You are on page 1of 22

PERSONAJE MITOLOGICE ROMÂNE TI B LTEANU

[Type text]

1. PERSONAJE MITICE GETO-DACE
Mitologia geto-dacilor Dacii fac parte din ramura nordic a tracilor, popor de origine indoeuropean . La a ezare, tracii au g sit pe teritoriul carpato-danubian, o popula ie autohton mediteraneean , de la care au preluat elemente mitologice (cultul bradului, cultele animaliere lupul, cultul p mântului, soarelui). M rturii în acest sens vin de la Herodot, Strabon, Iordanus, i din surse folclorice române ti Miori a. Divinit i geto-dace 1. MARELE ZEU se crede c ar fi fost Gebeleizis (Zamolxes era doar mare preot, i nu personaj divin), reprezentat întotdeauna c lare, înso it de un vultur i de un arpe. 2. MAREA ZEI înso it de un cerb i de un arpe. Treptat, rolul ei se diminueaz din cauza repetatelor r zboaie cu romanii, i un rol deosebit îl cap t un zeu al r zboiului, corespunz tor lui Marte/Ares. 3. SACERDO II construi i dup modelul druizilor (preo i cel i, numele lor vine de la stejar , întrucât într-o prim fa erau constitui i în casta stejarilor) Pentru men inerea rela iei cu sacrul, se practica trimiterea solului la Zamolxes: se alegea un tân r care era aruncat în suli e, pentru a trimite zeilor cerin ele dacilor. Dac nu murea, era considerat nedemn i alungat din cetate. Spa iile sacre existau sanctuare în form de patrulater i templecalendar (circulare, în zona Sarmizegetusa), grote sacre i în l imi sacre. Prima incinerarea, specific înhumarea. popoarelor cu un cult solar, i nu

Deceneu, mare preot în vremea lui Burebista, a realizat o uniune religioas care a favorizat mai târziu p trunderea cre tinismului.

[Type text]

la sl birea considerabil a cultelor geto-dace i la orientarea spre cre tinism. credincio ii cultului aveau o formul special de salui în timpul prim verii: Mithra a înviat! Adev rat a înviat!) 3. etc. îns nu i culte locale Introduc o nou organizare administrativ . Cultul Dianei 2. mai ales prin intermediul solda ilor i coloni tilor. s-a r spândit prin intermediul misionarilor. negustorilor. trei împ ra i i-au adus daruri. adus de solda ii romani din Orient. Cre tinismul înainte de cucerirea Daciei.i practica dreptul cutumiar Sunt recunoscu i drept cet eni romani copiii coloni tilor i veteranilor. pentru a ine sub control teritoriul Nu accept femeile în ac iuni cu caracter ritualic Geto-dacii sunt lipsi i de drepturi politice Geto-dacilor le este impus interdic ia de a. Dup cucerire. Aceste ac iuni au dus la dezorganizarea sistemului religios autohton. la na terea sa. Dup cucerirea Daciei: Romanii nu las nicio informa ie despre cultul lui Zamolxes Distrug sanctuarele Desfiin eaz confreeriile religioase ale geto-dacilor Introduc zeit i culese de coloni tii romani. Cre tinismul este un cult mult mai democratic decât celelalte. a avut o influen în reprezentarea târzie a lui Cristos (este n scut pe 25 decembrie. Cultul lui Mithra zeul focului i al soarelui. într-o pe tere. ca s se supun legisla iei romane. Într-o prim faz . ceea ce a dus la c utarea de solu ii religioase individuale.Curente religioase: 1. a existat o dualitate religioase. cei de la sate r mânând înc p gâni (paganus > pagus > sat) [Type text] .

Se spune c este deus otiosus (zeul care s-a retras). zeu suprem. Se presupune alipirea sa ca deus otiosus de al i zei i supravie uirea lui sub alt nume. Gebeleizis considerat zeu suprem. Vasile Pârvan spune c grecii. întrucât zeul era unul meteorologic. Mircea Eliade consider c Gebeleizis i Zamolxes nu sunt identici. [Type text] . Este patronul spiritual al aristocra iei militare. întrucât nu se mai bucur de un cult foarte r spândit. a existat procedura tragerii cu s ge i spre cer. zeu care creeaz lumea i apoi se retrage. deci. Prima. Herodot considera c Gebeleizis i Zamolxes erau dou fa ete ale aceleia i zeit i. când Gebeleizis. lat = nor). al cerului. Este înlocuit de Zamolxes. au fost emise dou ipoteze. mare preot. Sacerdo ii cre tini au încurajat sincretismul religios. conform c reia numele vine de la Nebeleizis (nebula. numeau zeul suprem al dacilor când Zamolxes. care impune cultul propriu i absoarbe func iile mitice ale lui Gebeleizis. pentru protejarea zeului (norii erau considera i fiin e demonice adverse). În cadrul manifest rilor religioase. Este considerat zeu uranian. când cerul era acoperit de nori. conform c reia Gebeleizis ar fi un mitonim apropiat unui mitonim lituanian. în textele lor. Sf Ilie. Givaleizis (zeul d t tor de lini te) i cea acceptat . structura cultic este diferit . Cu privire la etimolgie. I Hora iu Cri an Gebeleizis a fost marele zeu i intr în cuplul divin cu marea zei . c ruia i s-au atribuit manifest ri mitice. ca Zeus i Jupiter.Personaje: 1. procedeu întâlnit i în India i China. de in tor al fulgerului.

