UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE ANUL: III SECŢIUNEA: MIERCUREA

-CIUC DISCIPLINA: CONTABILITATE INTERNAŢIONALĂ

GLOBALIZAREA - AVANTAJE, DEZAVANTAJE

Lect.dr. Petraşcu Daniela

Student, Balázs (Veres) Izolda

2012

valori generale. care se extind în întreaga lume. spre o lume văzută ca o unitate la nivel planetar a unor identităţi şi care va funcţiona cu norme şi standarde comune. grupări religioase etc” …globalizarea ca fenomen complex şi proces dinamic… Este evident că lumea se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare. lozinca preferată a jurnaliştilor şi politicienilor de orice fel. . companii globale. companiilor multinaţionale din statele cele mai industrializate. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o «detaşare» a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi“. astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa“. afirmând că : “globalizarea este un process istoric. Ea se bazează. faţă de 2. Globalizarea trebuie definită ca fiind recunoaşterea unei interdependenţe tot mai mari între state. Literatura de specialitate oferă o largă paletă de definiţii date conceptului de globalizare.Bady dă o caracteristică mai complexă a globalizării. în primul rând. locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze. care au crescut în medie cu 7% pe an. Bernard Guillochon arăta că „globalizarea desemnează ansamblul fenomenelor ce rezultă din deschiderea crescândă a economiilor spre mărfuri şi capitaluri străine. tradiţii şi reguli universale de comportare.…despre globalizare… Globalizarea a devenit în prezent un termen la modă în ştiinţele sociale.3% creşterea producţiei. pe intensificarea relaţiilor economice internaţionale. B. Aceasta intensificare se datorează. Elmar Altvater considera globalizarea ca fiind „procesul de surmontare a graniţelor apărute de-a lungul istoriei. care afirma că: „globalizarea trimite la dezvoltarea relaţiilor sociale şi economice. a vieţii pe baza unor principii commune. îşi are orogonea în omogenizarea lumii. Una din cele mai sugestive definiţii vine dinspre sociologie şi a fost oferită de Anthony Giddens. dictonul principal al specialiştilor în management. în mare măsură. Din punctual de vedere al ştiinţelor relaţiilor internaţionale. ce s-a dezvoltat de mai multe secole. rezultatul căreia este limitarea suveranităţii naţionale sub influenţa unor actori noi pe arenainternaţională – structuri transnaţionale.

criminalitate internaţională. care îmbracă diverse forme de manifestare: universalizarea ştiinţei.. ca efect al globalizării. culturală. poate fi evidenţiată o rapidă creştere a schimburilor transfrontaliere sociale. Totodată. globalizarea înseamnă comprimarea distanţelor prin tehnologii noi (comunicaţiile mobile de generaţia a treia. la nivel macrostructural. Globalizarea este apreciată de numeroşi specialişti ca un fenomen eminamente economic. dezvoltarea de identităţi transnaţionale. prin sporirea activităţilor de comerţ internaţional. În acelaşi timp. globalizarea nu apare ca ceva distructiv. Ele se regăsesc integrate în acest proces. naţiunea sau statul naţional nu trebuie opus globalizării. impactul globalizării se poate constata din tendinţele de dispariţie a graniţelor fizice ale statelor şi de apariţie a altui tip de frontiere. întreprinderi transnaţionale. Cele două laturi ale raportului – globalizarea şi dorinţa de protejare a identităţii – pot fi complementare. cât şi în ceea ce priveşte producţia de armament şi tehnică de luptă. Globalizarea nu mai apare ca o ameninţare la identitate. În acest cadru.Elementele specifice ale fiecărui participant vor contribui la realizarea unui echilibru internaţional. ca parte a fenomenului de globalizare. economică. ea se manifestă şi generează efecte atât în planul apărării naţionale. care se stabilesc pe o scară tot mai largă între statele lumii. suveran şi independent. va conduce la schimbări esenţiale în perceperea şi conceperea securităţii naţionale. ordinii publice şi siguranţei naţionale. Drept urmare. însă. vom privi lumea ca fiind o singură ordine socială. ca fenomen. exploatarea intensivă a mediului. mass-media prezentă global. etc. turism şi mişcări de migraţie socială la scară mondială. găsirea de soluţii la unele probleme globale. Dacă privim astfel lucrurile. afirmă şi potenţează naţiunile. Această dezvoltare constituie esenţa globalizării. socială. precum şi în comercializarea acestora. de regulă invizibile sau de altă natură. interconectarea şi creşterea dependenţelor reciproce. Globalizarea. ci ca un fenomen care conservă. precum şi a rolului statului naţional în acest context. culturală. implică multitudinea interdependenţelor de natură economică. internet-ul). internet-ul. cu deosebire socio-economic. în funcţie de resursele proprii şi de capacitatea de utilizare a acestora de fiecare colectivitate umană în calitate de actor acceptat ca egal. fluxuri comerciale şi financiare la nivel mondial. a fluxului de capital şi investiţii. Modificarea graniţelor tradiţionale. Sub raport relaţional interuman. Globalizarea denotă sistemul unitar mondial. tehnologice şi nu în ultimul rând militare. În acest context. integrarea pieţelor financiare şi comerciale. militară etc. globalizarea va cuprinde toate sferele de existenţă . ceea ce înseamnă că într-o oarecare măsură. culturale. care implică o interacţiune în creştere sau integrarea sistemelor economice naţionale. politică. acel ceva care să anuleze specificul. fricţiuni între spaţiile culturale.

