärtitori. fisuri in plan ee. dar cu H etaj mare (5-7 m). introducerea de st-lpi de sustinere. de protectie. masivd — cu re%istenta slabd-cu mortar de var f#rd ciment. cu schelet metalic din profile asamblate prin nituire. cu flexibilitatea mare a scheletului metalic. cu corpuri de in-altimi diferite (de la P+2 la P+10E). — Imobilul din Calea Victoriei 39 (fost bloc Adriatica). inalte : Palatul Telefoanelor. turnuri decorative.39 (fost blocul Adriatica) Palatul Telefoanelor —are forma de U. arcade interioare. prin imbr#carea structurii metalice in b.a. care au avut deplas-ari remanente de 10. s-a merit re%istenta. plan ee cu grin%i de lemn.Clddirile afectate sunt din %idarie portant-a. paralel-a cu Calea Victoriei. plan ee din b. In toate cele 3 ca%uri a ie it in evidentd incompatibilitatea %idariei de umpluturd i a peretilor despdrtitori din materiale rigide. In tar#. P+11E. plan ee in bolti oare de caramidd pe profile metalice. asamblat prin bulonare. care au lucrat ca diafragme i nu au putut urmari deplas-arile relative de nivel ale structurii. inlocuirea plan eelor din lemn cu plan ee din b. introducere de stalpi ori i centuri. Au ap-arut avarii la %id-aria de umplutur-a i la peretii desp-artitori (cr-apaturi i fisuri). schelet metalic foarte elastic. avarii la cadrul longitudinal al fatadei. spre Gara de Nord. au aparut avarii in %ona sc-arii i lifturilor. compus-a din tronsoane de in-altimi diferite (corpul frontal. Ploie ti. Palatul Administrativ MTTC. de 58 m in-altime. re%istenta.. atice i corni e grele. cu bovindouri. Deplas-arile ar putea fi atribuite i ciocnirii cu cl-adirile din Calea Victoriei nr. f#rd centuri. ducänd la scoaterea partiald sau totald din u% a clddirii respective i la consolidari foarte costisitoare: cdmd uieli ale peretilor portanti. La cutremur au aparut avarii importante i unele chiar grave. Calea Victoriei nr. fatade grele imbr-acate in placaj din piatr-a de grosime mare.. cu P+6E.33. Cazuri specifice de avariere a unor cld diri vechi... f-ar-a rosturi. dupd consolidarea sectiunii metalice. i corpurile laterale cu P+8E). Cl-adirea MTTc .funerare. au aparut ca%uri de avarii la clddiri din aceasta categorie din Craiova. .Dinicu Golescu —cl-adire foarte mare.15 cm (a intrat in curgere materialul de la stalpii metalici). co uri inalte.

au avut o comportare bund. cinematografe etc. chiar i clddirile cu deschideri mari. in %onele de capdt. Din cele doud experti%e efectuate. dar. proiectatd in 1967.Cllidiri social-culturale ci administrative noi (clddiri pentru ca %are colectivd i hoteluri. Exceptie face clddirea Centrului de Calcul al MTTc din Bucuresti. pentru cantine.avand 3 niveluri i 3 corpuri separate. prin aparitia de fisuri inclinate. aceasta avea o structure de re%istenta din stilpi i plan ee casetate din beton armat. ca . clddiri colare. In rest. cu o suprafatd construit-a de 1230m2. Exemple: Sala Palatului. In ceea ce prive te clddirea MTTc. sanitare. pentru birouri. pe doud directii cu stalpii. cedarea stalpilor prin de %voltarea puternicd. pentru sport) Clddirile de acest tip au avut o comportare mult mai bund in comparatie cu cele vechi. mai ales. care s-a prdbu it. culturale. au re%ultat urmdtoarele: cedarea stalpilor ca urmare a solicitarilor mari de compresiune excentricd. Sala Teatrului National. ale cdror grin%i formau cadre. comerciale. cu deschideri de 12 m i console de cate 3 m la capete. a articulatiilor plastice. in special ca urmare a conceptiei i conformdrii corecte la proiectare.

preluatä in lucrarile: Cutremurul de pement din Romania de la 4 martie 1977. p. Accidente ~i avarii in construc. Amplasarea zonei din Bucuresti cu clddirile prdbusite la cutremurul din 4 martie 1977 . p. Autorul acestei carti a participat in colectivul de specialisti care au anali%at cau%ele prabusirii clädirii si au elaborat prima experti%a tehnica. Figura 1. din cau %a solicitärilor din sarcina gravitationald si a armärii necorespun%atoare (pe directie transversald).urmare a actiunii preponderente a fortei tdietoare. Editura Tebnica.1982.ii.154-163. 297-302. Mecanismul de rupere a fost favori%at de capacitatea redusä de ductilitate a stalpilor. 1980. Editura Academiei.

parter si 3 etaje) a .a b Figura 2. a ) Clädire veche din Bucuresti (Piata Mosilor) din zidärie portantä (parter si 4 etaje)präbusitä partial la cutremur. str. parter si 4 etaje). b) präbusirea zidäriei de la casa scärii la o clädire veche din zidärie portantä b (Bucuresti. Brandzä. b) Clädire din Filipestii de Targ (judetul Prahova) präbusitä partial la cutremur Figura 3. str. dr. a ) Avarii caracteristice provocate de cutremur In zidäria portantä la clädiri de locuit vechi (Bucuresti. Ion Vidu 12.

Figura 4. Amplasarea si orientarea clädirilor vechi de loctit din centrtl Capitalei präbtsite la cttremtrtl din 4 martie 1977 (se observä cä majoritatea clädirilor stnt amplasate la colttri de sträzi) .

partea rämasä a fost demolatä ulterior) a b c schelet de beton armat. Blocul de locuinte „Casata" din Bucuresti. parter si 10. bd.. 10 etaje.a b Figura 5.. b) Vedere dupä cutremur (präbusire aproape totalä. b) Vedere dup? cutremur (pr?busire 181 . parter si 6.12 etaje). Magheru 26: a) Vedere inainte de cutremur (clädire veche cu schelet de beton armat....

10 etaje): a) Vedere de ansamblu..Figura 7. Blocul de locuinte „Pherekyde" din Bucuresti. Al)olodor 31). Beldiman 1) a b .. Bälcescu 24. Avarii la elementele nestructurale ale clädirilor vechi de locuit din Bucuresti: a) Distrugeri lal)eretii interior (Blocul de locuinte din str. b) Avarii la fatade (blocul de locuinte din str. b) Avarii la fatade si la un stall) de colt Figura 8. Bd. Clädire veche cu schelet de beton armat (l)arter si 8.

Cl?dire nou? cu diafragme de beton armat monolit si parter flexibil (pa nou? cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de ansamblu erior (parter) 183 . 1 Mai.a b a a b b c c Bd.

+ — s ect i unea „OD.I. * — sectiunea „M. b) Avarii la o intersectie de diafragme.E3" din Bucuresti.b Figura 12. Vedere interioard (pozarea gresitä a blocurilor de beton celular autoclavizat a redus grosimea stratului interior de beton de la 13 cm la 1 cm). c) Vedere exterioard a aceluiasi colt (segreglari flambate etc. In zond cu defecte de executie. Drumul Taberei (microraion 7).fagure" . Blocul de locuinte „. Clädire noun cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de ansamblu.F.8".I. avand structura cu diafragme de beton armat monolit: A — sectiunea „R". Amplasarea In Bucuresti a cladirilor de locuit noi cu sectiuni tip. .F.4" c Figura 11. • — sectiunea „M.

Clädirea Centrului de calcul electronic al Ministerului .Figura 13.

b) Alcätuirea generalä a clädirii. Gärii de Nord. d) Alcätuirea structurii de rezistentä. Clädire nouä cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a) Amplasament. str. c. din beton armat.Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc) din Bucuresti. a corpului principal (plan planseu si sectiune verticalä) .

Clädirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti.a b Figura 14. str. d) Vederea cl5dirii reconstruite pe acelasi amplasament d 186 . Gärii de Nord. Corpul central präbusit. b) Vedere de ansamblu dupd c cutremur. c) Legatura corpului centralpr5busit cu corpul lateral dinspre Gara de Nord. Cl5dire noun cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a) Vedere de ansamblu inainte de cutremur.

a d b c e Figura 15. Clädire noud cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje). sub capitel). Clädirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti. str. Distrugeri provocate de cutremur la stalpi: a) Stalpul 3 de la parter (distrugere la partea superioard. b) Stalpul 7 de la parter (distrugere la partea . Gärii de Nord.

e) Stalpul 8 de la etajul II (distrugere la ambele capete) . c) Stalpul 2 de la etajul I (distrugere la partea superioard). d) Stalpul 5 (central) de la etajul I (distrugere la partea inferioard).inferioard).

XIV. inclu%and i reabilitarea i moderni%area fondului construit. cutremurele de pämant repetate. in ceea ce prive te constructiile. evolutia atitudinii populatiei in ceea ce prive te calitatea vietii (in special. iar accentul a fost pus pe cantitate. in urma de%voltärii industriilor. apare i cel al imbunätätirii calitätii vietii). s-a construit relativ mult. pot constitui surse serioase de economie. care au creat o poluare intensä. unde. in toate domeniile.sub diverse forme . in clädirile de locuit). fondul de locuinte sporind continuu. atat cele publice. in perioada anterioarä anului 1990. care au afectat cäile de comunicatie. In Romania. obiecte cu folosintä indelungatä (25 —50 ani) ingloband materiale diverse in cantitäti mari. i nu pe calitate. Se poate trage conclu%ia. schimbarea de mediu ambiant. in afara aspectului economic. cä acestea. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR Activitatea de constructii reali%ea%ä elementele constitutive ale cadrului construit.de . cat i cele private. Cateva exemple edificatoare in problema fondului locativ: locuintele preluate dupä anul 1945 . in perioada 1940 — 1990. conceptul i necesitatea reabilitärii constructiilor au apärut ca o expresie a strategiei statelor in domeniul constructiilor. de%voltarea mijloacelor de transport prin sporirea gabaritelor i a frecventei de circulatie. In unele täri. Principalele cauze care conduc la necesitatea reabilitii rii fondului construit existent sunt: neglij area intretinerii i reparatiilor efectuate la timp. in legäturä cu care exigentele au devenit mai mari i mai diversificate. fondurile pentru mentenantä i reabilitare au depä it pe cele alocate pentru constructiile noi (mai ales in domeniul constructiilor de locuinte. Pe plan mondial.

renovärii i moderni %ärii. care necesitä urgent interventii de natura reparatiilor.cätre stat de la proprietarii lor. . pentru ale face locuibile in conditii de sänätate i decentä.

cu conceptii. cuprin%hnd proiectul de reabilitare.). Starea actuald a diferitelor categorii de constructii este diferitä de la o constructie la alta. aparand sandtatea §i asigurand conditiile unui trai civili%at. durabilitate §i functionalitate. raspunderea autoritatii publice nu se diminuea%d. Etapele procesului de reabilitare a constructiilor sunt. necesitä lucrari de reabilitare. c)evaluarea aptitudinii pentru exploatare sub aspectul satisfacerii conditiilor de calitate („listä de control" a performantelor) . Diferentele sunt determinate. In mod curent. o mare parte din locuinte au fost executate de stat §i acesta nu poate arunca responsabilitatea stärii lor tehnice asupra noilor proprietari. solutiile constructive. e)urmarirea comportärii in exploatare a constructiilor reabilitate (avandu-se in vedere §i costul reabilit#rii). Chiar dacd sistemul de proprietate este in continua modificare. cunoa§terea istoriei constructiei. nivele de asigurare diferite §i in continua. evolutie. se considerd ca reabilitarea este avantajoasa dacd prin reali%area ei se asigurd prelungirea duratei de viata normate cu 40-50 ani. urmätoarele: a) constatarea necesitätii de reabilitare (de exemplu: neetan§eitäti in locuinte. de calitatea reali%ärii §i de influenta conditiilor de exploatare. care au fost degradate fi%ic. Fondul construit existent cuprinde constructii reali%ate in diferite perioade. Statul nu este degrevat de responsabilitatea sa in fata societatii privind starea constructiilor.locuintele existente in blocurile de a§a-%is confort 3 §i 4 (care. in principal. dintre care 71 % sunt de confort 3 §i 29% de confort 4. prin observare vi%uald. d)mdsuri de interventie (reabilitarea propriu-%isa). anchete tehnice. exists peste 160.000 de apartamente (situate in cca 2700 de blocuri). ci trebuie sa ia mäsuri pentru reabilitarea lor. de fapt. in sensul trecerii unui numär din ce in ce mai mare de locuinte in proprietate privatd. sunt lipsite de confort in raport cu exigentele locuirii normale). ci trebuie sa repare gre§elile trecutului. frig etc. b)diagnosticarea ca%ului —implicand descrierea fenomenului §i indicarea cau%elor. investigare experimentald. in special din cau%a faptului ca suprasolicitärile determinate de efectele actiunilor succesive conduc la epui%area cumulativä a capacitätii de re%istenta. . locuintele aflate in fa%a de executie la finele anului 1989. poluare. iar costul reabilitarii nu depa§e§te 60-70 % din valoarea unei constructii noi similare. tehnologiile §i procedeele de executie. in principal. de fapt. aceasta se reali%ea%d de catre speciali§ti competenti.

inspectie in situ .Desigur. fixare). informatii de la utili%atori. care trebuie i ele sä respecte exigentele esentiale impuse constructiilor i cerintele din . in ceea ce prive te compatibilitatea chimicä. asigurarea conlucrärii dintre elementele (structurile) existente i noile elemente de constructie cu care se intervine in lucrarea de reabilitare ((n special. evaluarea influentei interventiilor preconi%ate asupra stärii tehnice a constructiei i asupra performantelor sale ((n niciun ca% sä nu fie influentatä in sens defavorabil). acestea vor putea fi cunoscute prin cunoa terea cärtii tehnice a constructiei (dacä existä). In cadrul etapelorprocesului de reabilitare a constructiilor. probleme de aderentä. a stärii sale tehnice (de degradare) i a istoriei comportärii sale anterioare momentului interventiei. vor trebui avute in vedere i urmätoarele aspecte: cunoa terea detaliatä a alcätuirii constructive i a echipärii clädirii. problema costului nu se pune la fel la constructiile de patrimoniu. se urmäre te evitarea unor reactii nefavorabile i periculoase in %ona de contact a materialelor vechi i noi. compatibilitatea intre materialele vechi (ale constructiei existente) i cele noi (care se introduc cu oca%ia lucrärilor de reabilitare) . Procesul de interventii pe constructie poate fi descris in mod sugestiv conform schemei de mai jos. inclusiv monumentele istorice. Prin reabilitarea constructiilor se intelege activitatea de refacere a calitätii pierdute sau de adaptare a constructiilor la noi conditii de calitate. constatäri. alegerea unor tehnologii adecvate i lipsite de efecte nocive. legäturi. Spre exemplu. definirea performantelor i conditiilor de calitate. mecanice i chimice. studierea atentä a produselor i materialelor oferite pe piatä. se disting compatibilitäti fi%ice. inläturarea prealabilä a cau%elor care au produs degradärile i repararea unor elemente afectate.

având in vedere evitarea unor pericole publice). insä.agrementele tehnice. . considerat nelimitat. dreptul de deci%ie al proprietarului (care nu trebuie.

