You are on page 1of 22

PERSONAJE MITOLOGICE ROMÂNE TI B LTEANU

[Type text]

1. PERSONAJE MITICE GETO-DACE
Mitologia geto-dacilor Dacii fac parte din ramura nordic a tracilor, popor de origine indoeuropean . La a ezare, tracii au g sit pe teritoriul carpato-danubian, o popula ie autohton mediteraneean , de la care au preluat elemente mitologice (cultul bradului, cultele animaliere lupul, cultul p mântului, soarelui). M rturii în acest sens vin de la Herodot, Strabon, Iordanus, i din surse folclorice române ti Miori a. Divinit i geto-dace 1. MARELE ZEU se crede c ar fi fost Gebeleizis (Zamolxes era doar mare preot, i nu personaj divin), reprezentat întotdeauna c lare, înso it de un vultur i de un arpe. 2. MAREA ZEI înso it de un cerb i de un arpe. Treptat, rolul ei se diminueaz din cauza repetatelor r zboaie cu romanii, i un rol deosebit îl cap t un zeu al r zboiului, corespunz tor lui Marte/Ares. 3. SACERDO II construi i dup modelul druizilor (preo i cel i, numele lor vine de la stejar , întrucât într-o prim fa erau constitui i în casta stejarilor) Pentru men inerea rela iei cu sacrul, se practica trimiterea solului la Zamolxes: se alegea un tân r care era aruncat în suli e, pentru a trimite zeilor cerin ele dacilor. Dac nu murea, era considerat nedemn i alungat din cetate. Spa iile sacre existau sanctuare în form de patrulater i templecalendar (circulare, în zona Sarmizegetusa), grote sacre i în l imi sacre. Prima incinerarea, specific înhumarea. popoarelor cu un cult solar, i nu

Deceneu, mare preot în vremea lui Burebista, a realizat o uniune religioas care a favorizat mai târziu p trunderea cre tinismului.

[Type text]

într-o pe tere. Dup cucerirea Daciei: Romanii nu las nicio informa ie despre cultul lui Zamolxes Distrug sanctuarele Desfiin eaz confreeriile religioase ale geto-dacilor Introduc zeit i culese de coloni tii romani. îns nu i culte locale Introduc o nou organizare administrativ . Cultul lui Mithra zeul focului i al soarelui. a existat o dualitate religioase. ceea ce a dus la c utarea de solu ii religioase individuale. Cre tinismul înainte de cucerirea Daciei. trei împ ra i i-au adus daruri. la sl birea considerabil a cultelor geto-dace i la orientarea spre cre tinism. ca s se supun legisla iei romane. la na terea sa.i practica dreptul cutumiar Sunt recunoscu i drept cet eni romani copiii coloni tilor i veteranilor.Curente religioase: 1. negustorilor. cei de la sate r mânând înc p gâni (paganus > pagus > sat) [Type text] . Aceste ac iuni au dus la dezorganizarea sistemului religios autohton. Cultul Dianei 2. etc. adus de solda ii romani din Orient. mai ales prin intermediul solda ilor i coloni tilor. credincio ii cultului aveau o formul special de salui în timpul prim verii: Mithra a înviat! Adev rat a înviat!) 3. s-a r spândit prin intermediul misionarilor. pentru a ine sub control teritoriul Nu accept femeile în ac iuni cu caracter ritualic Geto-dacii sunt lipsi i de drepturi politice Geto-dacilor le este impus interdic ia de a. Cre tinismul este un cult mult mai democratic decât celelalte. Dup cucerire. a avut o influen în reprezentarea târzie a lui Cristos (este n scut pe 25 decembrie. Într-o prim faz .

I Hora iu Cri an Gebeleizis a fost marele zeu i intr în cuplul divin cu marea zei . zeu care creeaz lumea i apoi se retrage. Prima. c ruia i s-au atribuit manifest ri mitice. Se spune c este deus otiosus (zeul care s-a retras). zeu suprem. au fost emise dou ipoteze. Gebeleizis considerat zeu suprem. conform c reia Gebeleizis ar fi un mitonim apropiat unui mitonim lituanian. în textele lor. Mircea Eliade consider c Gebeleizis i Zamolxes nu sunt identici. întrucât zeul era unul meteorologic. mare preot. Este patronul spiritual al aristocra iei militare. numeau zeul suprem al dacilor când Zamolxes. când cerul era acoperit de nori. Vasile Pârvan spune c grecii. Givaleizis (zeul d t tor de lini te) i cea acceptat . al cerului. lat = nor). [Type text] . întrucât nu se mai bucur de un cult foarte r spândit. Herodot considera c Gebeleizis i Zamolxes erau dou fa ete ale aceleia i zeit i. când Gebeleizis. Sf Ilie. de in tor al fulgerului. ca Zeus i Jupiter. conform c reia numele vine de la Nebeleizis (nebula. care impune cultul propriu i absoarbe func iile mitice ale lui Gebeleizis. procedeu întâlnit i în India i China. În cadrul manifest rilor religioase. structura cultic este diferit . pentru protejarea zeului (norii erau considera i fiin e demonice adverse). deci. a existat procedura tragerii cu s ge i spre cer. Este înlocuit de Zamolxes. Se presupune alipirea sa ca deus otiosus de al i zei i supravie uirea lui sub alt nume.Personaje: 1. Cu privire la etimolgie. Sacerdo ii cre tini au încurajat sincretismul religios. Este considerat zeu uranian.