el fiind considerat o zeitate a p mântului (coborârea în pe ter ) Zalmoxis. Kogayonul. Este un ini iat. Centrul s u se g sea pe muntele sfânt al dacilor. Cultul lui începe în secolul 9 î. A l sat în mitologie i folclor ecouri firave i nesigure (în cadrul priveghiului. Terapeut. ceea ce-l face o zeitate a domeniului animalier. Zamolxes devine zeu suprem al geto-dacilor. întrucât era patronul spiritual al aristocra iei militare. p strate la nivel popular cele cu implica ie meteorologic ). Devenind zeu. Nu se pot stabili func iile lui pornind de la etimologie. mai târziu zeificat (dup model celtic). devenit din mare preot. i nu elementele ce in de magie. teluric . rituri din cultul lui Gebeleizis (partea moral . considerat erou civilizator. iar Caloianul ilustraz moartea i învierea zeului vegeta iei) Doctrina sa presupunea: Nemurirea sufletului Vegetarianismul Cunoa terea astrelor Rela ia cu sacrul prin intermediul solului Vindecarea întregului [Type text] . Distrugerea aristocra iei militare a dus la ie irea din scen a lui Zamolxes. de in tor al unor taine existen iale. Este adept al lui Pitagora. sus inea c nu se poate vindeca trupul în lipsa vindec rii sufletului (teoria integralist ). Este mare preot.e. Zamolxes a preluat credin ele.n. o serie de jocuri din zona Vrancei au la baz ideea triumfului vie ii asupra mor ii. ci mai degrab mare zeu. Etimologie: Zamolxis (Mircea Eliade) Zamolxe.2. de la *zalmos = blan de urs. de la *zamol = purt toare a sesului p mânt. Cultul lui Zamolxes este un cult etilist. Faptul c el a disp rut din istorie ar dovedi c el nu a fost erou civilizator. practici.

via a cump tat . Diana Terra Mater. Târziu. El repet traseul mitic al lui Zamolxes. dovad fiind templul s u de la Salamina. A realizat reforma religioas . i-a înv at pe aristocra i etica. În mitologia româneasc s-au p strat mai multe urme de cult selenar decât în alte sisteme mitologice. în lucrarea Gotica: om instruit. Principalele lui ac iuni erau interpretarea semnelor celeste i t lm cirea voin ei zeilor.3. a fost asociat la domnie de c tre Burebista. iar apoi înlocuindu-l cu cel al unui zeu al r zboiului (fenomen petrecut pe vreme de r zboi. care c p tase caracter orgiastic. în cadrul c reia avea loc noaptea o procesiune cu tor e. [Type text] . DECENEU. Principala ac iune interzicerea cultiv rii vi ei de vie i interdic ia consum rii vinului. care combin dou dintre divinit i i elemente din cultul lui Bendis. Etimologie: radical indoeuropean: *bhend = a lega. a uni => zeitate protectoare a magiei. dup cucerirea Daciei. 4. A încercat s stopeze influen ele mitice str ine. Bendis ajunge la statutul de Mare Zei . Venit din exterior. Zei dacic . a p durilor i a practicilor magice nocturne. BENDIS Este zei a lunii. Adorat de femei (protectoarea lor). La daci. La tracii de sud. s rb toare a femeilor. fiind i el zeificat în final. Este cunoscut i preluat i de c tre unii dintre greci. Informa ii despre el vin de la Iordanus. zodiacul. probabil din Egipt. întrucât s-a vrut stoparea cultului dionisiac. a fost identificat de greci cu Artemis. iar de romani cu Diana. fizica. simplificând cultul lui Zamolxes. Este mare preot al cultului lui Zamolxes pe vremea lui Burebista. apare o zeitate sincretic . a fost preluat i de c tre tracii sudici. exista o s rb toare numit Bendideia. cultul lui Bendis a fost absorbit de cultul Dianei. În Grecia. erudit.

