3.

Laserul cu gaz Func ie de natura chimic a mediului activ, laserii cu gaz se impart in trei categorii: - Laserii atomici au ca mediu activ gaze in stare atomic provenite din substan e monoatomice sau poliatomice prin disociere (laserul cu heliu-neon, cu oxigen, cu azot). Ace ti laseri emit linii situate in infraro u i vizibil. - Laserii ionici i i bazeaz func ionarea pe tranzi iile electronice dintre nivelele ionice ale substan elor ionizate (laserul cu argon ionizat, cu hologeni, cu azot, etc.). Ace ti laseri emit linii in principal in vizibil i ultraviolet. - Laserii moleculari au ca mediu activ un gaz in stare molecular sau vapori: HCl,CO, , , , . 2 2 2 H O CO N HCN Liniile emise de ace ti laseri se g sesc in majoritate in infraro u dar sunt cunoscute i in vizibil. Liniile emise de ace ti laseri se g sesc in majoritate in infraro u dar sunt cunoscute i in vizibil. Primul laser cu gaz a fost laserul cu Heliu-Neon, func ionand la lungimea de

und de 1152,27 nm (Infra-ro u apropiat). Excitarea unui laser cu gaz Dou tehnici principale de excitare sunt utilizate pentru laserii cu gaz: Desc rcarea electric , Pompajul optic. Excitarea laserului cu gaz prin desc rcare electric Aplicand inalt tensiune pe electrozii de la capetele tubului ce con ine gazul, se produce o desc rcare electric prin gaz.

Electronii sunt emi i de catod, accelera i c tre anod, i se ciocnesc cu moleculele gazului de-a lungul drumului. In timpul ciocnirilor, energia cinetic a electronilor este transferat moleculelor gazului, i il excit (aceast metod identic de transfer de energie este utilizat in l mpile de fluorescen conven ionale).

Excitarea laserilor cu gaz prin pompaj optic 60 Excitarea mediului activ laser prin pompaj optic, necesit ca spectrul de absorb ie a mediului s fie similar cu spectrul de emisie a sursei de pompaj, in felul acesta va absorbi o cantitate mare de radia ie. Sursele conven ionale utilizate pentru pompajul optic au spectrul de emisie ingust, in felul acesta numai numai o parte mic de lumin este utilizat in procesul de excita ie. Deoarece atomii gazului absorb numai o mic parte a spectrului, pompajul optic nu este in general o metod eficient pentru laserii cu gaz. Spectrul de absorb ie al solidelor este mai larg decat spectrul de absorb ie al gazelor, astfel eficien a pompajului laserilor cu corp solid cu surse optice conven ionale este superioar celor cu gaz. Astfel laserii cu gaz sunt in special excita i prin desc rcare electric . Cand dorim s excit m un laser cu gaz prin pompaj optic, avem nevoie s utiliz m o surs optic cu l imea benzii foarte ingust , care corespunde liniei spectrale inguste de absorb ie a gazului. O surs bun pentru pompajul optic al laserului cu gaz este alt laser. Aceast metod este utilizat pentru pompajul laserilor cu gaz in infra-ro u indep rtat precum laserul cu CO2. Clasele laserilor cu gaz Conven ional, laserii cu gaz se divid in 3 grupe: I. Atomici Mediul activ laser este compus din gaz atomic neutru precum Heliu-Neon i vapori de cupru.

II. Ionici Mediul activ laser este compus din gaz ionic precum argonul ionic sau HeliuCadmiu. III. Moleculari Mediul activ laser este compus din gaz molecular precum dioxidul de carbon (CO2), Azot (N2), Laser cu excimeri, Laseri chimici (HF, DF), Laseri in infraro ul indep rtat (FIR). I. Laserii cu gaz neutru (atomic) Mediul activ in ace ti laseri este gaz nobil in stare neutr sau vapori metalici. Caracteristicile laserului: Gazul activ este utilizat in amestec cu alte gaze. Extra gazul (gazele) ajut la cre terea eficien ei de excitare. Ca tigul maxim se ob ine cu un tub cu diametru foarte mic. Laserii cu gaz in general func ioneaz in und continu . 61 3.1. Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Laserul cu Heliu-Neon era cel mai utilizat laser pan cand a fost dep it de diodele laser in ultimii ca iva ani. Acesta a fost construit pentru prima oar in 1961 de Ali Javan. Mediul activ este un amestec de Heliu (He) i Neon (Ne), i acesta este un laser cu 4 nivele. Diagrama nivelelor de energie a laserului cu Helui-Neon este descris in figura de