Este un ini iat. Devenind zeu. Este mare preot. devenit din mare preot. el fiind considerat o zeitate a p mântului (coborârea în pe ter ) Zalmoxis.2. Faptul c el a disp rut din istorie ar dovedi c el nu a fost erou civilizator. i nu elementele ce in de magie. de in tor al unor taine existen iale. Cultul lui începe în secolul 9 î. Kogayonul. Cultul lui Zamolxes este un cult etilist. teluric . de la *zamol = purt toare a sesului p mânt. sus inea c nu se poate vindeca trupul în lipsa vindec rii sufletului (teoria integralist ). p strate la nivel popular cele cu implica ie meteorologic ). Zamolxes devine zeu suprem al geto-dacilor. Nu se pot stabili func iile lui pornind de la etimologie. A l sat în mitologie i folclor ecouri firave i nesigure (în cadrul priveghiului. iar Caloianul ilustraz moartea i învierea zeului vegeta iei) Doctrina sa presupunea: Nemurirea sufletului Vegetarianismul Cunoa terea astrelor Rela ia cu sacrul prin intermediul solului Vindecarea întregului [Type text] .n. mai târziu zeificat (dup model celtic). Centrul s u se g sea pe muntele sfânt al dacilor. de la *zalmos = blan de urs. considerat erou civilizator. Distrugerea aristocra iei militare a dus la ie irea din scen a lui Zamolxes. Este adept al lui Pitagora. ceea ce-l face o zeitate a domeniului animalier. Etimologie: Zamolxis (Mircea Eliade) Zamolxe. ci mai degrab mare zeu. o serie de jocuri din zona Vrancei au la baz ideea triumfului vie ii asupra mor ii. Terapeut. Zamolxes a preluat credin ele.e. practici. întrucât era patronul spiritual al aristocra iei militare. rituri din cultul lui Gebeleizis (partea moral .

în cadrul c reia avea loc noaptea o procesiune cu tor e. În mitologia româneasc s-au p strat mai multe urme de cult selenar decât în alte sisteme mitologice. a fost asociat la domnie de c tre Burebista. Târziu. A realizat reforma religioas . a uni => zeitate protectoare a magiei. a fost preluat i de c tre tracii sudici. s rb toare a femeilor. Este mare preot al cultului lui Zamolxes pe vremea lui Burebista. întrucât s-a vrut stoparea cultului dionisiac.3. cultul lui Bendis a fost absorbit de cultul Dianei. probabil din Egipt. care c p tase caracter orgiastic. în lucrarea Gotica: om instruit. Etimologie: radical indoeuropean: *bhend = a lega. a p durilor i a practicilor magice nocturne. Informa ii despre el vin de la Iordanus. Bendis ajunge la statutul de Mare Zei . Diana Terra Mater. Principalele lui ac iuni erau interpretarea semnelor celeste i t lm cirea voin ei zeilor. 4. erudit. i-a înv at pe aristocra i etica. DECENEU. El repet traseul mitic al lui Zamolxes. exista o s rb toare numit Bendideia. fiind i el zeificat în final. via a cump tat . A încercat s stopeze influen ele mitice str ine. care combin dou dintre divinit i i elemente din cultul lui Bendis. [Type text] . În Grecia. Venit din exterior. simplificând cultul lui Zamolxes. a fost identificat de greci cu Artemis. La tracii de sud. apare o zeitate sincretic . zodiacul. iar de romani cu Diana. BENDIS Este zei a lunii. Zei dacic . dovad fiind templul s u de la Salamina. iar apoi înlocuindu-l cu cel al unui zeu al r zboiului (fenomen petrecut pe vreme de r zboi. Principala ac iune interzicerea cultiv rii vi ei de vie i interdic ia consum rii vinului. Este cunoscut i preluat i de c tre unii dintre greci. fizica. dup cucerirea Daciei. Adorat de femei (protectoarea lor). La daci.