locuri de cult i sacerdo i. dar nu este zeificat. Vegetarianismul. ca i marele preot de pe vremea lui Decebal. c reforma lui Deceneu n-a f cut decât s aleag unele zeit i. dar a fost zeificat sub influen celtic . Urma ul lui.Eliade spune c Deceneu a fost într-adev r mare preot. Comossicus. Vezina ultimul mare preot. [Type text] . impus de Zamolxes. se bucur de un mare prestigiu. a fost continuat i amplificat de Deceneu. Eliade consider c Iordanus a exagerat.

acompaniament muzical l utari care interpretau anumite cântece. Stropitul cu ap de la 9 izvoare seam n cu ceea ce f ceau dacii înainte de lupt (luau ap din Dun re) [Type text] . C LU ARII Etimologie Eliade: de la cal sau c lu + ar Spa ialitate obicei atestat în toat zona tracic . î i acopereau fa a cu o pânz alb . în Descriptio Moldaviae.c lu arii s-au protejat de ac iunea bisericii depuneau jur mântul în numele lui Dzeu . calul psihopomp (cu func ie de c l uz funerar ). steagul. practicat în Nordul Moldovei. remarc num rul impar de juc tori care se întâlneau între Ispas i Rusalii (timp de o s pt mân ). Mircea Eliade caracterul de asocia ie secret închis pentru ceilal i . Chiar dac ambele obiceiuri se trag din cultul cabalin. de aceea biserica îl considera ca fiind patronat de diavol) . calul utilizat cu func ie apotropaic (înfipt în gard). calul cu c l re (dans de nunt din Transilvania) Opinii: 1. practicau travestiul (ca s nu fie recunoscu i de duhurile rele). Tot din cultul cabalin provin i Cavalerul trac. avea caracter militar. Stare ul hot ra ce dansuri s interpreteze c lu arii (toate aveau semnifica ie magic ). mai târziu ajunge la statut medical (dovezi bâta. î i schimbau glasul. nu numai între Ispas i Rusalii (când ac ionau ielele mai nociv) 2. Observ existen a Stare ului i Primicerului (ajutor de v taf). Juc torii se prindeau pe o perioad de 9 ani i ac ionau în ceat pe o perioad de 40 de zile. sabia. împreun cu Capra.2. C lu ii este un obicei augural care are loc între Cr ciun i Anul Nou. Ni u ecourile mitice din scenariile c lu arilor (ex. G. mascoida de cal) . Dimitrie Cantemir.la origine. pe uli ele satelor. 3.erau exclu i din comunitate 3 ani dac se afla c fac parte din grup (scenariul avea tent magic foarte puternic . Se face deosebirea între C lu ari i C lu i. PERSONAJE ÎN OBICEIURILE POPULARE ROMÂNE TI I.

Ion Ghinoiu . seara.Strig tele amintesc de strig tele din scenariul dionisiac 4. Mutul avea interdic ia de a vorbi. ielele (rusaliile).Ceata înso e te c lu ul (steagul). de diminea Desfacerea c lu ului avea loc în mar ea de dup Rusalii. Strodul Rusaliilor (atunci se constituia ceata). putea fi chiar omorât. [Type text] . Excluderea din comunitate era valabil pe 3 ani.Se bucurau de un mare prestigiu. Irodeasa (în semn de ofrand ). Pe perioada jocului. la primirea sau alungarea cuiva din sat) . Condi ion ri temporale: C lu arii ac ionau în principal în s pt mâna Rusaliilor..Culorile alb-ro u sunt ecouri de cult solat (lumin /disc solar) . erau solicita i în diverse probleme importante ale comunit ii (la judecata satului. . Legarea c lu ului se f cea într-o zi de s rb toare. pentru c atunci când se încheia ciclul pascal.Jur mântul se depunde de Strodul Rusaliilor (miercurea din a 4-a s pt mân de dup Pa te) . Jur mântul era valabil pe o perioad de 9 ani.Interdic ia de a privi înapoi (ca în Orfeu i Euridice) . o marc în Evul Mediu Condi ion ri spa io-temporale: 1. În caz contrar. ac ionau mai intens decât de obicei.Ruga de la începutul fiec rui dans ecou de invocare a zeului.V rsau primul pahar cu vin în cinstea unui spirit tutelar.Au fost acceptate i personaje feminine Cr i ele . în care primul pahar era închinat zeului. .C lu arii sunt o emblem a românilor. posibil ecou dintr-un gest de banchet orfic.Ridicarea i ciocnirea bâtelor reprezint ridicaea suli elor spre soare de c tre daci .Membri ale i pe via de c tre v taf . Hainele rituale erau purtate doar pe timpul zilei. ca pe o divinitate protectoare .

