P. 1
Proiect Metal Final

Proiect Metal Final

|Views: 1,969|Likes:
Published by nicotinbuha

More info:

Published by: nicotinbuha on Jan 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU SECTIA CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

HALA INDUSTRIALA IN CONSTRUCTIE METALICA
PROIECT TEHNIC
ANUL IV Sem. I

Intocmit student : Mihut Cristian Indrumator de proiect: Ing. Fodor Remus

Ianuarie 2011

Hala metalica UBM - CCIA

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze executia unei hale industriale in constructie metalica, cu inchideri din panouri, pe pereti laterali si pe acoperis. Date tehnice
-

Zona de amplasare Sibiu Deschidere 20 m Lungime 90 m Inaltime stalp 6m

- Panta acoperisului 6%
-

Travee 9 m.

Page 2 of 25

Hala metalica UBM . Borderou 4. Coperta 2. Memoriu tehnic 5.CCIA BORDEROU Piese scrise 1. Stalp cadru curent 9. Tema de proiectare 3. Breviar de calcul Piese desenate 6. Plan general hala 7. Rigla cadru curent Page 3 of 25 . Plan cadru curent 8.

vant .16.Hala metalica UBM . Necesitatea investitiei Conform temei de proiectare costurile investitiei vor fi suportate de catre beneficiar. luand in calcul solicitarile maxime ale elementelor ce urmeaza a fi proiectate.7 s) si incarcarea specifica climatic din zapada (sok = 1.zona seismica: . P100-92 . STAS 10101/20-90 ) A (cf.zapada F (cf. Pentru dimensionare se va studia fiecare element in parte. care se va proiecta.clasa de importanta: III (cf. dispunerea traveelor.CCIA MEMORIU TEHNIC 1. Tc = 0. P100-92) A (cf. 1. Hala.zona climatica: .constructii de importanta normala) . a stalpilor si a riglelor s-a facut in functie de planul constructiei.5 kN/m2) si vant. va avea ca destinatie depozitarea si stocarea de materii prime si materiale de constructii. Page 4 of 25 . Alegerea solutiei constructive In baza temei de proiectare rezulta urmatoarele date necesare pentru intocmirea proiectului: . In functie de zona de amplasare a constructiei se va avea in vedere potentialul seismic (ag = 0. STAS 10101/21-92) Avand in vedere dimensiunile geometrice ale structurii.1. astfel incat sa rezulte solicitari de incovoiere minime pentru o dimensionare optima.2.

0 se obtine: ce(5)=1.5 kPa Factorul de expunere (diagrama fig.2 m Deschiderea hala d = 20 m Inaltimea hala h = 7. Presiunea de referinta a vantului (pentru zona Brasov) qref = 0. unghiul de atac al vantului. Page 5 of 25 .2 m Traveea halei T=9m Lungimea hala L = 10 x T = 10 x 9= 90 m.5 din Reglementari tehnice NP 08204) ptr zona urbana cu densitate redusa si considerand factorul tpografic Ct(z)=1.CCIA BREVIAR DE CALCUL 1.1.28 Coeficienti aerodinamici Acestia depind de geometria si dimensiunile constructiei. categoria de rugozitate a suprafetei terenului la baza constructiei. Actiunea vantului Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului se determina cu relatia: w(z) = qref · ce(z) · cp unde: qref – presiunea de referinta a vantului ce(z) – factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului cp – coeficient aerodinamic (cpe – pentru suprafete exterioare si cpi – pentru suprafete interioare) Inaltimea la coama: z = 7. Evaluarea incarcari climatice 1.Hala metalica UBM .

4) d = 22 > e = 10.76 cpe kN/m Incarcarile unui cadru tranversal curent produse de actiunea vantului (w) sunt prezentate astfel: 1.2.7 cpe(E) = -0. Pereti: Coeficientii de presiune se stabilesc pentru diferite zone ale constructiei functie de: -raportul -cazul unde : d>e d<e e = min (b. 2h) = min (90.5 · 1. sk. Actiunea zapezii Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis. se determina cu relatia: sk = μi · ce · ct· s0k Page 6 of 25 .CCIA a.Hala metalica UBM .14.28 · 9· cpe = 5.3 b. coeficientii aerodinamici (cp) sunt prezentati astfel: w= qref · ce(z) · cpe · T = 0.4 Se obtine: cpe(D) = +0. Acoperis Acoperisul va fi cu doua pante Pentru un cadru curent.

