ENCICLOPEDIA COPIILOR

Sursa: Ministerul Mediului şi Pădurilor www.mmediu.ro - secţiunea „Colţul copiilor”.

1

I. VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ

2

I.1. PEŞTII
RECHINUL (Squalus acanthias)*

Rechinul din Marea Neagră – denumit şi „câinele de mare” - este mic în comparaţie cu semenii lui din oceane. Masculii, care au o lungime de până la 1,5 metri, sunt mai mici decât femelele cu 20-30 cm. Corpul rechinului este cenuşiu-albăstrui, spatele şi părţile laterale fiind pigmentate cu numeroase pete albăstrui sau albe. Rechinul este un duşman de temut al hamsiilor, guvizilor, scrumbiilor albastre şi al altor peşti mai mici, care trăiesc în Marea Neagră.

*

- denumirea în limba latină a peştilor 3

Rechinii trăiesc singuri, dar, în perioada împerecherii (sfârşitul lunii februarie) se adună în grupuri restrânse. Interesant este că femelele nasc pui vii, care au o lungime de 25-30 cm. Ficatul rechinului se utilizează pentru prepararea uleiului de peşte medicinal, bogat în vitamina A. VULPEA DE MARE – VATOSUL (Raja clavata)

Vulpea de mare trăieşte la o adâncime ce nu depăşeşte 70 metri, pe fundul nisipos al mării. Foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii. Se hrăneşte cu peştişori sau crustacee. Este răspândită în Marea Neagră, Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi în vestul Mării Baltice. Corpul vulpii de mare are forma unui romb, de culoarea nisipului, cu numeroase pete. Neobişnuită este
4

poziţionarea ochilor, care sunt dispuşi pe partea dorsală a corpului. Pe burtă, vulpea de mare are ţepi tociţi. Pe spate şi coadă, însă, ţepii sunt ascuţiţi. Are o lungime ce variază între 70 cm şi 1,5 metri. Femela depune 6-10 ouă mari, din care, după 4-5 luni, ies puii. Din ficatul vulpii de mare se obţine vitamina A. PISICA DE MARE (Trygon pastinaca)

Pisica de mare trăieşte în apa tuturor mărilor şi oceanelor.
5

NISETRUL (Acipenser güldenstaedti) 6 .Are corpul de formă rombică şi o coadă lungă. cu proprietăţi antirahitice. cu 1-2 ţepi veninoşi. uneori chiar la 2 metri şi greutatea de 6-16 kilograme. Ajunge până la 60-70 cm lungime. iar pe burtă. Din ficatul ei se obţine un ulei bogat în vitamine. care măsoară între 30-33 cm lungime. moluşte şi crustacee. Pisica de mare naşte pui vii. Ca şi vulpea de mare. se hrăneşte cu peşti. Pielea este netedă. albicioasă. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate.

Corpul acestuia este acoperit de plăci. însă. aceştia rămân la gurile fluviului Dunărea. Capul este acoperit cu şiruri de plăci osoase.Nisetrul face parte din familia sturionilor. când se deplasează spre mare. care formează adevărate scuturi. 7 . PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) Dintre toţi sturionii. Este un peşte marin migrator. Există. Primăvara. femelele depun icrele în fluvii. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. Până la 2-3 ani. care parcurge distanţe foarte lungi. pentru a se înmulţi în fluvii. Botul este lung şi lăţit. şi exemplare care măsoară până la 2 metri şi cântăresc 60 kg.2 metri. Are de obicei culoarea galbencenuşiu şi o lungime ce variază între 80 cm şi 1. Puii trăiesc în Dunăre până în iunieiulie.

păstruga din Marea Neagră are o culoare aproape neagră. Rar. Se hrăneşte cu peşti şi moluşte mici. Este un peşte migrator. MORUNUL (Huso huso) 8 . Astfel. care trăieşte în Marea Neagră. Păstruga se înmulţeşte în Dunăre. Dar. de obicei. Marea de Azov şi Marea Caspică. prin strâmtoarea Bosfor.Culoarea corpului variază după mediul în care trăieşte. Poate ajunge la o lungime maximă de 2. iar cea din Dunăre este cenuşie. pătrunde în Marea Adriatică. păstruga nu măsoară mai mult de 1 metru.14 m şi la o greutate de 68 kg.

Marea Neagră şi Marea Caspică. Atât icrele. cenuşie. Morunii din Marea Neagră au o culoare mai închisă. în general. însă. aproape neagră.Morunul este cel mai mare peşte din apele României. morunul se deplasează. cât şi carnea morunului sunt foarte scumpe şi apreciate. Culoarea corpului este. Asemenea exemplare trăiesc până la 75 de ani. Unele exemplare ajung în fluvii vara sau toamna. 9 .5 metri şi cântăresc până la 80 kg. iar abdomenul este alb. Face parte din familia sturionilor. Se hrănesc cu moluşte. creveţi. unde rămân şi pe timpul iernii. hamsii şi guvizi. începând din luna martie. Altele iernează în mare. la o adâncime de 60-70 metri. morunii măsoară 2-2. De obicei. Poate ajunge la peste o tonă greutate şi aproximativ 9 metri lungime. Fiind un peşte marin migrator. în râuri şi fluvii pentru reproducere.

cât şi adulţii migrează spre coastă şi pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. După ce se reproduc şi iernează în mare. La primele semne de răcire a vremii.CHEFALUL MARE sau LABANUL (Mugil cephalus) Chefalul mare ajunge la 62 cm şi o greutate de 3.5 kg după ce trece de 16 ani. Exemplarele obişnuite măsoară însă 25-50 cm şi ating o greutate de până la 1 kg. Cât timp temperatura este ridicată şi apa caldă. chefalii mari nu părăsesc aceste ape puţin adânci. atât puii. 10 . Aici caută apa bine încălzită. Chefalul mare are carnea şi icrele foarte bogate în iod. migrează înapoi în mare.

aterine şi stavrizi. Răspândit în aproape toate mările. cât şi la fundul apei. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie scrumbii. oceanele Atlantic şi Indian.LUFARUL (Pomatomus saltatrix) Lufarul este un peşte marin răpitor lacom şi de temut. el trăieşte şi în zona litorală a Mării Negre. pe care îi urmăreşte în deplasările lor.10 m). 11 . Are o lungime ce variază între 30 şi 50 cm (rar ajunge la 1. Lufarul are dinţi puternici şi înoată cu viteză atât la suprafaţă.

De obicei. răspândit în Oceanul Atlantic. Nu ajunge. niciodată în lacuri şi râuri. Din şprot se prepară conserve în ulei foarte gustoase. 12 . însă. Trăieşte în cârduri mari.ŞPROTUL (Sprattus sprattus phalericus) Şprotul este un peşte mic. Marea Mediterană şi Marea Neagră. măsoară între 8 şi 11 cm şi cântăreşte 9 grame. care migrează de-a lungul întregului litoral.

13 .STAVRIDUL (Trachurus mediterraneus ponticus) Stavridul este unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti din Marea Neagră. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu cu irizaţii albastre-violete pe laturi şi abdomen. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. Fiind un peşte foarte răspândit în mările şi oceanele lumii. iar greutatea poate atinge 2 kg. stavridul se pescuieşte în cantităţi industriale.

Trăieşte în cârduri mari. În căutarea hranei. iar falca superioară este mult mai lungă decât cea inferioară.HAMSIA (Engraulis engrasicholus ponticus) Hamsia este un peşte foarte răspândit în Marea Neagră. Are un corp aproape cilindric. 14 . Are o lungime de 8-12 cm şi o greutate de până la 10 grame. hamsia ajunge chiar şi în Marea de Azov. Este un peşte migrator: pătrunde deseori în lacurile litorale dulci-sărate. ceea ce permite gurii să se deschidă larg. uneori de zeci de mii de indivizi.

scrumbia albastră se deplasează de la o mare la alta. deoarece aici găsesc hrană din belşug pentru a se dezvolta. Se întâlneşte şi în Oceanul Atlantic. Măsoară 20-30 cm şi are o greutate de până la 250 grame. dulce şi gustoasă. cârdurile de scrumbii albastre se întorc în Marea Marmara. După ce se ospătează. Se hrăneşte cu plancton. Marea Nordului şi Marea de Azov. unde se reproduc. Puii de scrumbie pătrund în Marea Neagră. Scrumbia albastră are o carne grasă. În căutarea hranei. lipsită de oase şi foarte apreciată. Marea Mediterană. 15 .SCRUMBIA ALBASTRĂ (Scomber scombrus) Scrumbia este unul dintre cei mai valoroşi peşti ai Mării Negre. viermi şi peşti.