stabilite pe alte criterii.. globalizarea semnifică multitudinea de transformări economico-sociale înregistrate de omenire în prezent. Globalizarea. organizaţiile regionale şi internaţionale să se adapteze. evenimentele economice. În consens cu cele prezentate. Pe de o parte. aşa cum sunt ele astăzi. la rândul lor. Ca termen strict. Multe dintre acestea concentrează o forţă economică mai mare decât a unor state. pe de altă parte. precum şi la apariţia unor frontiere invizibile. al fazelor de evoluţie şi transformare. în paralel. la schimbările pe care le aduce cu sine. respectiv marile firme occidentale care şi-au extins activitatea dincolo de graniţele ţării de origine. Evoluţia viitoare a societăţii umane este în strânsă legătură cu manifestarea dimensiunii globalizării. pe zi ce trece. va fi acompaniată de retragerea statului din domeniile de activitate pe care până acum le administra şi controla. Ele există în toate domeniile şi sectoarele şi deţin poziţii hotărâtoare. . de regulă în beneficiul întregii societăţi şi va conduce treptat la dispariţia frontierelor fizice vizibile. ca fenomen complex. Prin urmare. De aici rezultă teama omenirii faţă de efectele globalizării. Al doilea aspect. extinse la scară integratoare şi generate de impactul fluxurilor financiar-monetare transcontinentale asupra caracteristicilor interacţiunilor sociale Într-o lume ce devine. globalizarea este un proces dinamic şi de lungă durată. procesul dinamic sub care se impune a fi analizată globalizarea. dar. orice zguduire a mediului intern al statului naţiune generează valuri de reacţie în teritorii aflate la mari distanţe. globalizarea poate fi privită sub două dimensiuni: fenomen complex şi multidimensional şi proces dinamic de durată. globalizarea se adaptează la mediul social în care acţionează. evidenţiază mecanismul derulării acesteia.. Principalii „actori“ ai globalizării sunt reprezentaţi de concernele transnaţionale. globalizarea „instituţionalizează“ firme de putere supranaţionale capabile să orienteze întreaga dezvoltare a lumii. prin care trece de la o etapă la alta fiecare dimensiune a omenirii.umană şi va constitui modelul de societate la care va trebui să participe umanitatea în întregul ei. …argumente pro şi contra globalizare. determină statele. din ce în ce mai interdependentă. ceea ce reprezintă un argument puternic în ceea ce priveşte direcţia dezvoltării economiilor naţionale. politice şi militare de pretutindeni au impact imediat „acasă“ şi. care interesează întreg mapamondul. Prin urmare. atât simultan cât şi independent.

