CEUPRESS ® Aceasté editie a fost publicat cu sprijinul Central European University Translation Project, finanjat de OSI-Zug Foundation, si contributia Center for Publishing Development din cadrul Open Society tnstitute — Budapesta, precum si a Fundatied pentru o Societate Deschisat Roménia. Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale BOURDIEU, PIERRE Simgul practic / Pierre Bourdieu. - lagi: Institutul European, 2000 504 p.; 19,5 em. -(Sinteze) Bibliogr. ISBN 973-61 1-152-0 316 Pierre Bourdieu, Ze sens pratique © Les Editions de Minuit, 1980 ‘© Insticueul Buropean asi pentru prezenta editie in limba romani ISBN 973-61 1-152-0 PRINTED IN ROMANIA. PIERRE BOURDIEU SIMTUL PRACTIC Traducere de Rodica Caragea Postfata de Mihai Dinu Gheorghiu Ingrijitor editie: Dan Lungu INSTITUTUL EUROPEAN 2000TABLA DE MATERII PREFATA er 5 CARTEA I. CRITICA RATIUNII TEORETICE 37 Capitolul 1 Obiectivarea obiectivari 45 Capitolul 2. Antropologia imaginara a subiectivismutui.. 65 Capitotul 3. Strueturi, habitus, practici 8 Capitotul 4. Credinta gi corpul .. . 104 Capitotul 5. Logica practicit... 128 Capitolul 6. Actiunea timputui.. 158 Capitotul 7, Capitatul simbolic .. (81 Capitotul 8, Modalititile de dominare..... 198 Capitotul 9. Obiectivarea subiectivulet... . 222 CARTEA 2, LOGICILE PRACTICE . 238 Capitotut 1. Pamintu) si strategiile matrimoniate 238 Capitotul 2. Uzanfele sociale ale rudeniei... 266 Starea problemei..... —— . 269 Funcfile relafiilor si fundamental grupuritor 216Capitolul 5 Logica practicii Nu este usor si vorbesti de practicd altfel decit in mod negativ; si mai ales de practica in ceea ce are ea mai mecanic in aparenta, mai opus logicii gindirii si a discursului. Toate auto- matismele gindirii pe cupluri sint aici pentru a exclude faptul ca urmarirea unor scopuri constiente, in orice domeniu, poate presupune o dialecticé permanenta intre constiinfa organizatoare si automatisme. Altermanta obignuitt a fimbajului constiinfei cu limbajul modelului mecanic nu s-ar impune fara indoiala atit de mult daca nu ar corespunde unei divizari fundamentale a con- ceptici dominante despre lume: gindind diferit in functie de cum se gindesc pe ei insisi sau le gindesc pe celelalte (adica celelalte clase), cei care detin monopolul discursului asupra lumii sociale sint cu placete spiritualisti pentru ei ingisi, dirijsti pentru ceilalti si, la fel de logic, finalisti si intelectualisti pentru ei insisi, mecanisti pentru ceilalti. Aceasta se vede in economie, unde se va oscila intre inclinatia de a le atribui agentilor econo. mici, si mai curind ,intreprinzatorului”, capacitatea de a aprecia rational sansele obiective si tendinta de a conferi mecanismelor autoreglate ale pictei puterea absoluta de a regla preferintele.' in ceca ce-i priveste pe etnologi, ei ar fi fost mai putin inclinati spre limbajul modelului mecanic daca, sub ideea de schimb, ar fi gindit nu numai potlatch sau kula, ci si propriile lor jocuri de sociabilitate care se vadese in limbajul tactului, al indeminarii, al delicatetii, al dexteritatii sau al cunostintelor practice, tot atitea nume ale simtului practic; si daca, abandonind schimbul de daruri sau de cuvinte, ei s-ar fi gindit la schimburi in care ' Populismul realizeazé o combinatie mai neasteptata, pentru cA tinde sé creada ca poporul, c2 si burghezul, se gindeste pe sine insusi 128 Simpul practic erorile hermeneutice se platesc turi, amintite de Georges H. Mead’, in care fiecare po: lui adversarului contine indicii care trebuie sesizati in stare in tiald, ghicind in schita loviturii sau a eschivei viitorul pe care il confine, adica lovitura sau fenta. intorcindu-se la cele mai mecanice si mai ritualizate in aparenta schimburi, precum con- versatia obligatorie, inlinfuire stereotipa de stereotipii, ei ar fi descoperit vigilenta continua care este necesara pentru a face sa funetioneze acest angrenaj de gesturi si cuvinte gata facute, atentia acordata tuturor semnelor, care este indispensabila in folosirea glumelor celor mai rituale, pentru a se lasa dusi de joc. fara a se lasa luati pe sus de joc dincolo de acesta, asa cum se intimpla atunci cind lupta simulata fi domind pe combatanti, arta de a se folosi de echivocuri, de subintelesuri si de intelesuri duble ale simbolisticii corporale sau verbale pe care trebuie sa © ai, in toate cazurile in care corecta distant obiectiva este in discutie, pentru a produce conduite ambigue, deci revocabile la cel mai mic indiciu de recul sau de refuz, si capabile sa intretina incertitudinea in legatura cu intentiile oscilind mereu intre aban- don si distanta, graba si indiferenta. Este suficient sa te intorci astfel la propriile tale jocuri, la propria ta practica a jocului so- cial, pentru a descoperi ca simtul jocului este deopotriva reali- zarea teoriei jocului si negarea sa ca teorie. Este unul si acelasi lucru s4 descoperi eroarea teoretica ce consti in a da viziunea teoretica a practicii in raportul practic cu practica si, mai exact, a pune la originea practicii modelul care trebuie construit pentru a o explica si atti da seama ca aceasté eroare are ca principiu antinomia dintre timpul stiintei si timpul actiunii care duce la distrugerea practicii impunindu timpul netemporal al stiintei. A trece de la schema practica la schema teoretica, construita dupa lupta, de la simtul practic la modelul teoretic, care poate fi citit fie ca un proiect, un plan sau o metodd, fie ca un program mecanic, reteta misterioasa, miste- rios reconstruité de savant, inseamn a lasa s& scape tot ce face GH. Mead, L'esprit, le soi et la société, Paris, P.ULF., 1963, pp. 37-38. 129