i " tion tear epee puoi, low L798 Jntroducere MEMORIE SI IDENTITATE, CONSTRUCTE SOCIALE ‘Seprmru CHELCEA ‘Termenii “memorie" si “identitate au inteat de mult in imbajul stiinfelor socioumane, primul fiind legat de numele psihologului german Hermann Ebbinghaus, care realizeaz in 1885 primele experiments rguroase asupra mem ‘ar cel de-al doilea, aparut la jumatatea secolului nostra, datorandu-se lui Erik Erikson, psiholog german de origine daneza, ‘naturalizat in S.U7A;, autor, intre altele, al Jucrarilor “Childhood aad Society® (1950), “Identity and the Life Cyclé (1959), “Identity: Youth ind Crisi¢* (1968). Erik Erikson a propus si a explicat termenul_de sidentitate pornind de la experienta Tur de emigrare/imigrare si de. anjericanizare ~ ha cum remaned Richard jard Handler (1994, p. 34). Acelasi ‘observa c& unii specialisti din S.U.A. apeleaz la termenul de. videntitate” pentru a designe najonaltates amctico saute “ierTean’'- de exeiapla, Philip Gleason (1980, p. 31). Asadar, Termeni de ,identitate i ,identitate nafionala in discursul privind relafitle interetnice sunt intersanjabili. O discutie despre conginutul acestor termeni ‘¢ justified, dupa opinia noastra, prin doua serii de fapre. Avem in vedere ‘cd, in prezent, sunt folositi fara a fi explicit definiti o serie de termeni detivati (memoric social’, colectiva, national, populara, oficialA, i ita/explicita, memorie semantic3/episodic’, memorie de seurti/de ltngi dural, memorie vie si, Fespectiv, identitate culturala, islorie’, publica, etnica, de optiune, prescrisa, identitate jnogativa, identitate sociala reala/virtuald, identitate ofensiva/ 4, identitate-adeziune si identitate-aderent’, identitate camblativa, globala, ambivalent, conflictuala, idenitate profesional, ‘cu subtipuri de identitate de excludere, blocata, de negpciere, de afinitate, ca siinu mai amintim de subidentitati). Pe de alti parte, asa cum sefirma tn i Patt ere de speiaitate contributtile cercetirilor fm pc Feb eat lose, socioloics asteapts, oa ecw £u caracter introductiy, igi propane sa contrib ia esi contribuie ia Fayamanelor de memori gi de identitate, si Sau ee dinte le. Demers est justficat si "sociologic’ romineasc’, abordirile memoriei ie fericita o constituie Henri H. a amnecie’ sociale $i ele nie! grupale, si Gi & Mmemorici grupale, si George Em. Matiea, autores] studlului sociologic , Despre padrie(1942), De la*cadrele sociale a : ale vied Hoke sociale ale memoriei" la “eadrele muezice fntr-un shidiu recent ie sautien ii ‘supra meshotiei ca sistem cul Schvv P. 908-927) ext ions alte Gitind dene spr mem es Matrice Halbwachs (1925) deseSpercas“cadecle ee eat Cova ce idtele sociale i, Beret “dees sociale" ale memore, ory anid History. ice Halbivachs s-a seris mult. in Prezent i decat la vremea cand a fost elaborats : wn ghidn special Snir cei cares. e ‘vedem in ee consti aceastiteore, cnr aateO 8, “connervarse “aalbwachs (1950) a init ct memoria nu réprez Fanete creasnteiailor i “reconstructia imagitlor’, ed Peace a generale Dur c& Amintirile depind de posibilitatca de a aves ties ‘feta si azi cam, puri noi de invest i Pierre Nora emo sriptlt din care facern sup dn care fam pure, De vcontesi 5 ae Sexe dpoaitaral memorieiFacem apel anemone mesial 1 i fatrebiri puse de un membni al grupului nostea wee sp un membni al zoe a onan ei ma lespre ceea ce s-a intamplat in trecut. Se poate vorbi asifel de o “memorie ecleetivs* in 4asura in care spatiu! ocupat de geupul social constituie un suport pentru memorarea, stocarea si rechemarea informatiilor. Reglarea memoriei_ ‘olective se,realizeazi conform unor legi:.legea,contentiiri: (fendinia - dg [ocalizaré 1m acelagl spall mist multor évenimente Tara logitura {ntre. ele), legea divizarii (fragmentarea unei arnintiri i mai,multe elemente, fieeare element fiind localizat in. alte coordonate spatiale), legen dualiaui? (acceptarea plasirii tn dowd loouri a unui si aceluiast eveniment din, trecut), Cercetiind legenda-mit despre Negru Vodi, am identificat i reglarea memoriei colective o.a patra lege: legea similitudinii ‘efiuailor, constand din atribuirea aceluiagi mod de actiune original mat inulfor personaje din epoci istorice indepartate (S. Cheleea siT. Cheloea, , p-219-229). ‘Maurice Halbwachs, ca si psihosociologul englez Frederick, C. Bartlett, se afla la originea géndixii postmoderne asupra memorici. Savantul britanic considera & pierderea informatie’ in timp.nv.se cirestructuririt igi, iar cultaraeste cea care, fixand semnificafiile, determina cestructurarea niemoriei. (F.C. Bartlett, “Remembering'*, Cambridge, 1932). Pornind de la i ‘Maurice Halbwachs ct memoria colectiva este revizui au Nora initiaziiun-proiect de coreetare a istorie! wemoriei colective ta Franta, editind trei volume sub titlul “Lieux de mémpire (1984-1992). Bste analizata, cu aportul nor rentimiti istorici, memoria golectiya in Evul Medio, in secolul al XVU-lea gi in secolele XVIM-XIX. Secolul al XiXlea ofera imaginea Franjei republicane, imaginea Franjei nafiune corespunde secolelor XVU-XVIM iar cultura populara,dorind Franta jmedievala, Secolul al XDClea aduce cu sine comemeririle care construiesc memoria colectiva. Pierre Nora ajunge la conclazia ca “Ce Este nimi istorie na reprezinta nimic mai mule decat memoria oficial ‘uceea ce societatea a ales sa celebreze' (dupa. H. Hutton, 1993, p. 9) De aici, $intéresul istoricilos, sociologilor, antropologilor ealturali si psilioséciologilor pentru stadierea constractiei comemoritilor, In acest sens, Pierre’ Nora sublinia faptul c& memoria social4.censtituie.un referential pentru prezent, fiind strains legata de istosia politica a statelo modertic. * “Asa ctim remare’ Erie Hobsbawn si, Terence Ranger, societatile modeme “‘inventeaza traditii* pentru a inctlea prin repetifie-ipuumite forme si Valori sociale. Intelegind prin (radifii_inventate“ un set de practici guvernatein mod obisnuit de reguli, acceptate deschis sau tacit,8 i de vitmaturi (8, i the snare ct sender pe 883) el to ater n prin. astfel de’ prac i ontimutateca ecu stoic. Fat dota tenting eden iW Sc insfifuie intr-un timp nedeterminat, ci prints ce vechi - vezi migcitile revolutionare ca i table a bid papier Peano oars Intr-o lume a schimbiciior ray sl denec ae novati, wadiile invontae™ consul, totus, invariant, eee de taditilé proprin-2ise care guvemau comportatién a hee eee a ‘Studiul acestor “traditii invents" adevirale locuri ale ei - fi preocupa in mod deosebit pe istor a Mime teh eb me to Ie) nut mt wot deen ean 8 nt se) sunt muatit, instituirea ceremoni ae Partial private reprezinti o ‘intreprindere all al de ioe #0 abordate inerdisiplinars. mal aha ce fesse wa tema studiului nostru sia intregului volum de studi Hee de Importance pate fi _fiterenta pe care o stabiloste Erie va to “vechile radii si “radifileinventate" pri jun pute apeciiclegat de praite sociale alan aes ine laaiicditelgea ce priveste drepturile si obligatiile ae la rior grupului: it 6B, Hobsbaia s'T Ranget edo, 1583p noe oi ond en bute foarte semanificativa pent injelegerea trecerit ado Pra ale memoriei* la “cadrele mnezice al viet i soci oe 1995 aoe Wed ae cu lucrarea “How Societies Remember she n AP cea devs pa edi (ei princeps datand din 1989). Autorul snsmise sl wanpue indi agin dequseresie one evenimentsledia trecut sunt - consi 1 difuzate § sun cosidrt a gcennerton diuzate 9 sustinute de rival ar tp sturi, mimic, postard) si_vestimentafia spina fn tse mioria, are cial corporal fiind un aspect esential al memoric nnerion PRECHETEN PaATlle Ceicoutonion see sociala: imensi fala: este 0 dimensiune a puterii politice, o dilriensiune constituie eal nodel pentcu prezent si, im acelasi timp, un model af , ‘Se vorbi de 0 “politicd a memoriei (B. Schwartz, / 7 ene. Mba Co enka & Yel 1996, p. 908). Ca model pentru soviettile actual, memoria socal Hruclubcagh valonle cooly Be care societfile si le popun. in acelasi timp, memoria SOCIATA ofera orientini cognitive, dar gi suport afectiv si moral pentru realizarea scopurilos. “Nu ar avea ratiune si ne privim pe noi ingine in trecut daci acest Iuera nit ne-ar ajuta si ne orientamn 19 prezent = afirma Barry Schwartz (Op. cit, p. 910). Pe de alti parte, ' ‘nieinoria sociala (colectiva) constituie un model al sccietiii prezente ia care Sorel Tientalitifile, aspirapiile lumii de a7’. Schin nizarea mieinoriei sociale (S. Cheleea, 1996, revolufionare impan reorgeniZai p. 109) emoriei sociale (model pentru societate si mode Ambele fajete ale id te alsocieti(ii), corespunzator unui dualism intimieee (acfional si éxpresiv), se regisese in fiecare proces mnezic, memoria fiind ocarte de invagituck, tin indrumar, o harta, un reflector, un gid un cadiu social sl nctiunilor noi 8. Identitate sau identitayi? Sfirsitul “rizboiului rece nu a insemnat “instalarea plicit’, iar colapsul comunismului a fost urmat de “productia continua a nationalismalui, la care “reforica identitagit* si-a adus 0 contributie deloc-neglijabild (C. Calhoun, 1994, p. 304). Nationalismul, apreciaza Hugh Miall (1994), a ficut ea problema minoritijilor etnice si se plaseze pe primul loc in agendele organismelor europone, Tranzitia de la ‘economia centealizata si totalitarism la economia de piata si democratic pluripartida a afectat situatia minoritijilor etnice in dows moduri- sustine acelasi autor, {n primal rand, tendinfa de consolidere a statelor relativ ‘omogene din punct de vedere etnic, desprinse din imperiu sovietic, a codus lao anumita presiune asupra aspirajici de autodeterminare a ° minoritatilor, fn al doilea rand, ceringa legitimé de «firmare a identititi minoritajilor etnice a condus la tendinta acestora de a se separa in statul din care fac parte. Europa traieste astizi tensitmea unificdrii, dar si 2 divizatit ‘Sa analizim, ins’, confinutul conceprului de “édentitate* si si ‘incereim si raspundem la intrebarea din titlul subcapitolului: identitate sau identitayi’? Nicole Gadrey (1995, p. 109) remarca faptul e&; "Notiunea de identitate este polisemici; apare. atat in limbajul comun, cAt si in ‘yocabularul psihologiei, psikanalizei sau filosofiei. Uni autori oignora. Alfii 0 ocolesc, inlocaind-o cu termeni apropiati (dentitate colectiva, identificare)”. Ne referisn mai intai la identitatea personal’, urmérind