mai jos. Diagrama nivelelor de energie a laserului cu He-Ne Dou nivele de energie metastabile ac ioneaz deasupra nivelelor laser. Laserul cu He-Ne are dou nivele laser inferioare, in felul acesta toate lungimile de und pot fi emise ca tranzi ii intre aceste nivele. Cele mai importante lungimi de und sunt: 1 l = 632,8 nm, 2 l = 1152 nm, 3 l = 3391,3 nm, 4 l = 543,5 nm Rolul gazului de Heliu n laserul cu He-Ne Rolul gazului de Heliu in laserul cu He-Ne este de a cre te eficien a procesului laser. Heliul produce dou efecte particulare: 62 1. Excitarea direct a gazului de Neon este ineficient , dar excitarea direct a gazului atomic de Heliu este foarte eficient . 2. O stare excitat a atomului de Heliu (nivelul de energie E5) are un nivel de energie care este foarte similar cu energia unei st ri excitate a atomului de Neon (de asemenea nivelul de energie E5). Procesul de excitare a atomilor de Neon este un proces cu dou etape: Inalta tensiune aplicat provoac accelerarea electronilor de la catod inspre anod. Ace ti electroni ciocnesc atomii de Heliu i le transfer energie

cinetic . Atomii de Heliu excita i se ciocnesc cu atomii de Neon, i i i transfer energia de excitare. Astfel gazul de Heliu nu particip in procesul laser, dar cre te eficien a excit rii in a a fel incat eficien a laser cre te cu un factor de aproximativ 200 (!). Lungimea de und ro ie de ie ire a laserului cu He-Ne Cele mai multe aplica ii a laserului cu He-Ne utilizeaz lungimea de und ro ie, deoarece aceasta este o linie puternic i este in regiunea vizibil a spectrului.

Cum s-a ar tat in figura 6.1, aceast radia ie ro ie este emis de atomul de Neon la trecerea de pe nivelul de energie notat E5 pe nivelul de energie notat E2, diferen a de energie foarte mare ca pentru alte tranzi ii. O problem cu producerea acestei radia ii ro ii este c atomul de neon din starea E5 poate emite de asemenea radia ia 3391.3 nm. Aceast emisie scade popula ia nivelului de energie E5, f r s produc radia ie vizibil . Solu ia acestei probleme este utilizarea unui strat special pe oglinzile laser cu reflectivitate selectiv numai pentru radia ia ro ie. Acest strat special produce reflexia inapoi in cavitatea optic numai a lungimii de und dorit (ro ie), in timp ce toate celelalte lungimi de und sunt transmise in afar , i nu poate s se intoarc prin mediul activ. Intr-un mod similar, poate fi utilizat alt strat cu reflectivitate selectiv pentru a selecta alt tranzi ie. Aceast procedur permite construc ia laserilor cu He-Ne la alte lungimi de und din spectrul vizibil. De exemplu, pot fi realiza i laseri cu He-Ne pe portocaliu, galben i verde, dar eficien a laser este mult sc zut fa 63 Absorb ia i amplificarea n laserul cu He-Ne La deplasarea luminii prin mediul activ, asupra radia iei ac ioneaz dou procese diferite: absorb ia i amplificarea. Intr-un laser He-Ne standard, amplificarea produs de cea pentru ro u. i s treac

de mediul activ este de ordinul a 2%. In timpul unei treceri prin mediul activ (de la o oglind la cealalt ) cantitatea de radia ie din interior cre te cu un factor de 1,02. Astfel, se ob ine o amplificare a luminii, toate pierderile, incluzand ciocnirile atomilor excita i cu pere ii tubului de gaz, absorb ia de c tre alte molecule, etc., trebuie s fie mai mici de 2%. Laserul cu He-Ne este un laser cu 4 nivele de energie, in felul acesta timpul de via al nivelului de energie laser inferior trebuie s fie foarte scurt. In gazul de neon, care