ATERINA (Atherina mochon pontica) Este un peştişor lung de 9-10 cm. pătrund şi în lacurile litorale dulci sau sărate. Interesant este faptul că aterinele tinere sunt aproape transparente. specific Mării Negre. 16 . Cârdurile de aterine migrează de-a lungul ţărmului. căutându-şi hrana. Carnea acestui peşte este fină şi gustoasă. Câteodată.

Este drumul fără întoarcere. La început. pornesc în cea de-a doua călătorie – a vieţii . cântăreşte 2 kg (uneori. iar după 2 ani înoată 17 . Aceştia pleacă din locul unde au luat naştere către meleagurile unde şi-au petrecut tinereţea strămoşii lor. căci. după această călătorie. unele bălţi din zona Dunării şi râuri afluente ale Dunării.50-1 m. Prima călătorie este cea de nuntă: la vârsta de 6-9 ani. Am putea spune că anghila trăieşte doar pentru a întreprinde două mari călătorii.înotând la suprafaţa apei către apele dulci ale Europei pe acelaşi drum ca şi generaţiile anterioare. Puii.ŢIPARUL DE MARE – ANGHILA sau HELIOSUL (Anguilla anguilla) Anghila se întâlneşte rar în Marea Neagră. care nu depăşesc 2 mm. 4-5 kg) şi se aseamănă cu un şarpe. sunt purtaţi de curenţi. anghila părăseşte locurile unde şi-a petrecut tinereţea şi se îndreaptă spre locurile de reproducere – o călătorie de mii de kilometri care se opreşte în zona Mării Sargaselor după 5-6 luni. Peştele este lung de 0. anghila moare. Dunăre.

pregătindu-se pentru a întâmpina peripeţiile şi greutăţile călătoriei de nuntă.orientându-se cu ajutorul organelor de simţ. 18 . ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării de Azov. Cu trecerea anilor. puiul de anghilă creşte până la 75 mm. care trăieşte în cărduri şi se hrăneşte cu răcuşori. În decursul călătoriei. melci şi peştişori. care durează 3 ani. este un peştişor fricos. care scaldă litoralul nostru. anghila devine răpitor. La început. ZĂRGANUL (Belone belone) Zărganul trăieşte în apele Mării Negre.

foarte subţire şi aproape cilindric. 19 . Spatele acestui peşte este verzui-alburiu. Are corpul lung. Oasele sunt verzi. CALCANUL (Rhombus maeoticus) Calcanul are o formă ciudată: este turtit lateral. iar laturile şi burta sunt de culoare argintie. Botul zărganului este lung. zvelt. deoarece el stă aşezat pe partea dreaptă. ceea ce vedem deasupra este partea lui stângă şi nu spatele. cu falca inferioară proeminentă şi fără dinţi. Se hrăneşte cu hamsii şi pui de chefal. deoarece acesta seamănă cu o ştiucă. Dacă privim un calcan.Denumirea populară a zărganului este „ştiuca de mare”. cu ochii situaţi pe partea stângă a capului. care se găsesc numai pe falca superioară.

Ajunge până la 1 metru lungime şi o greutate de 8-10 kilograme. CAMBULA (Pleuronectes flesus) Cambula este răspândită în Marea Negră. calcanul este totuşi un răpitor care vânează hamsii. guvizi sau alţi peşti mici. 20 . care. după două luni. pare un peşte paşnic. după înfăţişare. Carnea calcanului este albă şi gustoasă. capătă forma turtită. În ciuda faptului că. Marea de Azov şi Marea Marmara. Din ou iese un peştişor perfect simetric.Dar calcanul nu a fost de mic un peşte atât de ciudat. Corpul calcanilor adulţi este acoperit cu solzi mici şi „butoni” osoşi mari.

acoperit cu solzi mici şi culcat pe partea stângă. viermi. crustacee).Spre deosebire de calcan. ci una dintre laturile corpului. moluşte. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. cambula migrează în apele sărate ale mării. Corpul este acoperit cu solzi mai aspri pe partea dorsală şi mai mărunţi pe cealaltă parte. La maturitate. Cambula trăieşte pe fundul nisipos la mării. Ceea ce se vede deasupra nu este spatele peştelui. LIMBA DE MARE (Solea nasuta) Limba de mare este un peşte care trăieşte pe fundul nisipos al mării. Ambii ochi se găsesc pe partea dreaptă a corpului. 21 . de unde îşi adună hrana (peştişori. alungit. Gura este mică. Nu creşte mai mult de 45 cm şi atinge o greutate ce variază între 100 şi 300 grame. Interesant este că puii trăiesc în ape dulci. are corpul rombic.

de unde vânează insecte şi crustacee. la o distanţă mică de ţărm. se răspândesc în apa mării. CĂLUŢUL DE MARE (Hippocampus hippocampus) Căluţul de mare vieţuieşte printre tufele de iarbă de mare.Acest peşte are capacitatea de a-şi schimba culoarea corpului în funcţie de nuanţele fundului mării. 22 . Acest peştişor curios pare o piesă de şah şi măsoară 10-12 cm. de unde. Această însuşire a fost demonstrată experimental: peştii orbi nu mai sunt capabili să-şi schimbe culoarea corpului. Interesant este faptul că procesul este dirijat de ochi. fiind cel mai mic peşte asimetric din apele noastre. Limba de mare trăieşte ascunsă în nisip. Interesant este faptul că puii se dezvoltă într-o pungă situată sub abdomenul masculului. Căluţul de mare îşi poate schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului înconjurător şi a se feri de duşmani. Nu are o lungime mai mare de 30 cm. prin intermediul sistemului nervos. după 2-3 săptămâni.

ACUL DE MARE (Syngnathus tenuirostris) Printre tufele de Zostera trăieşte acul de mare. Spre deosebire de alţi peşti. de grosimea unui creion. Se hrăneşte cu peştişori şi crustacee. care seamănă cu o tijă subţire de trestie cu multe noduri. Este un peşte ciudat. fiind foarte mâncăcios din fire. are botul lung şi turtit lateral. Acul de mare este răspândit în Marea Neagră.5 cm. acul de mare înoată vertical. PEŞTELE CU SPADĂ (Xyphias gladius) 23 . Marea Adriatică şi Marea de Azov. Atinge o lungime de 36. Marea Mediterană.

are corpul lipsit de solzi.Peştele cu spadă – sau peştele cu suliţă – este unul dintre cei mai temuţi peşti ai mărilor şi oceanelor. Este foarte curajos şi se încumetă să atace chiar peştii mari. ci şi pescarii se tem de peştele cu spadă. deoarece uneori acesta atacă ambarcaţiunile. de culoare albastru închis (sau cafeniu închis) pe spate şi argintiu pe abdomen. care ajunge la 3-5 metri lungime şi până la 300 kilograme. Peştele. prelungită ca o spadă puternică şi tăioasă. pe care le poate sparge. care străpunge burta adversarului. Nu numai peştii. Toată puterea şi îndrăzneala lui stau în falca de sus. 24 .

GUVIDUL DE MARE (Gobius ophiocephalus) Pe fundul pietros al Mării Negre. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. lat. Înotătoarele de pe burtă sunt unite şi formează o ventuză cu ajutorul căreia peştele se poate fixa de stânci. Se hrăneşte cu diverse crustacee. Are capul turtit. 25 . Guvidul de mare nu depăşeşte 25 cm lungime. trăieşte guvidul de mare. în vecinătatea ţărmului.

Are o carne foarte gustoasă. Are corpul viu colorat. care ajunge până la 66 cm lungime şi 3 kilograme. 26 . rândunica de mare este cel mai frumos peşte din Marea Neagră. Înotătoarele pectorale. acoperit cu solzi mici. Datorită culorilor sale vii. care par nişte aripi de rândunică.RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) Rândunica de mare este un peşte marin rar. se prelungesc asemenea unor gheare îndoite. cu ajutorul cărora peştele se poate târâ pe fundul mării.