schimbarea vocii. dup un scenariu elaborat 6. înnegrirea fe ei. Erau osp ta i de s teni în cas . Vindecarea bolnavilor. Întreg set de ac iuni cu instrumentarul (limbaj actan ial) 8. Apelul la simbolistica de tip cre tin [Type text] . 9. pentru ap rarea de boli 5. în scop apotropaic. iar ceata învins era supus celei înving toare. sabie) 7.Steagul c lu arilor (capul de cal) îngropat. ca i bolovanul cu sare. Apoi. Legarea i dezlegarea cetei 2. Condi ion ri spa iale Legarea i dezlegarea cetei se f cea numai în p dure sau lâng o ap curg toare. avea loc o lupt . bolovanul era împ r it oamenilor din sat. Steagul era plasat într-un cerc trasat de mut. pentru protec ie. Depunerea jur mântului 3. nicidecum în curte. supus ac iunii magice a C lu arilor. Adresarea de ur ri de s n tate (la terminarea ac iunii. Ridicarea copiilor în bra e. steag. pentru a nu fi expu i ac iunii ielelor. ast zi doar estetic (evolu ie specific fenomenelor folclorice) 4. pentru protejarea familiei) 11. Actualizarea (rostirea) de texte magice 10. Principalele ac iuni: 1. Realizarea de dansuri rituale. pentru a nu fi recunoscu i de duhurile rele. cu caracter apotropaic. Dezgroparea dup 3 ani implica renun area la acel steag. Travestirea. Evitau r scrucile. Dac în afara satului se întâlneau dou cete de C lu ari. C lu arii erau ad posti i noaptea în curtea bisericii. se dezgropa dup un an sau dup 3 ani de c tre V taf. Mânuirea instrumentarului specific (bât . i nimeni nu trebuia s tie ce s-a petrecut la mas . loc malefic în mentalul popular i movilele. 2. considerate locuri predilecte ale ielelor. cu caracter mitico-magic.

în mijlocul horei 2. o transformare. Stropitul bolnavilor cu ap Jur mântul de fidelitate fa 1. 4. 13. Vr jirea bolovanului cu sare. Jucarea copiilor pe bra e. 2. Alungarea ielelor toate mi c rile lor duceau la alungarea spiritelor malefice (zurg l i. a a s ne-ajute Dzeu Etapele scenariului: 1. Respectarea unor interdic ii secrete. Ajutorul reciproc 8. Are loc în s pt mâna Rusaliilor. Este efectuat de C lu ari pân la epuizarea lor fizic . 2. taine (exemplu: Cr i ele nu aveau acces la jur mânt. pe vitele mele. zgomot) [Type text] . figuri coregrafice. reprezentând o metamorfoz . s nu dosim banii 9. Jocul are caracter ritual i estetic. con ine dansuri. Jur pe sufletele mo ilor mei. de ceat : Nu trebuia cunoscut de al ii Mutul nu depunea jur mânt Prevedea i perioada de valabilitate Era f cut la legarea cetei i la primirea noilor c lu ari. Datul peste cap. 3. Dansuri în jurul celui bolnav. s respect c lu ul i legea lui pân la dezlegarea steagului . s nu ne atingem de femei 10. formule magice (s-au pierdut în timp). acte rituale. cu mâna pe steag. 14. Supunerea total fa de V taf 7. pentru recunoa terea statutului lor în sat) 4. considerat de bun augur 6. pe caii mei. Ac iuni: 1. pentru transferul de energie pozitiv 5. P stra secretul cetei 6. Intrarea în joc a fetelor de m ritat (la finalul dansurilor. strig te. 5. Vr jirea blidului cu semin e (le oferea noi valen e în plan agrar) 3.12.

V taful era liderul grupului (în unele cazuri. în mar ea de dup s pt mâna Rusaliilor. Stegarul . doborârea simbolic a unui c lu ar. În partea final a jocului. steag. se îmboln vea) [Type text] . C lu arii erau obliga i s plece în fug i s nu se uite înapoi. se împ r eau buc ile de usturoi de la capul steagului (cu rol apotropaic. Avea i amprent funerar . Steagul trebuia inut drept (cu excep ia culc rii steagului). Personaje: 1. ruperea în buc i a steagului (fiecare C lu ar primea câte o bucat ). Particip la confec ionarea i ruperea steagului.Dezlegarea c lu ului/cetei. etc). spargerea c lu ului. s strige foarte puternic (capacitate fonic ). încadrate de 2 C lu ari. Se începea cu dansuri rituale. Sunt în num r de 3.cel care purta steagul. Primicerul primea comenzile de la V taf. Era de preferat un V taf mai înalt. îngroparea c lu ului. s rirea steagului. seara. ele nu erau doborâte la p mânt. Se luau în calcul calit ile morale. În zilele noastre. V taful îngropa steagul într-un loc numai de el tiut. 4. În Dolj. Se spune c reprezentau substitute ale ielelor/rusaliilor. purta un mic palo . întrunea aceast func ie pân la moarte. Este un substitut al zeului cabalin. frângerea steagului. Stegarul avea grij ca nu cumva C lu arii s calce umbra steagului (cel care c lca umbra. ve nica pomenire. Era supus fa de mut. se mai numea dezlegarea steagului. i îl dezgropa dup 3 ani. s fie bun la lupta dreapt . figurile coregrafice. culcarea steagului. C lu arii începeau ac iunea prin jocul Cr i elor. întrucât era vr jit de vr jitoarea satului). Nu aveau acces la aspectele ezoterice (jur mânt. Beneficia de elemente de marcaj: era îmbr cat în costum na ional. dup apusul soarelui. Se efectua exact pe locul unde a avut loc legarea c lu ului. este numit ajutor de V taf 3. 2. Se îngropa capul steagului. Cr i ele apar târziu în scenariu. Trebuia s cunoasc toate comenzile rituale.