este gazul activ laser, tranzi ia (dezexcitarea) de pe nivelul de energie laser inferior nu este suficient de rapid , dar aceasta este accelerat de ciocnirile cu pere ii tubului. Deoarece num rul ciocnirilor cu pere ii tubului cre te cu cat tubul este mai ingust, ca tigul laser este invers propor ional cu raza tubului. Deci, diametrul tubului laserului cu He-Ne trebbuie s fie cat mai mic posibil. Ca tigul sc zut al mediului activ in laserul cu He-Ne limiteaz puterea de ie ire la o puere sc zut . In prototipurile de laborator s-au ob inut puteri de ie ire de ordinul a 100 mW, dar laserii comerciali sunt disponibili numai cu puteri de ie ire de ordinul a 0,5 - 50 mW. Cuplorul de ie ire al laserului cu He-Ne este oglinda cu depunerea ce transmite doar 1% din radia ie la ie ire. Aceasta inseamn c puterea din interiorul cavit ii optice este de 100 de ori mai mare decat puterea emis . Structura laserului cu He-Ne Laserul cu He-Ne con ine trei componente principale: Tubul de plasm . Cavitatea optic . Sursa de putere. Tubul de plasm al laserului cu He-Ne: Capilarul interior al tubului are un diametru de aproximativ 2 mm i lungimea de zeci de centimetri. Tubul interior este imprejmuit de alt tub gros cu diametrul de

aproximativ 2,5 cm i este etan at la capete. 64 Proriet ile tubului exterior sunt: - De a determina o structur stabil ce protejaz tubul capilar i oglinzile laser de a se deplasa. - Ac ioneaz ca un rezervor de gaz mare de reimprosp tare cu gaz de Neon ce poate fi absorbit de catod. Procesul laser, ce produce radia ia electtromagnetic , este limitat in interiorul tubului capilar ce este umplut cu un amestec de gaz. Amestecul de gaz are Heliu, i 85 - 90%He i 10 - 15% Ne, in propor ie de la 1:6 la 1:10. Presiunea gazului este de 0,01 atmosfere. La extremit ile tubului, electrozii sunt conecta i la sursa de poten ial inalt (continuu sau alternativ). Cavitatea optic a laserului cu He-Ne: Cavitatea unui laser cu He-Ne conven ional este o cavitate optic semi confocal . Aceasta este compus dintr-o oglind plan , cu o reflectivitate de aproximativ 98% a luminii re inut in cavitate, i a doua oglind concav cu reflectivitate 100%. Aceast oglind concav are distan a focal egal cu lungimea cavit ii.

Structura cavit ii laserului cu He-Ne Acest aranjament al oglinzilor determin ob inerea unei radia ii ca un fascicul paralel.

Sursa de putere a laserului cu He-Ne: Laserii cu He-Ne ce dau puteri mai mari de 1mW (tipurile standard utilizate de studen i in laboratoarele experimentale), folosesc uzual surse de curent continuu (DC) la 65 tensiuni inalte de peste 200 V. Laserii au nevoie de curent constant (alimentare constant de electroni), deci este utilizat o surs de curent constant. Pentru ini ializarea efectului laser, gazul din tub trebuie s fie ionizat. Aceast ac iune este produs de un puls de tensiune maxim a sursei de putere. Acest poten ial este denumit poten ial de aprindere al laserului. La momentul de inceput al desc rc rii, rezisten a electric a tubului printr-o cascad pe nea teptate ajunge la o valoare sc zut . Aceasta inseamn c tensiunea scade rapid, in timp ce curentul cre te. Astfel, conform legii lui Ohm aceasta are o rezisten de cre terea in curent). Pentru rezolvarea acestei probleme, se conecteaz un rezistor de balast foarte aproape de anod, in serie cu sursa de putere. Rolul rezistorului de balast este de a limita curentul prin tub cand rezisten a tubului scade abrupt (in cascad ). Exemplu: Pentru un laser ce func ioneaz la un curent de 5 mA, rezistorul de balast este de 60 - 90 k W , i tensiunea pe acesta este de 300 - 450 V. Dup inceperea efectului laser, sursa de tensiune este coborat in jur de 1100 V, necesar pentru func ionarea laserului in mod continuu. Una din problemele laserilor este c ldura ce se degaj in laser i in rezistorul de balast. Alte exemple de laseri cu gaz sunt: Laserul cu vapori metalici: a. Laseri cu vapori metalici neutrii, care includ: 1. Laserul cu vapori de cupru (CVL) 2. Laserul cu vapori de aur (GVL) electric negativ (descre terea in tensiune al turi