88 ·1.0 iar pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficient termic ct = 1.5µ1 µ2 µ2 0. pentru zona Sibiu ese: sok = 1.0.8 (α/30) = 0.5·9 = 10.5 ·9 = 11.8·1. Coeficenti de forma Distributia coeficientilor de forma μ1 si μ2 pentu incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante: Pentru α = 6º .5 kN/m2 Pentru expunere partiala ce = 1.Hala metalica UBM .8+0.8 μ2 = 0.respectiv 0º < α < 30º se obtine: μ1 = 0.96 µ1 0.CCIA unde: sok – valoarea caracteristica a incaperii din zapada pe sol μi – coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis ce – coeficient de expunere al amplasamentului constructiei ct – coeficient termic Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol.5µ1 In acest caz pentru travee T = 6 m rezulta: z1 = µ1·s0k·T z2 = µ2·s0k·T z1 = 0.8 kN/m z2 = 0.88 kN/m Se obtin ipotezele de incarcare prezentate astfel: Page 7 of 25 .

8 kN/m 1. Pentru Sighet: Tc = 0. care prezinta regularitate in plan si pe verticala. Pentru constructia analizata.8 kN/m 11.0 – pentru cladiri de tip curent – clasa de importanta III) Sd(T1) – ordonata spectrului de proiectare. Forta taietoare la baza. hala parter cu 1 deschidere.3 Evaluarea fortei seismic Conform normativului P100/2006.7 s ag = 0. pentru fiecare directie orizontala principala.52 kN/m 11. cu o forta laterala de proiectare. indicandu –se si simplificarea de calcul admisa.07 s TD = 3 s Β(T) = 2.CCIA 9.16 g TB = 0.52 kN/m 4. corespunzatoare perioadei fundamentale T1. functie de regularitatea structurii.6 kN/m 4. corepsunzatoare modului propriu fundamental. in care influenta seismului asupra constructiei se poate obtine prin incarcarea seismului structural.75 S=1 Pentru TB <T<Tc Page 8 of 25 . structura de rezistenta a constructiei se incadreaza in unul din cele 4 cazuri. se propune efectuarea unei analize de cadru plan. calcul elastic liniar precum si orecizia factorului de comportare. se detrmina cu formula: Fb = γ1 · Sd(T1) · m ·λ Unde: γ1 – factorul de importanta al constructiei (γ1 = 1.Hala metalica UBM .

iar valoarea lui se stabileste functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei Pentru structuri metalice parter. cu stalpi articulati in fundatii si clasa de ductilitate M (medie) q = 2. ale carui valori sunt: λ = 0. cu valoarea: kN. Greutatea unui cadru:164kg/mp·132mp=26640kg.6 daN = 46.5 Dupa efectuarea inlocuirilor forta seismica la baza structurii se obtine: Pentru o travee curenta suprafata construita este: S =9 x 20 = 180mp Pentru a calcula masa totala luam in calcul: -greutate proprie=40kg/mp -greutate instalatii=30kg/mp -greutate pane si invelitoare=30kg/mp -greutate zapada=64kg/mp.17· 26640 = 4688. cu considerarea fortei seismice la nivelul nodului (rigla – stalp).Hala metalica UBM . tip cadru cu o deschidere.085 · 63/4 = 0.8 kN.17 · G = 0.7 s m – masa totala a cladirii λ – factor de corectie care tine seama de contributia fiecarui mod propriu fundamental prin masa modulara efectiva asociata acestuia.85 daca T1≤Tc si cladirea are mai mult de doua niveluri λ = 1 – in celelalte cazuri (in acest caz cladirea fiind cu un nivel) q – factorul de comportare al structurii. Total=164kg/mp. necontravantuita. Avand in vedere distributia maselor in structura se propune efectuarea calculul static in gruparea speciala.CCIA T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul ce contine directia orizontala considerate T1=ct H3/4 = 0. Rezulta forta seismica asociata unui cadru tranversal: Fb = 0. Page 9 of 25 .