Este un personaj de factur livresc . Întrune te componenta ludic stârne te râsul. chiar V taful i se supune. demonstrând bog ia i îngâmfarea. Irodeasa. George Co buc spune c Irodeasa continu în plan tradi ional func iile unor zeit i Hecate (patroana practicilor magice malefice) i Venus. Este implicat în practicile divinatorii. Cunoscut în rile catolice înc de la începuturile cre tinismului. dup joc uit c trebuia s participe la hor .5. Nu are voie s vorbeasc pe timpul dansurilor (putea fi ucis). Prin t cere.sugerarea atmosferei spirituale a satului. Este patroana spiritual a C lu arilor. [Type text] . Este prezent i în descântece i colinde. . fiin supranatural care îmboln ve te oamenii. singurul care era p strat cu sfin enie în zon . ap ra grupul de iele. în care nu se vorbea M sc rici la nunt (avea voie s râd ) Unul din numele dracului În descântece. Este respectat de to i.dans ritual executat de feciori.sublinierea st rii de tensiune a lui Biric jocul îl întrerupe de la discu ia cu Polina. B pus la u ca semn c gazda nu e acas (în zona Arge ului) 6. C lu arii nu încep niciodat jocul f r a-i pomeni numele i a-i aduce ofrand alimentar i bahic . Co buc explic prezen a ei în descântece cu func ie benefic (din cauza unei confuzii) Reflexe în literatura cult : Morome ii: pentru . a p truns în folclorul nostru prin c r i populare. Cuvântul mut . Numele provine din Irod + east .i fac datoria. Mutul este personajul sacru al cetei.func ia de caracterizare (Tudor B losu le cere tot c lu ul . apare în viariantele Irodia/Arodia. Are func ie de control ritual are grij ca toat lumea s .

la auzul cântecului cucului . prindeau de b o opinc i îi loveau pe cei pe care-i întâlneau. îi trânteau la p mânt pentru alungarea spiritelor malefice. ardeau fulgii i penele prinse de glug pentru alungarea r ului i a bolilor. cucullus = so necredincios) 2. Simbol al lene ului a g si cuib de cuc = nimic 7. Ac ionau de L sata Secului. Simbol erotic masculin (în latin . 5. Se spune c cei care particip la scenariu. R scuc it = desfacerea unei vr ji de c tre doi copii. simbol al geloziei 3. Simbol al singur t ii 6. Vestitor al prim verii. Altele spun c e bine s fii lovit de cuci. Zeus o seduce pe Hera pref cându-se într-un cuc. cu rol apotropaic. În mitologia greac . Cucii purtau o glug cu dou g uri pentru ochi. Seara. un b în mân i un clopot la spate. diminea a alergau dup oameni. practic prin care laptele de la vac î i recap t calit ile pierdute în urma unei ac iuni malefice [Type text] .Kukiri. îi atingeau. i coarne. pe care se lipeau pene. 4. bulg denot faptul c denumirea a fost împrumutat de la bulgari. Despre obicei exist credin e i supersti ii contradictorii. dau câinii în t rbac (câinele = substitut al lupului. Cucii Defini ie: Fl c i i oameni c s tori i de curând. Implica ii mito-folclorice: 1. 9. deci gestul avea rolul de alungare a frigului). (Dic ionarul Academiei Române) Obicei p strat mai ales în satele bulg re ti din zona Ilfov . pe lumea cealalt se transform în draci. patron al sezonului rece. lovesc oamenii cu o opinc spre a-i feri de friguri. La amiaz . A tr i ca cucii = a nu se în elege 8. danseaz . dar con inutul obiceiului este de origine trac . medical i fertilizator (în unele zone). erau echipa i cu fuste. S rb toarea Ziua Cucului s aud cucul din fa sau din dreapta. pentru c vei fi s n tos tot anul.II. care de L sata Secului se mascheaz i merg la casele oamenilor.