b. Laserii cu vapori metalici ioniza i, care includ: Laserul cu Helui-Cadmiu (He-Cd). Aplica iile laserilor cu vapori de cupru: 1. Surse de pompaj pentru laserii cu colorant, pentru pulsuri scurte. 2. Iluminarea obiectelor in fotografierea la vitez ridicat . Ie irea laserului cu vapori de cupru este o radia ie laser in domeniul vizibil cu pulsuri foarte scurte, la o frecven a pulsurilor foarte mare. Deci, aceast radia ie poate fi utilizat ca o

surs de iluminare pentru fotografierea flash la viteze mari. Un exemplu este fotografierea gloan elor de pu c cu viteze de 300 - 15.000 m/s 66 3. In justi ie: identificarea amprentelor digitale, i urmele elementelor speciale in criminalistic . Radia ia laser este utilizat la iluminarea probelor, i este examinat fluorescen a la lungimi de und ridicate. Deoarece puterea peak-ului laser este ridicat , pot fi identificate urme reziduale care nu pot fi identificate utilizand surse de lumin spectrale inguste conven ionale. 4. Terapia foto-dinamic (PDT). Distrugerea selectiv a celulelor canceroase prin iradierea laser la o lungime de und specific , dup injectarea unui medicament special pacientului. 5. Imbog irea uraniului (U235). Pentru fotoionizarea selectiv a U235 in vaporizarea uraniului natural. Cantitatea de U235 din uraniul natural este foarte mic , i foarte dificil de separat. Utilizand laserii cu vapori de cupru, este posibil ionizarea selectiv numai a U235, i colectarea materialului ionizat pe discuri inc rcate electric. Principalele cercet ri in imbog irea uraniului au fost f cute in laboratoarele Lawrencce Livermore din SUA. Laserii cu vapori de aur Laserul cu vapori de aur este similar cu laserul cu vapori de cupru ca structur , i principii de func ionare. Uneori, acela i sistem (tub laser i sursa de putere) este utilizat pentru ambii laseri. Singura schimbare este inlocuirea cuprului solid cu o sarm de aur

pur. Lungimea de und a laserului cu vapori de aur este ro ie: = 628 nm.

Principalele aplica ii ale laserilor cu vapori de aur sunt in tratamentele experimentale de cancer prin terapie foto-dinamic (PDT). II. Laseri cu gaz ionizat Cei mai utiliza i laseri cu gaz ionizat sunt cei cu gaze nobile Argon (Ar+) i Kripton (Kr+). 3.2. Laserul cu argon A fost iventat in 1964 de William Bridges i Hughes. Laserul cu argon ionizat con ine un tub umplut cu argon gaz ce se transform in plasm intr-o stare excitat (plasma este o stare a materiei in care electronii sunt separa i de atomi i molecule, care in mijloc con ine electroni liberi i ioni). O diagram schematic a nivelelor de energie pentru laserul cu argon este ar tat in figura urm toare:

67 Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu Argon ionizat. Cele mai importante dou tranzi ii laser au lungimile de und in vizibil: Albastru 488 nm Verde 514,5 nm dar laserul cu argon ionizat emite deasemenea i in spectrul UV: 351,1 nm i 363,8 nm. Laserii cu gaz ionizat sunt laseri numai in vizibil ce produc multe culori cu puteri

comparative mari (mai mari de ca iva wa i). Aplica iile laserului cu argon ionizat: 1. Surs pentru pompajul optic al laserului cu colorant. 2. Distractiv show cu lumin laser, discoteci, i afi aje laser. 3. Chirurgie general specifice. 4. Oftalmologic in desprinderile de retin . 5. Medicina juridic pentru determin ri de fluorescen . pentru aplica ii ce utilizeaz absorb ia la lungimi de und

6. Holografie Deoarece au putere mare in spectrul vizibil. Laserul cu kripton este foarte asem n tor cu laserul cu argon dar eficien a lui este mai mic . Acest laser are multe linii in spectrul vizibil, in special in domeniul spectral de la galben la ro u. Puterea maxim de ie ire in fiecare linie este de aproximativ 100 mW. 68 Aplica iile cele mai importante ale acestui laser sunt in domeniile de art distrac ii, la realizarea de efecte vizuale fantastice. III. Laserii cu gaz molecular To i laserii descri i anterior se bazeaz pe tranzi iile electronice dintre diferite nivelele de energie principale. Intr-o molecul , nivelele de energie principale sunt subdivizate in nivele de energie vibra ionale. Fiecare nivel de energie vibra ional poate fi subdivizat in nivele de energie rota ionale: 1. Nivelele de energie vibra ionale nivele de energie asociate fiec ror oscila ii de atomi din molecul . 2. Nivelele de energie rota ionale nivelele de energie asociate rota iei moleculei. Din aceste nivele de energie sunt subdivizate nivelele de energie principale, i

diferen a dintre dou nivele de energie vibra ionale intre care se produc efect laser, este mult mai mic decat diferen a dintre nivelele de energie principale electronice. Astfel, lungimile de und asociate acestor tranzi ii de energie dintre aceste nivele sunt mari, i uzual sunt in spectrul de infraro u (IR). Printre laserii moleculari, cel mai comun laser este laserul cu dioxid de carbon (CO2). 3.3. Laserul cu dioxid de carbon (CO2) Efectul laser in molecula de CO2 a fost demonstrat prima oar de C. Patel in 1964. El a trimis un puls de desc rcare electric printr-un gaz pur de CO2 intr-un tub laser, i a ob inut la ie ire un puls mic laser. CO2 este un gaz in care se produce efect laser, dar pentru a imbun t i eficien a laserului trebuie ad ugate alte gaze in tubul laser. Laserul standard cu CO2 include in mediul activ un amestec de CO2 cu N2 i He. Propor iile optime a celor trei gaze in acest amestec depinde de sistemul laser i de mecanismul de excitare. In general, pentru un laser in und continu propor iile sunt: CO2:N2:He 1:1:8 CO2 este o molecul liniar , i cei trei atomi sunt situa i pe o linie dreapt cu atomul de Carbon in mijloc. Cele trei moduri vibra ionale ale moleculei de CO2: 69 1. Modul de intindere simetric ( 1 n ). 2. Modul de incovoiere ( 2 ).

3. Modul de intindere asimetric ( 3 n ).

Modurile de oscila ie a moleculei de CO2 Tipuri de laseri cu CO2: Sunt multe tipuri de laseri cu CO2, toate au acelea i principii fizice. Diferen ierea dintre acestea este structura lor, mecanismul de excitare, i radia ia de ie ire. Ca iva laseri cu CO2 sunt descri i mai jos. Laseri cu curgere de gaz de CO2 In ace ti laseri amestecul de gaz proasp t curge continuu prin tubul laser in timpul efectului laser. Curgerea gazului este utilizat cind este necesar o putere maxim la ie irea laserului cu CO2. Gazul curgere de-a lungul tubului i este scos afar in atmosfer (acesta nu este otr vitor). Ace ti laseri sunt foarte simpli, i nu necesit gaze cu puritate. Pot fi ob inute la ie irea acestor laseri puteri de sute de wa i. Laserul cu CO2 etan at (nchis) Laserul cu gaz este umplut cu amestecul optim de gaze i etan at (cum am v zut la laserul cu He-Ne).