72 KN MEd= 735.0 cm tf=1. astfel: . b=25 cm tw=1. Capul stalpului – sectiunea este solicitata la compresiune si incovoiere Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.Sectiune la baza stalpului: h=25 cm.9 KN·m 2. Pentru fiecare element component al cadrului in cauza a fost predimensionata sectiunea caracteristica conform cerintelor si criteriilor de proiectare.2. analiza incarcarilor s-a efectuat in programul de calcul AXISVM10 versiune student. b=25 cm tw=1.b pag11 Page 10 of 25 .6 cm .23 KN NEd=240.Hala metalica UBM . Pentru evaluarea incarcarilor. Analiza Globala a elementelor Se propun sectiunile pentru stalp si rigla.CCIA 2. 2.Sectiune la capul stalpului: h=80 cm.6 cm VEd= 117. exceptie cele de pe capete.1.1.1.0 cm tf=1.1. pentru un cadru transversal curent.1. Datele tehnice ale stalpului Materialul stalpului: S235 Lungime stalp L=6 m Se alege stalp cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua. Calculul clasei sectiunii 1. Calcul stalp 2.

Verificarea la valoarea din forfecare Page 11 of 25 .CCIA Inima solicitata la compresiune si incovoiere Aw = hw · tw Aw = (80-2 · 1.67 + 0.28 ) 1-conf tab 1.Hala metalica UBM .1.4.6)·1=76.33 ⋅ (0.86 > −1 .79 cm2 aria sectiunii inimii fy = 235 N/mm2 Pentru rezulta nu verifica pag10 ψ= 2 N Ed 2 ⋅ 24000 −1 = − 1 = −0. aria bruta a sectiunii 2. 2. t 0. Verificarea sectiunii la incovoiere cu efort axial Conditia de verificare este verifica. Aw ⋅ f y 166 ⋅ 2350 c 42 ε 42 ≤ = =107 .(clasa talpii comprimate.1.clasa inimii) = clasa 3 Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut .3.aria bruta si Wel y Verificarea sectiunii stalpului se va face la varf pentru rezistenta la incovoiere cu efort axial si la voalare din forfecare.a Clasa sectiunii stalpului=max.1.33ψ 0.67 + 0.64 − clasa 3.8 Ax = 156.

5.2 ⋅ 76 . Page 12 of 25 .48 KN Vbw .8 0. Verificarea la flambaj Verificarea sectiunii stalpului la flambaj se va face in o sectiune situate la 1/3 din innaltimea stalpului.4 ⋅ t ⋅ ε 86 . Rd = 2.88 ⇒ < λw < 1.a. in cazul nostru η=1.Verificarea la forfecare Av ( f y / 3 ) 92 . Rd = V pl .4 KN .83 0. la distanta de 1.83 0.88 λw χ w ⋅ f yw ⋅ hw ⋅ t w 3 ⋅γ M1 = 0.Hala metalica UBM .33 m fata de baza stalpului.CCIA Placile pentru care: se vor verifica la voalare din forfecare.94 ⋅ 2350 ⋅ 76 . Rd efectul fortei taietoare se 2.1. Rd = = Vc .83 = = 0.94 .5V pl .8 ⋅ 1 = 92 . Rd γM0 1 3) =1250 .08 ⇒ χ w = = 0.4. Av = ηhw t w = 1.1.1( 2350 / V Ed ≤1 ⇒Vc.16 cm 2 →deoarece neglijeaza.4 η 0.8 3 = 979 .20 λw = hw 76 . 86 . V Ed <0.

Hala metalica UBM .37cm.9 KN·m Conditiile de verificare a sectiunii la flambaj sunt: 2.5.5 pentru cadre cu noduri deplasabile Valori citite din axis la o treime din inaltimea stalpului raportat la baza acestuia.6 si noua sectiune a grinzii are h=33.CCIA NEd= 240.1.72 KN VEd= 117. Page 13 of 25 .1.6 β = 2 rezulta µ =3.2 η este 0. Flambaj fata de axa y – y inaltime stalp μ se va alege in functie de β β = 0 rezulta µ =2 β = 1 rezulta µ =2.Noua sectiune a stalpului are h=46.23KN MEd= 735.