Dragonul are o înfăţişare ciudată: capul umflat. trăieşte dragonul sau dracul de mare.DRAGONUL sau DRACUL DE MARE (Trachinus draco) În apropierea ţărmului. Nu are o lungime mai mare de 30-40 cm. Se hrăneşte cu viermi. Marea de Azov. pe fundul nisipos al mării. Marea Mediterană. ochii bulbucaţi şi mari. pui de peşti şi în special pui de calcan. Este răspândit în Marea Neagră. 27 . precum şi în apele ţărmurilor europene ale Oceanul Atlantic. Pe spate are o înotătoare formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. crustacee.

de unde-i provine şi denumirea. Are o armă foarte eficientă ce păcăleşte prada: din gură îi atârnă un filament. de unde vânează fără efort pui de peşte şi viermişori. Aceştia se reped să-l înhaţe şi cad direct în gura boului de mare. Pe cap are nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. Seamănă cu dragonul.BOUL DE MARE (Uranoscopus scaber) Boul de mare este un peşte cu corpul umflat şi o lungime de circa 30 cm. Trăieşte acoperit în nisip. pe care peştişorii îl cred vreo algă. 28 . dar are buzele mai groase. iar capul este îmbrăcat în plăci osoase.

pentru a se adapta mediului înconjurător.SCORPIA DE MARE sau PORCUL DE MARE (Scorpaena porcus) Scorpia de mare este un peşte ciudat. 29 . cu puncte negre. şi în Marea Neagră. Înotătoarele scorpiei de mare au ţepi veninoşi. Se întâlneşte. însă. Măsoară 15-20 cm. foarte rar 30 cm. Interesant este faptul că acest peşte are capacitatea de a-şi schimba culoarea corpului. Corpul are o culoare cafenie. care sunt arme temute de atac. care trăieşte de obicei în apele Oceanului Atlantic şi în Marea Mediterană. Capul este acoperit cu plăcuţe osoase.

MAMIFERELE A. * . calcani. având o lungime cuprinsă între 1. Acesta se alăptează câteva luni. Se adaptează excelent vieţii în captivitate şi are cel mai lung ciclu de viaţă (25-30 ani). hamsii. după care începe să se hrănească cu heringi.3 m.2.3 m lungime. Greutatea exemplarelor mature variază între 150 şi 650 kg.I.denumirea în limba latină 30 .9 m si 3. După 12 luni de gestaţie. DELFINII Afalinul (delfinul cu bot de sticlă sau delfinul cu bot gros) Tursiops truncatus ponticus* Este cea mai cunoscută specie din Marea Neagră. femela dă naştere unui pui de 1-1. chefali.

Deşi trăieşte mai mult în largul mării. Delfinul comun – Delphinus delphis ponticus Are o lungime cuprinsă între 1. delfinul comun poate ajunge şi în apele mai puţin adânci. 31 .5-1. Durata maximă de viaţă a speciei este de 30 de ani.8 m (maximum 2 m) şi o greutate de până la 55 kg (uneori poate ajunge la 100 kg). după care încep să consume peşti mici care trăiesc în cârduri (şprot şi hamsii). Uneori.Delfinul adult are o viteză de deplasare ce variază între 28 şi 33 km/oră. Puii se hrănesc cu lapte matern doar 5-6 luni. urmărind cârdurile de peşti în migraţie. afalinul coboară la adâncimi de până la 90-100 m.

în apropierea litoralului. durata de viaţă.5 m şi cântăreşte aproape 30 kg. porc de mare sau marsiun. Măsoară între 1.3 şi 1.Focena (porcul de mare sau marsuinul) Phocoena phocoena relicta Este denumit popular focenă. variază între 7 şi 8 ani (cel mult 13-15 ani). în mediul său natural. la adâncimi reduse. femela naşte un singur pui. După 9-11 luni de gestaţie. după care începe să se hrănească singur cu diferite specii de peşti mici. până la Costineşti. Focena este specia care trăieşte cel mai puţin. Acesta se alăptează între 4 şi 6 luni. În lunile noiembrie şi decembrie. aceşti delfini ajung până la gurile Deltei Dunării. 32 . Grupuri răzleţe de focene pot fi observate la sud de Constanţa.

p. 1997 – Biological Diversity in the Black Sea. Focile călugăr trăiesc în Marea Mediterană.. 114) Monachus monachus – singura specie de focă din Marea Neagră – este ameninţată cu dispariţia. Marea Neagră. cea mai mare colonie de foci călugăr din Marea Neagră – 128 de exemplare – a fost localizată în zona Capului Caliacra (Bulgaria).B.. V. Yu. precum şi de-a lungul coastelor Africii de nord-vest. În anii `30. Mamaev. Mulţi specialişti consideră că Monachus monachus nu are viitor în Marea Neagră din cauza faptului că ţărmurile 33 . cine observă vreo focă în apele Mării Negre se poate considera norocos. Astăzi. A Study of Change and Decline. FOCILE Focile călugăr Monachus monachus Foto: Cem Kirac SAD/AFAG (Zaitsev. Marea Egee.

8 metri lungime şi cântăresc între 250 şi 400 kg. iar cea de pe burtă are culoarea galbenă.acesteia sunt prea populate. care are numeroase peşteri pustii şi grote submarine. ar putea constitui refugiul ultimelor foci călugăr din Marea Neagră. Ei speră că ţărmul Anatoliei (Turcia). ci vieţuiesc în zone limitate. Nu sunt mamifere migratoare. Puii nou născuţi ajung până la 1. Focile adulte măsoară până la 2. de obicei nu convieţuiesc cu alte foci. Focile călugăr se hrănesc cu peşti şi caracatiţe. 34 . uneori neagra.20 metri şi 26 kg. Blana de pe spatele focilor este maro inchisă.

Marea Baltică. Cercetătorii au descoperit un lucru interesant: în zona branhiilor crevetelor de iarbă din Marea Neagră trăieşte adesea o specie de parazit. precum calcanii. transparentă. acest parazit afectează uneori foarte multe exemplare. ceva mai mică. Marea Adriatică.3. mai răspândită şi mai căutată crevetă din Marea Neagră. stropită cu pete brune. are culoarea gălbuie. Lungimea femelei este de 55-60 mm. iar a masculilor. Creveta de iarbă reprezintă o hrană importantă pentru rechini şi alţi peşti. O întâlnim printre alge şi în câmpurile cu Zostera. CRUSTACEELE CREVETA DE IARBĂ.denumirea în limba latină 35 . Creveta de iarbă se întâlneşte în Marea Neagră. Din cauza acestuia. În general.I. Din păcate. denumită Bopyrus squillarum. GARIDA (Palaemon adspersus)* Este cea mai mare. * . Marea Nordului. crevetele bolnave au carapacea umflată în partea stângă sau dreaptă.

Garida de piatră este carnivoră. garida de piatră se salvează ascunzându-se sub pietre. Este viu colorată. în larg. în timpul furtunilor. GARIDA DE PIATRĂ (Palaemon elegans) Garida de piatră trăieşte în unele zone din Oceanul Atlantic (insulele Canare. Marea Adriatică şi Marea Neagră. nu este aruncată de valuri pe ţărm şi scapă cu viaţă.CREVETA. stă în lumină. căţărată pe pereţii laterali ai stâncilor acoperite de alge şi nu coboară spre adâncul mării mai mult de 5-10 metri. Astfel. Madera). în Marea Mediterană. CREVETA DE NISIP sau GARIDA DE NISIP (Crangon crangon) 36 . Interesant este faptul că. fiind o mare mâncătoare de resturi animale. De obicei. cu dungi brune pe fondul transparent al corpului cu nuanţe albastre.

Se întâlneşte în Marea Neagră. Marea Adriatică. este roşcată. Marea Nordului. mai rar în zonele stâncoase. Marea Mediterană. la umbra pietrelor. Marea Mânecii şi Oceanul Atlantic pe fundurile de nisip fin şi mâl. în câmpurile de alge roşii şi aproape neagră. 37 . Interesant este faptul că această crevetă are culoarea nisipului când se află pe fundul nisipos al mării.Creveta de nisip măsoară între 6 şi 7 cm lungime. Creveta de nisip este comestibilă.

se hrăneşte cu cadavre. CRABUL DE NISIP (Macropipus holsatus) 38 .CRABUL DE IARBĂ (Carcinus mediterraneus) Este răspândit numai în Marea Neagră şi în Marea Mediterană. la adâncimea de 5-15 metri. Îl întâlnim în pajiştile cu Zostera şi pe pietrele cu alge. cât şi pe uscat.5 cm şi o lăţime de 6-7 cm. Are o lungime de aproximativ 5. coboară şi până la 60 metri adâncime. Crabul de iarbă este carnivor. Interesant este că poate trăi atât în apă. în general. fiind mai mult lat decât lung. unde rezistă bine. Iarna. însă. atacând crevete şi chiar peşti mici.

fiind răspândit în Marea Negară. Iarna. poate ajunge până la 40-50 metri adâncime.Crabul de nisip măsoară numai 31 mm lungime şi 39 mm lăţime. chiar pe plajele de nisip. Vara. crabul de nisip poate avea culoarea albicioasă sau cenuşie-verzuie. Marea Mediterană şi partea de nord-est a Oceanului Atlantic. Interesant este faptul că. în funcţie de mediul în care trăieşte. însă. CRABUL ROŞU (Macropipus arcuatus) 39 . ajunge foarte aproape de ţărm.

Marea Mediterană. iar partea inferioară are culoarea albă. uneori roşie-vişinie. Partea dorsală a corpului este cărămizie-roşcată. CRABUL DE PIATRĂ (Pachygrapsus marmoratus) 40 .Răspândit în Marea Neagră. crabul roşu are o lungime cuprinsă între 18 şi 22 mm. Trăieşte în general la adâncimi de 30-50 metri. Marea Adriatică şi în Oceanul Atlantic (coastele Marocului).

Marea Mediterană. stă ascuns în găurile pietrelor sau în corali. CAMIORCA (Xantho poressa) 41 . încât ocupă minimum de spaţiu. Marea Adriatică. O altă curiozitate: noaptea. chiar cu riscul de a-şi rupe lăbuţele.Crabul de piatră este răspândit în apele mai calde ale Oceanului Atlantic. încât sunt foarte greu de prins. CRABUL DE ŢĂRM. Dacă încerci cumva să-i urneşti. crabii de piatră ies din apă şi fug atât de repede. Marea Marmara şi Marea Neagră. se proptesc cu picioarele de pietre. De obicei. Aceşti crabi au un obicei foarte interesant: îşi pot strânge în aşa fel labele în jurul corpului. Are o culoare roşcată.

Marea Mediterană. CRABUL PĂROS (Pilumnus hirtellus) 42 . suportă frigul. Are un colorit foarte variat: nisipiu sau castaniu cu puncte roşii sau galbene. Marea Adriatică şi Marea Neagră. dar furtunile de iarnă îl aruncă deseori pe plajă. Se hrăneşte cu cadavre.Crabul de ţărm măsoară 4-5 cm lăţime şi 4 cm lungime. Este foarte bine adaptat la mediul înconjurător. Crabul de ţărm este răspândit în nord-estul Oceanului Atlantic.

Marea Adriatică. deseori cade victimă îngheţului şi furtunilor. până la 10 metri adâncime. crabul păros trăieşte în zona pietroasă a litoralului. Marea Marmara.În Marea Neagră. dar consumă şi scoici. pe care le sparge cu cleştele. Se hrăneşte cu resturi de animale. Măsoară 22 mm lungime şi 30 mm lăţime şi este acoperit cu păr pe tot corpul. PAGURIE (Eriphia verrucosa) 43 . Crabul păros este răspândit şi în Marea Mediterană. Deoarece este o specie sedentară.

mai mult în sudul litoralului românesc.Este cel mai mare şi mai greu crab din zona Mării Negre. 44 . Marea Adriatică. Marea Neagră şi Canalul Suez. Noaptea iese din apă. Apare deseori pe plaje. Trăieşte în partea de adânc a ţărmului stâncos. atinge 6-8 cm lungime şi 7-9 cm lăţime. La noi se găseşte rar. ca şi crabii de piatră. Marea Mediterană. de unde migrează primăvara în apele mai mici. după furtuni. Are carapacea groasă. Marea Marmara. chiar sub 1 m adâncime. Este răspândit în Oceanul Atlantic (partea de nord-est).

VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE 45 .II.

1. deoarece reprezintă loc de hrană pentru peşti şi păsări. PEŞTI ŞI PĂSĂRI Enciclopedia copiilor „Vieţuitoare din zonele umede (Volumul 1 – Peşti şi păsări)” vă prezintă specii de peşti şi păsări care trăiesc în zonele umede din bazinul Dunării. Bun venit în lumea lor fascinantă! 46 . Veţi descoperi vieţuitoare interesante. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării. mlaştini. copiii. Zonele umede sunt întinderi de bălţi. stătătoare sau curgătoare. puteţi afla lucruri noi. despre care voi. În zonele umede cuibăresc păsări şi îşi depun icrele peşti. Acestea sunt importante şi trebuie conservate. permanente sau temporare.II. Este important să le cunoaştem şi să le protejăm.

Este cel mai mare peşte de apă dulce de la noi.1. PEŞTI SOMNUL (Silurus glanis*) Somnul este socotit „crocodilul” apelor noastre. * . precum şi în fluviile care se varsă în Marea Neagră.denumirea în limba latină 47 . broaşte. Capul butucănos şi mare este turtit de sus în jos. gura mare. crustacee.II.1. ca să nu-i scape nimic. iar trupul se subţiază spre coadă. iar ca adult atacă peşti. în bălţile şi lacurile interioare. în majoritatea râurilor. întâlnindu-se în Dunăre şi bălţile sale. se hrăneşte cu larve de insecte. Este un răpitor temut. În tinereţe. întorşi spre fundul gurii. dinţi ascuţiţi. cu fălci puternice.

Vânează mai ales în timpul nopţii. Locuitorii de pe malurile Dunării povestesc deseori că au văzut cum dispărea de pe apă o raţă sau o gâscă.şoareci de apă. acoperit cu solzi mari. 48 . Lăcomia somnului este proverbială. crustacee. cu solzi aurii. Coloritul său variază în funcţie de mediul în care trăieşte: crapul de baltă are culoarea deschisă. cel de râu are o culoare frumoasă. CRAPUL (Cyprinus carpio) Crapul are corpul musculos. înşfăcată de gura nesăţioasă a somnului.

care se adăposteşte în locurile ferite de duşmani şi mai puţin căutate de pescari. mai rar. melcişori şi plante mărunte. scoici mici. în bălţi şi. Se hrăneşte cu larve de insecte. în râurile de şes. icre de broaşte. cât şi în iazuri. până la 50 cm lungime şi 5 kilograme. CARACUDA (Carassius carassius) Caracuda trăieşte în bazinele piscicole mici. invadate de vegetaţie. De regulă.Îl întâlnim în apele Dunării. acest peşte creşte până la 12 cm. totuşi există şi exemplare mai ari. în râurile şi bălţile învecinate acestora. 49 . Este vorba despre caracuda bătrână. în bălţile din lunca şi delta fluviului.

până la linia munţilor Alpi. culoarea sa este neagrăcenuşie. În zonele de la gurile Dunării sau altor râuri de şes. Apare în Dunăre. În bălţi. iar în lacurile adânci. precum şi în Delta Dunării.Culoarea corpului variază. în râurile. ca şi la crap. iar în râuri este aurie. Are culori şi nuanţe diferite. În unele lacuri. în funcţie nu numai de mediul său de viaţă. din nord. caracuda are culoarea neagră-ruginie. PLĂTICA (Abramis brama) Plătica este un peşte întâlnit în toate apele dulci ale Europei. ci şi de vreme. lacurile şi bălţile din bazinul acesteia. în funcţie de mediul în care trăieşte: în bălţi. are culoarea argintie pe laturi şi verde-cenuşie pe spate. 50 . neagră-brună.

viermi.există şi plătici de culoare neagră-roşiatică-brună. pe funduri cu mult nămol. plătica ajunge la dimensiuni destul de mari: 50-60 cm şi 8-10 kilograme. resturi vegetale. larve de insecte. locuri de unde îşi alege şi hrana: crustacee. când apa ajunge la temperatura de 14-16° C. 51 . Trăieşte în stufăriş. a bălţilor dunărene şi rareori din cea a râurilor mari face parte şi cosacul. COSACUL (Abramis ballerus) Din fauna Dunării. Perioada de înmulţire are loc în lunile aprilie-mai. Este negru-albăstrui pe spate şi argintiu pe burtă. Uneori.

consumă resturi. Culoarea ei variază în funcţie de limpezimea apei. Interesant este că. trăieşte roşioara. Nu mănâncă mult şi. larve de insecte. viermişori. în perioada reproducerii. argintii pe spate. cu reflexe aurii pe laturi. Are solzi mari. de obicei. 52 . icrele depuse de femelă se lipesc de vegetaţia acvatică.ROŞIOARA (Scardinus erythrophthalmus) Pe fundul apelor liniştite. bine fixaţi.

din cauza efortului. odată cu apele care se scurg. 53 .SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Deşi trăieşte în Marea Neagră. ce înoată în cârduri mari. în timpul perioadei de reproducere. icrele ajung în bălţi. Cele care ajung în mare sunt foarte slabe. Puii rămân aici şi. timp în care multe dintre ele mor. scrumbia de Dunăre este un peşte migrator. După depunerea icrelor. încep migraţia inversă spre mare. Primăvara. Uneori. când apele Dunării sunt mari. ajung înapoi în Dunăre. scrumbiile pătrund în Dunăre.

se hrăneşte cu plancton şi crustacee. în lacurile litorale şi în cele interioare. nisipos sau argilos. caracter ce se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. 54 . roşioarele.ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Şalăul trăieşte în Dunăre şi în bălţile dunărene. râurile mari. Atunci când este pui. Obleţii. şalăul nu îşi trădează firea de răpitor. cât şi cele cu fund pietros. racii şi chiar broaştele îi cad victime. Are capul alungit. gura largă şi dinţi dezvoltaţi. înainte de a împlini un an. Îi plac apele dulci. fiind denumit şi „ştiuca râurilor”. lin curgătoare. Însă. este hrăpăreţ şi lacom. el devine răpitor. În această perioadă.

după culoarea apei şi a fundului acesteia. hrăpăreţ cum nu e altul. care spintecă apa cu uşurinţă. Iute la înot – uneori. încovoiaţi spre interior. pentru ca prada să nu poată scăpa. parcurge 25 de kilometri pe oră – ştiuca se bazează la vânătoare mai mult pe viclenie. dinţi mari şi puternici. broaşte. şoareci de apă. Peşte de pradă. ştiuca înghite tot ce-i iese în cale: peşti. Proverbială pentru lăcomia sa. puţin turtit lateral. pândind 55 .ŞTIUCA (Esox lucius) Acest peşte. şerpi. ştiuca are toate însuşirile corespunzătoare: trupul lung. fiind cenuşiu-verzuie sau galben-verzuie. este numit de pescari „hoaţa de ştiucă” sau „tâlharul bălţilor”. boboci de gâscă sau de raţă. Se adaptează perfect mediului înconjurător.

bibanul se aruncă şi înghite orice pradă. Ajunge. consumând puii altor specii de peşti. După această vârstă. devine răpitor. moluşte şi icre. până la vârsta de doi ani. Fire lacomă. 56 . la o lungime de 20-35 cm. hrănindu-se cu plancton. bibanul este nelipsit. de unde se repede asupra ei ca o săgeată. Se spune că ştiuca trăieşte şi câteva sute de ani. de obicei. foarte rar la 50-60 cm. viermi şi crustacee. bibanul este paşnic. Cât este tânăr.prada în stuf sau altă ascunzătoare. Se simte foarte bine în apele limpezi. în bălţi şi lacuri. BIBANUL (Perca fluviatilis) În râurile de şes.

fiind un adevărat „agent sanitar”. Se hrăneşte cu peşti. Sociabil. După 2-3 ani ei capătă penajul părinţilor. rudimentare. Pelicanul are un rol important în echilibrul ecologic al apelor. deoarece se hrăneşte cu peştii bolnavi. timp de o lună.2. 57 . Cuiburile. Este un excelent înotător şi zburător. pelicanul trăieşte în colonii şi pescuieşte în grupuri. des. grele. Puii sunt acoperiţi cu puf negru-cenuşiu. Este ocrotit de lege. sunt din stuf uscat.II. ce sunt clocite de ambii părinţi. PĂSĂRI PELICANUL COMUN (Pelecanus onocrotalus) Este cea mai mare pasăre din Delta Dunării – unde se află unicul loc de cuibărire din Europa. plate. pe care pelicanul depune 1-2 ouă mari.1.

insecte. dar există exemplare ce pot fi zărite şi iarna. Egreta se hrăneşte cu peşti. moluşte. rămâne la noi vara. precum şi în Delta Dunării. sau pe maluri de râuri şi lacuri. Este ocrotită de lege. în bălţi cu pâlcuri de copaci. 58 . Cuibăreşte în colonii mixte. Îşi capturează prada stând la pândă sau păşind tiptil prin apa mică. Puii stau în cuib o lună. până la 6 ouă sunt clocite 21-22 de zile. lipitori. viermi.EGRETA MICĂ (Egretta garzetta) O întâlnim pe Dunăre. prin stuf sau sălcii. Cele 3. zone mlăştinoase. Sensibilă la frig.

agăţându-se la nevoie şi cu ciocul. Stârcul cuibăreşte în colonii mixte. Puii stau în cuib 7-8 săptămâni. pe văile râurilor. Exemplare rare pot fi zărite şi iarna. Îl întâlnim vara în delta şi bălţile Dunării. amfibii. Cele trei. dar şi păsărele. până la altitudini de 1200 metri. Mănâncă peşti. ei se caţără pe crengile de lângă cuib.STÂRCUL CENUŞIU (Ardea cinerea) Stârcul se apropie de mărimea unei berze. În caz de pericol. insecte. până la cinci ouă sunt clocite de ambii părinţi. lângă ape. şoareci de apă sau de câmp. 59 . moluşte.

se hrăneşte cu peşti. Specialist în scufundări. pe Dunăre. mănâncă şi şobolani. În iernile calde. în lagune şi pe mare. pe care îi prinde sub apă. fie împreună cu pelicanii. în sălcii. cormoranii rămân la noi. Cormoranii formează colonii de cuibărit. 60 . Mai rar.CORMORANUL MARE (Phalacrocorax carbo) Îl întâlnim pe lângă apele adânci şi întinse. Cormoranii trăiesc 8 ani. în Deltă. fie singuri. Puii rămân 7 săptămâni în cuiburile din bucăţi de lemn şi stuf. pe plauri sau în sălcii mici în Delta Dunării.

în Delta Dunării. lăţit. Cuibăreşte în colonii de stuf. este alcătuit din plante uscate. „cosind” cu ciocul în apă: peşti. melci. folosit de pereche mai mulţi ani. cu un cârlig mic la vârf. viermi. Cuibul. Apare vara.LOPĂTARUL (Platalea leucorodia) Are un cioc turtit la capăt. Este ocrotit de lege. Se hrăneşte cu diferite animale acvatice. larve de insecte. 61 . mormoloci.

În iernile calde. Bobocii pleacă din cuib a doua zi. foarte mobil. pe cursul inferior al Dunării şi în Deltă. Are gâtul unduitor. urmându-şi părinţii în şir indian. Se hrăneşte cu plante acvatice şi insecte.LEBĂDA CUCUIATĂ sau LEBĂDA DE VARĂ (Cygnus olor) Întâlnim lebăda vara. 62 . din plante uscate. pe care le cloceşte 35 de zile. Lebăda se obişnuieşte uşor cu oamenii. poate rămâne la noi. Femela depune 5-7 ouă. Masculul devine ameninţător când îi însoţeşte. Este ocrotită de lege. Îşi face cuib în stuf vechi.

dacă i s-au luat ouăle. ies bobocii. din Delta Dunării. în scorburi de copaci. O întâlnim în toate bălţile şi lacurile. dar mai puţine). pe grinduri. Îşi face cuib din stuf. iarbă. unde depune 8-10 ouă pe puf şi pene mici (interesant este că. Ei pot zbura după 7-8 săptămâni. care pleacă din cuib în aceeaşi zi. urmându-şi mama. până în munţi.RAŢA MARE (Anas plathyrhynchos) Este cea mai răspândită. depune altele. După 26 de zile. mai mare şi mai masivă dintre raţele de suprafaţă. 63 . Este foarte activă noaptea. Raţa se hrăneşte cu plante şi animale acvatice.

în deltă şi de-a lungul Dunării.ŢIGĂNUŞUL (Plegadis falcinellus) Ţigănuşul are ciocul încovoiat în jos. rar cu peştişori. Depune 3-4 ouă. moale. în restul ţării. moluşte. Cuibăreşte în colonii mixte cu stârcii. Se hrăneşte cu lipitori. dar cu vârful întărit. pe care le cloceşte 21 de zile. dar şi. 64 . mai rar. Îl întâlnim vara. insecte acvatice. în stuf sau pe sălcii.

insecte. Activ atât ziua. mai frecvent în deltă. cu dungi întunecate pe cap şi gât. din care. corcodelul mare doarme pe apă. Cloceşte 3-4 ouă. ce consumă peşti mărunţi. dar poate rămâne iarna pe litoral.CORCODELUL MARE (Podiceps cristatus) Este un bun scufundător. după 25-30 de zile. seminţe. Aceştia cer mâncare piuind. ies puii gălbui. cât şi noaptea. Are cuib plutitor. 65 . Răspândit în toată ţara. fire de iarbă. corcodelul mare este un oaspete de vară. iar pe creştet cu o pată roşie. din plante verzi.

Atunci când le sunt ameninţaţi puii. La naştere. 66 . pietricele. părinţii scot un sunet plângăreţ.CIOCÎNTORS (Recurvirostra avosetta) Are ciocul fin. pe care îl mişcă dintr-o parte într-alta sub apă. curbat în sus. Se hrăneşte cu larve de insecte şi crustacee. Depune 4 ouă într-o gropiţă căptuşită cu resturi de plante. rar pe lângă unele lacuri sărate din Câmpia Română. prefăcându-se răniţi. Cuibăreşte în sărăturile şi pe limanul dobrogean. cochilii. puiul are ciocul drept. atunci când caută hrană. pe care le scoate din nămol cu ciocul.