impus de Zamolxes. se bucur de un mare prestigiu. locuri de cult i sacerdo i. Urma ul lui. ca i marele preot de pe vremea lui Decebal. a fost continuat i amplificat de Deceneu. Vezina ultimul mare preot. Comossicus. dar nu este zeificat. c reforma lui Deceneu n-a f cut decât s aleag unele zeit i. Eliade consider c Iordanus a exagerat. dar a fost zeificat sub influen celtic . Vegetarianismul. [Type text] .Eliade spune c Deceneu a fost într-adev r mare preot.

calul psihopomp (cu func ie de c l uz funerar ). Juc torii se prindeau pe o perioad de 9 ani i ac ionau în ceat pe o perioad de 40 de zile. î i schimbau glasul. sabia. remarc num rul impar de juc tori care se întâlneau între Ispas i Rusalii (timp de o s pt mân ).erau exclu i din comunitate 3 ani dac se afla c fac parte din grup (scenariul avea tent magic foarte puternic . steagul. Stropitul cu ap de la 9 izvoare seam n cu ceea ce f ceau dacii înainte de lupt (luau ap din Dun re) [Type text] . practicat în Nordul Moldovei. 3. Tot din cultul cabalin provin i Cavalerul trac. calul cu c l re (dans de nunt din Transilvania) Opinii: 1.acompaniament muzical l utari care interpretau anumite cântece. î i acopereau fa a cu o pânz alb . pe uli ele satelor. împreun cu Capra. Mircea Eliade caracterul de asocia ie secret închis pentru ceilal i . practicau travestiul (ca s nu fie recunoscu i de duhurile rele). de aceea biserica îl considera ca fiind patronat de diavol) . Observ existen a Stare ului i Primicerului (ajutor de v taf).la origine. nu numai între Ispas i Rusalii (când ac ionau ielele mai nociv) 2.2. C lu ii este un obicei augural care are loc între Cr ciun i Anul Nou. Ni u ecourile mitice din scenariile c lu arilor (ex. în Descriptio Moldaviae. PERSONAJE ÎN OBICEIURILE POPULARE ROMÂNE TI I. calul utilizat cu func ie apotropaic (înfipt în gard). C LU ARII Etimologie Eliade: de la cal sau c lu + ar Spa ialitate obicei atestat în toat zona tracic . Dimitrie Cantemir. Chiar dac ambele obiceiuri se trag din cultul cabalin. G. mai târziu ajunge la statut medical (dovezi bâta. avea caracter militar. Stare ul hot ra ce dansuri s interpreteze c lu arii (toate aveau semnifica ie magic ). mascoida de cal) . Se face deosebirea între C lu ari i C lu i.c lu arii s-au protejat de ac iunea bisericii depuneau jur mântul în numele lui Dzeu .

Strig tele amintesc de strig tele din scenariul dionisiac 4. Condi ion ri temporale: C lu arii ac ionau în principal în s pt mâna Rusaliilor. seara.Culorile alb-ro u sunt ecouri de cult solat (lumin /disc solar) .C lu arii sunt o emblem a românilor. Legarea c lu ului se f cea într-o zi de s rb toare.Se bucurau de un mare prestigiu.Ruga de la începutul fiec rui dans ecou de invocare a zeului. Pe perioada jocului. ac ionau mai intens decât de obicei. în care primul pahar era închinat zeului. erau solicita i în diverse probleme importante ale comunit ii (la judecata satului. ielele (rusaliile).Ceata înso e te c lu ul (steagul).Jur mântul se depunde de Strodul Rusaliilor (miercurea din a 4-a s pt mân de dup Pa te) . o marc în Evul Mediu Condi ion ri spa io-temporale: 1.Ridicarea i ciocnirea bâtelor reprezint ridicaea suli elor spre soare de c tre daci .Au fost acceptate i personaje feminine Cr i ele . [Type text] . Strodul Rusaliilor (atunci se constituia ceata). de diminea Desfacerea c lu ului avea loc în mar ea de dup Rusalii. ca pe o divinitate protectoare . la primirea sau alungarea cuiva din sat) .V rsau primul pahar cu vin în cinstea unui spirit tutelar. Hainele rituale erau purtate doar pe timpul zilei. posibil ecou dintr-un gest de banchet orfic. pentru c atunci când se încheia ciclul pascal. Jur mântul era valabil pe o perioad de 9 ani.Membri ale i pe via de c tre v taf ..Interdic ia de a privi înapoi (ca în Orfeu i Euridice) . . Ion Ghinoiu . În caz contrar. putea fi chiar omorât. . Mutul avea interdic ia de a vorbi. Excluderea din comunitate era valabil pe 3 ani. Irodeasa (în semn de ofrand ).