Globalizarea este cea care prilejuieşte contradicţiile cele mai aprinse întrucât efectele sale sunt fie favorabile. Conceptului de globalizare i se subordonează cel de cultură. . indiferent de locul de apartenența geografică. atât de complexă încât o definiție strico-sensu devine cu adevărat imposibilă. lideri sindicali. în special atunci când se impune justificarea anumitor nereuşite. Cele mai multe probleme sunt de obicei de ordin intern. venite din partea corporaţiilor transnaţionale. Ex: Cumpararea Petrom de catre OMV. oameni de afaceri. Astfel sistemul politic naţional se va confrunta cu presiuni crescânde. politice. datorită posibilitaţii de comunicare (internet. Când oamenii de ştiinţă dezbat problema globalizării la nivel mondial se remarcă prezenţa a două tendinţe: procesul accelerat al globalizării şi amploarea politicilor democratice. mediu. economiști deopotrivă Globalizarea Punerea în legătură a popoarelor micşorarea distanţelor prin intermediul tehnologiei rezolvarea unor probleme globale crearea unei pieţe economice complexe dispariţia graniţelor consecinţele acestui fenomen asupra statului naţiune conexiune schimb concurenţă interdependenţă globalizare destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea. iar democraţia permite proteste împortiva acestora din urmă.ţapul ispăşitor. o guvernare defectuoasă. societate. instituţii slabe sau politici economice greşite. Globalizarea a devenit unul dintre cele mai la modă cuvinte pentru politicieni. Influenţa globalizării asupra democraţiei. cu dictatura finanţelor internaţionale (aspect negativ)... economie. religioasă. etnică. A privi globalizarea doar din perspectiva proceselor economice ar reprezenta un act reducţionist. Globalizarea şi politica Globalizarea este de cele mai multe ori . un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în egală măsură. politică. telefon etc). doar că în moduri diferite. sociologice întâmpină probleme atunci când încearcă să defineasă această noţiune complexă. înlocuieşte dictatura elitelor naţionale (un aspect pozitiv). fie nefavorabile. regională.Diferitele discipline ştiinţifice economice. puterea ecestor grupuri de interese crescând exponenţial in ultimii ani. în dezbaterile politice. Aceste probleme nu vor fi niciodată soluţionate prin reducerea competiţiei pe plan mondial cu oprirea procesului de globalizare.

În cea mai mare parte a cazurilor. dar există daune si. ca să compenseze dificultăţile cu care se confruntă unii din cetăţenii lui. Una dintre cele mai mari temeri în ceea ce privea aderarea României la structurile internaţionale o reprezentă pierderea suveranitaţii. Corupţia nu va fi încurajatoare pentru investiţiile internaţionale. Acest lucru nu înseamnă că statele sau guvernele au încetat să joace un rol important. În contextul globalizării se pune problema ca statele să-şi regândească funcţiile şi dimensiunea. Când întreprinderile cu capital străin contaminează ţările în dezvoltare. cum ar fi recesiunea şi războaiele. Într. Statul a avut tendinţa să se dezvolte în perioadele de nesiguranţă. soluţia nu este de a impiedica investiţia străină sau de a închide aceste companii. În concluzie. a pieţelor şi companiilor lor.o economie globalizată. este nevoie de instituţii adecvate. fiind în general corupte din studiile elaborate de Institutul de cercetare Gallup Organization. un sistem judiciar imparţial şi alert sunt factori indispensabili pentru a obţine credibilitate. Ea a pus întradevăr limite serioase ambiţiei şi puterii statelor. cu justificarea că era nevoie de mai multe lucruri de făcut ca să se asigure dezvoltarea pe termen lung. cu ministere. servicii de calitate şi eficienţă. ci de a lua soluţii în acel moment şi mai ales să organizeze societatea. pentru a le contracara. fără a ţine cont de consecinţele pe plan naţional. O mai mare deschidere economică a avut tendinţa să stimuleze dezvoltarea guvernării. infrastructură bună. întrucât ele trebuie să se reformeze continuu. şi să mărească flexibilitatea economiilor lor astfel încât să rămână competitive. un sistem financiar bine controlat şi solvabil. el are mai puţine funcţii întradevăr. statele îşi păstrează caracterul naţional şi suveran. Un bun sistem educaţional. prin îmbunătăţirea capitalului lor uman. în contextul globalizării statul nu devine mai puţin important. pentru că le pune în competiţie unele cu altele şi pentru că investitorii pot acum să le compare înainte de a decide unde să-şi plaseze liber capitalul. Acest fapt constituie un plus. ceea ce nu este un lucru neagtiv. deciziile majore le vor lua întodeauna în interesul personal. cea mai evidentă este cea a deschiderii economice. totuşi din ce în ce mai mult. EX: David Camero şi Dani Rodrik au demonstrat că din toţi factorii care ar putea explica creşterea dimensiunii statului. înseamnă că guvernele ar trebui să depună mai mult efort în politica instituţională şi microeconomică. Guvernele din ţarile în curs de dezvoltare. statul este văzut ca fiind prea mic pentru problemele mari şi prea mare pentru problemele mici. S-a dezvoltat însă şi-n perioade de prosperitate.Beneficiile globalizării depăşesc aproape întotdeauna prejudiciile. fizic. norme medioambientale şi un aparat juridic eficace care să le impună. însă acestea vor fi esenţiale şi vor arăta cu precizie dacă o ţară va beneficia sau va pierde de pe urma globalizării. .