4 cm4 ls = 600 cm lr = 1000 cm lungime stalp lungime rigla Pentru β=0.2.3 Wpl=2270 fy = 235 N/mm2 Din curba `` b`` rezulta 2.3 Iz=4170.28 aria stalp la 1 / 3 Iy=40168.3 Iw =1810182 Wel=1855.Hala metalica UBM . Flambaj fata de axa z – z fy = 235 N/mm2 Page 14 of 25 .5.1.7 cm4 Is= 7424.CCIA Ir = 7927.88 prin interpolare rezulta lfl/hs=2.

Flambaj lateral C1=1.1.CCIA Din curba `` c`` rezulta 2. Page 15 of 25 .5.Hala metalica UBM .LT=2 m G=8.14-pentru moment variabil intredoua rigle Iz=4170 cm4 – valoare citita din Axis Iw=1810182 cm6 – valoare citita din Axis Lcr. 1 I t = ( 2 ⋅ 25 ⋅ 1.8 ⋅ 13 ) = 97 .2 3 cm3 Din curba `` d`` rezulta .4 moment de inertie perpendicular pe directia grinzii.3.6 3 + 86 .1·104 modul de elasticitate transversal It=80.

8 ⋅ 2350    MRk=Wy.8·2350=368456.CCIA Coeficientii kyy si kzy   N Ed k yy = C my 1 + 0.9 ⋅ 156 . Verificarea la flambaj Page 16 of 25 . 0. NRk=Aeff·fy=156.el·fy=9440890 daNcm.3 rezulta ] 24000   = 0.5daN.6 =1.Hala metalica UBM .6λ y  χ y ⋅ N Rk / γ M 1     Din Anexa B – SR EN 1993 – 1 – 1 tabelul B.9 1 + 0.29 .

9 KN MEd= -738. b) Inima solicitata la compresiune si incovoiere 1- Page 17 of 25 .5 KN·m 2. astfel: Sectiunea riglei la capul stalpului: h=80 cm.1. Calculul clasei sectiunii riglei a) Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.1.6 cm L1 = 4. NEd=-232. b=25 cm tw=1.Hala metalica UBM .deschiderea halei Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua. b=25 cm tw=1.CCIA Sectiunea stalpului este corect dimensionata la flambaj. 2. Calculul rigla vutata 2.2.2.5 m – lungimea vutata la stalp a riglei.2.3. Datele tehnice ale riglei transversale Materialul: Lungime S235 L=20 m .6 cm Sectiunea riglei la terminarea vutei si a riglei cu sectiune constanta: h=40 cm.0cm tf=1.0 cm tf=1.b pag11.6 KN VEd=-216.

2.4·2350=944.2 este: Vpl Rd = 1250.4.clasa inimii) = clasa 3 Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut . Evaluarea rezistentelor sectiunii 2.4.(clasa talpii comprimate. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare η = 1.4 cm4 γM0 = 1 Mc Rd = 4017.aria bruta si Wel y.8 ⋅ 2350 c 42 ε 42 ≤ = =109 . Clasa sectiunii riglei=max.a pag10 -pentru clasa 3 ψ = 2 N Ed 2 ⋅ 232 .4 KN Page 18 of 25 .1.08 KNm .4.Hala metalica UBM . Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala.288 verifica→clasa 3.33ψ 0. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala pentru sectiuni clasa 3 se calculeaza astfel: Wy el = 4017.67 + 0.CCIA Ax = 156.2.8 cm2 aria sectiunii inimii fy = 235 N/mm2 Pentru rezulta nu verifica 1-conf tab 1. 2.6 ⋅ 100 −1 = − 1 = −0. 2.67 + 0.9 t 0.2.87 > −1 Ax ⋅ f y 156 .2.1.

73 KNm . y N Ed 232 . A Wel . -la fel ca la stalp V 977 .47 bw .4 cm3 -curba d cu ΧLT =0.5VplRd. Rd V 200 . y 156 .1 x 104 Mcr= 6156213.CCIA <1 Deoarece VEd<0.1·2350=830.5.Ed = M Ed . Rezistenta la flambaj lateral (deversare) LσLT = 310 cm E = 2.88·4017.1 cm4 Iw=160696.8 Page 19 of 25 .8 44017 .61 ≤ 2350 .5.1 x 106 daN/cm2 C1 = 1.88 =0.0 Iz =4173.51 ⋅ 10 4 + = + = 1986 .6 ⋅ 10 2 738 .9 cm6 It =92.2. Influenta efortului axial σ≤ fy γ M1 σ x. Verifica conditia de flambaj (deversare) 2. efectul fortei taietoare asupra momentului de rezistenta se neglijaza.2.2.6 cm4 Gt= 8. Rezistenta la voalare din forfecare Ed = = 0.6.4 2.2 < 0.Hala metalica UBM .52 daNcm Wy el s=4017.