Condi ion ri spa iale Legarea i dezlegarea cetei se f cea numai în p dure sau lâng o ap curg toare. supus ac iunii magice a C lu arilor. 2. în scop apotropaic. pentru ap rarea de boli 5. Actualizarea (rostirea) de texte magice 10. Erau osp ta i de s teni în cas . cu caracter mitico-magic. cu caracter apotropaic. Principalele ac iuni: 1. considerate locuri predilecte ale ielelor. Evitau r scrucile. pentru a nu fi expu i ac iunii ielelor. bolovanul era împ r it oamenilor din sat. Dezgroparea dup 3 ani implica renun area la acel steag. Apoi. iar ceata învins era supus celei înving toare. nicidecum în curte. Vindecarea bolnavilor. loc malefic în mentalul popular i movilele. ast zi doar estetic (evolu ie specific fenomenelor folclorice) 4. Depunerea jur mântului 3. sabie) 7. pentru protec ie. Dac în afara satului se întâlneau dou cete de C lu ari. se dezgropa dup un an sau dup 3 ani de c tre V taf. înnegrirea fe ei. 9. Ridicarea copiilor în bra e. Travestirea. Întreg set de ac iuni cu instrumentarul (limbaj actan ial) 8. Steagul era plasat într-un cerc trasat de mut. Legarea i dezlegarea cetei 2. pentru protejarea familiei) 11. steag. Apelul la simbolistica de tip cre tin [Type text] . avea loc o lupt . ca i bolovanul cu sare. Mânuirea instrumentarului specific (bât . i nimeni nu trebuia s tie ce s-a petrecut la mas . pentru a nu fi recunoscu i de duhurile rele. schimbarea vocii. Adresarea de ur ri de s n tate (la terminarea ac iunii. dup un scenariu elaborat 6. C lu arii erau ad posti i noaptea în curtea bisericii. Realizarea de dansuri rituale.Steagul c lu arilor (capul de cal) îngropat.

Ac iuni: 1. Dansuri în jurul celui bolnav. de ceat : Nu trebuia cunoscut de al ii Mutul nu depunea jur mânt Prevedea i perioada de valabilitate Era f cut la legarea cetei i la primirea noilor c lu ari. Vr jirea bolovanului cu sare. 4. o transformare. considerat de bun augur 6. 13. 14. formule magice (s-au pierdut în timp). taine (exemplu: Cr i ele nu aveau acces la jur mânt. Jur pe sufletele mo ilor mei. 5. Vr jirea blidului cu semin e (le oferea noi valen e în plan agrar) 3. Are loc în s pt mâna Rusaliilor.12. P stra secretul cetei 6. în mijlocul horei 2. pe vitele mele. acte rituale. Jocul are caracter ritual i estetic. Intrarea în joc a fetelor de m ritat (la finalul dansurilor. con ine dansuri. pentru recunoa terea statutului lor în sat) 4. 2. a a s ne-ajute Dzeu Etapele scenariului: 1. Este efectuat de C lu ari pân la epuizarea lor fizic . strig te. 3. reprezentând o metamorfoz . s nu ne atingem de femei 10. 2. zgomot) [Type text] . Alungarea ielelor toate mi c rile lor duceau la alungarea spiritelor malefice (zurg l i. figuri coregrafice. Jucarea copiilor pe bra e. cu mâna pe steag. s respect c lu ul i legea lui pân la dezlegarea steagului . Datul peste cap. Ajutorul reciproc 8. Supunerea total fa de V taf 7. Stropitul bolnavilor cu ap Jur mântul de fidelitate fa 1. pe caii mei. pentru transferul de energie pozitiv 5. s nu dosim banii 9. Respectarea unor interdic ii secrete.

îngroparea c lu ului. 4. Se începea cu dansuri rituale. întrunea aceast func ie pân la moarte. Nu aveau acces la aspectele ezoterice (jur mânt. Stegarul avea grij ca nu cumva C lu arii s calce umbra steagului (cel care c lca umbra. C lu arii începeau ac iunea prin jocul Cr i elor. Se spune c reprezentau substitute ale ielelor/rusaliilor. ele nu erau doborâte la p mânt.Dezlegarea c lu ului/cetei. Primicerul primea comenzile de la V taf. încadrate de 2 C lu ari. s fie bun la lupta dreapt . Particip la confec ionarea i ruperea steagului. Sunt în num r de 3. seara. purta un mic palo . Avea i amprent funerar . Personaje: 1. s strige foarte puternic (capacitate fonic ). Se efectua exact pe locul unde a avut loc legarea c lu ului. figurile coregrafice. se împ r eau buc ile de usturoi de la capul steagului (cu rol apotropaic. 2. Este un substitut al zeului cabalin. În partea final a jocului. i îl dezgropa dup 3 ani. Era de preferat un V taf mai înalt. doborârea simbolic a unui c lu ar. spargerea c lu ului. Beneficia de elemente de marcaj: era îmbr cat în costum na ional. etc). În zilele noastre. Trebuia s cunoasc toate comenzile rituale. Se luau în calcul calit ile morale. s rirea steagului. Se îngropa capul steagului. Cr i ele apar târziu în scenariu. dup apusul soarelui. steag. V taful era liderul grupului (în unele cazuri. întrucât era vr jit de vr jitoarea satului). se mai numea dezlegarea steagului. V taful îngropa steagul într-un loc numai de el tiut. Steagul trebuia inut drept (cu excep ia culc rii steagului). În Dolj.cel care purta steagul. Stegarul . C lu arii erau obliga i s plece în fug i s nu se uite înapoi. se îmboln vea) [Type text] . frângerea steagului. ruperea în buc i a steagului (fiecare C lu ar primea câte o bucat ). ve nica pomenire. este numit ajutor de V taf 3. culcarea steagului. Era supus fa de mut. în mar ea de dup s pt mâna Rusaliilor.