exist s rb tori. unchi. Exist . plante ornamentale). Mo ul Codrului. mo ar col cel dat de poman în ziua de mo i b rbat care mo e te. mo ior Termenul de mo este provenit din substrat. substitute ale str mo ilor arhetipali: larii. III. s-a strâns lumea ca la mo i Derivate: mo an mo tenitor. o serie de peronaje cu titulatur de mo Mo Cr ciun. existau spirite (genii) protectoare. Pater = tat . nu se admite refuzul darurilor. manii i pena ii.Str mo ii arhetipali Sunt întemeietori. În cinstea lor. pentru str mo i. bâlci anual organizat în Bucure ti. Mo Alexe. [Type text] . de s rb torile c rora se urmeaz un ritual: se spune bogdaproste.Mo ii de iarn de Cr ciun De Mo i se aduc ofrande vegetale care se dau de poman (flori.Mo ii de prim var : de mucenici . personaje cu un rol important în istorie.Mo ii de toamn de Sf.Mo ii de var de duminica Rusaliilor . zeii casei. . Mo i = fiecare dintre cele 9 zile care urmeaz zilelor babei Expresii: . în folclor.din mo i str mo i. Dumitru . a mo i. numele deriv din lat. Mo ii Def: Mo = b trân. formau o triada a divinitatilor ce protejau c minul. Mo Nicolae. impreuna cu focul sacru. spirite ale stramosilor care. vârst . La romani. masc în jocurile populare. se vars din vin pe p mânt. Zeit i: Jupiter. zile de întâlnire între cei vii i cei mor i Mo ii. care au fost considera i patroni spirituali ai comunit ii. de când cu mo Adam.

P duroiul. pe care Maria i se lipe te la loc. ipotez respins . Este s rb torit pe 17 martie. Echivalentele lui pe plan european sunt Silvanus. trebuia s ard intens în noaptea de Cr ciun. arderea buturugii. Le ii > les = p duri. MO CR CIUN personificare a s rb torii. consumarea de alimente care amintesc de discul solar ca form (colaci). ipotez respins 2. În legende nu se men ioneaz func iile lui mitice. Apare în unele descântece în postura de personaj infernal. 2. Originea latin . P durarul. Mai este numit Tat l Codrului. din creatione. În privin a numelui. i Ziua carpelui în calendarul p gân (Alexiile) [Type text]   . apare un personaj numit Korociun (care simbolizeaz moartea. versurile prezentându-l la mas . ca Zeus. care se tr gea din credin a în moartea simbolic a soarelui în acea zi. Legendele religioase îl prezint la început ca un personaj negativ. În colinde. iar când afl c nevasta lui a primit-o. sfâr itul).1. îi taie acesteia mâinile. se ivea necesitatea efectu rii de practici reparatorii: utilizarea ro ilor de foc. De asemenea. ziua dedicat sfântului Alexe în calendarul cre tin. Jupiter. împreun cu Dzeu. Mo ul codrului este personajul masculin echivalent Mumei P durii. pân la Boboteaz . De aceea. care provoac diverse boli (împreun cu Muma P durii) 3. el are parte de o reconciliere mitic . 3. s-au emis trei ipoteze: 1. iarna. Fondul lingvistic autohton (prin asem narea cu albaneza): cuvântul kerciun denumea buturuga care trebuia s ard f r încetare în noaptea de Cr ciun (Noaptea butucului) Substratul zilei de s rb toare: Cr ciunul a fost o s rb toare precre tin cu substrat solar i vegetal. lemna asociat zeilor supremi. Bu teanul trebuia ales din lemn de stejar. Originea slav în mitologia slav . Mo Alexe este patronul vie uitoarelor subp mântene. Cenu a trebuia aruncat pe ogor (se folosea o parte pentru a se amesteca în hrana vitelor). El nu o prime te pe Maria s nasc . exista interdic ia de a împrumuta foc din vatr (înstr inarea soarelui) Aspecte vegetale: Bu teanul/buturuga adus în cadru ritual în gospod rie.