de violenţă. corupţie. a dus la declinul regimului generalului . sistematice. ale proliferării armelor de distrugere în masă. ale traficului ilegal de arme şi mijloace letale neconvenţionale. a armonizării politicii statale şi internaţionale de combatere a crimei organizate şi terorismului. a sporirii legăturilor şi funcionalităţii acestora. fiecare dintre ele având o dimensiune globală căreia nu i se poate face faţă decât prin cooperare internaţională sau prin organizaţii supranaţionale. Un fundament important al statului naţiune este subminat ca efect al globalizării: ideea auto . deoarece pentru ţările care au schimbat regimul (România). şantaj. Argumentele naţionaliste tradiţionale au acum un impact doar în ţările subdezvoltate sau izolate. a intrării actualelor instituţii şi mecanisme de acţiune globale. Adică este foarte greu ca în condiţiile actuale să încerci să demonstrezi că cetăţenii unei alte ţări sunt diferiţi sau inferiori celor proprii. De aici rezultă tensiuni interne la nivelul conducerii ţării. Globalizarea naşte insecuritate. O expunere mai mare la influenţa internaţională a făcut limpede dezavantajul de a trăi fără libertăţi fundamentale şi a grăbit căderea dictatorilor şi a altor regimuri autoritare. Liberalizarea comerţului cu Spania şi dezvoltarea turismului cu începere din 1959. Datorita libertăţii de mişcare a populaţiei. De aici necesitatea unei abordări preventive. pentru că barierele din calea înţelegerii mutuale care-i pot împiedica pe oameni să descopere opusul nu mai există. Foarte puţine ţări ar fi în măsură să se poată apăra singure. de droguri şi persoane. pe cele mai diverse căi: ale terorismului politic transnaţional. ameninţări. transportului şi tehnologiei informaţiilor a permis cetăţenilor din diferite ţări să se cunoască mai bine unii cu alţii. Un fundament al statului naţiune care trebuie înlăturat este cel al securităţii naţionale. efortul este foarte mare şi de lungă durată de a gestiona problemele interne şi de a se integra în standardele impuse de UE. a tuturor aspectelor negative. Dezvoltarea comunicaţiilor. ceea ce este din punctul meu de vedere un aspect pozitiv. ale agresiunii economico-financiare. Securitatea globală este grav afectată de controlul pe care crima organizată îl executa asupra tot mai multor teritorii pe pieţe interne şi externe.Acest lucru nu este foarte uşor de realizat. insecurizate ale globalizării. coordonate.suficienţei naţionale. de erodare continuă a stabilităţii şi autorităţii statale. Ex: Populatia săracă nu dispune de resursele financiare pentru a beneficia de informaţiile necesare dezvoltării. ale migraţiei clandestine. Astăzi ţările se apără prin integrarea lor în organizaţii supranaţionale sau internaţionale: NATO. de o armă chimică sau bacteriologică. Ex: Disputele sindicate-guvern. Acelaşi lucru este valabil în cazul terorismului. neajutate de un atac nuclear. acest lucru făcând din ce în ce mai dificilă folosirea naţionalismului ca forţă de coeziune în statele-naţiuni. şi provocarii de catastrofe de mediu. s-a acutizat diferenţa între populaţia săracă şi bogată. Conferinţa Europeană pentru Securitate şi Cooperare. traficului de droguri şi problemelor de mediu. contrabandă. a problematicii securităţii globale.

Google. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult şi chiar foarte departe. poţi viziona filme africane în Bangkok. Internetul este şi el dominat de limba engleză. obiceiuri. în locuri la care cu câţiva ani în urmă în cazul nostru nici măcar nu visam. iar libertatea era mai mare de cealaltă parte a Pirineilor. Viacom. Yahoo. ritualuri. instituţii. fiind privaţi de aceste lucruri. credinţe. Două forţe au contribuit la acest proces de globalizare a mediei: cea tehnologică. populaţia săracă care nu deţine resurse finaciare. valori. datorită insuficienţei financiare. Cel care doreşte să se informeze are toate drepturile să filtreze după bunul său plac informaţiile.Franco. instrumente. şi apoi privatizarea media şi politicile de nerestricţionare ale guvernelor. Media SUA şi mai ales TV au o influenţă tot mai mare în întreaga lume prin filmele produse la Hollywood. Cultura şi globalizarea Globalizarea a multiplicat relaţiile care se stabilesc între oameni din locuri îndepărtate. Peste 800 de milioane de oameni folosesc engleza ca prima sau a doua limbă şi acest lucru are aspecte pozitive. coduri. Pe scurt industriile care produc conţinut şi mijloace cheie de comunicare sunt în general deţinute de SUA : Microsoft. Datorita diferenţelor şi discrepanţelor populaţiei care au survenit în urma globalizării. sau să asculţi ştirile din toată lumea de la CNN. Televiziunea ajunge până la familiile din cele mai îndepărtate zone rurale din China. tehnici. văd schimbările care au loc în jurul acestora. şi de ce nu să-şi modifice stilul de viaţă. Poţi asculta muzică braziliană la Tokyo. . Globalizarea este în multe privinţe un sinonim pentru americanizare. însa nu se pot bucura de ele. Oamenii vor să aibă acces la ştirile globale din diverse surse şi din diverse domenii în diferite stadii ale cercetării. Întrebarea pe care o putem adresa este aceea dacă americanizarea constituie o ameninţare pentru culturile locale şi regionale? Cultura include în primul rând limba. canale muzicale şi reclame pentru marile branduri americane. Globalizarea grăbeşte procesul prin care engleza devine principala limbă vorbită pe mapamond. i-au determinat să schimbe între ei valori. idei. întrucât spaniolii au văzut că viaţa putea fi mai bună. să vezi o piesă de teatru a lui Shakespeare în Croaţia.