în care nu se vorbea M sc rici la nunt (avea voie s râd ) Unul din numele dracului În descântece. fiin supranatural care îmboln ve te oamenii. Irodeasa. a p truns în folclorul nostru prin c r i populare.5.sublinierea st rii de tensiune a lui Biric jocul îl întrerupe de la discu ia cu Polina. Este prezent i în descântece i colinde. C lu arii nu încep niciodat jocul f r a-i pomeni numele i a-i aduce ofrand alimentar i bahic . chiar V taful i se supune.func ia de caracterizare (Tudor B losu le cere tot c lu ul . apare în viariantele Irodia/Arodia. Numele provine din Irod + east . Este un personaj de factur livresc . Are func ie de control ritual are grij ca toat lumea s . Este respectat de to i. Mutul este personajul sacru al cetei. B pus la u ca semn c gazda nu e acas (în zona Arge ului) 6. Este implicat în practicile divinatorii. singurul care era p strat cu sfin enie în zon . Nu are voie s vorbeasc pe timpul dansurilor (putea fi ucis). Este patroana spiritual a C lu arilor. ap ra grupul de iele.dans ritual executat de feciori. Co buc explic prezen a ei în descântece cu func ie benefic (din cauza unei confuzii) Reflexe în literatura cult : Morome ii: pentru . Întrune te componenta ludic stârne te râsul. dup joc uit c trebuia s participe la hor .i fac datoria. Cunoscut în rile catolice înc de la începuturile cre tinismului. . demonstrând bog ia i îngâmfarea. Cuvântul mut . Prin t cere.sugerarea atmosferei spirituale a satului. George Co buc spune c Irodeasa continu în plan tradi ional func iile unor zeit i Hecate (patroana practicilor magice malefice) i Venus. [Type text] .

cu rol apotropaic. A tr i ca cucii = a nu se în elege 8. R scuc it = desfacerea unei vr ji de c tre doi copii. cucullus = so necredincios) 2. medical i fertilizator (în unele zone). diminea a alergau dup oameni. i coarne. Cucii purtau o glug cu dou g uri pentru ochi. bulg denot faptul c denumirea a fost împrumutat de la bulgari.Kukiri. Zeus o seduce pe Hera pref cându-se într-un cuc. Cucii Defini ie: Fl c i i oameni c s tori i de curând. Seara. 4. lovesc oamenii cu o opinc spre a-i feri de friguri. Simbol erotic masculin (în latin . patron al sezonului rece. Despre obicei exist credin e i supersti ii contradictorii. Altele spun c e bine s fii lovit de cuci. pe care se lipeau pene. dar con inutul obiceiului este de origine trac . Vestitor al prim verii. îi trânteau la p mânt pentru alungarea spiritelor malefice. 5. erau echipa i cu fuste. La amiaz . la auzul cântecului cucului . deci gestul avea rolul de alungare a frigului). Simbol al singur t ii 6. un b în mân i un clopot la spate. 9.II. ardeau fulgii i penele prinse de glug pentru alungarea r ului i a bolilor. Ac ionau de L sata Secului. dau câinii în t rbac (câinele = substitut al lupului. practic prin care laptele de la vac î i recap t calit ile pierdute în urma unei ac iuni malefice [Type text] . care de L sata Secului se mascheaz i merg la casele oamenilor. Simbol al lene ului a g si cuib de cuc = nimic 7. îi atingeau. prindeau de b o opinc i îi loveau pe cei pe care-i întâlneau. S rb toarea Ziua Cucului s aud cucul din fa sau din dreapta. În mitologia greac . Se spune c cei care particip la scenariu. (Dic ionarul Academiei Române) Obicei p strat mai ales în satele bulg re ti din zona Ilfov . danseaz . simbol al geloziei 3. pentru c vei fi s n tos tot anul. pe lumea cealalt se transform în draci. Implica ii mito-folclorice: 1.