alte tehnici de consolidare a terenului. Consolidarea fundatiilor (infrastructurii): reali%area presiunii admisibile pe teren (ad5ncirea i largirea fundatiei. a capacit#tii de re %istenta i stabilitate i a durabilitatii structurale. schema relatiei comportarii in situ a constructiilor cu aptitudinea lor pentru exploatare cuprinde: 0biectivele reabilitárii clidirilor 1.). Refacerea aptitudinii pentru exploatare. sporirea re%istentei i stabilitdtii infrastructurii etc. in fapt.Tin5nd cont de toate cele expuse mai sus. suma calitatilor constructiilor. care implicd i pregätirea ba %ei materiale. se poate afirma ca aptitudinea pentru exploatare a constructiilor este. consolidarea prin injectare. Astfel. Conceptul de performantä constituie un ansamblu de proceduri care pleacd de la exigentele utili%atorilor pentru o bund comportare in exploatare a constructiilor . Consolidarea suprastructurii clddirilor f#rd modificarea schemei constructive: consolidarea %idariilor (cdmd . Pornind de la acest concept. consolidarea prin drenarea apei i uscare. Consolidarea terenului de fundare: consolidarea cu piloti. transformarea fundatiilor i%olate in fundatii continue. reabilitarea constructiilor constituie o actiune deosebit de complexa. addugarea de piloti. precum i pregätirea ba%ei profesionale.

torcretare. inglobare de plãci metalice. solidari %area cu elemente noi. tiranti metalici etc. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al etan eit#tii: repararea hidroi %olatiilor teraselor.). tencuiald armatd. repararea invelitorilor.uire. reconditionarea prin eliminarea surselor de umiditate. consolidare cu elemente metalice etc. uscare . consolidarea elementelor din lemn (cu eclise i platbande.). repararea sistemelor de scurgere a apelor. fibre de carbon etc. pereti structurali din beton armat). etan area perimetrald a ferestrelor.). tiranti. introducerea de elemente structurale suplimentare (de reguld. consolidarea elementelor din beton armat (cdmd uire. Consolidarea cu modificarea schemei constructive: procedeele enumerate mai sus. 2.

i%olarea termicd a ferestrelor. cu . reali%area in incdperi cu surse de %gomot a unor tratamente fonoabsorbante. 4. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al confortului termic i al economiei de energie: i%olarea termicd a peretilor. Reabilitarea din punctul de vedere al i%olatiei fonice: reali%area de ferestre cu i%olare bund la %gomot aerian. reali%area de pardoseli i%olatoare la %gomot de impact. i%olarea termicd a plan eelor peste spatii neincdl%ite. 3. reali%area unor sisteme de incdl%ire eficace. i%olarea termicd a acoperi urilor. reali%area de i %olatii antivibratile la sursele de vibratii.(naturals sau fortatd) i impermeabili%area elementelor cu igrasie. reali%area de pereti interiori u ori. reali%area de i %olatii elastice la conducte. automati%area sistemelor de incdl %ire.

siguranta la spargeri de geamuri (prin introducerea de geamuri securi%ate. Reali%area conditiilor de protectie la foc: mic orarea riscului de incendiu. tratarea unor elemente pentru a li se imbundt#ti re%istenta la foc. 5. siguranta pe scari.indice de i%olare bun la %gomot. siguranta la ascensoare. siguranta la efractie i atac armat. rampe. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al sigurantei in exploatare. instalatii i dispo %itive de alarmare i . privind: siguranta la circulatie. siguranta la iluminat. 6. escalatoare etc. utili%area de echipamente cu nivel cobordt de %gomot. in ca %ul modificarii compartimentdrii spatiilor. siguranta la lovire. balcoane. in clddirile de locuit i intotdeauna deasupra trotuarelor circulate).

neasigurandu-se un element esential. este cu mult mai importantä focali%area eforturilor asupra consolidärii clädirilor existente dec-t asupra perfectionärii metodelor de proiectare a constructiilor noi. Imbunätätirea conditiilor de igienä: asigurarea spatiilor de aer strict necesare. Imbunätätirea iluminatului natural i artificial. 9. asigurarea posibilitätilor de curätenie. elemente de calcul. Refacerea finisajelor clädirilor: tratarea suprafetelor suport al finisajelor ori%ontale (pardoseli.de stingere a incendiilor. la cämä uirea %idäriilor portante se contea%ä pe conectorii metalici. utili%area de finisaje adecvate conditiilor in amplasament.Din nefericire. In aceste conditii. tavane) i verticale. asigurarea evacuärii igienice a gunoaielor. dar in special a procedeelor de executie a consolidärilor . se atrage atentia asupra necesitätii elaborärii de urgentä a unui manual care sä cuprindä o pre%entare sistematicä a metodelor de consolidare (proiectare. tratarea peretilor afectati de mucegai. Se constatä o mare räspandire a conceptelor i a metodelor de proiectare. In pre%ent. care sträpung %idäria. 8. in unele ca%uri. Prin consolidare se intelege ansamblul lucrärilor prin care constructiei sau pärtilor ei i se asigurä performante superioare fatä de cele initiale. executie . De exemplu. 7. Aspecte privind repararea si consolidarea constructiilor Prin reparatii se inteleg lucrärile prin care constructiei sau pärtilor ei i se asigurä performante la nivelul celor initiale. i anume aderenta pe intreaga suprafatä dintre %idärie i betonul de cämä uialä. asigurarea igienei apei. consolidarea se referä la structura de re%istentä. pentru a asigura conditiile noi de exploatare i duratä de viatä sporitä. nu toate conferä constructiei consolidate siguranta a teptatä.

respectiv injectarea cu ra§ind epoxidica a fisurilor cu deschidere mare). Consolidarea elementelor de construc. consolidare cu elemente metalice. camd§uiald pe patru . sunt esentiale urmätoarele: Consolidarea fi repararea zidiiriilor de ciiriimidii: injectarea fisurilor i cräpäturilor cu mortar de ciment. remedierea golurilor prin betonare. remedierea fisurilor cu amestecuri pe ba%d de ra§ini epoxidice (aplicarea peste fisurd a unui chit epoxidic. cämä uire cu beton turnat in situ. consolidarea elementelor structurale din beton armat: Grin%i : camd§uiald pe trei laturi. tencuialä armatä cu plase din otel— beton. In ceea ce prive te tehnologia de executie a acestor tipuri de lucräri. re%idiri. respectiv injectarea fisurilor de deschidere mare cu pasta de ciment). tiranti metalici. adäugarea de elemente din beton armat. plombe din beton. cu beton armat.ii din beton armat: remedierea fisurilor cu amestecuri pe ba%d de ciment (aplicarea peste fisuri a unei paste de ciment. consolidarea peretilor de caramidd neportanti.propriu-%isä) a clädirilor existente.

cu beton armat. suplimentarea armäturilor de la partea inferioard a plan§eului. introducerea de rea %eme suplimentare.Stalpi : laturi. consolidare cu fibre de carbon. consolidare cu fibre de carbon. consolidare cu fibre de carbon. consolidare cu profile metalice. cu beton armat. consolidare cu profile metalice. consolidare cu tiranti metalici. consolidare cu profile metalice la partea inferioard a plan§eelor. camd§uiald din beton armat turnat in situ . camd§uiald pe 2-4 laturi. Pereti structurali: Plan§ee: . consolidare cu corniere metalice. consolidare prin suprabetonare. consolidare cu etrieri transversali locali. suplimentarea armäturilor din camp. torcretare.

Consolidarea elementelor de construc.suplimentarea rea%emelor. . modificarea schemei statice. consolidarea imbinarilor.ii metalice: tiranti metalici. intarirea sectiunilor.

folii pentru elementele de beton. in%idiri i placari pentru elementele din beton i metal.ie a elementelor de construc.1-4 se pre%intd cateva exemple privind tehnologii de consolidare prin camd uire. hidroi%olatii ori%ontale elastice i rigide. metal. imbundt#tirea aerisirii i ventildrii peretilor subsolurilor. repararea invelitorilor. Lucr iiri de protec. . mase de paclu pentru elemente de beton i metal. repararea elementelor de constructii din beton. metal. lemn. sporirea capacit#tii portante prin schimbarea schemei statice. lemn.ii din lemn: consolidarea grin%ilor in camp.ii: tratamente de suprafatd pentru elemente de beton i metal. %idarie. introducerea de tiranti.ii curente: vopsitorii. marirea sectiunii transversale. hidroi%olatii la pereti. Lucr iiri de intre.Consolidarea elementelor de construc. In fig. chituri pentru elementele din lemn.inere ci repara. metal. hidroi%olatii verticale elastice i rigide. pelicule de protectie pentru elemente de beton. lemn.

.

. d) Cämäsuialä de beton armat la stalpi. c) Cofrarea stalpilor pentru turnarea betonului de cämäsuialä.a b c d Figura 2. b) Armarea cämäsuielii stalpilor. Consolidarea prin cämäsuire a stalpilor de beton armat: a) Prelucrarea prin spituire a suprafetei betonului vechi pentru asigurarea aderentei cu betonul cämäsuielii.

executatä partial .

b) Cam4uire mixtd . b) Trecerea etrierilor camasuielii prin g?uri acute pe 198 a b Figura 3 . Consolidarea prin camasuire cu piese metalice (armare rigida) sau mixtä (piese metalice si beton armat) a stalpilor de beton armat: a) Camasuire prin armare rigida.b a a) Armarea camasuielii grinzii.

confortul.XV. pe care o capata evaluarea performantelor constructiilor . in mod sistematic i tiintific. i nivelul datelor de care se dispune pentru a optimi%a proiectarea i exploatarea constructiilor. cat i a celor in exploatare. in ultimele doud decenii. fiabilitatea in timp. pe plan international. Pe plan international. este reali%area unor obiective conform unor criterii superioare de calitate privind siguranta. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE XV. constructii cu impact ecologic). Importanta monitorizarii constructiilor Orientarea actuald. impuse i de orientarea spre aplicarea cat mai extinsa a cerinfelor de . ce se releva a fi tot mai mare. considerate ca avand importanta din punctul de vedere al calitatii vietii (monumente istorice i constructii de patrimoniu. necesitati noi ale infrastructurii in constructii. tot mai stringente. In aceasta activitate au fost reliefate anumite principii de bath . Activitatea de monitori%are a constructiilor. cu un nivel crescut al criteriilor de competitie i de agrementare. Toate acestea conduc la importanta. in domeniul constructiilor. estetica. dar i pentru alte categorii de constructii . problema a fost abordatd. nu numai pentru constructiile cunoscute cu risc major pentru populatie (cum sunt barajele sau centralele nucleare). importanta sporitti acordatti protejarii mediului natural i construit. Comunitatea tiintificd internationald a constatat ca exists un decalaj important intre aceste cerinte. Fenomenele produse de progresul societatii se reflects in constructii prin: importanta sporit' acordata calitatii in constructii. corespunde unor cerinte majore ale societatii contemporane. determinate de aparitia unor noi %one regionale de investitii i aplicarea unor materiale i unor tehnologii de avangarda. protectia mediului. in special al constructiilor civile. atat a celor noi.~.

programe de calcul. Cheltuielile de intretinere i reparare ale unei constructii. de asemenea.5-3% din costul investitiei. clar rolul cercetärii interdisciplinare pentru stabilirea de metodologii in domeniul investigärii i monitori%ärii stärii constructiilor. in special a celor care pre%intä un grad mare de risc. echipament pentru transmitere de date). in vederea ameliorärii conceptiei celor viitoare. in general. a conditiilor de calitate. asigurarea indeplinirii. Potrivit informatiilor RILEM. Valoarea cheltuielilor de monitori%are. atat ca investitii (aparaturä. Introducerea unei metodologii riguroase in monitori%area sigurantei constructiilor.asigurare a calitätii atat in constructii. al montärii acesteia. investigarea i monitori%area constructiilor. in majoritatea ca%urilor. introducerea tehnicilor perfectionate. posibilitatea obtinerii de date initiale privind constructia (care. investigare i monitori%are a comportärii structurii (inclusiv in ca%ul in care proiectul se referä la remediere). cat i in instituirea actiunilor de monitori%are a constructiilor noi sau in exploatare. este. structuri sau materiale de constructii. in special a sigurantei i fiabilitätii. care sä serveascä scopurilor precedente. asigurarea unei monitori%äri eficiente i complete. reali%area unor bänci de date. asigurarea unei proiectäri care. al culegerii de date i al interpretärii. care cuprind : costul aparaturii. aplicarea metodelor de investigare i supraveghere optime. asigurarea fondurilor necesare monitori%ärii constructiei. cat i ca exploatare in timp a sistemului de monitori%are. lipsesc) i de date statistice privind . a cärei comportare este monitori%atä. deci. de cätre obiectivul in exploatare. sisteme expert. peste 40% din totalul resurselor industriei de constructii sunt folosite la repararea i mentinerea constructiilor existente i mai putin de 60% sunt folosite pentru reali%area de constructii noi. sä tinä seama de necesitätile de experti%are. in vederea indeplinirii urmätoarelor scopuri principale: verificarea comportamentului unor obiective. pe langä criteriile de sigurantä structuralä. Considerente economice impun. Apare. pot fi mic orate cu 4% fatä de cele ale unei constructii neurmärite. inregistrandu-se totodatä o märire a duratei de serviciu. ba %atä pe criterii obiective i tiintifice. in majoritatea tärilor de%voltate. amenajäri. evaluatä la 0. se impune din urmätoarele considerente: aplicarea criteriilor internationale de calitate la activitatea de monitori%are a constructiilor.

comportarea in diferite .

de de%voltarea pe suprafete mari. de dimensiunile importante pe in-altime. de transport. ap-arute in ultimii ani. cl-adiri i %one cu important-a culturala i istoric-a. posibilitatea de incadrare in sisteme informationale centrali %ate de monitori%are a principalelor constructii cu risc ridicat. durabilit-atii i mentinerii lor in timp este una din componentele principale ale calit-atii constructiilor. categorie vast-a. au generat numeroase accidente.2. eficienta tehnico-economic-a. mai ales. surse potentiale de accidente i avarii.situatii. de materialele noi. toleranta dimensional-a. Acestea se manifest-a din cau%a. fie a deficientelor de constructie. pe de o parte. Situatia pe plan national si international in domeniul monitorizarii constructiilor Monitori%area sigurantei structurale a constructiilor — respectiv anali%area st-arii constructiei i supravegherea evolutiei sale — este una din preocup-arile esentiale ale speciali tilor in constructii i ale celor ce r-aspund de exploatarea constructiilor. comportarea in timp. se impune aplicarea criteriilor de calitate .de exemplu. de tehnicile de constructie noi. din cau%a fie a unor factori naturali. Aceasta este determinat-a de o serie de tendinte i cerinte in politica constructiilor. in scopul determin-arii atat a m-asurilor de remediere. din ce in ce mai mult. In acela i timp. utili%area experientei internationale in domeniu . privind declan area st-arilor de averti%are i alarmare. energetice. monitori%area constructiilor in scopul determin-arii sigurantei. Deci. Introducerea conceptului de calitate ci asigurare a calitätii Conceptului de calitate ii sunt asociate atingerea unor criterii de performant-a privind siguranta i durabilitatea. Aceste date sunt esentiale pentru evaluarea i diagnosticarea st-arii constructiei. a faptului c-a ele devin tot mai complexe. Lucr-arile publice au devenit. fie chiar a unor actiuni deliberate. ce cuprinde constructii industriale. din care cele mai importante sunt: Necesitatea evitärii accidentelor majore Constructiile. care sunt urm-arite in t-arile de%voltate in mod extins i cu cele mai noi tehnici . Complexitatea este dat-a. monumentele istorice. locuinte. pe de alt-a parte. centralele nucleare. functionalitatea i confortul. a ponderii tot mai mari pe care lucr-arile publice o au in civili%atia uman-a i.monitori %area unor anumite categorii de constructii . soldate cu victime omene ti. catastrofe ecologice sau pagube economice i culturale importante. de destinatiile multifunctionale i de amplasarea in %one dificile. constructiile subterane. XV. cat i a unor m-asuri mai complexe.

in special. in spiritul respectului fatä de aspectul initial.'ne. structurilor. Studiul comportarii constructiilor la solicitäri seismice este in stransa legaturd cu proiectarea antiseismica i constituie unul din . Cerinte tot mai riguroase privind protectia se.' ri. cu afectarea cat mai mica a structurii i finisajelor initiale. deci la un pret mai sca%ut.' gama de solicite. a clädirilor avand valoare istorica. viata i sandtatea oamenilor sau mediul inconjurätor. Din punctul de vedere al exploat-arii i intretinerii. Propunerile de evaluare statistics a calitatii corespund aplicarii din ce in ce mai insistente a metodelor statistice. observarea din timp a tendintelor de degradare. o importantä foarte mare o are.ex ploatare ciintretinere A a cum s-a aratat. deci permitand utili%area metodelor de calcul. Considerente economice relativ la proiectare . uniformi%area pe plan european a metodelor de monitori%are. a coeficientilor de sigurantä i materialelor optime. deci posibilitatea utili%arii largi a informatiei. deci posibilitatea de a lua mäsuri de stopare a lor sau de executare a lucrarilor de remediere intr-o fa%d incipientä. culturald sau de document. solicit#rile datorate seismelor. prin distrugerea ei.actiuni care implicd utili%area unor sisteme de masurd complexe.internationale i activitatilor de monitori%are a constructiilor . cat i preintampinarea pericolului potential al unei constructii de a afecta. permitand sä se cunoasca comportarea unor ansambluri.'te. Res pectarea mediului construit cu valoare de patrimoniu Din ace st punct de vedere. inclusiv la cele extreme Din categoria solicit#rilor extreme fac parte . in vederea mentinerii sigurantei i stabilitatii i evit#rii aparitiei de degradari importante. refacerea tiintifica . pe langd culegerea propriu-%isä de date. cu populatie densä. elemente sau materiale.'tii ci mediului Monitori%area constructiilor din punctul de vedere al sigurantei structurale are ca obiectiv atat siguranta ocupantilor unei constructii . In utili%area acestor metode. fenomen care afectea%d %one construite foarte mari. sunt insotite de echiparea acestor constructii cu sisteme complexe de monitori%are. Necesitatea existentei unor informatii cat mai extinse privind com portarea materialelor. pe o perioadd mare de timp. component-a de ba%d a aplicarii regulilor calitatii. Prin aplicarea cerintelor calitatii se asigurd : date comparabile privind comportarea unor categorii de constructii. se pune un accent tot mai pronuntat pe refacerea. la toate. in cele mai diverse situatii de exploatare. elementelor. monitori%area unei constructii permite determinarea re%ervei de re%istenta. Diagnosticarea cat mai corecta. existenta unei bänci de date complete i sistemati%ate aduce mari beneficii proiect#rii. circulatia informatiilor.

domeniile in continua. de%voltare ale tehnicii. . din cau%a implicatiilor maj ore.

se face punerea in evidenta a evenimentelor. in aceste ca%uri. interpretarea observatiilor vi%uale i a datelor obtinute din masurdri. respectiv cau%ele potentiale. monitori%area constructiilor are pe plan international urmatoarele caracteristici : Organi%area controlului sigurantei lucrarilor publice se face atat la nivel local. la intervale regulate. se anali%ea%d informatiile de catre personalul competent i. verificarea experimentald. pe care un calcul teoretic. Mai ales.Alte solicitari extreme care trebuie luate in consideratie sunt temperaturile foarte ridicate sau foarte scd%ute.. nu poate sä le determine in mod cert. din punctul de vedere al monitori%arii. functie de riscul potential i de importanta constructiei. de cele mai multe ori. oricat de complex. singura solutie este determinarea experimentald a parametrilor care caracteri%ea%d comportarea constructiei i evolutia lor. nelineare. prin incercari i prin urmarirea comportarii in timp. se interpretea%d i se evaluea%d fenomenele. materialele de constructii i structurile in domeniile limit:a. cat i la nivel central. supravegherea periodica prin speciali ti i experti. La e aloanele locale. solicitari in subteran. diagnosticarea sigurantei structurale a constructiei i determinarea re%ervei de siguranta. situate in vecinatatea obiectivului monitori%at. La e alonul central. bine definite: determinarea necesitatilor constructiei. pe ba%d de programe speciale. explo%ii. este esentiald pentru siguranta i durabilitate. Avand in vedere ca aceste solicitari duc. A paritia unor zone construibile cu caracteristici noi A paritia unor materiale de constructie ~i a unor tehnologii noi A plicarea unor metode de calcul noi Este evident faptul ca aceste conditii noi pot duce la fenomene i moduri de comportare noi. In acest context. incendii. prin masuratori cu aparaturd adecvatd i insotita de validarea i prelucrarea masurarilor. coli%iuni. intocmirea unui plan/proiect de experti%are i monitori%are complet. o data cu propunerea masurilor de interventie necesare. investigandu-se datele privind defectiunile sau posibilitatea aparitiei lor. •Ansamblul activitätii de supraveghere a comportärii in timp se reali . arhivarea datelor. la care legile de comportare cunoscute nu se mai aplica. se adund toate informatiile necesare pentru a se constitui o arhivare completd i permanenta. Controlul rational i sistematic al sigurantei structurale a lucrarilor publice trebuie sä cuprind# mai multe etape obligatorii.

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii i P 130/1997 „Normativ privind urmärirea comportärii in timp a constructiilor" preväd obligativitatea acestei activitäti. microelectronicä. Normativele apärute in ultimii ani. Aparatura pentru monitori%area comportärii constructiilor se perfectionea%ä continuu. cat i dupä prescriptii internationale importante. elaborate o datä cu proiectele de executie (in ca%ul constructiilor noi) i cu proiectele de consolidare i remediere (pentru constructiile in exploatare). In tärile cu activitate sustinutä in domeniul supravegherii constructiilor s-au de%voltat intreprinderi speciali%ate in conceperea i fabricarea unei game largi de instrumente de mäsurä i control.%ea%ä pe ba%a unor proiecte de specialitate. Existenta acestor proiecte este o conditie a aprobärii i asigurärii constructiei. aplicandu-se progresele inregistrate in electronicä. Aceste intreprinderi detin echipe de ingineri cu (naltä calificare in domeniul urmäririi comportärii i grupe de tehnicieni experimentati in utili %area aparaturii de profil. prelucrare a datelor i lansare de semnale de averti%are. cum sunt cele RILEM — pentru ansamblul constructiilor i ICOLD — privind barajele i constructiile aferente lor. destinate monitori%ärii sigurantei structurale a constructiilor i ansamblurilor de constructii. tehnici informationale i punerea in evidentä a noi fenomene i tehnologii i posibilitätii de aplicare a lor in domeniul mäsurärilor in constructii. validare. dar nu . in tsrile care au abordat de mai mult timp ci in mod sistematic problema monitorizsrii constructiilor cu risc ridicat.cu cele mai eficiente metode. folosirea unor sisteme automate perfectionate de culegere. elaborarea de cercetäri de specialitate pentru echiparea fiecärei constructii importante cu aparaturä de mäsurä i control. In concluzie. In Romania. activitatea de monitori%are a comportärii constructiilor cu risc ridicat a avut prevederi obligatorii i abordare sistematicä numai in ca%ul constructiilor hidrotehnice. Monitori%area comportärii constructiilor se executä atat dupä reglementärile proprii ale fiecärei täri. Se remarcä: echiparea constructiilor intr-un numär mare de puncte de interes cu aparaturä de mäsurä perfectionatä. in vederea selectionärii tipurilor de aparate optime pentru situatia respectivä. n u e x is t s c on s tr uc ti e de i mport ant s c a r e s s n u f ie at e n t supravegheats . reali%area de sisteme expert i programe de calcul complexe. respectiv.

adancimea de fundare. mai ales. exigente structurale la proiectare. in urma culegerii de date privind caracteristicile constructiei ci istoria ei. repetabilitatea constructiei.instituie criterii $i principii ferme privind modul de selectare a constructiilor ce trebuie monitori%ate $i. calitatea materialelor prevä%ute in proiect. la posibilitätile de aparitie a unor avarii structurale. prevedereaposibilitätilor de inspectare a elementelor de re%istentä. Principiile echipArii cu aparatura pentru monitorizarea constructiilor din punctul de vedere al sigurantei structurale XV. existenta elementelor de re%istentä structuralä redundante. sensibilitatea suprastructurii. Factorii partiali de risc se referä la caracteristici ale constructiei $imediului $i se pot grupa astfel: * Factori de risc produci de caracteristici constructive. calitatea terenului. cu preponderentä. functie de tipul constructiei. modul de proiectare a amplasärii instalatiilor tehnologice. respectarea reglementärilor actuale. XV.3. prin respectarea unor etape obligatorii. exigenta structuralä la proiectare. Factorii de risc identificati in vederea urmäririi in exploatare se referä. . nu fac referiri la complexitatea $i necesitatea aplicärii metodelor moderne de mäsurä la echiparea constructiilor. cat $i a mediului in care este amplasatä. care afectea%ä siguranta $i durabilitatea constructiei. grad de asigurare antiseismicä. Evaluarea gradului de risc al constructiei. tipul de fundatie $i sensibilitatea ei.1 Etapele echipiirii cu aparaturii pentru monitorizarea constructiilor in exploatare Echiparea cu aparaturä a unei constructii in vederea monitori%ärii sigurantei structurale este eficientä numai in ca%ul in care este reali%atä in mod sistematic $i $tiintific. existenta unui proiect de incercare $i urmärire a comportärii. ci a unei inspectii preliminare Definirea unui indice global de risc pentru o constructie implicä o inventariere de caracteristici ale constructiei respective. determinate de proiectare ci executie: a) proiectare: infrastructura: existenta studiilor asupra terenului de fundare. suprastructura: inältime totalä.3. Importanta relativä a diver$ilor factori de risc partiali pre%intä o mare diversitate.

* Faetori de rise determinati de elemente exterioare eonstruetiei (mediu) : a) factori de risc determinati de comportarea terenului de fundatie: alunecarea terenului de fundatie. mediu coro%iv interior. d) factori de risc produ i de poluare: agresivitatea apelor subterane. campuri electrice.b) executie: respectarea proiectului de executie. mediu coro%iv exterior. temperatura interioard i variatiile temperaturii. exercitarea controlului in timpul executiei. inundatii. tehnologii de executie. actiunea vantului. executarea unor incercari de proba i re%ultatele lor. intreruperi in executie. actiuni biologice i biochimice. urgente pentru . incarcari cu %apadd. numarul seismelor majore suportate. c) factori de risc determinati de mediul interior constructiei: umiditatea interioara. infiltratii . valori absolute extreme ale temperaturii. magnetice. * Faetori de rise produgi de eonditiile de exploatare a eonstruetiei : varsta constructiei. radiatii nucleare. calitatea materialelor puse in opera. b) factori de risc determinati de mediul exterior constructiei: umiditate exterioara. nivelul apei freatice.

degradari aparute la infrastructura (fisuri in talpi i pereti subsol. fisuri — amplasarea. evolutia lor. evenimente survenite in viata constructiei incendii. modificari structurale. sageti ale elementelor de re %istenta ori %ontale. reparatii.interventia seismica. . degradari aparute la suprastructurd: modificarea caracteristicilor dinamice ale suprastructurii. variatii ale deschiderii rosturilor. ocuri. reabilitari. consoliddri — respectiv efectuarea i calitatea lor. directia. distrugeri datorate unor operatii militare. degraddri vi%ibile. soclu).

montarea aparaturii. Studii geotehnice de teren . Existenta datelor initiale privind constructia: . ocuri . * Date privind istoria constructiei .se referd la pierderea bruscd sau graduald a capacitatii portante. Cartea tehnicd a constructiei . pereti.executate in perioada de exploatare in urma aparitiei unor fenomene periculoase. respectare integrald. deplasdri relative ale elementelor structurale. eventuale completari i adapt#ri ale proiectului initial.ca%urile in care cedarea elementelor structurale duce sau nu la cedari locale sau colaps total. Studii asupra mediului. respectarea destinatiei — schimbarea cu sau f#rd modificari ale structurii de re%istenta sau ale conditiilor de exploatare.mdsura in care aceasta reflects datele necesare urmaririi comportgrii constructiei. turnuri). vibratii. complexitatea i gradul in care acesta raspunde necesitdtilor. imediat sau gradual. tasari diferentiale (sub incarcdri directe sau adiacente. se aprecia%dproiectul de urmarire a comportarii. urmdrirea comportdrii in timp. i modul de aplicare : calitatea.inclindri ale elementelor verticale (coloane. operativitatea prelucrdrii datelor i informdrii factorilor de deci%ie. comportarea globald a elementelor structurale . fiabilitatea sistemului de monitori%are. cau%ate de excavatii i lucrari subterane).din functionarea utilajelor i echipamentelor i din trafic. elaborat initial. comportarea materialelor de constructie i instalatiilor.se aplicii numai constructiilor in exploatare. respectarea programului i frecventei masuratorilor. cu sau f#rd averti%are. comportarea globald a sistemului constructiv .

existenta detaliilor constructive. Existenta datelor privind exploatarea . foarte necesard in ceea ce prive te interpretarea citirilor. Existenta datelor privind evolutia degraddrilor — existenta unei bdnci de date privind experti%e i mdsurari anterioare —. Existenta datelor din perioada de executie. Efectuarea de experti%e i incerc#ripentru stabilirea datelor constructiei. stabilirea limitelor de averti%are i alarmare i luarea de deci%ii in ceea ce prive te necesitatea i gradul de complexitate al monitori%#rii. .existenta proiectului i a calculelor initiale.cu referire la factorii enuntati la punctul respectiv.

Impactul asupra societe. in special. Importan ta construc tiei. determinat.' o complexitate mai mare a sistemului de monitorizare. cre terea poluesrii. se iau in consideratie: a) siguranta vietii : probabilitatea de moarte sau resnire pentru persoanele supuse ha %ardului structural. de importanta istorices sau culturales: valoarea arhitectonices. s-a trecut la un sistem de cuantificare a valorii culturale. In unele tesri. pentru . b) siguranta mediului natural i construit: distrugeri colaterale de constructii. posibilitatea de alarmare i evacuare in timp util.Amplificarea factorului global de risc Factorul global de risc al constructiei este amplificat conform prioritestilor de urmesrire.' tii ci mediului. corelate cu importanta sau riscul sporit in exploatare: A.' necesitatea de monitorizare ci determine. asociere cu evenimente sau personalitesti. numesrul de persoane afectate. dar i de cuantificare a posibilitestilor financiare de remediere i monitori%are a constructiilor cu valoare de patrimoniu. c) impactul social.'cu pericol seismic amplifice. distrugeri de mediuafectarea echilibrului ecologic. impactul asupra opiniei publice. B. importanta asupra vietii colectivitestii. Amplasarea construc tieiintr-o zone. determinarea importantei constructiei i complexitatea sistemului de monitori%are se fac. C.