atunci în ţările mai dezvoltate decât ţara noastră s-ar crea o masivă rezistenţă socială. Procesul de americanizare influenţează viaţa cotidiană a fiecarui individ. dacă nu chiar ostil. Dacă tinerii vor vorbi limba engleză pentru a comunica eficient sau a conduce afaceri. muzica. acest lucru nu înseamnă că propria lor cultură în sensul larg este subminată. mai mult ca sigur răspunsul ar fi unul indiferent. contribuind în acest fel la adâncirea drastică a inegalităţii între unele ţări şi altele. acest lucru nu a însemnat şi nu va însemna faptul că vor înceta să mai folosească propria lor limbă. întrucât considerăm că indivizii nu trebuie să fie constrânşi între pereţii rigizi ai unei culturi. adică poate să-i determine pe unii să-şi promoveze culturile locale ca semn distinctiv. Dacă acest lucru ar fi aşa.ceremonii. Astăzi fiecare individ îşi poate stabili propria lui religie. ci de a proteja libertatea la nivel cultural. Conservarea tradiţiei trebuie realizată lăsând libere şi alte opţiuni. În acest sens. deducem că poate cea mai serioasă problemă în ceea ce priveşte cultura în contextul globalizării ar fi aceea că unele culturi şi implicit valorile se vor putea adapta mai uşor la acest proces decât altele. globalizarea poate avea chiar efectul contrar. însă este greu de conceput o cultură complet omogenă. Din sursele pe care le-am avut la dispoziţie. Scopul politicilor multiculturale nu este acela de a conserva tradiţia. de a oferi individului posibilitatea să aleagă să adopte un mod propriu de viaţă şi să se identifice cu ceea ce doreşte el şi nu să-l penalizeze pentru alegerile sale. purtând blugi şi T-shirt. . aşa cum sugerează unii atunci când vorbesc despre globalizarea culturală. Americanizarea are loc întrucât produsele şi serviciile dominante care formează gustul şi preferinţele consumatorului sunt de origine americană. Nimeni la urma urmelor nu doreşte să fie copia cuiva. bând o cafea şi ascultând pop. poate părea esenţialmente american. datini şi stil de viaţă şi conduita.000 de persoane foarte sărace s-a ajuns la concluzia că ceea ce ei reclama cu prioritate este nu nevoia acută de bani ci aceea de cucerire a propriei lor demnităţi. tradiţii. Faptul că gusturile tinerilor sunt din ce în ce mai americanizate în ceea ce priveşte stilul vestimentar. Fiecare ţară are valori. etc. Dacă am fi curioşi să ne spună ceea ce gândeşte despre cultura americană. obiceiuri. Nu ne îndoim bineînţeles de faptul că informaţia va modifica unele elemente de bază din culturile noastre . în urma unei anchete efectuate de specialiştii Băncii Mondiale în rândul a 60. imaginea unui tânăr arab aflat înr-un bar american din Cairo. cultură şi-şi poate lărgi universul de cunoaştere. Surprinzător. însa ţine de fiecare din noi dacă acceptăm sau nu acest lucru. După cum exemplifică Guillermo de la Dehesa. Cineva poate însă urma ceea ce este la modă însă cred că doar atâta vreme cât acest lucru nu va constitui o ameninţare la propria identitate.