personaje cu un rol important în istorie. de s rb torile c rora se urmeaz un ritual: se spune bogdaproste. s-a strâns lumea ca la mo i Derivate: mo an mo tenitor. o serie de peronaje cu titulatur de mo Mo Cr ciun. Mo ul Codrului. Mo Nicolae.Mo ii de iarn de Cr ciun De Mo i se aduc ofrande vegetale care se dau de poman (flori. pentru str mo i. [Type text] . existau spirite (genii) protectoare. zeii casei. numele deriv din lat. Mo ii Def: Mo = b trân.Mo ii de var de duminica Rusaliilor . Mo i = fiecare dintre cele 9 zile care urmeaz zilelor babei Expresii: . mo ior Termenul de mo este provenit din substrat. se vars din vin pe p mânt. Zeit i: Jupiter. vârst . impreuna cu focul sacru. bâlci anual organizat în Bucure ti. În cinstea lor. exist s rb tori. Dumitru . zile de întâlnire între cei vii i cei mor i Mo ii. spirite ale stramosilor care.Mo ii de prim var : de mucenici . care au fost considera i patroni spirituali ai comunit ii. de când cu mo Adam. manii i pena ii. . în folclor. Mo Alexe.Str mo ii arhetipali Sunt întemeietori. substitute ale str mo ilor arhetipali: larii.din mo i str mo i. mo ar col cel dat de poman în ziua de mo i b rbat care mo e te. Exist . formau o triada a divinitatilor ce protejau c minul. unchi. plante ornamentale). a mo i. nu se admite refuzul darurilor. III.Mo ii de toamn de Sf. masc în jocurile populare. Pater = tat . La romani.

trebuia s ard intens în noaptea de Cr ciun. ca Zeus. se ivea necesitatea efectu rii de practici reparatorii: utilizarea ro ilor de foc. exista interdic ia de a împrumuta foc din vatr (înstr inarea soarelui) Aspecte vegetale: Bu teanul/buturuga adus în cadru ritual în gospod rie. Cenu a trebuia aruncat pe ogor (se folosea o parte pentru a se amesteca în hrana vitelor). 2. el are parte de o reconciliere mitic . din creatione. Originea latin . În colinde. P durarul. care se tr gea din credin a în moartea simbolic a soarelui în acea zi. lemna asociat zeilor supremi. i Ziua carpelui în calendarul p gân (Alexiile) [Type text]   . apare un personaj numit Korociun (care simbolizeaz moartea. Mai este numit Tat l Codrului. Legendele religioase îl prezint la început ca un personaj negativ. De aceea. În privin a numelui. împreun cu Dzeu. Echivalentele lui pe plan european sunt Silvanus. De asemenea. care provoac diverse boli (împreun cu Muma P durii) 3. Bu teanul trebuia ales din lemn de stejar. În legende nu se men ioneaz func iile lui mitice. P duroiul. Apare în unele descântece în postura de personaj infernal. consumarea de alimente care amintesc de discul solar ca form (colaci). ziua dedicat sfântului Alexe în calendarul cre tin. ipotez respins . iar când afl c nevasta lui a primit-o. îi taie acesteia mâinile. Mo ul codrului este personajul masculin echivalent Mumei P durii. MO CR CIUN personificare a s rb torii. Jupiter. s-au emis trei ipoteze: 1. Este s rb torit pe 17 martie. arderea buturugii. 3. iarna.1. ipotez respins 2. versurile prezentându-l la mas . Mo Alexe este patronul vie uitoarelor subp mântene. Originea slav în mitologia slav . pe care Maria i se lipe te la loc. pân la Boboteaz . Fondul lingvistic autohton (prin asem narea cu albaneza): cuvântul kerciun denumea buturuga care trebuia s ard f r încetare în noaptea de Cr ciun (Noaptea butucului) Substratul zilei de s rb toare: Cr ciunul a fost o s rb toare precre tin cu substrat solar i vegetal. El nu o prime te pe Maria s nasc . Le ii > les = p duri. sfâr itul).