Se aplic un poten ial electric ridicat pe electrozii de la capetele extreme ale tubului de gaz. 70 Electronii accelera i excit moleculele de gaz. Problema care opre te laserii etan a i este disocierea moleculelor de CO2 in CO i oxigen in timp. Pentru a reduce acest efect, este ad ugat un agent catalizator in amestecul de gaz. Acest agent catalizator produce o reac ie invers disocierii i reformeaz molecula de CO2 care este necesar efectului laser. Laserii cu CO2 etan a i au o utilizare limitat cu puteri de ie ire mai mici de 200 Wa i. Uneori rezervorul de gaz este ata at tubului etan pentru a se reimprosp ta gazul din efectul laser din tub cu cel din rezervor. Noile clase de laseri etan i cu CO2 sunt construi i din metal ce nu au tub de sticl . Ace ti laseri nu sunt excita i direct prin desc rcare electric creat de tensiune inalt , ci prin tensiune de radiofrecven (RF).

Laserul cu CO2 cu ghid de und n interior Cand diametrul tubului laser este redus la dimensiuni de ordinul a 1 milimetru, se realizeaz un ghid de und . Radia ia din interiorul tubului cu diametru mic este confinat de a se deplasa de-a lungul tubului, cu pieerderi mici. Utilizand tuburi ceramice, pot fi construite lasere cu CO2 foarte mici. Ace ti laseri mici cu CO2 pot produce peste 50 Wa i radia ie und continu . Laserii cu CO2 cu curgere de gaz transversal Cand in interiorul laserului gazul curge perpendicular pe axa laserului, este posibil s avem o curgere lung pe o distan foarte scurt .

R cirea gazului ce curge este foarte eficient , aceasta face posibil ob inerea la ie ire a unei puteri ridicate din ace ti laseri.

Ambele curgeri de gaz i desc rc ri electrice in ace ti laseri sunt de-a lungul l imii laserului. Astfel, distan a dintre electrozi este scurt , deci desc rcarea electric poate fi realizat orizontal pe gaz la presiune foate inalt (mai mari de cateva atmosfere). Curgerea transversal este utilizat pentru laserii cu CO2 de putere foarte mare. Laserii din natur ! Este bine s tim c laserul este o descoperire tehnologic , i laserul a fost .

inven ia anilor 60 71

Acum este cunoscut c laserii cu CO2 exist in natur f r interven ia uman . Am v zut c echilibrul termodinamic este starea standard in natur , i acea inversie de popula ie echilibru. In unele cazuri specifice, inversia de popula ie exist in natur ! Norii fierbin i de gaz apropia i stelelor creaz maseri naturali. Lumina acestor stele determin excitarea moleculelor de gaz pe nivele de energie ridicate, de pe aceste moleculele se depopuleaz pe st ri metastabile. Cantitatea de radia ie emis de ace ti nori fierbin i este enorm , dar radia ia nu este emis ca un fascicul colimat, precum intr-un laser standard. Radia ia este emis in toate direc iile in spa iu cum se vede in figura urm toare. care este o condi ie pentru efectul laser, nu este o situa ie de

Efectul laser n atmosfera de pe Marte Identificarea efectului laser in stele a fost determinat prin examinare

spectroscopic a lungimilor de und recep ionate de la stele. Gazul fierbinte normal este in echilibru termodinamic. Acesta emite un spectru continuu de lungimi de und ce depinde de temperatura gazului. De asemenea acesta emite lungimi de und caracteristice gazului, cu o rela ie cert intre intensit ile fiec rei lungimi de und . Laserii emit numai lungimi de und specifice ce corespund tranzi iilor energetice dintre anumite nivele de energie. Comparand intensit ile lungimilor de und recep ionate de la stea, cu intensit ile lungimilor de und de la un gaz fierbinte, normal, se dovede te c exist inversie de popula ie in aceste stele. Alte propriet i de recep ie a radia iei, precum: direc ionalitatea, polarizarea i l imea spectral a fiec rei linii spectrale confirm aceast idee. 72 Propriet ile laserului cu CO2 Putere de ie ire ridicat . Laserii comerciali cu CO2 produc peste 10.000 Wa i continuu. Spectrul de ie ire este in domeniul spectral Infraro u (IR): 9 - 11 m m. Eficien foarte ridicat (peste 30%).