Astăzi există ONG. pierderea biodiversităţii şi ecosistemelor. Condiţiile săracilor de azi nu cred că pot fi considerate în mod obiectiv mai groaznice decât cele ale predecesorilor. cât conştientizării inegalităţii raportânu-ne la celălalt. ştiu că acolo de exemplu sunt condiţii de viaţă mai bune sau mai proaste. când bogăţia altora este mult mai vizibilă. Părerile evident sunt împărţite. social şi de altă natură. În multe ţări politicile de emigrare au oferit prilejul unor dezbateri aprinse. radicalizarea fanatismelor entice şi religioase. deşertificarea. globalizarea fenomenelor cronice locale şi regionale. mondializarea marii criminalităţi organizate (traficul de arme. cei frustraţi economic. scăderea siguranţei la toţi indicatorii. indivizii sunt puşi la curent cu diferenţele aici – acolo. Mediul şi globalizarea Schimbarea climatică. efectul de seră. Bahalla este de părere că această inegalitate se datorează nu atât inegalităţii propriu zise.Societatea şi globalizarea Concepţia larg răspândită că inegalitatea în lume a crescut la sfârşitul anilor 1980. Problemele existenete nu sunt numai locurile de muncă şi programele de asistenţă socială. siguranţa maritimă şi poluare. seceta. Nu am nici un fel de îndoială că astăzi este mult mai greu de tolerat sărăcia existentă şi inegalitatea. adică felul cum aceşti oameni vor adopta limba şi valorile altor societăţi. Studiile actuale arată clar că numărul săracilor este în descreştere şi există multiple îmbunătăţiri în ceea ce priveşte speranţa de viaţă şi mortalitatea infantilă. şi asta din pricina globalizării. tocmai atunci când globalizarea se accelerase nu este în totalitate susţinută de fapte. de aici sentimentul de anxietate în legătură cu ceea ce se va întâmpla. constituie un . la alţii.uri care activează în scopul reducerii sărăciei acolo unde este la niveluri intolerabile. Telefonul. care sunt mari şi inacceptabile. ciclurile Milankowitch – schimbări în interacţiunea Pământ-Soare consecinţele imprevizibile şi incalculabile ale progresului. epuizarea zonelor de pescuit. internetul şi mijloacele de comunicare globale fac posibilă cunoaşterea realităţii din toate ţările. prevenirea şi combaterea dezastrelor naturale. Însa datorită acestor mijloace de comunicare. ci şi cultura. pot decurge la diverse mijloace de protest cu sprijinul tehnologiilor moderne. gaura de ozon. personae). droguri. defrişarea deficitul de apă. a terorismului. inversarea polilor magnetici.

fără a mai implica organismele internaţionale de protecţie a mediului. Acesta cauzează o lungă listă de boli. Acţiunea concentrată a creşterii demografice şi dezvoltării economice accelerează consumul de resurse naturale. comerţului şi investiţiilor pe care le generează. Aş vrea să fac aici o paranteză şi să ne aducem aminte de scandalul izbucnit în Statele Unite în 1993 când PG&E a fost acuzată de contaminarea apei potabile cu crom hexavalent. Din contra. De aceea mă întreb – de acest caz avem cunoştiinţă deoarece s-a întâmplat in Statele Unite – dar ce se întâmplă cu sutele dacă nu chiar miile de cazuri de pe glob despre care nu se vorbeşte şi ale căror pericole probabil că nici măcar cei din împrejurimi nu le conştientizează. Deşi Yonosoke Hara considera că pentru salvarea mediului singura modalitate este menţinerea sentimentului de comunitate în fiecare regiune. Dintre acestea foarte importante sunt Convenţia pentru Biologie „Agenda 21” adoptată în 1992 la Rio de Janeiro precum şi Convenţia cadru privind modificările climatice de la Kyoto din 1997 . datorită inovaţiei. Ţările dezvoltate pot exporta locaţiile pentru industriile dăunătoare mediului în zone ale ţărilor în curs de dezvoltare. Înlaturarea globalizării însa nu va rezolva problemele de mediu . planuri de acţiune şi convenţii internaţionale care încearcă reglementarea acestei probleme.cumul de pericole iminente împotriva căruia trebuie într-adevăr găsite soluţii la nivel planetar. etc. ar putea fi soluţionate şi la nivel local. Vă daţi seama că un astfel de eveniment dacă s-ar fi întâmplat oriunde pe glob într-o ţară în curs de dezvoltare efectele negative ar fi fost mult mai catastrofale şi de proporţii mult mai mari. sporind presiunea asupra bunurilor comune globale. Din contră cred că astfel de locaţii plasate în ţările în curs de dezvoltare sunt cu atât mai dăunătoare deoarece acestea nu dispun de mijloacele necesare diminuării efectelor negative. ameninţând speciile şi extinzând impactul dezastrelor naturale. . a reducerii poluării. inclusiv cancer şi mai grav este că pătrunde în structura ADN şi este transmisibil la generaţiile următoare. globalizarea promovează modalităţi mai eficiente de folosire a resurselor naturale. trebuie să recunoaştem că la ora actuală distrugeri ale mediului dintr-o partea globului au efecte imediate şi majore asupra întregului mapamond. Unele probleme care ţin de mediu. Există de asemenea o serie de acorduri. favorizând răspândirea agenţilor patogeni. Relaţiile care se stabilesc între aceşti factori ai presiunii antropice sunt prezentate mai jos: Globalizarea ar putea fi din nou vazută ca ţapul ispăşitor pentru aceste pericole iminete asupra mediului. dar acest lucru nu-i fereşte de efectele negative resimţite asupra mediului.

