AGPIUNL IN CONSTAUETIL . GREUTATI TEHNICE STAS 10101/1-78 St INCARC re PERMANENTE 1 GENERALITATI 1. Prezentul standard stabileste : — modul de evaluare a incirciirilor permanente, greutatile tehnice ale materinlelor si elementelor de constructii, care intervin in caleulul tuturor tipurilor de structuri de constructii ; — valorile normate ale intensita de constructie. inc&redrilor permanente funeie de tipul elementului 1.2 — Inedredile permanente, care fac obiectul prezentului standard, sint definite yi preci- zate in STAS 10101/0-75. 2 EVALUAREA INCARCARILOR PERMANENTE z.1 Inedredri permanente, datorite:unor canze ca: 4) greutatea elementelor de constructie cu caracter permanent (inclusiv a elementelor portante gi de inchidere) ; 6) greutatea si impingerea pimintului (terasamente, umpluturi) gi presiunite muntelui ; se manifest de reguli ca sisteme de forte date, actionind static. Aceste forte se determina, conform datelor din’ proiect si conditiilor previzute pentru, execntie. In cam unei fundamentari tehnico-economice corespunzitoare se poate considera modificarea de perspectivi a acestein, u2 — Intensittile normate ale incirearilor datorite greutapii elementelor de constructie gi piminturilor se determini pe baza datelor de la pet. 4 si 5 sau in cazurile necesare, pe baza datelor furnizate de intreprinderile producitoare ale diferitelor materiale de constructie, sau pe baza unor determiniri directe. In evaluarea acestor inc&rciri se considera efectul umiditapii si a gradului de indesare in conditiile specifice de executie si exploatare. 2.3 Valorife normate ale forfelor datorite precomprimArii se determin’ pe baza standardelor, si normativelor de specialitate. In doterminarea acestor valori se vor considera variafia in timp A intensitStii precomprimirii, ca gi specificul de acjiune, finind seama de modu] de realizar. 2.4 In camurile eind inc&rcirile permanente au un efect favorabil asupra siguranjei construc- tiilor, 8e vor avea in vedere coeficion{ii subunitari ai acestor incdredri. De regul& coeficientii ine&redrilor permanente, considerati in calcul, se vor lua in ucelagi sens pentru toat% structura sau partea de structurd calculaté.3 COEFICIENTIL INCARCARILOR Vaiorile coeficientilor incdrcirilor pentru verificari la diferite stiri limit’, sint conform STAS 10101/0A-77. 4 GREUTATY TEBNICH 4.1 Evaluarea greutétilor elementelor de construcfii gi a actiunilor permanente se stabilesg pe baza valorilor greutiatilor tehnice ale materialelor si produselor de orice natur’, in starea in care ele inearcd constructiile. 4.2 Grentatile tehnice reprezint’ : — greutiti speeifice pentru materialele omogene gi compacte (metale, lichide ete.); — greut&t' specifice aparente pentru materiale neomogene, poroase sau cu goluri (lemn, c&rimid’, heton) ; — greutati specifice in grimad& sau in vrac (pentru balast, elirbune, ciment, cereale cte.), in stivi (pentru cherestea, hirtie, cirimizi ete.) sau in ambalaj (pentru conaerve, ou fructe ete.). 4.3. _ Pentru evaluarea incredrilor in calculul construciitor’ se folosese greutdfile din tabelele 4, 2 gi 3 gi densit&file lichidelor din tabelul 4. 44 In cazuri speciale se recomand’ stabilirea greutafilor tehnice prin determiniri directo : — pentra materiale gi produse noi, necuprinse in prezentul standard, dac& greutAtile tebnice nu aint stabilite prin alte standarde sau preseriptii tehnice speciale ; — pentrn materiale gi produse sub stiri diferite de cele prevaznte in tabelele 1,2 gi 3 i, impzegnari speciale, agezare special otc); — pentrn lucriri experimentale, lucrari de proporfii exceptionale gi lucriri de serie tipizate sau prefabricate) ; — pentra materiale care pot avea efectiv variafii insemnate in minds ale greutdtilor conventionale, in situafiile de incdrcare in care siguranfe constructiilor se miegoreazk datorit’ acestor variatii. 45 Valori normate ale greutdtilor tehnice (imbinat Tabelal 1 Greutate Nr. ert, Denumirea materlalului tehnica ‘Nim 1 PiateS de construcfii tn wlocuri 1.1 | Roel magmatice (eruptive): — Andezit, trahit ~- Bazalt, diorit = Granit, porfir, sienit, dacit 1.2 | Rot sedimentare : ‘~ Catear compact = Calear paros, cochiliter — Gresii = Travertin = Tofael vuleanice 1.3. | Roci metamorfiee : — Ardezie, gnais = Marmuré J Marna 2 Lemn de consiraesic 2.1 .| Foioase (fag, yorun, saletm, stejar) + ‘= useat In aer (15% umiditate) a =_proaspat tAlat sau umed i 2.2 | Rasinease (brad, larice, molift, pin) : = uscat in aer (15% umiditate) 6 = proaspit taiat sau umed 8 cherestea_de brad agezata, in stive 5 OBSERVATIE — In greutatite tehnice ale lemnului de constructii uscat in ner este cuprinsé si greu- taten flerariel minute (cule, buloane ete), a panelor ete., restul Heriirlel (tiran{i, gusee, saboli), se considera ‘separat — Grewtatile tehnice ale lemnului uscat se marese cu 1000 Nim*. pemteu Jemnul impregnat rnc‘Tabelut 1 (urmare) Denumirer materiatulyi 3 Metale Alam Jaminatis ‘Alinje de aluminin 26 000. / Aluminio 27.000 Bronz - 86 000 Cositor _ 74 000 Cupra ta 89.000 Fonts - 72 500 Otel de conistructii 78.500 Plow 114.000, 340 | Zine: — lamin 72.000 = turnat 69.000 4 Bow 4.1 | Beton simpiu (cu pietrig sa p Iee 000 4.2 _| Beton armat (cu pictrig sau_piatrd spartd) 195 000 4.3 | Beton cu ageegate din spirturi cersmice 18.000 4.4} Beton en agregete din 2gurd expandata : aM marca B15... 50 14.000 13.000 150 _ Lao v00 «1.5 | Betoane eu agregate v : _ Meonform prescriptllor speciale, fintnd seama de tipil respectiv de heton 16500. ..10 4.6 | Beton cu granuiit: = marea B10 7000 mares BAS... 75 11.000 = mares.B 100 33 000 i mares B 150 17.000 4.7 | Beton celular autoctavizat (gazbeton) (STAS $036.72) : 4.71. | produs pe baz& de nisip (GBN), th stare useata : "marca GB 25 5.000 = marca GB 35 6 000 = mare GB 50 7000 472 | produs pe bark de conus (GBC) In stare vaca : PP marea GB 25 5500 = marca GB 50 7500 42a |) produs pe bazi de nisip (GBN), in stare umneda : fe marca GB 25 6.000 T marea GB 35 7200 = marea GB 50 8 400 4.74 | produs pe bark de cenusé (GBC), tn stare umedi : marea GB 25 6 900 mares GB 50 9.400 ORSERVATIL: Tn cacu? utilizérit in protect) constructi¢i a unui belon sv 9 greutote tehnics mai mica deeft a betonulul obignuit (simpla sau armat), se va indica in protect greutatea tebnied respectiva gi prescriptia oficial care reglementeazd {chnologia acest beton. — Greutates tehnied a betonuius proaspit turnat se ia mai mare ea aceea a betonului seat, din tabel, eu 2000 Nim*, — ‘Greutaten tehnied @ betonulut armat de 25 000 N/m? corespunde nei armiturl de 1000 Nim? beton. Caleulul exact se poate face cunoseind cantitatea de armaturd Aintraim mF de beton st greutates tehnicd a hetonulut slimplu de 24 000 Nfeat. — Greutates tehnicd a betoaului armat cu armituré rigidd (din laminate de ofel).se determind oa sumé a greuti{ii tehmice a betonplui sla armaturil dintr-un m®. 5 Mortare 3.4 |*Mortar de cinent : ~ intérit 21000, — proaspat : 22.000 5.2 | Mortar de cment—var : = intarit 19.000 = proaspat 20 000