Baba Cloan a) i a mumelor (Muma p durii. Se organiza p zitul usturoiului. care ar fi atras prezen a acestuia. Se închid simbolic drumurile (blocate de fl c i cu lan uri). [Type text] . pentru accesul omului profan la sacru. de r s ritul soarelui. Andrei. Procedee rituale: arderea gunoaielor. protector al lupilor. prin corelarea cu categoria babelor (împ r ite în pozitive: Sf. Duminic . 4. Judecata se f cea sub un brad. aprinderea focurilor la r scruci. s-a constituit sfatul/ceata b trânilor. Miercuri i malefice: Baba Coja. împotriva strigoilor. Mo Nicolae Str mo ii arhetipali reprezint o categorie mitic important . ca s nu fie furat de strigoi. Andrei. personajul moare i rena te. efectuarea de practici divinatorii (ghicire a ursitei). se deschide p mânul s ias vie uitoarele. Se considera c în noaptea de Sf. Mo Andrei este personificarea zilei de Sf. Mama Focului) Datorit faptului c mo denume te un str mo arhetipal i un personaj în vârst . Vineri. cur enie în gospod rie (se f ceau gr mezi în cele 4 puncte cardinale i se d dea foc.Se crede c în acea zi. de aceea exista interdic ia de a pronun a cuvântul arpe. 5. Pe aceast baz . se f cea mult zgomot pentru alungarea spiritelor. Baba Oarba. Mama Dracului. Unii cercet tori cred c data era de fapt anul nou dacic. ocolirea casei cu j ratic. se produce un tranfer de autoritate: persoanele în vârst au primit aura de prestigiu de care beneficiau str mo ii arhetipali. de c tre o b trân . S rb toarea marca începutul iernii Îndrea-Cap-de-Iarn . cu func ie deosebit de important în plan juridic: ei hot rau cine s fie primit sau alungat din sat. Se credea c în acea noapte are loc deschiderea cerurilor. Se practica ungerea ferestrelor i u ilor cu usturoi. în scop purificator.

surla ul. Ritualul este condus de v taf. ceata e format din arma ul mare. Dansuri rituale nocturne i diurne 3. Junii purtau anumite denumiri: Doroban ii. Devine substitut al zeului vegeta iei. Posed o arm ritual . v taful era substitut al zeului vegeta iei Ceata junilor are o structur aparte. Activitatea lor în s pt mâna Pa tilor scoate în eviden amprenta cre tin c p tat în timp. 2. Scenariul de baz prezint moartea i învierea zeului vegeta iei. Alaiul este doar înso itor. Realizarea de practici magice în afara perimetrului satului 2. Trebuia ales prim vara. El conducea scenariul rital. 1. El îl ucide simbolic pe m sc rici. Pe lâng v taf. Ac iuni de izgonire a spiritelor malefice: tragerea cu pu ca. Obiceiul este înregistrat în regiunea Bra ov. suta ul i junii (membrii grupului). întreceri între c l re i 7. care în s pt mâna Pa tilor serbeaz patimile i învierea lui Cristos prin întruniri i procesiuni. Sibiu Ac iuni: 1. în func ie de tipurile de arme. m sc riciul. pl cint . Termenul arma era întâlnit pe vremea lui ctefan cel Mare (demnitar cu important func ie militar ). Practici de fertilizare: împodobirea junilor cu flori sau împletirea brazdelor la por ile caselor v tafului 4. Uneori. arma ul mic. V taful era comandantul cetei. Curcanii. de c tre preot. Ro iorii.IV. Perioada de ac iune putea fi extins pe 10 zile: între Buna Vestire i Duminica Tomii. [Type text] . buzduganul. Arma ul mare/mic este un fel de ajutor de v taf. Junii Junii reprezentau la început corpora ii (posibil ecou din confrerii militare) de b rba i neînsura i sau c s tori i. La început. el înso e te divinitatea vegetal m sc riciul. în locul m sc riciului. cozonac 6. Înmormântarea simbolic a m sc riciului zeul simbolic al vegeta iei 5. Consumarea de alimente rituale: ou .

care denumea o categorie de persoane care pl tea un impozit de 100 de galbeni. Traiectoria buzduganului reprezenta un substitut de axis mundi. El strângea banii i organiza petrecerea de sfâr it. era deghizat în mo . V taful se a eza în cerc i arunca buzduganul. care trebuia prins. având caracter apotropaic. Se remarca prin gesturi obscene. Ritualul culmina cu sacrificarea lui simbolic . din rile române. personajul avea un caracter orgiastic (ecou de cult dionisiac). Hora Junilor era un dans ritual derivat din cultul solar. limbaj trivial. Era reprezentant al str mo ilor arhetipali. M sc riciul era substitut al zeului vegeta iei. Surla ul mergea în fa a cetei i scotea anumite sunete care imitau porcul. pentru c la început. cercul fiind un substitut al soarelui. [Type text] . Se obicei.3. Suta ul denumirea vine de la un termen financiar din sec 17. Locul unde avea loc ac iunea era purificat. Denumirea vine de la surl 4. 5.

marcaj negativ care pune în pericol soarta împ r iei. De asemenea. Muma Zmeului (care devin din adversari. Adjuvan ii: înso itorii eroului. Se adaug Sfânta Lun /Sfântul Soare (posibile ecouri de cult cosmic). v duv. sunt substitute ale personajelor care conduceau riturile de ini iere a tinerilor în perioada de patriarhat/matriarhat. Ele sunt deseori personific ri ale for elor naturii.Personajele basmului românesc Basmele sunt de trei tipuri: fantastice. animaliere i nuvelistice (treptat. Miercuri). Întâlnirea cu ele are loc aparent întâmpl tor (categoria gnoseologic a hazardului).Personaje umane . Se consider c Împ ratul Ro u se remarc prin valen e negatve. Exemple: Sfarm -piatr . Unele personaje au func ie de donator. Pân la un punct. deseori sub înf i ri umile sau monstruoase. în unele basme. Vineri. P s ri-l ilungil . Pot fi: . Faptul c împ ratul are un frate la cap tul cel lalt al p mântului s-a ivit din necesit i de ordin narativ. Strâmb -lemne. Elementul feminin se remarc prin sterilitate. albina. Liderul (senex) este reprezentat de obicei de cuplul împ rat/împ r teas sau mo /bab . . d ruiesc obiecte care ajut eroul (ex: pieptenele care se transform în p dur ) 3. Ei sunt c l uz . cantitatea de fantastic se mic oreaz ) Personaje: 1. ecou din era totemismului animalier. împrumutat din mitologiile caucaziene. marcaj negativ este i întâmplarea ca împ ratul s aib o fat . 2. consilieri). Confiden ii sunt c l uze/consilieri pentru erou.Personaje fabuloase: sfintele (Duminic . Împ ratul este. Negru Vod (denumire cu influen oriental ). În basmele române ti. ariciul. ghionoaia. sau [Type text] .Personaje animaliere: calul n zdr van. se remarc onomastica de tip cromatic Împ ratul Ro u/Verde. verig absolut necesar în cadrul scenariului ritual. na te în condi ii speciale la o vârst înaintat : la adânci b trâne i.

pentru izbând . Poart un marcaj solar . personaj mitofolcloric cu implica ii erotice. Uneori. aspecte monstruoase. 5. n scut de o fecioar . 4. Se remarc prin elemente de marcaj: p rul ro u. Eroul: . zmei. Dispune de posibilitatea metamorfozei. Parcurge un traseu ini iatic. În potriva lor ac iona semnul crucii (Caragiale: La conac). dragon. personaj ini ial benefic. Uneori este prezentat chiar ca o antropomorfizare a soarelui. cu direc ie spre r s rit. personaj supus ini ierii. Poate fi copil lep dat. Îl ajut necondi ionat pe erou. Este de cele mai multe ori înving tor în lupta cu r ul. Muma P durii. În ceea ce-i prive te. i nu european (modelul Hercule).este de obicei blond i prezint un tatuaj mitic: soarele i luna tatuat pe piept. Opozan ii prezen a lor este cerut de scenariul basmului. balaur. iar na terea lui este miraculoas . Ochil ). este de origine animalier : fiul iepei/oii. prezent i în riturile de schimbare a numelui copilului grav bolnav. De obicei. Zmeii fac parte din categoria Saurienilor mitici (reptile). considera i substitute ale diavolului). sau un set de pedepse: retezarea capului sau fierberea. Exemple: Muma P durii. El se remarc printr-o serie de calit i. O rud a zmeului este Zbur torul. datorit c rorara este capabil s dep easc un set de probe. unde eroul seam n cu ciob na ul mioritic sau cu me terul Manole. este mezinul. În unele basme se produce o confuzie de ordin mitico-folcloric zeu > zmeu. [Type text] .chiop. derivate din credin a în omul însemnat (oameni cu infirmit i/ p r ro u. Probele prin care trece sunt de tip iranian. astfel încât se ajunge la denumiri ca Zmeul ploii/fulgerelor/vântului.F t-Frumos este idealul masculin la români. a c p tat în perioada cre tin o dimensiune malefic . sunt fal i eroi spânul. sub puterea unui blestem. El se folose te uneori de personajele malefice. este valorificat mai ales direc ia ludic a personalit ii lor sunt deseori puse pe glum . în basme. Ex: balauri.hiperboliz ri ale unor capacit i umane (Setil . Statu-palm -barb -cot. În unele basme. excep ie f când basmul Tinere e f r b trâne e. al turi de arpe. Jum tate-de-om-pejum tate-de-iepure.

sau este prezentat ca o fecioar r zboinic (influen din mitul amazoanelor). sau de sor a soarelui. Locuie te în locuri inaccesibile (ex. existau cerin e rituale de ordin intelectual (ex. întruchipeaz idealul de frummuse e feminin româneasc .Ileana Cosânzeana este prezent i în legendele române ti. În basme. care uneori sunt dictate de tat (ex. aducerea unor obiecte magice sau lucruri de pre ). Î i supune pretenden ii la probele pe irii. În Bihor) [Type text] . de ascundere. Fata în gr dina de aur. probe de îndemânare. probe de iste ime. supunerea eroilor la condi ii extreme. În scenariile matrimoniale. în ipostaza de zâng (de Sânziene). Construirea unui pod de aur într-o singur noapte. Este uneori numit Iana Sânziana (Sancta Diana)/ Cr iasa Zânelor/ Frumoasa lumii..