de c tre o b trân . s-a constituit sfatul/ceata b trânilor. Se organiza p zitul usturoiului. Baba Cloan a) i a mumelor (Muma p durii. în scop purificator. Se practica ungerea ferestrelor i u ilor cu usturoi. Se considera c în noaptea de Sf. împotriva strigoilor. cu func ie deosebit de important în plan juridic: ei hot rau cine s fie primit sau alungat din sat. Vineri. Unii cercet tori cred c data era de fapt anul nou dacic. se deschide p mânul s ias vie uitoarele. Baba Oarba. Mo Nicolae Str mo ii arhetipali reprezint o categorie mitic important . Andrei. care ar fi atras prezen a acestuia. 4. ocolirea casei cu j ratic. efectuarea de practici divinatorii (ghicire a ursitei). Duminic . ca s nu fie furat de strigoi. Mama Dracului. cur enie în gospod rie (se f ceau gr mezi în cele 4 puncte cardinale i se d dea foc. Mama Focului) Datorit faptului c mo denume te un str mo arhetipal i un personaj în vârst . Mo Andrei este personificarea zilei de Sf. de aceea exista interdic ia de a pronun a cuvântul arpe. prin corelarea cu categoria babelor (împ r ite în pozitive: Sf. Pe aceast baz . Se credea c în acea noapte are loc deschiderea cerurilor. Procedee rituale: arderea gunoaielor. Se închid simbolic drumurile (blocate de fl c i cu lan uri). Judecata se f cea sub un brad. pentru accesul omului profan la sacru. se produce un tranfer de autoritate: persoanele în vârst au primit aura de prestigiu de care beneficiau str mo ii arhetipali. Miercuri i malefice: Baba Coja. [Type text] . aprinderea focurilor la r scruci. S rb toarea marca începutul iernii Îndrea-Cap-de-Iarn . personajul moare i rena te.Se crede c în acea zi. de r s ritul soarelui. 5. Andrei. se f cea mult zgomot pentru alungarea spiritelor. protector al lupilor.

cozonac 6. Înmormântarea simbolic a m sc riciului zeul simbolic al vegeta iei 5. 1. el înso e te divinitatea vegetal m sc riciul. surla ul. La început. Ac iuni de izgonire a spiritelor malefice: tragerea cu pu ca. în func ie de tipurile de arme. Realizarea de practici magice în afara perimetrului satului 2. Posed o arm ritual . ceata e format din arma ul mare. pl cint . 2. Devine substitut al zeului vegeta iei. suta ul i junii (membrii grupului). El îl ucide simbolic pe m sc rici. Sibiu Ac iuni: 1. Termenul arma era întâlnit pe vremea lui ctefan cel Mare (demnitar cu important func ie militar ). Junii purtau anumite denumiri: Doroban ii. [Type text] . întreceri între c l re i 7. Activitatea lor în s pt mâna Pa tilor scoate în eviden amprenta cre tin c p tat în timp. Perioada de ac iune putea fi extins pe 10 zile: între Buna Vestire i Duminica Tomii. Junii Junii reprezentau la început corpora ii (posibil ecou din confrerii militare) de b rba i neînsura i sau c s tori i. Ro iorii. Pe lâng v taf. care în s pt mâna Pa tilor serbeaz patimile i învierea lui Cristos prin întruniri i procesiuni. Scenariul de baz prezint moartea i învierea zeului vegeta iei. Curcanii. Practici de fertilizare: împodobirea junilor cu flori sau împletirea brazdelor la por ile caselor v tafului 4. Trebuia ales prim vara. Ritualul este condus de v taf. El conducea scenariul rital.IV. de c tre preot. Alaiul este doar înso itor. Arma ul mare/mic este un fel de ajutor de v taf. v taful era substitut al zeului vegeta iei Ceata junilor are o structur aparte. m sc riciul. arma ul mic. buzduganul. Consumarea de alimente rituale: ou . Uneori. V taful era comandantul cetei. Obiceiul este înregistrat în regiunea Bra ov. Dansuri rituale nocturne i diurne 3. în locul m sc riciului.

5. Se remarca prin gesturi obscene. având caracter apotropaic.3. Era reprezentant al str mo ilor arhetipali. limbaj trivial. Denumirea vine de la surl 4. care denumea o categorie de persoane care pl tea un impozit de 100 de galbeni. Hora Junilor era un dans ritual derivat din cultul solar. care trebuia prins. Suta ul denumirea vine de la un termen financiar din sec 17. Se obicei. cercul fiind un substitut al soarelui. pentru c la început. V taful se a eza în cerc i arunca buzduganul. personajul avea un caracter orgiastic (ecou de cult dionisiac). Surla ul mergea în fa a cetei i scotea anumite sunete care imitau porcul. M sc riciul era substitut al zeului vegeta iei. era deghizat în mo . El strângea banii i organiza petrecerea de sfâr it. Traiectoria buzduganului reprezenta un substitut de axis mundi. [Type text] . din rile române. Locul unde avea loc ac iunea era purificat. Ritualul culmina cu sacrificarea lui simbolic .