la un nivel de risc tolerabil. libertatea de a investi acolo unde profiturile de capital sunt mai mari. globalizarea poate ajuta convergenţa mondială. Liberalizarea capitalului permite investiţii străine directe mai mari în ţările în curs de dezvoltare. fie că este o afacere care să obţină profituri mari ori o parte de piaţă mai mare. în principal. în propriile lor ţări de origine. ci şi transferul de cunoştinţe şi tehnologie spre muncitorii locali. Liberalizarea comerţului ajută ţările în curs de dezvoltare să deprindă şi să adapteze noile tehnologii printr-o mai bună cunoaştere a tehnologiei reprezentate în bunuri şi servicii care se importă din ţările dezvoltate. Liberalizarea internaţională a muncii permite imigranţilor în ţările dezvoltate să dobândească mai multe cunoştințe prin îmbunătăţirea abilităţilor. nevoia de protecţie a mediului creşte ce duce la o dezvoltare bazată atât pe creştere economică cât şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului. În principiu. Dimensiunea economică a globalizării În esenţă. . educaţie şi învăţând atunci când lucrează într-o slujbă care poate fi transferată . libertatea de a deschide afaceri în ţara pe care o alegi. Gândiţi-vă cât de uşor pot fi surmontate distanţele astăzi. de a capitaliza în avantajul relativ al fiecărei ţări. salarii mai mari. În schimb. ca atare. Degradarea mediului – nivelul de trăi ridicat înseamna la început mai multă producţie şi un consum mai mare care duc la poluare. Drept urmare. se poate spune că prosperitatea economică se asociază . Revoluţia industrială a fost cea care ulterior a creat posibilitatea existenţei primului val de globalizare. sau să caute în mod individual. globalizarea se bazează pe libertate: libertatea de a face comerţ cu restul lumii. În 1830 celui mai rapid vapor i-au trebuit 48 de zile să ajungă de la Liverpool la New York şi 36 la înapoiere. într-un mod foarte simplu. El relaţionează poluarea cu nivelul de trăi. care permite creşterea mai rapidă a productivităţii şi. scurtând distanţele dintre ţări. bazat pe reducerea costului şi creşterea rapidităţii transportului. ci şi printr-o cunoaştere mai mare şi un transfer tehnologic mai rapid. cu progresul tehnic. şi acest lucru înseamnă nu doar locuri de muncă noi.Studiul lui Kuznets este doar unul dintre argumentele care sustin globalizarea în lupta pentru protecţia mediului. salarii şi profituri mai mari. salarii şi sau condiţii de muncă mai bune. precum şi să obţină afluxuri de capital. mai târziu. pe măsură ce creşte nivelul de trăi. nu numai prin posibilitatea ţărilor în curs de dezvoltare să importe şi să exporte mai mult. Degradarea mediului – nivelul de trăi ridicat înseamna la început mai multă producţie şi un consum mai mare care duc la poluare.