Incadrarea construc tiei in categoria de urme.necesitatile de telemäsurare i centrali%are a masurarilor.ielaborareaunui modeldecomportareaconstructieiInelaborareaproiectuluiprivindsistemulde monitorizare. acestea vi%ea%d: valoarea maxima preva%utd pentru fiecare parametru i punct de masurd. in scopul selectionarii tipurilor de aparate cu care urmea%d a fi echipatä constructia. validarii reciproce i coreldrii. inses. robustete. conditii de utili%are . poludri etc. tinand seama i de necesitatea completarii. trebuie sa se aiba in vedere: datele initiale ale proiectului: principalele fenomene ce urmea%d a fi monitori%ate.'rirea curente. aceste constructii cu risc sporit sunt echipate cu sisteme automate de culegere a datelor on-line i in timp real.' se instituie asupra unei constructii. conditii de montaj impuse de constructie .. variatia minima de interes pentru fiecare parametru i punct de masurd. in cadrul inspectiei extinse. cu date complementare (exemplu: temperaturi.).mediu. Scopul final al acestor actiuni este. dimensiunile actiunii fiind. Inspec tia extinse. pot fi recomandate. i incercesri preliminare. asupra domeniilor i parametrilor afectati de valori mari de risc.'rii Urme. rmarirea speciala se aplica atunci când factorul global de risc sau unul din factorii de risc pe domenii atinge valori mari sau cu evolutie periculoasä. Pe plan international. determinate de gradul de risc evaluat.gabarit. conditii impuse de constructie privind citirea datelor: accesibilitatea punctelor de masurd i citire . In ce prive te cerintele referitoare la aparatele ci dispozitivele de masura ci control. amenajari necesare etc. Pentru diagnosticarea cat mai precises a stesrii constructiei din punctul de vedere al sigurantei structurale.'rire a comporte. in cadrul interpret#rii datelor. date privind mediul. legati de aceste fenomene. functie de valoarea evaluates a factorilor de risc.' este obligatorie pentru toate constructiile. precipitatii. — principalele %one ale constructiei care urmea%d a fi urmärite. fiabilitate. se face. vibratii. ce urmea%d a fi masurati. cu prioritate. pe längd asigurarea sigurantei structuraleaconstructiei. parametrii importanti. . conform normativului P100/1992 i STAS 10100/1975.Romania.

prelucrarea i luarea de deci%ii .3. alarmare automata. Stabilirea numarului de aparate i dispo%itive de masurd i control pentru fiecare punct.centrali%are.2. .cerinte privind modul de transmitere a datelor de la masurari. XV. Continutul proiectului de monitorizare a constructiei: Stabilirea amplasarii i a numarului de %one de mdsurare (sectiuni) pentru intreaga constructie i a amplasarii i numarului de puncte de masurd pentru fiecare %ond (sectiune). teletransmitere.

pentru validarea reciproca a datelor de la masurtri i pentru asigurarea fiabilitatii sistemului pe ansamblu. fenomenele urmarite i situatiile ce trebuie semnalate. verificare. costul aparatului. gama (domeniul) de masurd . necesari prelucrarii i interpretarii.determinata de valoarea maxima preva%utd a parametrului (cu un coeficient de siguranta pentru a preveni distrugerea aparatului). mentinerea caracteristicilor in timp. functie de: preci%ia de masurd necesard . se vor stabili i aparatele pentru obtinerea de date privind parametrii complementari. intretinere. Se indica punctele i %onele supuse observatiilor vi%uale. posibilitate de telemasurare i centrali%are a citirilor. Observatii vi%uale referitoare la constructia propriu%isd i la %ona aferenta. se va prevedea un numar sporit de aparate cu principii de masurd diferite.determinata de variatia minima de interes a parametrului in punctul respectiv. . compatibilitate cu restul aparaturii din sistemul de masurd. accesibilitatea punctului de masurd.Pentru %onele de interes deosebit. Stabilirea tipului i metodelor de monitori%are pentru fiecare parametru i fiecare punct de masurd. De asemenea. Datele necesare pentru echiparea cu aparate ci dispozitive de niisurii i control: a) Alegerea tipului de aparat sau dispo%itiv. conditii de montare i citire a indicatiilor. protectie. robustete i fiabilitate .

descrierea sectiunilor ce urmea%d a fi echipate. operatiilor de montaj. . mod de efectuare a masurdrii . mod de efectuare a lucrarilor de receptie.etalonari.prelucrare primard. b)Detalii privind amplasarea aparaturii in constructie i %onele adiacente. raportul optim calitate / pret. c)Instructiuni de montaj generale pentru fiecare tip de aparat completate cu instructiuni i cu plan e cu detalii de montaj specifice fiecarui punct. corectii. descriere detaliata a montajului. calibrari.inclusiv folosirea aparaturii de citire. date tehnice. program de verificare i control . mod de functionare . inainte de montare i la montare. completata cu plan ele ce contin cotele de amplasare a aparatelor. modul de prelucrare a re %ultatelor . amenajarilor. explicitarea schemei de amplasare. cuprin%And: descriere.anexelor.

f)Grafic de e alonare a montajului aparatelor i dispo%itivelor de mäsurä . amenajärile anexe. necesitäti de alimentare de altä naturä (dispo%itive hidraulice. precum i a ni elor. h) Determinarea metodologiei de prelucrare i transmitere a datelor. . ni e. cat i la montajul aparatului.). e)Detalii de proiectare privind amenajärile anexe: trasee de cabluri pentru telemäsurä. telemäsurare i citire centrali%atä. acestea vor fi corelate cu fa %ele de executie a constructiei sau lucrärilor de reabilitare. proiectul trebuie sä continä: caracteristicile echipamentelor necesare pentru teletransmiterea datelor (linie telefonicä. telemäsurare. Pentru executia unei statii automate de culegere a datelor se va intocmi un proiect de specialitate separat .spatii pentru comutatoare i puncte de racord. cat i de deci%ie. citire centrali%atä i automati%atä. lista de materiale i conditii de receptie. eventual tema pentru un proiect de specialitate. fi a tip de montaj i formulare pentru inscrierea datelor citite. modul de protectie a cablurilor . d)Stabilirea necesitätilor i modalitätii de alimentare cu energie a traductoarelor i aparaturii de citire. cämine i camere de mäsurä.in ca%ul in care se prevede comandarea unei statii speciali%ate pentru obiectivul respectiv. sonde etc.referitor atat la lucrärile pregätitoare. radio). In ca%ul in care sistemul de culegere a datelor implicä conectarea la un nivel superior de prelucrare i interpretare a datelor. transport. Caracteristicile cerute sistemului automat de culegere a datelor Datele tehnice ale statiei automate de culegere a datelor (in ca%ul in care se achi%itionea%ä un tip aflat in fabricatie) sau tema de proiectare completä . depo%itare.mäsuri de protectia muncii la montare i utili %are. dacä sistemul de transmitere pre%intä complexitate mare. cäminelor sau camerelor de mäsurä. g)Determinarea metodei de culegere a datelor: citire directä.

Prelucrarea i interpretarea corectä a datelor de la mäsuräri i investigatii au implicatii in diagnosticarea in mod complet i operativ a stärii constructiei din punct de vedere structural .eventual alarmare. transmitere la factori de deci%ie). o)Devi% general privind activitatea de monitori%are a constructiei. j)Programul mäsurärilor pentru fiecare parametru i punct de mäsurä. prelucrare primarä. Se pun urmätoarele probleme: Necesitatea existentei unei bänci de date. l)Program de verificare.elemente pentru telemäsurare. etalonare pentru intreg sistemul de monitori%are (conform cerintelor sistemului de calitate). 0)Componenta grupei de speciali ti pentru monitori %area constructiei (cu explicitarea specialitätii. care sä continä: datele initiale ale constructiei i ale parametrilor . programul stagiilor de instructaj pentru personalul de specialitate. XV. grupa care va executa activitatea de urmärire a comportärii. in ca%uri deosebite se va intocmi un proiect de alarmare. k)Programul prelucrärii i transmiterii datelor (inregistrare. arhivare. calificärii. i)Prevederea unui sistem de semnali%are . Stabilirea metodologiei de prelucrare §i interpretare a datelor Metodologia de prelucrare i interpretare a datelor este o actiune de importantä la fel de mare ca i cea de culegere a datelor.3. precum i in momente importante din viata constructiei. n)Program de asistentä tehnicä de specialitate pentru montare i utili%are. numärului necesar): grupa de montaj al aparaturii. prelucrare complexä. calibrare.3. cuprinde frecventa mäsurärilor necesare in ca%ul exploatärii normale a constructiei.

reparatiilor) i re%ultatul observatiilor. datele de exploatare inclu%and istoria constructiei (istoria degradärilor.de averti%are sau alarmare. presupun-nd : deformatiile i eforturile uniform distribuite. Stabilirea unui model de comportare pe ba%a acestor date. Stabilirea corectii a valorilor de referingii ale parametrilor in vederea luärii de deci%ii este o problemä deosebit de importantä i complexä. in scopul luärii de deci%ii de intretinere. pentru parametrii constructiei supu i monitori%ärii (in ca %ul constructiilor in exploatare). la limitä . remediere. limitele impuse prin calcul (in ca%ul constructiilor noi). modulele de elasticitate la valori medii. sau calculate statistic. experti %elor. Modelul matematic pe ba%a cäruia se face anali%a constructiei lucrea%ä cu anumite simplificäri. .importanti pentru siguranta structuralä. incercärilor.

nuld. comportarea i accidentele terenului de fundatie. ba%ate pe tehnica de calcul. interval de tolerantä. Valorile parametrilor importanti. prin determinarea. in special cei ce se referd la siguranta structurald. averti%are. de catre sistem. Valoarea citit# se compard cu limite prestabilite: fixe . in ca %ul unei experti%äri. a unor limite corelate cu fenomenele reale. determinate statistic. definesc astfel un model real de functionare a constructiei. printr-o functie periodica conform metodei Fourrier. Solutia acestei probleme o constituie stabilirea valorilor de referintä prin masurari sistematice (pe perioade lungi i in toate situatiile care apar in viata unei constructii) i prelucrarea statistics a datelor. Prin aceastä metodd se pot determina valorile reale de functionare a constructiei. ipote%e simplificatoare asupra comportarii reologice: variatiile dimensionale para %ite cau%ate de diferentele de temperaturd. deteriorari) . umiditate i continut in apd la materialele poroase . alarmare. se poate reali%a o diagnosticare corectä i se pot lua deci%ii corecte privind interventiile de reabilitare. stabiliti initial la proiectare sau prin calcule. relativ la variatia periodica .coeficienti medii de variatie cu temperatura.neglijabile. pot diferi foarte mult de valorile reale. In instalatiile de culegere de date moderne. valorile de referintä ale parametrilor importanti ai constructiei. .obtinutd prin interpolare. influenta factorilor aleatori (ambient. care descriu starea constructiei i re%erva de sigurantä.introduse initial in memorie-valori minime i maxime. date precise privind structura. se poate re%olva in mod automat problema limitelor. Sistemul efectuea%d controlul structural al constructiei. Din aceastä cau%a.

definite in raport cu caracteristicile fi%ice ale parametrului sau cu evolutia in timp predeterminatd. indica o comportare normald a structurii controlate.obtinute prin corelarea cu alte valori masurate. . fiind validate in prealabil. Datele care se inscriu in aceste limite. determinat de valoarea masurata anterior. controlul ratei de variatie a valorilor — vite%a de variatie nu trebuie sä depa easca un anumit prag. prestabilit. Compararea datelor se face relativ la comportarea anterioard a constructiei. prin aplicarea a trei nivele diferite de control: plasarea valorilor in interiorul gamei de variatie a pragurilor fi %ice.

avAnd ca urmare scdderea frecventei naturale a constructiei.4. Metode de detectare a avariilor bazate pe analiza dinamich Determinarea amplasarii i dimensiunilor avariilor structurilor prin mdsurari de vibratii a luat o mare de%voltare. Metode moderne de diagnosticare si monitorizare a constructiilor Diagnosticarea i monitori%area constructiilor utili%ea%d. adicd. metode foarte variate i care fac apel la cele mai noi metode de mdsurd aparute in tehnicd.compararea intre datele furni%ate de mdsurarile reale i cele furni%ate de modelul numeric de referintd. ale modurilor de vibratie cu modelele de vibratie pre%ise teoretic. a a cum cer tehnicile ba%ate pe observatii vi%uale. se poate presupune amplasarea i / sau dimensiunea avariei. XV. variabile ca amplasare i dimensiune. De fapt. determinate experimental. Cercetarile relative la aceste metode au fost initiate datoritd necesitatii imperioase a unei metode nedistructive mai precise. determinarea avariilor prin mdsurarea schimbarilor in comportarea dinamicd pune problema inversd. aceast# metodd necesitd cunoa terea teoreticd a modurilor de vibratie a structurii la diferitele deteriordri. la randul lui pe comportarea reald a structurii. Totu i. cea mai aplicata dintre aceste metode fiind cea ba%atd numai pe variatia frecventei naturale. Una din consecintele unei avarii structurale (ex: fisurd ) este o variatie a rigiditdtii locale . . ba%at. metode electrice i mecanice. deci. in pre%ent. mdsurari prin emisie acusticd etc. combinate cu metodele traditionale indelung verificate. a modului in care pot fi obtinute informatii asupra amplasarii i dimensiunilor deteriordrilor. mdsurdri directe. prin cateva mdsurari dinamice. la structuri mari. Tehnicile de inspectare ba%ate pe mdsurari de vibratii sunt necesare. metode fi%ico — chimice. deoarece nu necesitd accesul specialistului la constructie. metode semidistructive. metode nedistructive. de gradul in care modelul matematic descrie comportarea dinamicd a structurii avariate i neavariate. in special. Ele se pot clasifica in : metode ba%ate pe anali%a dinamicd. Comparand variatiile. mdsurdri cu ultrasunete. Re%ultatul corect depinde.

astfel incat sä se poatä detecta tipurile de deterioräri structurale i amplasarea lor. metoda retelelor „neuronale". dä cea mai probabilä amplasare a defectului. In afara metodelor nedistructive cunoscute (in special. stabilit analitic (masä. comparatä cu rigiditatea structurii intacte. färä a influenta starea elementelor de constructie sau a materialelor. ca märime i amplasare. se lucrea%ä. amorti %are) sunt ajustati pentru a minimali%a diferenta dintre valorile date de predictia analiticä i valorile mäsurate experimental. in care parametrii unui model structural aprioric. Matricea rigiditätii este datä ca o functie a dimensiunii i amplasärii defectului . de o de . deci. Metoda este complexä. a structurii. Este utilä la determinarea amplasärii deteriorärilor. Este un sistem de modelare matematicä in trepte. * Metode bazate pe propagarea semnalelor in materialele de constructii Metoda ultrasonicii de impuls Aceastä metodd este cea mai utili%atd. la aplicarea unor metode nedistructive noi. u or de aplicat i care sä fie capabilä sä ofere date cat mai complete asupra modificärilor apärute in structura materialelor. dar care au gäsit aplicatii interesante i in domeniul mäsurärilor in constructii. in pre%ent. artificiale. ba%ate pe tehnici moderne cu de%voltare mare in alte domenii. rigiditate. dar nu dä preci%äri asupra märimii lor. Scäderea cea mai accentuatä a rigiditätii. beneficiind. Metoda retetelor neuronale artificiale cea mai utili%atä pentru determinarea avariilor este MLP (multilayered perception). pentru simularea comportärii reale. apartine unei categorii mai largi de metode . dar stabile te o tehnicä de determinare on line a defectelor i constituie o preocupare de viitor a cercetärii in constructii. din punct de vedere dinamic. Problemele care apar la diagnosticarea constructiilor au fäcut necesarä de%voltarea unor metode eficiente. cat i evaluarea stärii materialelor de constructii. Metode nedistructive Utili%area metodelor nedistructive face posibilä atat detectarea i locali%area defectelor.Existä trei metode principale de re%olvare a acestei probleme: metodaba%atäpe raportul dintre variatiile mici ale frecventelor naturale mäsurate i variatiile determinate teoretic. metoda ba%atä pe metoda elementelor finite. prin confruntarea treptatä cu comportarea constatatä experimental. ultrasonice). Tehnicile de investigare nedistructive au ca scop evaluarea caracteristicilor materialelor. inclusiv pre%enta avariilor. pornind de la frecventele proprii determinate experimental.

din categoria metodelor nedistructive. deoarece impulsurile se propagä la distantä mai mare . prin transmisie directä sau pe diagonald. Numai %idäria cu o grosime de panä la 1 m poate fi inspectatä cu aceastä metodä. editat in 1987.%voltare i perfectionare apreciabild a aparaturii de masurd i de un volum mare de date experimentale. Utilizarea metodelor cu ultrasunete la zidärie. Este recomandabilä combinarea metodei cu ultrasunete cu metoda . Timpul de propagare apare crescut in %onele degradate. dimensiune. Totu i. deci absorbtia este mai redusä. limitändu-se astfel investigatiile structurale la elemente subtiri sau monolitice. Punerea in evidentä a fisurtrii. se remarca urmätoarele avantaje ale metodei : permite stabilirea existentei %onelor cu degradari ( respectiv fisuri) i locali%area lor. Principala determinare este masurarea timpului de propagare intre traductorul emitator i cel receptor. masurarile se fac in timp scurt.semnalul avänd intensitate mai mare i frecventä mai micä. care influentea%a re%ultatele ( i care cer pre%enta unui specialist cu experientä in prelucrarea datelor). din cau%a modului de propagare a ultrasunetelor. cat i mortarul de legaturd. este foarte complicatd. dau un material de eterogeneitate i neomogeneitate foarte mare. aparatura de masurd este relativ simplä i cu un cost mediu . care ocolesc fisurile i microfisurile . inclusiv cele cu o singurd fatä accesibild. a ultrasunetelor. in acest ca%. Din punctul de vedere al detectarii stärii de degradare a elementelor de constructii. aplicarea metodei pre%intä dificultäti. In toate celelalte ca%uri se aplicä metoda seismicä. ceea ce permite o bund cunoa tere a modului de aplicare a metodei. De%avantajele metodei sunt legate de complexitatea prelucrarii datelor. din cau%a faptului ca atat cardmida. metoda se poate aplica pe elemente sau structuri de orice forma. Necesitatea de a le reabilita cu maximum de respect fatä de starea originald impune experti%area lor prin metode cat mai fine. a avantajelor i limitelor ei. Importanta mare care se acorda utili%ärii metodelor nedistructive i. mai ales dupd punerea lor in opera. in special. Determinarea %onelor degradate se ba%ea%d pe modul de propagare diferit al ultrasunetelor in mediu solid i in aer. Metodele de investigare cu ultrasunete sunt dintre cele mai indicate in aceastä privintä. prelucrare care trebuie sä tins seama de un numar mare de factori. Aplicarea metodelor ultrasonice de impuls pentru determinarea starii betonului este reglementatä la noi in tara prin: „Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive" C26-85. metoda se poate aplica pe suprafata constructiei. prin comparatie intre %onele presupuse fisurate i %onele nefisurate. la constructiile de %iddrie se datorea%d faptului ca un numar foarte mare de monumente istorice de mare valoare sunt construite in acest mod. aplicarea metodei nu necesitä pregatiri complicate.

deschideri umplute. peretilor etc. care este cea mai rapidä dintre ele.impact-ecou Prin metoda seismicä. i pentru a determina re%istenta. in care ca% s-au putut detecta fisuri paralele cu suprafata. de exemplu. . emitätorul i receptorul fiind conectate la un calculator. Vite%a undei calculatä astfel depinde de proprietätile materialului. Relatia dintre vite%a de propagare i re%istenta la compresiune este influentatä de multi factori. — Metoda seismica . deci reduc vite%a. cum ar fi fisurile sau golurile. Pentru fiecare material testat trebuie sä se stabileascä o curbä de etalonare. Suprafata betonului era friabilä i deterioratä. Metoda seismicä a fost folositä i pentru verificarea eficientei injectiilor destinate märirii re%istentei %idäriei. Metoda a fost folositä la experti%area coloanelor. de obicei cu un „ciocan". %idärie in straturi. fisuri sau rosturi neumplute. Exemplu de utili%are a metodei „impact — ecou" : pentru estimarea re %istentei la compresiune a betonului in pilonii unui pod de beton de 80 de ani in California.ecou". Tehnica este folositä pentru locali%area defectelor interne. de multe ori. rosturi. este mäsurat intre transmitätor i receptor. Astfel de anomalii produc deviatii in propagarea undei. de asemenea. dar este influentatä i de goluri. acolo unde numai o fatä este accesibilä. Deoarece re%ultatele depind de proprietätile mecanice. undele mecanice cu frecventa intre 300H% i 3 KH% sunt generate pe suprafata elementului structural. Metoda seismicä permite diferentierea intre suprafete de diferite materiale sau structuri. foarte utilä. Undele se propagä prin element i sunt receptionate de unul sau mai multi receptori. pentru mäsurarea grosimii elementelor din beton. i golurile mari.„impact . Timpul de propagare a undei longitudinale. montat pe aceea i suprafatä cu cel de impact. cu grosimi mai mici de 600mm. Pot fi detectate. de exemplu. ea este. Cele mai bune re%ultate au fost obtinute la detectarea fisurilor in materialele omogene. receptionea%ä undele intr-un anumit interval de timp i semnalul este supus anali%ei Fourrier la un anali%or de spectru. In tehnica „impact —ecou" se studia%ä undele reflectate de %onele de „legäturä" exterioare i de discontinuitätile interioare. inclusiv umiditatea materialului i cea a elementului de legäturä. Un traductor.

iar echipamentul destul de scump. se pot determina. corectea%-a unele erori ale metodelor clasice. suprafata materialului testat este lovit-a i dou-a receptoare.utili%at-a mai ales la suprafete cu o singur-a fat-a accesibil-a (pavaje. Este necesar accesul la o singur-a fat-a a materialului. care apar din cau%a neomogeneit-atii materialelor i care se suprapun peste armonicele impulsului purt-atoare de informatii privind defectele materialului. depinde de caracteristicile materialului. functie de defa%aj (grade). este o variant -a a metodei seismice .mult mai util de tiut dec-t re%istenta local-a in diferite %one. amorti%area i forma undei la receptie. Metoda cantitativ-a cu ultrasunete este ba%at-a pe tehnica de m-asurare „impuls — ecou". In aceast-a tehnic-a. drumuri). inclusiv in %onele de ancora. Metoda este aplicabil-a cu re%ultate bune pentru pereti gro i de piatr-a sau %id-arie.Ca i la celelalte metode ba%ate pe vite%a undelor. citirea i interpretarea datelor nu sunt u oare. deci unei calit-ati superioare a materialului. functie de lungimea de und-a. printre alte caracteristici. dar un impediment este pre%enta unui material absor bant. completat-a cu un program de calcul speciali%at. Modul de propagare a impulsurilor de frecvent-a ultrasonic-a ( 20 Kh% —200 Kh%) . Metoda necesit-a un echipament special. dale. i starea de fisurare a materialului. Problema de ba%-a este separarea frecventelor para%ite. montate pe suprafat-a.ä (SASW).Aplicarea ace stei metode (rapid-a i ieftin-a) a dat date privind re%istenta medie a betonului . diferit de cel curent i dotat cu tehnic-a de calcul. Pentru re%olvarea problemei se recurge la calcule matematice complexe — se reali%ea%-a media de putere pentru fiecare component-a a semnalului. Si-a demonstrat utilitatea la detectarea fisurilor i evolutiei lor. Metoda a fost de%voltat-a de Universitatea din Texas pentru a determina propriet-atile elementelor de constructii in straturi. m-asoar-a vite%a undelor de suprafat-a. Vite%e crescute corespund unui modul de elasticitate mai mare. Calitatea i defectele materialului influentea%-a vite%a de propagare. In acest fel. de exemplu ipsos. . Citirile se fac in frecventa (KH%). legate in special de struc tura compo%it-a a materialelor. — Analiza spectralä a undelor de suprafa. transmise betonului sau altui material prin cuplaj mecanic. la detectarea deterior-arilor din inghet — de%ghet. Metoda cantitativ-a. — Metoda cantitativä cu ultrasunete. la inspectarea toroanelor.

Colectarea datelor se reali%ea%ä prin propagarea undelor acustice prin mediu. cum sunt monumentele istorice —. a i%olatiilor defecte la acoperi uri-terasä. care au temperaturi diferite. aer comprimat. sunt laborioase. pentru rece. a fisurilor in fatade. cu cristale semiconductoare in nitrogen lichid. a stärii peretilor sub %ugrävealä. canalele interioare sau alte falii termice ale constructiei. in mod uniform i intr-un numär mare de directii. mai ales. i de defectele pre%entate de ace sta. iar culorile re%ultate indicä variatiile de temperaturä a suprafetelor. necesitä programe speciale i ajustäri pentru optimi%are. la ro ualb. de „reconstructie algebricä" i „reconstructie iterativä simultanä". care sunt inregistrate folosind camere foto cu infraro u sau inveli uri speciale termice. de la surse (ciocan. Metoda este foarte utilä la detectarea scurgerilor de la acoperi uri — factor important de deterioräri la clädiri vechi. deterioratä. se obtin date privind deteriorärile. re%ultatele sunt influentate de factori de mediu exteriori (temperatura i umiditatea ).Metoda tomografiei sonice este un procedeu care combinä tomo grafia computeri%atä la frecvente sonice cu tehnicile de vi%uali%are recente. . de re%istenta la compresiune a betonului. nu poate determina adancimea i grosimea. Se face fotografierea suprafetei. flux care este afectat de proprietätile i %olatoare ale materialului i de gradul in care suprafata materialului radia%ä energie. precum i anomaliile de suprafatä sau din interior. piloni ). Pentru %idärie. folosite pentru a construi schema distributiei vite%elor in sectiune. mäsuratä experimental. Se obtine un numär mare de date. diferitele tipuri de materiale. pentru cald. Ambele metode. Vite%a este determinatä de modulul de elasticitate i de densitate i. Echipamentul constä dintr-o camerä video cu instalatie specialä de räcire. Reflectografia cu infrarocii se aplicä pentru determinarea gradului de penetrare a ume%elii in pereti. Folose te fluxul de energie termicä aplicatä pe suprafata materialului sau generatä de tensionarea materialului. exprimate prin timpul de tran%it al undelor longitudinale. puntile. Problema principalä la investigarea intr-un anumit plan este gäsirea unui model matematic care sä corespundä repartitiei vite%elor. explo%iv) la receptor (sen%or pie%oelectric. Amplasarea sursei i receptorului poate varia astfel incat undele sä acopere din plin sectiunea supravegheatä. legate. metoda este capabilä numai de a semnala anomaliile pe suprafatä i amplasarea lor . geofon sau hydrofon ) . Sunt detectate scurgerile de aer . Culorile translatea%ä de la negru-violet. *Termografia in infrarocu este o metodä de testare pe suprafatä. accelerometru. de continutul diferit de ume%ealä in cärämidä i piatra poroasä. Re%ultä diferente de temperaturä a suprafetelor. indirect . cat i suprafetele umede. Metoda mentionatä a dat re%ultate bune la investigarea elementelor structurale (stalpi. Totu i.

metoda este utili%atä la: detectarea unor caracteristici ascunse sub %idurile. discontinuitätilor sau corpurilor sträine. dat fiind domeniul extrem de frecventä utili%at (o. se pot caracteri%a proprietätile unui material prin pierderile sale dielectrice.4 GH%). vite %e). %onele de%integrate sau deteriorate. pentru locali%area defectelor. anali%a in profun%ime a unui material. interpretarea laborioasä i criticä a re%ultatelor (necesitä numeroase corectii). limitând adâncimea de penetrare.mai ales a monumentelor istorice. pre%enta elementelor moderne de metal introduse in %idärie. in plus. pre%intä. un a a-numit „model dielectric". numeroase dificultäti: necesitatea unei aparaturi foarte pretentioase (radar) . domeniile de aplicare sunt limitate la medii cu constante dielectrice ridicate. determinarea continutului in umiditate al materialelor din %idärie. In privinta interpretärii. pe douä caracteristici ale microundelor : Modul diferit de propagare in medii diferite. Aplicarea microundelor. Metoda este utili%atä intens de speciali tii din Germania.*Utilizarea microundelor (radar) Proprietätile de propagare ale microundelor pot furni%a informatii pretioase asupra structurii materialelor i pot sta la ba%a unei metode nedistructive de incercare a constructiilor. Italia. —iradierea personalului. ceea ce permite (la fel ca la procedeele optice) mäsurarea diferitelor märimi geometrice (distante. trebuie sä se stabileascä. prin metode analitice i corectii succesive. solurile foarte umede. cu performante superioare celor utili%ate in observatia aerianä. in general. Utili%ând energii slabe. . puterea lor de penetrare permite. SUA. Aceste metode se ba%ea%ä. inveli urile bituminoase. deplasäri.5. detectarea pre%entei mai multor straturi in %idärie (prin reflectarea microundelor de stratul de legäturä). detectarea golurilor importante. argilele plastice atenuea%ä puternic semnalul. totu i. pardoseala sau tavanul constructiilor vechi. In diagnosticarea clädirilor vechi .

spatii in care sä se poatä introduce dispo%itivul. iar instrumentul denumit „borescop". se recomandä executarea unui orificiu (diametru de cca 12 mm) i introducerea unui borescop cu fibre optice. In pre%ent. care pot perturba aplicarea altor metode. cunoa te numeroase aplicatii i in tehnica de diagnosticare a constructiilor. celelalte servind la vi%uali%area obiectului prin lentile foarte puternice. de i nu apärea niciun element metalic la suprafatä. Un parametru important al dispo%itivului este distanta focalä. Structurile din %idärie masive nu posedä. se poate utili%a pre%enta rosturilor i fisurilor pentru introducerea unui endoscop (exemplu. Aparatul a dat re%ultate bune la detectarea grin%ilor metalice care suportä arcurile de cärämidä. prelucrea%ä datele. din fibre optice rigide. functie de numärul de accesorii necesitat. Totu i.*Metoda fibrelor optice Tehnica utili%ärii fibrelor optice s-a de%voltat initial in medicinä. Se utili%ea%ä aparate de tipul denumit „profumetru" sau „pahometru". dotat cu calculator. Costul echipamentului nu este mare. Sursa de radiatii se plasea%ä pe o parte a elementului studiat. dar cu anumite limitäri. se pot detecta coloane de otel in interiorul unei acoperiri cu granit de 8 inch. 0 parte din fibre au ca rol transmiterea radiatiilor unei surse de luminä foarte puternice. De asemenea. cu cca 9 inch acoperire. iar filmul fotografic pe cealaltä parte. pentru evaluäri structurale fiind recomandate distante focale mari. pentru introducerea cablului flexibil i culegerea unui numär mare de informatii. Aceste instrumente au aplicatii i in evaluarea structurilor vechi. in pre%enta unui element metalic. denumit „fibroscop". Detectia electromagnetica este recomandatä i pentru utili%are in toate ca%urile in care este necesard certitudinea ca nu exists obiecte metalice ascunse. la Catedrala San Carlo in Roma). fatä de alte tehnici de mäsurä. unde se poate face o gaurä micä in suprafata finisatä cu tencuialä sau lemn. Instrumentul. De asemenea. situatä la un capät. vi %uali%ea%ä po%itia i diametrul. Metoda se ba%ea%ä pe perturbarea câmpului magnetic. este format dintr-un mänunchi de fibre optice flexibile. Se pot detecta u or i ancoraje de fier in peretii de piaträ. de obicei. generat de o bobinä. Traductorul este directional. Este obligatoriu sä existe spatii libere in care sä se poatä insera cablul pentru observatii vi%uale. Costul este moderat. pentru examinäri interne. Aparatul. * Utilizarea razelor X i Gamma Radiografia cu raze X sau Gamma. Metoda s-a experimentat cu succes la constructiile din lemn. are utili%are mai extinsä metoda de detectare a corpurilor metalice incluse. Perturbatia este proportionalä cu märimea obiectului i apropierea de traductor. in ca%ul in care nu existä alte posibilitäti de cunoa tere a structurii interne a elementului. Absorbtia ra . *Metode magnetice Din varietatea de metode ba%ate pe proprietätile magnetice ale materialelor pentru diagnosticarea constructiilor. deci deviatia este importantä când axa longitudinalä a lui i axa longitudinalä a obiectului metalic sunt colineare. Extremitatea „de vi%uali%are" a cablului poate fi rotitä pentru a da imagini din diferite unghiuri.

de „continutul in umiditate" i de „concentratia särurilor di%olvate". mai ales.%elor este proportionald cu densitatea i numärul atomic al elementului. un camp electric continuu este indus in %ona de testat prin unul sau mai multi electro%i. iar cea cu ra%e X. pentru beton pand la 25 cm. Metoda cu ra%e Gamma este utili%atä pentru beton pand la 5o cm. se practica gduri pentru introducerea sursei. *Metoda geoelectric 6. metoda potentialului propriu este ba%atä pe fenomenul de generare a unui camp electric de un metal in stare de coro%iune. Acest camp este sesi%at de doud probe. Dacd nu se cunosc nici acoperirea cu beton . Dacd grosimea este mai mare. Valoarea depinde. Este calculatä re %istivitatea materialului tinand cont de curentul prin echipament. in aceastä metoda. Aceste spatii interstitiale sunt functie de natura materialului i de tensiunea din material. derivat din configuratia folositä. diferenta de tensiune dintre doud probe (care masoard diferenta de potential intre suprafetele pe care sunt montate) i de un factor specific. pretul de cost al aparaturii este ridicat. este o metodd care se ba%ea%d pe deplasarea spectrului de difractie produs de spatiile interstitiale intre planele de atomi ale structurilor cristaline ale materialului. f#rd i %olarea sau intreruperea lor. Difractia razelor X. 0 variants speciald a metodei geoelectrice. Difractometrul cu ra%e X a fost utili%at i pentru mäsurarea efortului ( prin intermediul deformatiei ) din cablurile de precomprimare. Prin aceastä metodd este posibil a se stabili „harta %onelor de umiditate" i a se investiga structura unei clädiri. nici diametrul armäturii. nu se obtin date in timp real ( necesitä developare). Metoda este foarte utild la detectarea unui proces activ de coro%iune. iar personalul trebuie sa aibd o calificare speciald i trebuie protejat impotriva iradierii. cu conditia ca amplasarea metalelor inglobate sä fie cunoscutd i ca unul . se utili%ea%d metoda dublei expuneri. mai ales din punctul de vedere al stratificarii i golurilor. Totu i. Metoda are ca avantaj faptul ca imaginea poate fi u or interpretatd. Radiografia cu ra%e X sau Gamma este utild mai ales la locali %area i determinarea diametrului armäturilor inglobate.

aceasta este indiciul existentei unui gol. metoda capacitivä. denumitä i a „eliberärii partiale" sau „a despicärii". Dacä cele douä metode dau re %ultate diferind semnificativ. in vederea generärii unei presiuni in interiorul despicäturii. mäsurand vite%a de propagare a undelor elastice in %idärie. permite mäsurarea directä a eforturilor in elementul de constructie.din sen%ori sä fie plasat direct pe metal. aparatura cu neutroni. la studiul turnului inclinat din Pisa. anomaliile care sunt detectate cu radarul nu pot fi clasificate. Este recomandabilä combinarea metodei radar cu alte metode. In alte ca%uri. perpendicularä pe directia eforturilor ce urmea%ä a fi mäsurate. radarul este potrivit pentru detectarea straturilor. prin metode ultrasonice. existä diferite aparate destinate mäsurärii stärii de ume%ealä a peretilor. in special a %idäriei: aparat de mäsurare a conductivitätii. * Metoda „flatjack" Metoda „flat jack". Dacä utili%area a douä metode nedistructive dä re%ultate cu dispersie mare. Pentru verificare i preci%äri. in regim static sau dinamic. se poate face apel la metoda seismicä. in ceea ce prive te interpretarea. .1). panä la restabilirea stärii initiale de deformatii. este recomandabilä combinarea diferitelor metode nedistructive. Vizualizarea structurii interne cu camere de televiziune — metoda a fost utili%atä pentru a cunoa te mai bine structura internä a %idäriei. eventual cu mai putine puncte de mäsurä. De exemplu. urmatä de introducerea in despicätura a unei prese plate. * Combinarea metodelor nedistructive In multe ca%uri. mäsurarea vite%ei de propagare in piaträ se face la suprafatä sau in gäurile obtinute prin carotare.Metoda are o re%olutie mult mai micä decat metoda radarului. se recomandä verificarea lor prin probe. utili%at la mäsurarea deplasärii structurilor. in ca%ul unei %idärii cu mai multe straturi. färä a se recurge la legea de comportare a materialului (fig. de exemplu. pentru obtinerea unor date mai concludente. Metoda constä in reali%area unei despicäturi. deoarece radarul este foarte versatil. Se folosesc metode magnetice sau geoelectrice pentru detectarea unor metale incluse. se poate folosi o altä metodä. dar nu oferä date privind mie%ul. In acest ca%. * Metode de m 'dsurare a umidit 'diii. este perfectionat pentru observatii pe timp lung. furni%ea%ä date precise i operea%ä rapid. Metoda potentialului propriu se folose te pentru detectarea unui camp activ de coro%iune. Sistem optic pentru m 'dsurarea cu laser.

Independent de starea elasticd. efectuate inainte de despicare. pentru stabilirea caracteristicilor structurale ale %idariei vechi. dau informatii asupra unor straturi de adancime mai multe decat metodele nedistructive.) Metode semidistructive Experienta a aratat ca aplicarea unor tehnici de masurd foarte precise asupra unui material care are variatii mari ale parametrilor oferd putine informatii suplimentare fata de metodele mai simple. masurarea starii reale de eforturi. o parte din dispo%itive pot fi montate i. in general. dar care sä permita un numar mult mai mare de masurari atat ca exemplare masurate. este mai economic i mai util sä se aplice metode de masurd mai simple. degradate. aceastd metodd este aplicatd. prin determinarea fortei necesare extragerii unui bolt metalic. mai ales la constructiile vechi (aproape la toate monumentele istorice). pe scare largd. din beton i %idarie. in pre%ent. monitori%area comportarii in timp a elementelor. dupd intdrirea betonului.Starea initiald de deformatii se determind prin mdsurari extensometrice. Cunoscutd de mai mult timp. presiunea necesard pentru revenirea la starea initiald repre%inta starea de eforturi existents inainte de despicare. In unele ca %uri. cat i ca frecventa. preva%ut cu ancore. Domeniul de aplicare este constituit de constructiile existente. necesard la o singurd fata a elementului. Forta . in doud fa%e ale actiunii de reabilitare i pre%ervare: diagnosticarea starii constructiei. la care nu exists corpuri de proba sau date de compo%itie a betonului i mortarului utili%ate. Alte avantaje constau in faptul ca efectul semidistructiv poate fi reparat. accesibilitatea este. modificdri ale pan%ei freatice etc. mai ales in ca %urile cand deteriordrile initiale nu au putut fi inlaturate prin reabilitare(de exemplu: tasari evolutive. Cele mai importante metode semidistructive sunt : Metoda fracturdrii interne a betonului : se masoard indirect re%istenta la intindere a betonului. prin reali %area periodica de masurdri pentru supravegherea modificdrii starii de eforturi.

introdusa in beton. sau adancimea de penetrare data de un amestec explo%iv. indirect. intr-o gaurd foratd.masurata de smulgere a boltului care provoacd fracturarea interns a betonului se corelea%d cu re%istenta la intindere a betonului. fixate cu ra ind epoxidica. Se calculea%d re%istenta la forfecare prin smulgere i. functie de adancimea de penetrare a unui corp metalic „impu cat" in beton. re %istenta la compresiune. Metoda smulgerii din profun%ime — asemanatoare cu metoda fracturarii interne — masoard forta necesard smulgerii unei ancore. . Metoda re%istentei la penetrare : se estimea%a re%istenta la compresiune a betonului.

Determinarea alcalinitdtii pe %ona carbonatat# se reali%ea%d pe un extras apos al unei probe de beton. re%ultat in urma tratamentului chimic. Determinarea do%ajului de ciment . cu ajutorul unui PH — metru sau al unei h5rtii indicatoare. atunci c5nd betonul i-a pdstrat alcalinitatea. spre deosebire de reali%area corecta a torcret#rii. Determinarea este important. la partea superioard. Raportul apd / ciment se calculea%d pe ba%a cantitatilor de apd i ciment determinate. aceast# metodd este deosebit de utild. Metoda constd in introducerea unui dispo %itiv cilindric in betonul proaspdt i apoi extragerea sa. care este ulterior smulsd din beton. Metoda de smulgere interne se reali%ea%a prin turnare (initials) sau prin fre%are. c5nd smulgerea se produce antren5nd i betonul existent.I. sau in forarea betonului existent al constructiei degradate i determinarea fortei de rupere a cilindrului de beton. in sensul reali%arii unei aderente perfecte cu betonul existent. Metoda de rupere prin incovoiere: se determind re%istenta la rupere prin incovoiere intr-un plan paralel cu suprafata betonului. maruntitd i cernut#. astfel. fiind cunoscut faptul ca un raport a / c mare (care convine. re%istenta la incovoiere a cilindrului de beton. cu observatia ca proportia de apd repre %intd cantitatea determinate pe probele examinate in momentul investigatiei. aplicat la suprafata betonului i lipit de acesta cu r5 ini epoxidice. proportionald cu re%istenta la compresiune . la o ad5ncime standardi%atd. suprafata betonului se colorea%d in ro u-violet. Metode fizico-chimice de determinare experimental?'" a caracteristicilor de durabilitate ale constructiilor degradate din beton Determinarea ad5ncimii de carbonatare se reali%ea%d cu o solutie alcoolicd de fenolftaleind de concentratie 1%. a unei „carote" in beton. in multe situatii executantului lucrarii) conduce la degraddri ulterioare ale .Metoda de smulgere la suprafata mdsoard direct re%istenta la intindere a betonului. Determinarea cantitdtii de apd. Forta de rupere se aplicd lateral. In ca%ul clddirilor cu pereti structurali la care s-au reali%at consoliddri prin torcretarea peretilor. forta necesard smulgerii este in relatie cu re%istenta la compresiune a betonului. smulgerea se produce la interfata torcret — beton.% ciment = 100% beton (% agregate + % apd). ba%5ndu-se pe corelatia care exists intre re %istenta la intindere a betonului i forta de smulgere a unui disc de metal. i nu cantitatea initiald prevd%uta la prepararea betonului. In ca %ul in care contactul nu este perfect. permit5nd a se evalua eficienta torcretului. determin5ndu-se. Determinarea cantitdtii de agregate e posibild prin c5ntarirea re%idului insolubil.

pe scars largd. atat ca tipuri. posibilitaci de instalare u oard. prin fisurari. datorita preci%iei. monitori%area in timp. caracteri%ata prin incercari i testari. gama de masurd suficientd pentru a acoperi ordinul de mdrime in care presupunem ca se incadrea%d parametrii. speciali %are i diversitate. traductoare inductive — utili%ate. Sunt utili%ate urmatoarele tipuri de aparate de masurd electrice: traductoare electrice re%istive (denumite i „marci tensometrice").betonului. traductoare potenciometrice — recomandate la incercari unde este necesar un domeniu mare de masurd. Diagnosticarea. care au cea mai mare rdspandire. Tipul i caracteristicile cerute traductoarelor i sistemelor de masurare a parametrilor specifici importanci privind siguranca structurald diferd in cele doud fa%e. dupd acciunea de reabilitare. pune accentul pe: preci%ie —corespun %atoare preci%iei cu care trebuie cunoscute datele. influence ale factorilor electrici perturbatori i ale factorilor de mediu cat mai mici. au avantajul ca necesitd acela i echipament de culegere a datelor ca traductoarele electrice re . ce nu pot fi depistate nici prin examinare vi%uald i nici prin metode nedistructive. Metodele fi%ico-chimice descrise mai sus pun in evidenca aspecte legate de caracteristicile de durabilitate ale betonului. cat i ca echipament de culegere a datelor in domeniul incercarilor pe materiale i elemente. combinatd cu domeniul mare de masurd. compactari insuficiente i chiar segregari. Inca necunoscuci ca valoare. Metode electrice Metodele electrice utili%ate la masurari i incercari privind siguranca structurald a construcciilor se referd la doud fa%e principale: incercari i testari in scopul diagnosticarii. f#rd a produce modificari suplimentare starii construcciei. de asemenea. asigurarea fiabilitacii.

%istive.. Parametrii cei mai importanti care interesea%d in diagnosticarea i monitori%area constructiilor i care se pretea%d la masurare cu metode electrice sunt: Variafia deschiderii fisurilor ci rosturilor In ca%ul diagnosticarii i monitori%arii unei constructii. sensibilitate la acceleratii. in plus. oc termic. recuperabile. influenta unui mod de fixare instabil etc. Monitorizare Urmärirea comportarii. din punct de vedere static. intr-un amplasament corespun%ator. inclusiv fiabilitate metrologica pe termen lung.). trebuie sä raspunda urmätoarelor cerince: posibilitate de a funcciona cu telemäsurare . fiind. ocuri mecanice. care sä asigure posibilitatea de centrali%are a masurdrilor la distantä mare. semnal de ie ire in frecventä sau digitali%at. ciclu termic. constatarea pre %entei fisurilor impune specialistului anumite actiuni obligatorii : Reanali%area schemei de re%istenta statics.cerinca legatä de accesibilitate. vibratii. stabilitate la factorii electrici sau la marimile de naturd electricd ce intervin in lantul de masurd. deoarece nu sunt posibile intotdeauna instalatii auxiliare (scari. Traductoarele sau dispo%itivele de masurd. stabilitate mare pe perioade lungi de timp i la factorii de mediu. a construcciilor se face cu sisteme on-line complexe. variatii de presiune. stabilitate la parametrii de naturd electrica ce intervin in lantul de masurd. platforme de acces etc. La alegerea mijlocului de masurd se iau in consideratie : deriva de %ero la diferiti factori perturbatori: temperatura. automati%ate pentru urmärire permanentä. fiabilitate foarte bund. montate pe construccie. avand in .

formei. De asemenea.). Deplasarea relativesa elementelor masive ale tonstrut. schimbarea modului de transmitere a solicitarilor i redistribuirea lor. modificari structurale in decursul vietii clddirii. tasarea terenului de fundatie (tasari diferentiale.iei sau funda. dat fiind faptul ca anumite tehnici de anali%a (de exemplu. Metodele electrice de masurare a fisurilor constituie cele mai moderne $i mai precise metode cu aplicabilitate larga. directiei i mdrimii fisurilor. La toate tipurile de constructii. cau%ate de variatiile de temperaturd. atat din punctul de vedere al cau %elor de aparitie a fisurilor. Dupd reabilitare. constituie o prioritate a urmäririi. erori de constructie etc. evolutia fisurilor $i modificarile lor periodice. Cele mai utili%ate $i indicate dispo%itive de masurare electrice $i electronice pentru supravegherea constructiilor din punctul de vedere al fisurilor sunt: *Fisurometru (cu circuit oscilant). Studiul analitic al comportärii pe termen lung a unei structuri se ba %ea%d $i pe rata medie a variatiilor de amplitudine a fisurilor. cele mai semnificative sunt fisurile care apar o data cu: solicitarile seismice. solicitari mecanice. modelele seismice) indica. po%itiei. *Captor de deplasare pentru rosturi $i fisuri (cu coarda vibranta). caracteristicilor $i evolutiei fisurilor este foarte importantä pentru stabilirea modelelor matematice necesare aplicarii metodelor moderne de anali%ä a constructiilor. elemente de vegetatie. corelatä cu actiunea mediului $i raspunsul structurii la actiunea mediului. cat $i al reaparitiei $i evolutiei lor.vedere discontinuitatea materialului. deplasarea apei in solurile plastice. variatii de temperaturd. este necesard urmärirea in continuare a constructiei privind fenomenul de fisurare. Urmarirea evolutiei fisurilor pentru a stabili dacd starea de fisurare este stabili%ata sau evolutiva. stabilireapre%entei.iei . numai pre%enta unei stari de fisurare. Stabilirea exacta a po%itiei. variatii de umiditate in structure. La constructiile de beton i %idarie. vechimea cl#dirii. Reanali%area modului de comportare la solicitari dinamice i seismice.

centrale nucleare. atat din cau%a lipsei de vi%ibilitate. se recomandä utili%area unor dispo%itive de masura. de exemplu. utili%at# la: mdsurarea deplasdrilor la baraje. implicd detectarea i mdsurarea unor valori unghiulare foarte mici.In ca%ul constructiilor fundate pe blocuri de stance sau pe fale%e. 2) Pendulele directe i inverse sunt concepute pentru evaluarea cu preci%ie a deplasarilor relative ori%ontale a doud puncte departate situate pe verticald. necesitand fie amplificarea lor pentru mdsurare. a blocurilor de stanc#. picioare de viaduct. turnurilor Mdsurarea deplasarilor unghiulare. Este aplicat mai ales in ca%ul in care interesea%d supravegherea unui masiv fisurat. verticalitatea peretilor. cat $i a necesitatii unei monitori%äri continue. *Miisuriiri cu laser — Sistem perfectionat pentru urmdrirea deplasarilor relative (utili%at. destul de dificild cu metode topo. Din aceastä cau%a. care sä ofere posibilitatea unei supravegheri continue on-line prin statie de masurare automata $i posibilitati de averti%are $i alarmare imediat-a. In mare. *Elongametru — Aparatul este conceput pentru mdsurarea deplasarilor intre doud puncte. bloc in surplombd. teren care a devenit instabil in decursul timpului. exists doud moduri de a pune in evidentd aceste deplasari ale constructiilor: metoda pendulului i metodele inclinometrice. caracteri%ate prin transmiterea unui semnal in frecventa. determinarea mi carilor structurilor i fundatiilor edificiilor. in general. cu teletransmitere prin cablu de masurd sau radio. fie traductoare foarte sensibile. Mdsurarea cu metoda pendulului este. coloanelor. supravegherea deplas#rii acestora este foarte important-a $i. fale%e. pentru monitori%area Catedralei din Mexico). in acela$i timp. incliniiri. de obicei in roca de fundatie. *Spion de rotes (fisurometru induttiv ) Este indicat mai ales la mäsurarea deplasarilor relative ale unor puncte depärtate la mai multi metri. Sunt indicate metodele de masura ba%ate pe circuit oscilant sau coarda vibrant-a. a terenurilor pentru care riscul de instabilitate $i directia mi$carilor sunt cunoscute: fisurd deschisä. Miisurarea deplasiirilor structurilor in plan orizontal prin metoda pendulului (fig. ca referintd primar5 pentru relevee geode . in ca%urile acestea.

in foraje. Sisteme de miisurare a deplasiirilor unghiulare prin metode inclinometrice Sistemele inclinometrice servesc la detectarea deplasdrilor constructiilor sau a rocilor prin mdsurarea schimbarilor de pantd. In mare.ii . pie %oelectrice. executarea de corectii la interpretarea re%ultatelor unor masurari cu metode sensibile la variatiile de temperaturd.%ice. digitale sau pneumatice. avand in vedere ca tasarile sunt unele din cau%ele cele mai importante ale fisurarii i pierderii de stabilitate a structurii. cu citire mecanicd.iilor din punct de vedere dinamic Urmdrirea comportarii dinamice a constructiilor are drept scop: . mdsurarea prin metode hidraulice (fig.variatia nivelului apei freatice are o mare importanta pentru stabilitatea constructiei. dispo%itive de masura.3). cu dispo%itive fixe de citire sau cu sonde.iei: corelarea cu datele re %ultate din masurarea starii de eforturi i deformatii. pie %ometrice. Tipul de pie%ometru cel mai folosit in pre%ent este „celula de masurd". de aceea. In fundatia constructiei sunt instalate. preva%utd cu un filtru. Sunt folosite inclinometre fixe. o camera de presiune i un dispo%itiv de detectare electric a deformatiilor membranei pe principiul cor%ii vibrante. in multe ca%urise instalea%d dispo%itive de urmarire a acestuia. electricd sau electromagneticd. metodele de mdsurare a tasarilor i deplasdrilor mari ale elementelor structurale se impart in doul categorii: mdsurarea in tubatii. montate solidar cu constructia sau in tubatii (lant inclinometric) i inclinometre mobile (sonde) care mdsoard variatia de inclinare in mai multe puncte. Temperaturi exterioare ci ale elementelor construc. in foraje. * Monitorizarea construc. re%istive. Nivelul apei in sol ci funda. *Tasiiri diferentiale Urmarirea acestor fenomene este una dintre cele mai importante metode in monitori%area comportgrii constructiilor.

ocuri). prelucrarea lor automata i luarea de decizii in timp real. se folosesc accelerometre cu gamd de masurd mica (pentru urmarirea actiunii microseismelor i trepidatiilor) i cu gamd de masurd mare (pentru seisme puternice). nu pot fi inclu i in procesul de anali%a. reactoare nucleare. cele mai sensibile sunt supravegheate. cunoa terea modului in care constructia reactionea %a la solicitari dinamice produse de seisme sau de solicit-rile curente de tip seismic (trepidatii din trafic. sisteme on-line (fig. dupd reabilitare.4) . in special. Functie de tipul solicitarii urmarite.5. Deoarece cunoa terea acestor date este foarte important -a pentru viata constructiei. din cau%a pre%entei unor factori care. chiar c-nd sarcina este in domeniul linear. ca acestea sunt suficiente pentru o anali%a corectd. poduri. aparitia unor metode de anali%a puternice. monumente istorice. cu un sistem de accelerometre. constructii metalice — sunt. sistemele de monitori%are pentru categoriile de constructii cu risc ridicat — baraje. din partea proiectantilor. se poate ajunge la erori grave de diagnosticare i prevedere a comportarii unei constructii. Totu i. ba%ate pe tehnica de calcul. Initial. pentru detectarea unor modificari ale starii constructiei. constructii inalte . . prin natura lor. Pe plan international. chiar cu metodele cele mai minutioase. XV. in permanenta.evaluarea initiald a starii constructiei pe ba%a metodelor de anali%a dinamica. constructii cu deschidere mare. urmdrirea modificarilor aparute in caracteristicile dinamice. a dus la ideea. Aplicarea metodelor informationale la monitorizarea constructiilor Sisteme automate on-line Aceste sisteme sunt ba%ate pe tehnica modernd de calcul pentru culegerea datelor. activitati in %one. s-a relevat faptul ca.

Se pot cita urmätoarele omisiuni i simplificari din calculul analitic: conditiile privind siguranta constructiilor mari. in cicluri intregi sau selective — conform programärii — cu vite%e diferite pentru mäsurtri statice sau cvasistatice. studiul statistic pe o categorie de lucrari nefiind relevant (ca in industrie).iile automate pentru culegerea de date on-line i in timp real trebuie sä asigure (partial sau total. dacd se folose te calculul analitic. fiind dificil de a distinge comportäri individuale i interactiuni locale. plasate in mediul natural. apar solicitäri care nu pot fi controlate sau preva%ute — accidente. functie de complexitatea necesard) urmätoarele functiuni: culegerea secventiald de date de la traductoarele montate in punctele de masurd. comutarea automata. inclusiv conditionarea semnalului i alimentarea traductoarelor. Evaluarea realist-a a re%ervei de re%istenta i a capacitatii portante a unei constructii se poate face numai prin achi%itionarea unui numär mare de date in situ prin sisteme de culegere de date automate i in timp real. fiecare componentä in parte nu poate fi luatä in calcul cu comportarea reald (exemplu . in ceea ce prive te comportarea. multe obiective sunt unice. echilibrarea initiald automata sau memorarea stärii initiale a dispo%itivului de masurd. constructia este in interactiune cu mediul social. sistemul analitic este compus dintr-un numär limitat de componente. dacd nu imposibild. .comportarea materialelor). ca un mediu continuu. Instala. seisme. este grea. pot fi neclare i pre%intä limite in interpretare. sistemul este considerat. pentru a verifica modelele analitice. incercarea constructiilor la scars naturald in conditiile de sarcina de proiectare.

in ca%ul in care apar citiri ce depa esc pragurile prestabilite pentru parametrii importanti. Programe de calcul "expert" Programele de monitori%are a constructiilor se pot pre%enta i sub forma evoluatd. dacd sistemul de culegere a datelor nu este prevd%ut cu programe soft de averti%are i alarmare. Corelarea masurdrilor i evaluarea importantei relative i impactului real produs de depa irea unor valori. Se testea%a traductoarele i celelalte dispo%itive de masura instalate in situ i sistemul de achi%itionare. a programelor de culegere a datelor i a programelor de prelucrare. in ceea ce prive te evaluarea riscului potential. controlul structural al constructiei. Valoarea citita se compard cu limite prestabilite. la un nivel central de prelucrare. reglarea i comutarea automata a scalei. denumit „expert". foarte importanta pentru constructiile cu grad mare de risc. Datele care se inscriu in aceste limite. validarea datelor culese din punctul de vedere al fiabilitatii i mentinerii caracteristicilor metrologice ale sistemului de masura. verific-nd posibilitatea de depa ire a limitelor fi %ice de variatie i a limitelor de variatie se%oniera a parametrilor. . disc sau bands magnetica). prin elaborarea unui program soft. A fost pusa problema. Se pune problema competentei personalului de supraveghere. inregistrarea automata a datelor caracteristice punctului de masura pe periferice (imprimanta. aceste procese se pot face i in memoria calculatorului. fiind validate in prealabil. teletransmiterea datelor culese prin interfete speciale. din punct de vedere logic. cu posibilitati de extindere a gradului de prelucrare. interpretare i luare de deci%ii. asociat cu citirile anormale. o comportare normald a structurii controlate. Este verificata valabilitatea datelor. prin compararea cu domeniul de masura al elementelor din lantul de masura. prin fir telefonic sau radio (cu echipamente Modem). de diagnosticare in timp real a starii constructiei. In urma acestei verificari se declan ea%d semnali%area depa irii unor limite prestabilite (averti%are sau alarmare). evidentiate prin citirea on-line. pot duce la intar%ierea masurilor privind asigurarea sigurantei constructiei. citirea automata i afi area digitald la fiecare ciclu. prelucrarea primard automata (inclusiv corectiile necesare ) i inregistrarea valorilor fi%ice obtinute pe suporturile fi%ice periferice.calibrarea automata i testarea automata a functionarii lantului de masura la fiecare ciclu. arhivarea datelor initiale. indica.

Sistemele expert sunt.Programul expert sintetizeaz~ datele obfinute ~i le introduce intr-un model matematic complex. p-nä la aplicarea lui. pentru monitori%area barajelor si extins apoi la alte categorii de constructii cu risc ridicat. asa cum s-a arätat la descrierea functiilor sistemului de mäsurä complex) si corelandu-le cu alte date din sistem. selectandu-se semnalele care depäsesc limitele. eficiente si operative. in care trebuie sä se ia deci%ii urgente. Turnul din Pisa. care utilizeaz~ tehnicile informafionale ~i este bazat pe cunoctintele expertilor. Elaborarea de normative si standarde Elaborarea de normative. la nivelul de cunoctinte al expertilor. deci. astfel. Programul interpretea%ä semnalele provenite de la un sistem automat de monitori%are. evaluand comportarea structurii si punand in evidentä situatiile cu adevärat critice. Programul a fost creat. comparandu-se cu valorile de referintä (determinate. . o parte din evaluärile privind siguranta structurii. instrumente de lucru perfectionate pentru monitori%area constructiilor cu risc ridicat. experti%äri si cele privind monitori%area constructiilor importante. Ca exemplu de program de calcul speciali%at pentru monitori%area constructiilor este programul Mistral.). cu grad ridicat de risc. este folosit intens la monitori%area monumentelor si ansamblurilor de monumente istorice (Domul din Florenta. Catedrala din Milano etc. In acest mod. care presupune comparabilitatea datelor de la incercäri. este posibilä reali%area unor bänci de date la nivel international. standarde. In Italia. astfel incezt gradul de deteriorare ci sigurantii a unei constructii este diagnosticat cu precizie. indeplinind cerintele unei supravegheri complete. dupä un interval de timp. Se reali%ea%ä. se filtrea%ä anomaliile primare provenite de la sistemul de culegere a datelor.6. se fäceau de cätre experti. care cuprinde un mare numär de traductoare si dispo%itive de mäsurä cu care au fost echipate constructiile in cursul supravegherii. in timp real. coduri. o importantä economie de timp in luarea deci%iilor. utili%at in Italia si Franta. furni%and explicatii. inainte si dupä reabilitare. Catedrala SanMarco din Venetia. Astfel. XV. initial. Programul are scopul de a face. care. recomandäri si ghiduri privind investigarea si monitori%area constructiilor este necesarä pentru introducerea sistemului international de calitate in acest domeniu. Sunt verificate si validate datele obtinute de la controlul on-line.

din punctul de vedere al anali%ärii structurii. re staurarea monumentelor era urmäritä preponderent din punct de vedere arhitectonic. noi dispo%itive.XV. Atunci cand a fost abordat domeniul reabilitärii monumentelor istorice. noi metode de investigare. Pe de altä parte. dar problemele la care trebuie. s-a observat cä . ingineria structuralä utili%ea%ä. modele matematice. sarcinä destul de complexä i pentru constructiile de datä recentä. ingineria structuralä a de%voltat metode de anali%ä i de calcul ba%ate aproape exclusiv pe proprietätile betonului i ale otelului. dar a cunoscut. in primul rand. sunt : evaluarea nivelului de sigurantä a constructiei i deci%ia efectuärii de interventii. sisteme informationale. in studiul unui monument i in proiectarea sistemului säu de restaurare. modalitatea de efectuare a interventiei i tehnologia corespun%ätoare. fäcandu-se progrese rapide i substantiale in aceastä directie. pe plan international. noi tehnologii de reabilitare. numai in ultimele decenii. al structurilor i materialelor traditionale. avand in vedere tripla cerintä a reabilitärii: alterarea cat mai micä a conceptiei originale. Campul de actiune este foarte vast i diversificat. asigurarea sigurantei i durabilitätii. Aplicarea metodologiilor de diagnosticare si monitorizare la constructiile degradate cu caracter de monument istoric Problema restaurärii monumentelor istorice a fost pusä arhitectilor i constructorilor chiar din secolele trecute. monitori%area comportärii clädirii dupä actiunea de reabilitare. cu mijloacele de investigare ale tiintei contemporane. sisteme complexe de monitori%are. contributia ingineriei structurale la reabilitrea monumentelor istorice a devenit foarte importantä i constituie ba%a unei cunoa teri sistematice i a unei reabilitäri corecte i complete. avand ca scop principal transmiterea mesajului cultural i istoric. devine deosebit de complicatä in ca %ul monumentelor istorice. Din acest punct de vedere. A fost neglijat studiul. iar modalitätile de abordare foarte variate. de mai multe generatii.7. Atingerea simultanä a acestor obiective. o abordare sistematicä i obiectivä. In pre%ent. stabilitatea i siguranta lor structuralä erau considerate ca un obiectiv secund. sä se räspundä. In etapa anterioarä.

aplicate monumentelor istorice. in toate situaliile care apar in existenla sa. din acest punct de vedere. avand in vedere ca problemele care se pun tehnicii de incercare i mäsurare diferd din multe puncte de vedere de problemele puse de construcliile moderne. au urmätoarele finalitäli: stabilirea configuraliei exacte a elementelor structurale. diagnosticarea starii construcliei. monitori%area comportarii in timp a construcliei. De asemenea. a evoluliei in timp a degradärilor i fenomenelor periculoase. in scopul evaludrii stabilitälii. Aceste date sunt de maxima importanlä la: stabilirea valorilor care indica. stabilirea caracteristicilor materialelor i modificarii lor in timp. asupra metodelor vechi de punere in opera. semnalarea necesitalii unor noi intervenlii. urmärindu-se: eficienla reabilitarii.metodele de anali%ä i calcul utili%ate curent pentru constructiile moderne nu erau aplicabile la structurile traditionale. asupra materialelor de construclie i finisare tradilionale. Metodele de anali%ä i cuantificare a solicitärilor. o devialie de la comportarea normald. de i ba%ate pe legile mecanicii i staticii. Este indispensabil a se utili%a cuno tinte aprofundate asupra structurilor vechi. in timpul i dupd acliunea de reabilitare. pentru care au fost stabilite. supravegherea evoluliei i modificarilor construcliei in timp. colectarea de date privind comportarea normald a construcliei. a punctelor in care trebuie aclionat pentru reabilitarea elementelor de re%istenla structurald. incercarile i masurarile in situ . nu erau aplicabile in acest ca%. este necesar sä se pund la punct metode de investigare i de calcul mai bine adaptate structurilor i metodelor tradilionale. cu metode cat mai bine adaptate caracteristicilor construcliilor vechi. in vederea semnali%ärii i luarii de . prin stabilirea starii de siguranlä structurald. Investigärile experimentale extinse. a parametrilor critici.

masuri. atat in scopul pastrarii elementelor origi- . in continuare. ceea ce este ca%ul cu majoritatea monumentelor istorice luate in considerare pentruacliuni de pre%ervare i reabilitare. In ca%ul monumentelor istorice.Normativ privind urmarirea comportarii in timp a construcliilor i Regulamentul privind urmtrirea comportarii in timp a construcliilor prevad obligativitatea instituirii unei inspeclii extinse i a unei urmäriri speciale pentru construcliile cu deteriordri semnificative sau cu evolulie periculoasä. Normativul P130/1997. diagnosticarea starii monumentului. care necesita o mare grijä privind diagnosticarea i monitori%area starii lor. Din punctul de vedere al legislaliei existente la noi in lard. pe ba%a evoluliei principalilor parametri i a degradarilor neremediabile. se pun anumite probleme speciale. Restaurarea sau acliunile de pre%ervare sunt f#cute cu minimum de intervenlie asupra construcliei.

conform specificului fiecärui principiu de mäsurä. Principalele scopuri ale acestei actiuni sunt: detectarea din timp a unor evolutii sau avarii periculoase pentru starea constructiei — mäsuri operative de remediere (este cunoscut faptul cä remedierea in stadiul incipient al unui fenomen nedorit este mult mai avantajoasä din punct de vedere economic). monumentele istorice cu valoare mare i probleme complexe de pre%ervare sunt echipate cu sisteme automate de monitori%are a principalilor parametri responsabili de siguranta constructiei. cu valoare istoricä i culturalä. prin conectare la un sistem evoluat de calcul.nale. care transformä semnalele culese de la dispo%itivele de mäsurä. obtinerea de date statistice care sä permitä stabilirea de valori limita reale care sä caracteri%e%e comportarea normalä i anormalä a monumentului. datele statistice sunt indispensabile la reali%area modelului numeric i a sistemului „expert". sunt conectate prin cabluri de mäsurä individuale la „cutii de jonctiune " manuale i automate. pe ba%a unui sistem „expert" speciali%at. In continuare. Sistemul central de achi%itionare a datelor este conectat la un sistem de calcul performant. cu mare influentä asupra constructiei. de multe ori. Urmärirea evolutiei acestor parametri se face in corelare unii cu altii i in corelare cu factorii de mediu i cu alti factori exteriori. lipsesc la stabilirea proiectului initial de restaurare. inclusiv cele climatice i accidentale. In tärile avansate. din cau%a urgentei interventiei i a factorului economic. cutiile sunt conectate la unitätile periferice de achi%itionare a datelor. in continuare. cat i. care centrali%ea%ä mäsurärile. Printr-un cablu multifilar de mäsurä. a monumentului i colectarea unui numär maxim de date privind comportarea constructiei in timp. stabile te diagnosticul constructiei. in semnale numerice sau de frecventä. apte de a fi transmise prin legäturä radio sau telefonicä la sistemul central de monitori%are i achi%itionare a datelor. care. . pre%entäm cateva ca%uri de monitori%are a unor monumente istorice importante prin echiparea lor cu un sistem automat de culegere a datelor. date care. cum este de multe ori ca%ul. descrise in capitolul anterior. Acest fapt trebuie compensat printr-o grij ä deosebitä pentru urmärirea evolutiei. in diferite situatii i solicitäri la care este supus. deci i posibilitatea de corectare i completare a acestuia. Traductoarele i dispo%itivele de mäsurä. obtinerea de date cat mai numeroase i concludente privind comportarea i evolutia constructiei. Metoda cea mai adecvatä de monitori%are a unui monument este prin control on-line i prelucrare a datelor in timp real.

* Catedrala din Mexico. pentru evaluarea preluarii eforturilor de turnuri. fisurometre pentru verificarea dimensiunilor i po%itiei principalelor elemente structurale (verificare lunard). radiatia solard. dispo%itiv de masurare a tasdrilor ba%at pe vase comunicante (nivomatic). urmtrindu-se aparitia unor mi cäri nea teptate. utili%ata la castelul San-Angelo din Roma.5. tasareaverticald a solului de fundatie (3 dispo%itive de tasare cu ba%a mare-hidraulice).* Domul lui Brunelleschi dinFlorenta. traductoare de deformatii pentru efortul in lanturile instalate intre 2 stalpi ai catedralei. sondä de temperaturd i umiditate. mi carearelativa ori %ontald a stalpilor (11 extensometre cu ba%a mare). extensometru. in 1987. dilatometre cu coarda vibrant-a pentru mäsurarea deformatiilor in peretii turnurilor i in coloanele Catedralei. contine urmätoarele aparate de mdsura: deformetre automate pentru urmarirea variatiei fisurilor semnificative. la diferite inaltimi. 12 inclinometre de mare sensibilitate pentru inregistrarea continua a mi carii punctelor critice ale acoperi ului. coloanelor i pardoselii. inclinarea elementelor verticale ale structurii (4 inclinometre). aparaturd meteo pentru a urmari temperatura %iddriei. Masurdrile se execute de 4 ori pe %i. *Turn de inaltime mare (echipare tip. variatia pan%ei freatice (3 pie%ometre). a fost instalata aparatura. . cu masurari bilunare. Sistemul a fost instalat in anul 1991 i supraveghea%a urmatorii parametri: —deschidereaprincipalelor fisuri in stalpi (8 deformetre). care culege date de la 165 de traductoare montate pe dom. dispo%itiv de tasare cu nivel. Au fost instalate un mare numar de aparate pentru monitori%area deplas#rilor structurii: inclinometre electronice pentru mäsurarea inclindrii coloanelor. dispo%itiv optic automatpentru masurarea deplasarilorplanimetrice ale domului Catedralei. pentru inregistrarea continua a mi c#rilor coloanelor i schimbärii formei arcelor ipentru urmarirea eforturilor in anumite coloane i pereti prin sistemul „flat-jack". dispo%itivepentrumasurarea factorilor de mediu: pie%ometre. De asemenea. pentru urmärirea tasdrilor fundatiilor la coloanele domului. * Catedrala i turnurile din Pavia. Sistemul complex. pie%ometru. temperaturile interne i externe (5 traductoare de temperaturd ). a fost instalat un sistem automat. pendul. biserica San Paragorio din Noli. inclinometru fix.Pentrumonitori%areamonumentului. vantul. pendule i telecoordimetre pentru urmarirea deplasdrilor globale ale domului Catedralei i varfurilor turnurilor. * Basilica San Marco din Venetia. nivelul apei freatice. biserica San Loren%o Maggiore din Napoli) — fig. cu centrali%are prin radio. 312 traductoare de deformatii montate in tubatiile verticale. Sunt conectate la statia automata urmätoarele traductoare electronice cu telemäsurd: fisurometru electric. termometre inglobate.

manometru) 2)Baze extensometrice 3)Deformetru mecanic Figura 1. Aplicarea metodei „flatjack" la dignosticarea turnului din Pisa . pompa hidrulicd.Determinarea directd in situ a eforturilor in ziddrie prin metoda „flatjack" 1)Echipament pentru compensarea eforturilor (presa plata.

Monitorizarea inclin5rilor Figura 3. Dispozitiv nivomatic pentru determinarea tas5rilor diferentiale 295 239 .Figura 2.

.

Schema de echipare a turnului unui moment istoric in vederea monitorizArii comportArii in timp .Figura 5.

UTCB. Tehnologia lucrarilor din beton precomprimat. 1982.A. 4. I.D.Tologea.Manolache.T. The pathology of modern building . Materiale de construc(ie (curs).D. Tehnologia lucrarilor de Intre(inere. R. CSTB.Cr5ciunescu. 1995.Cristescu.Cambureanu. A. 1976. Cutremurul de pamant din Romania de la 4 martie 1977. P. Editura Academiei. Verificarea calita(ii construc(iilor din beton . 1999.Popescu.E. UTCB. 1995. 2000. 1994. 1980. UTCB. tezd de doctorat.Georgescu. number 3.Cornea.P.L. 1996. 6.. France.S.UTCB. 1979 9. Editura Tehnicd. repara(ii si consolidari (curs). 2.W. 7.L. UTCB.1996. Building research and information. Accidente si avarii in construc(ii. Aspecte privind durabilitatea construc(iilor din beton armat.Platon.Mazilu. tez' de doctorat. 1983. UTCB.M. volume 23.BIBLIOGRAFIE 1. 0. Durabilitatea finisajelor fa(adelor cladirilor.Tologea. V. 1999.*** Isolation thermique de l'habitat existant. 3. 0. 5.Onet.Popescu Metodologii si tehnici experimentale in studiul starii de eforturi si deforma(ii ale elementelor si structurilor din beton armat. P. 2.Teodorescu. Expertiza tehnica privind cauzele prabusirii Centrului de Calcul MTTc la cutremurul din 4 martie 1977. 1.St. 2.Popa.Popescu. 0.Allen.Tertea. Problemeprivindpatologia si terapeutica construc(iilor.P. Editura Tehnicd.* * * Directives Européennes sur les Produits des Constructions .Viespescu.Comportarea in situ a construc(iilor-Materialele conferin(ei na(ionale 1994.Bdlan.a. 1. 8.I.Documents Interpretatifs. tezd de doctorat. tezd de doctorat.Agent . France. Biodeteriorarea construc(iilor. CSTB. M. Editura Tehnicd. 1997.Popescu.S.

3.Teoreanu.armat si beton precomprimat. Durabilitatea betonului Editura Tehnicd.I. 1982. Moldovan. . Rddoi. L. Editura Dacia. Editura Facla.I. 1982. Introducere in coroziunea si protec(ia metalelor. 1979.Nicolescu. V. 0.

Piazza. p. V. urm:lrirea comport:lrii construcfiilor. 26. Sonic Tomography Analysis of Concrete Structu res. Civil Infrastructure Systems for next century: a global partnership in research (Cracow. 35. p. Opara. 1993. Analiza unor construc(ii degradate datorit:l fenomenului de coroziune referat INCERC.Matthews.I.19.Blasi V. J. 1995 .2000. Non-destructive Testing of High performance Composites.G. Poland. 1995. M. Maintenance Techniques for Historic Building Facades . 1988.Vavassori.111. Diagnosis and Strenghthening ofthe Brunelleschi Dome . 1995.441. Rome. 1993.Desjardins. 30. F. p. vol. Reliable methodfor long-therm monitoring prestressed concrete structures. 5.a global partnership in research (Cracow. p.Menga M.183. Les Capteurs de mesure. Indicativ GB 035 / 1998.71. Automatic Diagnosis ofAnomalous Structural Behavior IABSE Symposium. IABSE. C urrent State and Future Needs . IABSE Goteborg.October 1996). p. 32. M. executie ~i exploatare (urm:lrire.I. Ghid deproiectare. vol. October 1996). Monitoring Instrumentation Fault Diagnosis and Data Interpretation. Y. 27..Mocanu.Jocubaitis. 25. Pepenar. in Buletinul Constructiilor . Radar Inspection ofStructures .Dalban. Monitoring of the Brunelleschi Dome IABSE. Stress Assessment of Reinforced Concrete Structures with Cracks .Gusella.H.Giuseppetti.Legislafie privind calitatea in cons tructii .Diab. IABSE.189.M. IABSE.Salvaneschi. Kratulovic. San Francisco.6. IABSE.Chiarugi. 1995.Jarosevici.San Francisco. 28.Fanelli. Poland. Rome. 1995. 1988.A. 22.A.C. Diagnostic Reasoning in Monitoring of Civil Engineering Structures.141. 147.Rhazi. in Buletinul Construcfiilor. Symposium. 295.p. Bergamo. Editura Tehnic5.N. 1993. 34.Tsui. 187 24 Y. IABSE Symposium. Condition Assessment ofFacades with Infrared Camera .Analiza Experimental:la Tensiunilor. C.123. . Evaluation of Structural behavior by insitu Dynamic Tests. Bergamo. IABSE. 0. 20.M.213. p.S.Paunel. M. IABSE. Copenhagen. A. Vann. Thomasen. p.Kharrat.1999. 31. 69. interventii) privind protectia Impotriva coroziunii constructiilor din otel.P.M. Principii de proiectare pentru asigurarea rezisten(ei la coroziune a construcfiilor din ofel.Ballerini. 38.Chandoga. Helsinki.J. vol. 1995. 36. Helsinki. Rome. Bucure'ti 1977.Bartoli. p. p.P130/1997.Expert System Application to Building Maintenance . 39. R.Puchelis. p. IABSE. G. 33.S. San Francisco 1995. 37.1339. 1993.S.Normativ privind urm:lrirea comport:lrii in timp a construcfiilor.Davis. La Documentation . Lazzari. 21. 1993.Lancini.G. p. Kaasinen.

1975.Francaise. Paris. .

www. Coli tipar: 15./Fax 021/444. Bucuresti.spiruharet.20.07.25 Format: 16/61x 86 Editura Fundatiei Romania de Maine Bulevardul Timisoara nr.2010.com . Sector 6 Tel.91.Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Georgiana GIRJOI Coperta: Stan BARON Bun de tipar: 12.ro e-mail: editurafrm@yahoo. 58.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->