2.6·1000=600 cm.2.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic.7489 .4 cm3 MRk=9440890daN NRk=156.7. Verificare flambaj fata de axa Z – Z Lcr z = 310 cm Χz = 0. Verificarea la flambaj 2.2.7.2. Afc=aria talpii.7. 2.CCIA Verifica conditia de voalare din forfecare Rezistenta la flambaj vertical verifica k=0. Flambaj lateral Wy el =4017. 2.Hala metalica UBM .7.2. Verificarea la flambaj fata de axa Y – Y Lcr y = 0.8·2350=368480daN Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp Page 20 of 25 .curba c.3.1.2.

3.CCIA Verificarea la flambaj Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.deschiderea halei Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua. Calculul clasei sectiunii riglei Capatul riglei – sectiunea este solicitata la compresiune si incovoiere c) Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.1.28 KN VEd=-73.Hala metalica UBM .2. Calcul rigla constanta 2.b pag11. 2. b=25 cm tw=1. Datele tehnice ale riglei transversale Materialul: Lungime S235 L=22 m . d) Inima solicitata la compresiune si incovoiere 1- Page 21 of 25 . astfel: Sectiunea riglei constante h=40 cm.14 KN MEd= -220.65 KN·m 2.3.3.1.6 cm NEd=-127.0cm tf=1.

2. 2.15 KN Deoarece VEd<0.1.06·2350=395.5VplRd.4.2.6 cm4 γM0 = 1 Mc Rd = 1683.2. Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala.1.y 1-conf tab 1. efectul fortei taietoare asupra momentului de rezistenta se neglijaza.4. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala pentru sectiuni clasa 2 se calculeaza astfel: Wy el = 4684.3.Clasa 2. Evaluarea rezistentelor sectiunii 2.a pag10.51 KNm .3. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare η = 1.Hala metalica UBM .2 este: Vpl Rd = 599.CCIA pentru clasa 2 fy = 235 N/mm2 Pentru rezulta verifica -lucram cu aria bruta si Wpl.4. Influenta efortului axial Page 22 of 25 .

Afc=aria talpii.1 x 106 daN/cm2 C1 = 1.7 cm4 Iw=33661.6.Hala metalica UBM . Rezistenta la flambaj lateral (deversare) LσLT = 115 cm-distanta intre pane E = 2.2.5.3 cm4 Gt= 8.2 cm6 It =79. Verifica conditia de flambaj (deversare) 2. Page 23 of 25 .2.CCIA σ≤ fy γ M1 σ x.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic. Verifica conditia de voalare din forfecare Rezistenta la flambaj vertical verifica k=0. Rezistenta la voalare din forfecare -nu mai trebuie facuta verificarea.28 ⋅10 2 220 .Ed = N Ed M Ed .6 cm3 -curba d cu ΧLT =0. A Wel .0 Iz =4169.65 .2.65 ⋅10 4 + = + = 1668 ≤ 2350 . y 116 . y 127 .1 x 104 Mcr= 6259022 daNcm Wy pl=1874.79 1683 .06 2.

Verificarea la flambaj fata de axa Y – Y Lcr y = 0.6·2350=4405310 NRk=116.CCIA 2. Verificarea la flambaj 2.97 curba b 2.2.2. Flambaj lateral Wy pl =1874.2.7. Verificare flambaj fata de axa Z – Z Lcr z = 115 cm Χz = 1 .8·2350=274480 Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp Verificarea la flambaj Page 24 of 25 .1.6·1000=600 cm. Χy = 0.3. 2.curba c.Hala metalica UBM .7.2.6 cm3 MRk=1874.7.7.2.

CCIA .Hala metalica UBM . Page 25 of 25 . Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->