Pot func iona continuu sau in impulsuri. Puterea medie de ie ire este de 75 W/m pentru curgere lent de gaz, i peste cateva sute de W/m pentru curgere rapid de gaz. Func ionare foarte simpl , i gazele nu sunt toxice. Rezumatul laserilor cu CO2 n raport cu tipul de laser: Laser cu gaz. Emit in spectrul infraro u (IR). Excitare electric . Und continu , deasemenea poate func iona i in pulsuri. Laser cu patru nivele. Laserul cu CO

Acest laser este similar cu laserul cu CO2, excep ie pentru gazul activ CO. Spectrul de radia ie la ace ti laseri este 5 - 6 m m. Una din problemele acestui laser este gazul de CO care este otr vitor. 3.4. Laserul cu excimeri Ace tia sunt laseri in care condi iile necesare pentru efectul laser sunt ob inute in moduri exotice .

De exemplu, vom examina o familie de laseri in care radia ia este emis de molecule care exist numai pentru o durat foarte scurt . Aceast molecul este compus dintr-un atom de gaz nobil: Argon, Kripton sau Xenon, i un atom de halogen: Flor, Clor, Brom sau Iod. Un excimer este o molecul care are o stare legat (existent ) numai intr-o stare excitat . In starea fundamental aceast molecul nu poate exista, i atomii sunt separa i. Starea excitat exist pentru o durat foarte scurt , mai mic ce 10 nanosecunde. Numele de excimer provine de la combina ia a dou cuvinte: excitat dimer (dimer excitat), ce inseamn c molecula este compus din doi atomi, i exist numai in stare excitat . (Uneori cercet torii consider aceste molecule ca fiind un complex, i le denumesc laser Exciplex 73 Dezvoltarea istoric a laserilor cu excimeri Laserul cu excimeri a fost inventat in 1971 in URSS de un grup de cercet tori: Basov, Danilychev, i Popov. Ace tia au considerat emisia stimulat la o lungime de und de 172 nm pentru gazul de Xe la temperatur joas , pompat de un fascicul de electroni. Primul efect laser in gaz nobil cu halogen (XeBr) a fost raportat in 1975 de Searl i Hart. Nivelele de energie ale laserului cu excimeri O combina ie de gaze nobile este o contradic ie, deoarece gazele nobile sunt ).

inerte (cum indic

i numele lor). Atomii creaz o stare legat numai dup ce cre te foarte

mult energia lor de intrare intr-o stare excitat ionizat . Aceast stare legat este nivelul laser superior, de pe care molecula revine pe o stare fundamental ne-excitat . Condi ia de inversie de popula ie este indeplinit la momentul cand aceasta este in stare excitat , deci popula ia de pe nivelul laser inferior este intotdeauna zero. Figura de mai jos descrie diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu excimeri, in func ie de distan a dintre atomii din molecul . R reprezint atomul de gaz nobil i H reprezint halogenul. Diagrama nivelelor de energie ale unui laser cu excimeri

74 Groapa (groapa de poten ial) din diagrama st rilor excitate arat existen a la un moment dat in starea stabil . In realitate aceasta nu este o groap de poten ial in starea fundamental ce arat c aceasta nu este o stare legat a moleculei cand nu este excitat . Numai in interiorul ariei marcate din interiorul gropii de poten ial ale st rii excitate poate exista stare legat , i aceasta are loc pentru o distan atomi. Func ionarea laserului cu excimeri Compozi ia amestecului de gaz din interiorul tubului unui laser cu excimeri este: specific dintre

Foarte pu in halogen (0,1 - 0,2% ) Pu in gaz nobil (Argon, Kripton sau Xenon). Aproximativ 90% Neon sau Heliu. Atomii de halogen pot proveni din molecule precum: F2, Cl2, Br2, sau din alte molecule ce con in halogeni precum: HCl, NF3. Avantajul utiliz rii unui compus molecular de halogen, este activitatea chimic puternic a moleculei de halogen (in special Fluorul)