ecou din era totemismului animalier. deseori sub înf i ri umile sau monstruoase. d ruiesc obiecte care ajut eroul (ex: pieptenele care se transform în p dur ) 3. Se consider c Împ ratul Ro u se remarc prin valen e negatve.Personajele basmului românesc Basmele sunt de trei tipuri: fantastice. Întâlnirea cu ele are loc aparent întâmpl tor (categoria gnoseologic a hazardului). verig absolut necesar în cadrul scenariului ritual. Exemple: Sfarm -piatr . Vineri. cantitatea de fantastic se mic oreaz ) Personaje: 1. Liderul (senex) este reprezentat de obicei de cuplul împ rat/împ r teas sau mo /bab . Ele sunt deseori personific ri ale for elor naturii. Adjuvan ii: înso itorii eroului. ariciul. ghionoaia. Unele personaje au func ie de donator. împrumutat din mitologiile caucaziene. Elementul feminin se remarc prin sterilitate. . na te în condi ii speciale la o vârst înaintat : la adânci b trâne i. Confiden ii sunt c l uze/consilieri pentru erou. 2. sunt substitute ale personajelor care conduceau riturile de ini iere a tinerilor în perioada de patriarhat/matriarhat. Muma Zmeului (care devin din adversari. consilieri).Personaje animaliere: calul n zdr van. Faptul c împ ratul are un frate la cap tul cel lalt al p mântului s-a ivit din necesit i de ordin narativ. Ei sunt c l uz . în unele basme. P s ri-l ilungil . marcaj negativ care pune în pericol soarta împ r iei. sau [Type text] . marcaj negativ este i întâmplarea ca împ ratul s aib o fat . albina. Pot fi: . Împ ratul este. Pân la un punct. Negru Vod (denumire cu influen oriental ). Se adaug Sfânta Lun /Sfântul Soare (posibile ecouri de cult cosmic).Personaje umane . Miercuri). se remarc onomastica de tip cromatic Împ ratul Ro u/Verde. Strâmb -lemne.Personaje fabuloase: sfintele (Duminic . animaliere i nuvelistice (treptat. v duv. În basmele române ti. De asemenea.

În potriva lor ac iona semnul crucii (Caragiale: La conac). Uneori este prezentat chiar ca o antropomorfizare a soarelui. a c p tat în perioada cre tin o dimensiune malefic . În unele basme. Jum tate-de-om-pejum tate-de-iepure. 4. iar na terea lui este miraculoas . Este de cele mai multe ori înving tor în lupta cu r ul. sunt fal i eroi spânul. excep ie f când basmul Tinere e f r b trâne e. Parcurge un traseu ini iatic. este valorificat mai ales direc ia ludic a personalit ii lor sunt deseori puse pe glum . aspecte monstruoase. sau un set de pedepse: retezarea capului sau fierberea. personaj ini ial benefic. cu direc ie spre r s rit. i nu european (modelul Hercule). prezent i în riturile de schimbare a numelui copilului grav bolnav. Poart un marcaj solar . personaj supus ini ierii. Opozan ii prezen a lor este cerut de scenariul basmului. Exemple: Muma P durii. Dispune de posibilitatea metamorfozei. sub puterea unui blestem.chiop. Se remarc prin elemente de marcaj: p rul ro u. personaj mitofolcloric cu implica ii erotice. El se folose te uneori de personajele malefice. [Type text] . astfel încât se ajunge la denumiri ca Zmeul ploii/fulgerelor/vântului. Uneori. pentru izbând . Ochil ). considera i substitute ale diavolului). De obicei. n scut de o fecioar .F t-Frumos este idealul masculin la români. unde eroul seam n cu ciob na ul mioritic sau cu me terul Manole. În ceea ce-i prive te. O rud a zmeului este Zbur torul. 5. Muma P durii. balaur. Ex: balauri. zmei. El se remarc printr-o serie de calit i. Îl ajut necondi ionat pe erou. Poate fi copil lep dat. este de origine animalier : fiul iepei/oii. Zmeii fac parte din categoria Saurienilor mitici (reptile). Probele prin care trece sunt de tip iranian. derivate din credin a în omul însemnat (oameni cu infirmit i/ p r ro u. Statu-palm -barb -cot. al turi de arpe.este de obicei blond i prezint un tatuaj mitic: soarele i luna tatuat pe piept. În unele basme se produce o confuzie de ordin mitico-folcloric zeu > zmeu. este mezinul. datorit c rorara este capabil s dep easc un set de probe. dragon.hiperboliz ri ale unor capacit i umane (Setil . în basme. Eroul: .

Este uneori numit Iana Sânziana (Sancta Diana)/ Cr iasa Zânelor/ Frumoasa lumii.Ileana Cosânzeana este prezent i în legendele române ti. care uneori sunt dictate de tat (ex. sau de sor a soarelui. supunerea eroilor la condi ii extreme. de ascundere. sau este prezentat ca o fecioar r zboinic (influen din mitul amazoanelor). În basme. Î i supune pretenden ii la probele pe irii. probe de iste ime. Locuie te în locuri inaccesibile (ex. existau cerin e rituale de ordin intelectual (ex. Fata în gr dina de aur.. În Bihor) [Type text] . întruchipeaz idealul de frummuse e feminin româneasc . Construirea unui pod de aur într-o singur noapte. în ipostaza de zâng (de Sânziene). În scenariile matrimoniale. aducerea unor obiecte magice sau lucruri de pre ). probe de îndemânare.