în care îşi sapă cuibul. Este destul de sperios. de obicei de unde pândea. Pentru a prinde peştele. plonjează cu capul în jos. Se hrăneşte cu peşti mici. unde rămâne nemişcat ore întregi. adesea în preajma iazurilor bogate în peşte. În zbor. pe care îi pândeşte de pe crengile copacilor. abrupte. 67 . dar şi după ce zboară pentru scurt timp pe loc. cu maluri nisipoase. este iute ca o săgeată.PESCĂRAŞUL ALBASTRU (Alcedo atthis) Îl întâlnim pe malul apelor curgătoare şi în Delta Dunării. deasupra apei. Cuibăreşte de-a lungul râurilor şi canalelor încetcurgătoare.

Se scufundă frecvent. rămâne la noi în ţară. aleargă pe suprafaţa apei destul de mult. Depune 4-5 ouă.LIŞIŢA (Fulica atra) Oaspete de vară. după 22 de zile. bogate în vegetaţie. lişiţa este foarte frecventă pe iazurile şi lacurile de la altitudini joase. puii. mai ales în Delta Dunării. în grupuri mari. viermi. 68 . Poate depune 2-3 rânduri de ouă pe an. pentru a-şi lua zborul. bucăţi de plante. În iernile blânde. din care ies. seminţe. iar. Se hrăneşte cu insecte.

deoarece acolo trăiesc multe vieţuitoare. copiii. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării. Este important să le cunoaştem şi să le protejăm. Zonele umede sunt întinderi de bălţi. permanente sau temporare. stătătoare sau curgătoare. Este important să le protejăm. despre care voi.2. În această broşură. Bun venit în lumea lor fascinantă! 69 . MAMIFERE Introducere Acest volum al Enciclopediei copiilor vă prezintă mamifere din zonele umede ale bazinului Dunării. puteţi afla lucruri noi. mlaştini. veţi descoperi vieţuitoare interesante.II.

Sunt mamifere rozătoare. adevărate baraje şi adăposturi din lemn. aceste mamifere au început să apară în lunca Mureşului şi pe râul Olt. Lucrând în comun. pietre de râu şi pământ. bune înotătoare şi adevăraţi „ingineri”. fiind o specie protejată de lege.CASTORUL EUROPEAN – Castor fiber* Deşi la noi în ţară castorii au fost declaraţi specie dispărută încă de acum peste 180 de ani. din cauza vânătorii excesive. Construiesc. cu o măiestrie uimitoare.denumirea în limba latină 70 . * . rod copacii de pe malurile râurilor. de talie mare.

cu intrarea sub nivelul apei şi guri de aerisire.VIDRA – Lutra lutra Vidra trăieşte în apele curgătoare. Are corpul lung. Nu are duşmani. mamifere de apă. 71 . Poate trăi şi 18 ani. Se hrăneşte cu peşti. stătătoare. moluşte. În general. Este o specie pe cale de dispariţie în România. picioare cu degete prinse într-o membrană înotătoare. botul gros. în afară de om. precum şi larve de insecte. vidra naşte 2 până la 4 pui. fiind deosebit de agilă. păsări. Îşi construieşte vizuina în maluri foarte înalte. fiind protejată de lege. În apă se simte cel mai bine. cât şi în Delta Dunării. raci. urechi mici şi coadă groasă la bază. fiind adaptată perfect pentru înot. capul turtit.

fiind protejată de lege. 72 .NURCA – Mustela lutreola O întâlnim pe lângă râurile repezi de munte. apare şi pe malurile cu iarbă înaltă ale bălţilor. sau prin preajma râurilor mari. cu iarbă bogată pe maluri. Rareori. Vânător dibaci şi bun înotător – se hrăneşte în special cu peşti. Este o specie pe cale de dispariţie în România.

Neomys fodiens Trăieşte pe lângă râurile limpezi. Este un bun înotător. pe care le sapă în maluri. deasupra nivelului apei. specia este pe cale de dispariţie în ţara noastră. De aceea. 73 . după care iese pe uscat.CHIŢCANUL DE APĂ . deseori. Permanent înfometat. se şi scufundă. chiţcanul de apă este o specie protejată de lege. Se adăposteşte în galerii subterane. dar şi în scorburile trunchiurilor arborilor de pe mal. marginile de iazuri cu ierburi înalte şi în Delta Dunării. Din cauza neglijenţei oamenilor. consumă peştişori şi broaşte. dar. fiind întâlnite rar grupuri mici şi izolate. la suprafaţa apei.

fâneţe şi păşuni. dar şi în lunci. Se hrăneşte cu plante verzi. şobolanul de apă trăieşte pe marginea lacurilor şi râurilor de şes.ŞOBOLAN DE APĂ – Arvicola terrestris Mamifer cu o greutate de aproximativ 300 grame şi o lungime ce poate atinge 18 cm. Sapă galerii complicate. 74 . fiind activ atât ziua. cu multă vegetaţie. ce ajung până la 80 metri lungime. livezi. cât şi noaptea.

Este activ noaptea. lăstari. Se retrage în galerii săpate în maluri. Îl întâlnim de-a lungul fluviului Dunărea. pe râurile Prut şi Siret. 75 . cu ieşiri în apă şi pe uscat. peşti. fructe. plante acvatice şi. în Delta Dunării. total dependent de apă şi adaptat vieţii acvatice.BIZAM – Ondatra zibethica Bizamul este cel mai mare şobolan din România. mai rar. Este originar din America de Nord. scoici. raci. Se hrăneşte cu muguri.

deoarece animalele bolnave şi slabe le cad deseori pradă. vara. Este foarte rezistent la efort (poate parcurge într-o noapte şi 40 km) şi are simţurile foarte dezvoltate. Urmăreşte prada ce îi scapă şi nu are duşmani. Lupii au blana de culoare cenuşie – în zonele temperate. iepuri. Este o specie pe cale de dispariţie în România. În general. mistreţi. lupii trăiesc în Delta Dunării şi zonele subcarpatice. blana devine mai închisă la culoare şi iarna. Lupii au rolul de a păstra echilibrul natural din zonele unde sunt răspândiţi. animale domestice. în afară de om. mai deschisă.LUPUL – Canis lupus Animale de pradă. fiind protejată de lege. Adulţii pot atinge peste 2 metri lungime şi 30-50 kilograme. 76 . atacă cerbi. uneori depăşind 70 de kilograme.

3 până la 6 pisoi. pisica sălbatică nu urmăreşte prada care i-a scăpat. În România. Naşte. Este un animal carnivor. Atacă brusc. cu păduri dese. o dată pe an. Poate ajunge şi până la vârsta de 15 ani. rozătoare mici. Niciodată. ce vânează. păsări. iepuri. în amurg. 77 .PISICA SĂLBATICĂ – Felix silvestris Pisica sălbatică este o felină carnivoră. Pisicile bătrâne atacă şi iezii de căprioară. cu o blană deasă şi călduroasă. prin surprindere. sau în crăpături de stâncă. în scorburi de copaci. pisica sălbatică trăieşte în Delta Dunării şi zonele muntoase. Ajunge până la 10 kg şi 80 cm lungime. după ce se apropie cu şiretenie de pradă.

ouă. iepuri. păduri. Îşi face vizuina. Este un mamifer carnivor. Aici. ce se hrăneşte cu şoareci. naşte 3 până la 6 pui. sau în zonele cu bălţi. când îşi pândeşte prada. insecte. se bazează pe simţurile bine dezvoltate. 78 . construită din galerii etajate. La vânătoare. în gropi sau maluri nisipoase. dar şi fructe de livadă şi pădure. păsări sălbatice şi domestice. pe cîmp. păsările – îndeosebi coţofenele şi gaiţele – o dau de gol. Vizuina se transmite din generaţie în generaţie şi atinge uneori 50-60 m lungime. Poate trăi până la 12 ani.VULPEA – Vulpes vulpes Întâlnim vulpea în Delta Dunării. Deseori. cu mai multe ieşiri. îndeosebi auzul.

mistreţul este un mamifer foarte puternic. ferigi. ghindă. Îl întâlnim în Delta Dunării. însă. dar şi melci. omnivor – consumă rădăcini. pot muri. În iernile foarte grele. de foame. păsări. şopârle. în schimb văzul este slab. ciuperci.MISTREŢUL – Sus scrofa Cu o greutate de până la 350 kg. Este un animal de noapte. 79 . insecte. Ajung uneori până la vârsta de 30 de ani. 4-10 purcei. şoareci. în pădurile montane şi în cele din zona de deal. care au o blană cafenie cu dungi gălbui. Femela naşte. Are auzul şi mirosul foarte bine dezvoltate. Mistreţii trăiesc în grupuri şi se deplasează în funcţie de hrană sau adăpost. într-o groapă. pui de iepuri.

despre care voi. PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII Enciclopedia copiilor vă prezintă specii de peşti care trăiesc în apele bazinului fluviului Dunărea. puteţi afla lucruri noi. Bazinul Dunării cuprinde fluviul Dunărea şi apele care se varsă în acesta. Veţi descoperi peşti interesanţi. copiii. Este important să-i cunoaştem şi să-i protejăm.III. Bun venit în lumea fascinantă a apelor din bazinul fluviului Dunărea! 80 .

MORUNUL (Huso huso)

Morunul este gigantul peştilor din Marea Neagră şi Marea Caspică. Peşte marin migrator, ajunge în râuri şi fluvii pentru a se reproduce, odată cu venirea primăverii. În Dunăre, ajunge deseori până la Porţile de Fier, dar au fost semnalate exemplare care au înotat şi mai departe. De obicei, morunii întâlniţi în faţa gurilor Dunării măsoară 2-2,5 metri lungime şi cântăresc 40-80 kg. Morunul face parte din familia sturionilor.

81

PĂSTRUGA (Acipenser stellatus)

Peşte migrator marin, păstruga trăieşte în Marea Neagră, Marea de Azov şi Marea Caspică. Pentru reproducere, migrează în fluvii. În Dunăre, unele exemplare ajung uneori dincolo de Porţile de Fier, dar, de regulă, zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. Interesant este faptul că păstrugile care trăiesc în mare au o culoare aproape neagră, iar cele din Dunăre sunt cenuşii. Dintre toţi sturionii, păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă.

82

NISETRUL (Acipenser güldenstaedti)

Nisetrul este un peşte marin migrator care parcurge distanţe foarte lungi, pentru a se înmulţi în fluvii. În Dunăre, înoată chiar şi dincolo de Porţile de Fier. Puii supravieţuiesc în apele Dunării până în lunile iunie-iulie, când înoată spre mare. Rămân până la 2-3 ani la gurile Dunării, iar după această perioadă se retrag la adâncime. Este un sturion galben-cenuşiu, cu o lungime ce variază între 80 cm şi 1,2 metri. Există însă şi exemplare ce ajung până la 2 metri lungime şi 60 kg.
83

84 . Are o lungime maximă de 1 metru şi o greutate de 16 kg. Populează râurile Europei de sud-est. precum şi cu insecte adulte.CEGA (Acipenser ruthenus) Cega este sturionul adaptat exclusiv vieţii de apă dulce. de obicei. Se hrăneşte cu larve de insecte. cu o greutate ce variază între 2 şi 4 kg. inclusiv fluviul Dunărea. exemplare de 50-60 cm. În Dunăre trăiesc.

reci şi repezi este păstrăvul. bogat colorat. Cu trupul zvelt. musculos. fiind un răpitor de temut. 85 . păstrăvul este socotit. cu fălci puternice şi dinţi ascuţiţi. Consumă cu lăcomie larve de insecte. pe bună dreptate. după care se aruncă – întocmai ca un arc de oţel – deasupra apei. Are gura mare. gândaci de apă. podoaba râurilor de munte.PĂSTRĂVUL DE MUNTE (Salmo trutta fario) Peştele care a pus stăpânire pe apele de munte cristaline. muşte şi alte insecte.

Trăieşte în apele de munte domoale şi îi plac locurile cu apă mai adâncă. care. un peşte viu colorat. Lipanul se hrăneşte cu viermişori. obişnuit.LIPANUL (Thymallus thymallus) Din aceeaşi familie cu păstrăvul face parte şi lipanul. moluşte şi. fiind bun vânător. uneori se aruncă deasupra apei după muşte şi alte insecte. 86 . ajunge până la 30-32 cm lungime şi o greutate de 350 grame.

larve de insecte. Deoarece este un peşte sperios. mreana trăieşte şi în Dunăre. moluşte mici.MREANA (Barbus barbus) Mreana este răspândită aproape în toate râurile Europei. cu pete închise. îşi caută hrana către seară sau în timpul nopţii. în afluenţii mai mari ai acesteia. 87 . Cunoscută ca un abil înotător. urcând până în regiunea de munte. consumând viermişori. Este un peşte de culoare galbenă.

Linul are o culoare ce variază în funcţie de mediu: de multe ori. spinarea este de un verde-închis. al micilor bazine şi al râurilor de şes cu apă liniştită. iar cei din bălţile înnămolite sunt chiar negri. Linul preferă bălţile şi mlaştinile cu multă vegetaţie acvatică. iar părţile laterale de un verde-brun. 88 . unde găseşte hrană abundentă: moluşte.LINUL (Tinca tinca) Linul este peştele bălţilor. acoperit cu o piele groasă. cu toate înotătoarele rotunjite. Corpul său este înalt. crustacee şi chiar vegetaţie. Adesea. invadată de vegetaţie. aceşti peşti au culoarea aurie.

babuşca preferă fundurile nisipoase. 89 . în gropile mai adânci din locurile de baştină.BABUŞCA (Rutilus rutilus) Soră cu roşioara. babuşca este un peşte larg răspândit în bazinul dunărean – în bălţi. Foarte rar atinge 25-30 cm lungime şi 500 grame. heleştee. iazuri. hrănindu-se cu alge şi moluşte. precum şi în râurile mari. În apele unde trăieşte. Iernează în cârduri.

pe măsură ce înaintează în vârstă. este variată – larve de insecte. Peştii tineri trăiesc în cârduri. viermi. devin solitari. pui de peşte şi icre. resturi vegetale. chiar şi în afara apei. 90 . Hrana. dar.CLEANUL (Leuciscus cephalus) Cleanul pare a fi frate bun cu păstrăvul când vine vorba de lăcomia sa la mâncare: deseori se arcuieşte după pradă. după care înoată fără încetare.

este viu colorat şi nu depăşeşte 10-12 cm lungime şi 14 grame. Se spune despre boiştean că este un peşte zglobiu şi sociabil. săgetând apa într-o continuă vânătoare după viermişori. se află boişteanul. asemănători cu ai linului. Are solzi mărunţi. uneori rătăcind şi în zona colinară a râurilor mari.BOIŞTEANUL sau VERDETELE (Phoxinus phoxinus) În apele limpezi de munte. Boiştenii trăiesc în cârduri mai tot timpul. 91 .

preferând apele reci. chiar pe semenii săi. vânează mai ales noaptea. Puii mihalţului mănâncă larve de insecte. uneori. Spre deosebire de majoritatea peştilor. care atacă orice peşte şi. Este un răpitor.MIHALŢUL (Lota lota) Mihalţul se întâlneşte în Dunăre şi în afluenţii mari ai acesteia. crustacee şi icrele altor peşti. pe care înoată până în regiunea de munte. 92 .

SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica).II.Vezi II. PEŞTI 93 . VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE . CARACUDA (Carassius carassius). PLĂTICA (Abramis brama). ŞTIUCA (Esox lucius). ROŞIOARA (Scardinus erythrophthalmus). CRAPUL (Cyprinus carpio).1. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca).1. BIBANUL (Perca fluviatilis) . COSACUL (Abramis ballerus).Alţi peşti întâlniţi în bazinul Dunării şi descrişi în această lucrare sunt: SOMNUL (Silurus glanis).

. p. Stoica GODEANU.P.A. FAO SPECIES IDENTIFICATION GUIDE. 278-279.BIBLIOGRAFIE ATLASUL PEŞTILOR DIN APELE R. ALEXANDRESCU Planşe color: V. Mamaev. Lars SVENSSON 94 . Valeria PAULIAN.R. Felicia IONESCU. 113 Zaitsev. 1997 – Fauna Republicii Socialiste România – Crustacea. I. Th.. NALBANT Colecţia „Natura şi omul” Editura ştiinţifică şi enciclopedică . 1985 Autori: Prof. 1967 Viaţa în Marea Neagră Autori: Dan MANOLELI şi Teodor T.Bucureşti. V.. S. Webber. Hakan DELIN. 1963 Autori: Prof. 1993 BIOLOGICAL DIVERSITY IN THE BLACK SEA. Jefferson. Marilena NEGREA MARINE MAMMALS OF THE WORLD. A.. Yu. BUŞNIŢĂ. Editura Ştiinţifică Bucureşti. JANSEN CĂLĂUZĂ ÎN LUMEA PLANTELOR ŞI ANIMALELOR Ghid ilustrat Editura Ceres Bucureşti. Th. volumul IV Fascicula 9 (Decapoda) Autor: Mihai C. membru corespondent al Academiei R.P.R. Ing.S. Dr. p.R. Ing. 1976 PĂSĂRILE DIN ROMÂNIA ŞI EUROPA Determinator ilustrat Publicat de Societatea Ornitologică Română cu sprijinul Societăţii Regale de Protecţia Păsărilor (Marea Britanie) Ediţia în limba română © 1999 Octopus Publishing Group Ltd Autori: Bertel BRUUN. Constantin PÂRVU.. Dr.. M. BĂCESCU Editura Academiei R. A STUDY OF CHANGE AND DECLINE. Laurenţiu STROE Ilustraţia: Mircea ŞERBAN.. Leatherwood.

dr. Niculai VALENCIUC Lector univ. Univ. univ. Constantin BOGOESCU Prof. emerit Emil SANIELEVICI Ilustraţia: Ion TOMA. Nicolae BOTNARIUC. Traian CEUCA Conf. 1979 Autori: Prof. Dan ZETTERSTRÖM. Alexandrina POPESCU Mulţumim Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – Tulcea pentru sprijinul acordat în realizarea acestei enciclopedii. Dr. doc. Virgil JANSEN Cartea roşie a vertebratelor din România Curtea Veche . Dr. Univ. Traducere şi culegere text: Alina MĂRGINEAN ATLAS ZOOLOGIC Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. emerit Alexandru DABIJA Prof. Versiune românească: Dan MUNTEANU. Dr.Bucureşti. 95 . 2005 Academia Română Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Editori: Acad. Dr.Ilustraţii: Arthur SINGER. 1983 Prof. Victoria TATOLE Zoologia vertebratelor Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti.

............................................. PEŞTII................................................................... 20 LIMBA DE MARE (Solea nasuta) .................. 21 CĂLUŢUL DE MARE (Hippocampus hippocampus) ...............................................1............................................................ 6 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) ............... 13 HAMSIA (Engraulis engrasicholus ponticus) ............... 18 CALCANUL (Rhombus maeoticus) .................................................................................. 8 CHEFALUL MARE sau LABANUL (Mugil cephalus)............................ 2 I........................................... VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ ....................... 23 PEŞTELE CU SPADĂ (Xyphias gladius) .. 12 STAVRIDUL (Trachurus mediterraneus ponticus) .. 15 ATERINA (Atherina mochon pontica)...................................................... 25 RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) .............................................Cuprins I.......................................................................................................... 22 ACUL DE MARE (Syngnathus tenuirostris) ...................................................................................... 4 PISICA DE MARE (Trygon pastinaca) ................ 14 SCRUMBIA ALBASTRĂ (Scomber scombrus) ................................................................... 10 LUFARUL (Pomatomus saltatrix) .................................................................... 16 ŢIPARUL DE MARE – ANGHILA sau HELIOSUL ................... 17 ZĂRGANUL (Belone belone) ................................................................................................................................................................................... 3 VULPEA DE MARE – VATOSUL (Raja clavata) .................................................................................................................................................................... 23 GUVIDUL DE MARE (Gobius ophiocephalus) ......... 3 RECHINUL (Squalus acanthias)............................................................................................................................................................... 19 CAMBULA (Pleuronectes flesus) ....................................................................... 5 NISETRUL (Acipenser güldenstaedti) ............. 7 MORUNUL (Huso huso) ........... 11 ŞPROTUL (Sprattus sprattus phalericus) ............. 26 96 .....

........ 32 Focile călugăr ......................................... 40 CRABUL DE ŢĂRM.......... MAMIFERELE .............................. 47 CRAPUL ........... PEŞTI ŞI PĂSĂRI ....... 47 SOMNUL................................1..... 33 I............................... 46 II......... 36 CREVETA DE NISIP sau GARIDA DE NISIP .................................... 28 SCORPIA DE MARE sau PORCUL DE MARE............. 50 97 .................................. VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE ...................................................1.......... GARIDA DE PIATRĂ ................................................................................................... CAMIORCA ......................3.................................. 36 CRABUL DE IARBĂ ...................................................................................................................................... 43 II................. 42 PAGURIE ................................................................................................................ 35 CREVETA........................................................................................................................................... 48 CARACUDA ...............................................................2...................................... 30 Delfinul comun ....................................................................................................................................................................................................................................................................................... 38 CRABUL ROŞU .................. 31 Focena (porcul de mare sau marsuinul) ................................................... 49 PLĂTICA ........................................................................................................................... 35 CREVETA DE IARBĂ................ 39 CRABUL DE PIATRĂ ........................................................... GARIDA ......................................... 38 CRABUL DE NISIP.................................................................................................. 45 II....... 29 I.... CRUSTACEELE ............................... PEŞTI.................DRAGONUL sau DRACUL DE MARE (Trachinus draco) .................... 27 BOUL DE MARE (Uranoscopus scaber) ........................................... 41 CRABUL PĂROS ...........................1................................................................................................... 30 Afalinul (delfinul cu bot de sticlă sau delfinul cu bot gros)........................................................................................................................................................................................................

...................................... 67 LIŞIŢA........................................................................................... 51 ROŞIOARA . 70 VIDRA – Lutra lutra ...............................................2......................................................................................................Neomys fodiens..................................................................................................................................................................................................... 54 ŞTIUCA....................................................1............................................................. 75 98 .......................................................................................................................................... 72 CHIŢCANUL DE APĂ ...........................................................................................................2................................................................................................................................................................................................................................................................................... PĂSĂRI...................... 68 II.. 55 BIBANUL ................................................................. 57 EGRETA MICĂ ....................... 52 SCRUMBIA DE DUNĂRE............ 69 CASTORUL EUROPEAN – Castor fiber ................................................ 59 CORMORANUL MARE ..................................................... 64 CORCODELUL MARE............ 58 STÂRCUL CENUŞIU ........................................... 60 LOPĂTARUL .............................. 65 CIOCÎNTORS ......................................................................... 61 LEBĂDA CUCUIATĂ sau LEBĂDA DE VARĂ .............................................................................................................................. 74 BIZAM – Ondatra zibethica ............................ 66 PESCĂRAŞUL ALBASTRU................................................................................................................................................... MAMIFERE ...................................................................................................................................................................................................................... 53 ŞALĂUL .................................................. 62 RAŢA MARE ...... 63 ŢIGĂNUŞUL ...................................................................................... 71 NURCA – Mustela lutreola ........................................... 73 ŞOBOLAN DE APĂ – Arvicola terrestris ...................COSACUL ... 57 PELICANUL COMUN ............................................................... 56 II.................

................. 77 VULPEA – Vulpes vulpes ............... 90 BOIŞTEANUL sau VERDETELE .... 80 MORUNUL ...................................................................................................................................................................................................................................................................... 86 MREANA................................................................................... 83 CEGA ................................................... 87 LINUL ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................LUPUL – Canis lupus .............................................................. 94 99 ....... 78 MISTREŢUL – Sus scrofa ................................................... 85 LIPANUL .................................................................................................................................................. PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII................................................................................... 76 PISICA SĂLBATICĂ – Felix silvestris ......................................................................................... 89 CLEANUL ............................ 81 PĂSTRUGA..................................................................... 79 III........................ 88 BABUŞCA ..................................................................................................................................................................................................................... 92 BIBLIOGRAFIE ............................................... 84 PĂSTRĂVUL DE MUNTE.................. 91 MIHALŢUL ................................................................................ 82 NISETRUL....

Ianuarie 2006 VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ . MAMIFERE MINISTERUL MEDIULUI Direcţia Generală pentru Managementul Apelor Direcţia Amenajare şi Protecţia Apelor Compartimentul Protecţia Apelor şi Cooperare Internaţional Bucureşti . PEŞTII MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti .Iunie 2009 PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR Direcţia Generală Managementul Apelor Bucureşti . CRUSTACEELE MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti .3.I.I.2.2.Iunie 2008 VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE .1.II.1.I.Februarie 2006 VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ .Iunie 2010 100 .II. MAMIFERELE MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti .Mai 2006 VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE .Enciclopedie editată de: VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ . PEŞTI ŞI PĂSĂRI MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Cooperare Internaţională în Domeniul Gospodăririi Apelor Bucureşti .

GWPRomania. www.ro Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – Tulcea 101 .cu sprijinul Asociaţia Parteneriatul Global al Apei din România – GWP România.