ca să se împrumute pentru a pentru a consuma şi a investi fără constrângeri de credit. întrucât fluxul de capital creşte.. făcând să crească puterea de cumpărare şi consumul acestora în ţările lor de origine. serviciilor şi ideilor.6%. şi de asemenea să trimită sume de bani familiilor lor. Preţul bunurilor şi serviciilor va scădea şi calitatea lor va creşte şi va fi o posibilitate de alegere mai mare. Trecerea de la economia teritorială la cea internaţională a adus îmbunătăţiri ale standardului de viaţă a milioane de persoane care locuiesc în ţări limitate de frontiere. costul său va scădea şi ca atare va fi mai ieftin pentru familiile de oriunde.concluzii… . pentru că preţul bunurilor şi a serviciilor vor tinde să scadă şi ca atare va rezulta creşterea puterii lor de cumpărare sau ca să spunem altfel a veniturilor lor reale. întrucât ţările respective sunt şi ele compensate prin enormele câştiguri în bunăstare şi alte beneficii pentru economiile lor. În al doilea rând. (The Economist). Ei cad de acord asupra unei situaţii în care compania maximizează venitul său fiscal şi contribuţia firmei pentru generarea activităţii economice şi a angajării. În ultimii douăzeci de ani indicatorii economico. . fluxurile de migraţiune în creştere din ţările în curs de dezvoltare spre cele dezvoltate permit imigranţilor să-şi mărească capitalul uman şi veniturile. chiar dacă cu diferenţe semnificative însă de la o zonă la alta.. însă acest lucru nu înseamnă neapărat un aspect negativ. tot aşa va creşte şi competiţia. câtă vreme actualul segment de pieţe financiare continuă să dispară.Globalizarea deschide lumea spre competiţie internaţională şi induce o mai bună alocare de mână de lucru. capital şi tehnologie prin aceea că dă fiecarei ţări care intră în competiţie posibilitatea de a-şi specializa producţia potrivit relativelor ei avantaje comparative în factorii de producţie. În Turcia de exemplu salarile pe care le plătesc ele sunt cu 24% mai mari decât cele plătite de companiile locale şi la sfârşitul anilor 1990 şi-au mărit forţa de muncă cu 11% în timp ce companiile locale şi le-au mărit pe ale lor cu 0. întrucât volumul comerţului creşte. Principalii câştigători de pe urma globalizării sunt consumatorii din întreaga lume. Argumentele sunt mai multe: Mai întâi. În al treilea rând. De fapt multinaţionalele şi guvernele au nevoie unele de altele şi de regulă ajung la comun acord prin care fiecare are ceva de câştigat. Pentru unii ca Vernon multinaţionalele pot domina guvernele atât pe plan intern cât şi în ţările gazdă. datorită dezvoltării liberalizării comerţului şi scăderii costurilor de transport al bunurilor. Nu trebuie să uităm faptul că multinaţionalele plătesc salarii mai bune angajaţilor lor şi creează locuri de muncă mai stabile.sociali înregistrează o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă la nivel global .

specializarea unor state în activităţi de producţie generatoare de poluare şi care necesită un consum mare de muncă.creşterea vitezei de derulare a operaţiunilor comerciale. falimentarea unor bănci. Internet.5 miliarde de oameni – aproape ½ din populaţia Terrei). În consecinta are loc o creştere a eficienţei întregii activităţi economice la nivel planetar ca urmare a mişcării libere a capitalurilor. cât şi noi riscuri şi ameninţări. însa nu trebuie absolutizate: desfiinţarea naţiunii şi statului naţional. reducerea locurilor de muncă în ţările în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivităţii muncii.. adâncirea decalajelor economice ( în prezent 258 de persoane miliardare deţin o bogăţie egală cu cea posedată de 2. se menţionează pericolele privind desfiinţarea unor ramuri. accelerarea tranzacţiilor schimburilor care se realizează aproape în timpii comunicaţi – fax. .extinderea puternică a pieţelor şi crearea de noi pieţe independente de anumite surse sau zone tradiţionale. investiţiilor. Oponenţii globalizării invocă consecinţele negative: Globalizarea influenţează mediul contemporan creând atât oportunităţi. materii prime şi energie. nici un stat nu este la adăpost şi nici unul nu trebuie să rămână în afara proceselor globale. Fireşte. În acest mediu. aceste argumente şi altele care pun în evidenţă avantajele globalizării sunt demne de luat în consideraţie.Concluzionând. tehnologiilor şi forţei de muncă spre domeniile şi zonele mai profitabile. destabilizarea vieţii economice. avantajele generate de procesul de globalizare la nivel de economie ar fi: -reducerea costurilor de producţie datorită economiei de scara. . financiare şi tehnologice. etc. de asemenea. . inclusiv a unor state.

scribd.___________________________________________________________________ Bibliografie: GLOBALIZARE ŞI IDENTITATE NAŢIONALĂ (2006 – Bucureşti. Corincioi Radu. Teză de doctorat în ştiinţe politice.Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. 2005 www. Lucrare îngrijită de Miliana Şerbu şi Constantin Gheorghe) DEMOCRATIZAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL PROCESELOR DEGLOBALIOZARE.com .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful