Biserica manastirii cotmeana adduce o modificare esentiala in modul de a decora peretii exterior.

In interior, biserica este foarte simpla: o nava unica, dreptunghiulara, terminate spre rasarit cu o absida semicirculara- flancata de doua nise joase proscomidia si diaconul si acoperita cu o bolsta continua in semicilindru. Fatadele construite exclusive din caramida aparenta, sunt decorate cu firide oarbe inalte si inguste, care ocupa toata inaltima zidurilor pana aproape de cornisa

biserica este alctuit dintr-un pronaos supralrgit, contopit organic cu construcia propriu-zis, ai crui 12 stlpi interiori susin o turl pe mijloc i dou turnulee laterale care ncununeaz colurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evideniat n acest fel deoarece ndeplinea i funcia de necropol. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioar, caracterizat de rsucirea poriunilor de zidrie, c stau s cad unul asupra celuilalt i c se nurubeaz n triile cerului. Restul bisericii i altarul - cu abside care i mplinesc forma de cruce - susin de asemenea o turl nalt, a crei mbinare cu restul ansamblului se face prin boli, rezultnd un tot arhitectonic de o zveltee inegalabil. Pereii exteriori sunt mprii n dou zone suprapuse demarcate printr-un bru, mpletit n suvie. Faadele sunt decorate n relief plat cu motive caucaziene i islamice. n partea de jos se afl o suit de panouri dreptunghiulare, n care sunt fixate ferestrele.

Ca plan bolnita coziei reproduce biserica mare a manastirii, transformand pronaosul, prin practicarea a sase goluri in arc de cerc in plinul zidului, intr-un fel de pridvor deschis. Bolnita coziei adduce o nota noua in arhitectura munteneasca. Fatadele cu dcor si impartite in trei zone orizontale de catre 2 brauri continue de piatra. Intrarea in biserica se face pe sub pridvor. Interiorul de reusite proportii, cuprinde un pronaos patrat, acoperit cu o bolta cilindrica dispusa in lung pe axa bisericii, un naos foarte lung, o absida centrala care inchide altarul spre rasarit. Naosul este impartit in sens transversal in 3 travei. Turla se ridica pe patru arcuri doua transversale si doua longitudinale

Manastirea hurez, construita dupa tipul current al constructiilor asemanatoare, cuprinde, pe latura de sud, chili care dau catre curte intr-o galerie continua deschisa sprijinita pe stalpii cilindrici. Biserica ocupa centrul incintei. Planul ei este o noua interpretare a celui al bisericii episcopale din curtea de arges , absida altarului este flancata de doua absidiole dreptunghiulare, boltite cilindric si luminate direct prin cate o ferastrue ingusta. Naosul de forma dreptunghiulara pastreaza inca structura caracteristica scoalei bizantino-sarbesti. Deasupra se inalta o turla de dimensiune mare, ridicata prin intermediul pendentivilor, pe patru arcuri puternice

Biserica este n form de cruce, cu zid de crmid gros, nalt, cu o turl mare de pronaos. Este compartimentat n altar, naos i pronaos. Naosul, foarte spaios este desprit de pronaos(cu un spaiu mai mic) printr-un zid care las o deschidere ct o u pentru circulaie. Catapteasma este din zid gros. Are un pridvor deschis susinut de 10 coloane de zid. Pardoseala bisericii este din crmid. Este acoperit cu indril. Zidurile exterioare au la mijloc dou brie din crmid aparent aezat pe muchie. stilul bizantin.

iserica are ziduri groase din crmid i de piatr. Sub strain, n exterior, are mai mult rnduri de crmid n relief ( aezate pe muchie). Are o turl mare de zid pe noas, acoperit cu igl Biserica ste acoperit cu indril. Este compartimentat n altar, naos i pronaos (care este mai puin ncptor dect naosul). Pronaosul este delimitat de naos printr-un zis acre are deschis o intarre ct o u. Ferestrele sunt nguste

Biserica cea mare, reconstruita in anul 1700, tot in stilul arhitectural brancovenesc, este zidita in forma de cruce, fiind compartimentata in Altar, naos si pronaos. Pridvorul acesteia este deschis, sustinut de opt coloane din piatra, dispuse in centru. Peretii exteriori, varuiti in alb, sunt incinsi cu un brau median, iar in partea superioara, aproape de streasina, sunt inconjurati de trei randuri de caramizi asezate pe muchie, incastrate in zid. Biserica are o turla pe naos, de factura mai noua, cea veche prabusindu-se la cutremurul din anul 1837, iar usile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compozitie compartimentata si cu un modelaj bogat. Usile din lemn de stejar masiv au fost sculptate de mesterul italian Giorgio Pesena Levin. Pridvorul se ridica pe sase coloane unite intre ele cu arcuri triboltate, intarite cu tiranti de lemn. Coloanele de piatra au baze proeminente impodobite cu sculpture, fusuri cu caneluri rasucite si capiteluri cu echine evazate. Fatadele sunt impartite in doua register de un brau in chip de tor prins intre doua siruri de caramizi dispuse ca zimti de ferastrau

De mici proporii, cu plan trilobat, avnd turla cu bolt moldoveneasc pe naos, biserica face parte dintre puinele monumente de arhitectur religioas din nordul Moldovei care-i pstreaz n mare msur forma iniial. n anul 1547 mitropolitul Grigore Roca, vr al lui Petru Rare a iniiat adugirea unui pridvor nchis, pentru care adopt o soluie unic, n cadrul creia arhitectura este vizibil subordonat decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fr nici o deschidere, precum i pictarea zidurilor exterioare, din temelie pn n streain, lucrri ce au dat construciei o mare stralucire. Dezvoltarea pronaosului fata de naos care este marcata in exterior printr-un decros ce pune in evidenta pronaosul

sucevita Arhitectura mbin elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura mural interioar i exterioar este de o mare valoare artistic, fiind o ampl naraiune biblic din Vechiul i Noul Testament. Manastirea Sucevita, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise - stalpi legati prin arcuri in acolada - plasati mai

tarziu pe laturile de sud si de nord. Prin excelenta "muntenesti", pridvoarele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata.

Biserica mnstirii pstreaz tradiionalul plan triconc, cu cinci ncperi desprite prin perei cu ui pe mijloc i cu sistem de boltire separat la fiecare ncpere. Spre deosebire de alte biserici moldoveneti, aici apar elemente arhitectonice noi, cum sunt pridvorul deschis, cu cinci arcade mari care dau mreie monumentului, tainia (ncpere situat deasupra camerei mormintelor) i semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la construcia bisericilor din epoca lui Petru Rare. Bolile pridvorului sunt n stil moldovenesc n form de cruce. Intrarea n pronaos se face printr-un portal sculptat n piatr n stil gotic, cu o u din lemn de stejar mbrcat n fier. Pronaosul dreptunghiular este luminat de patru ferestre cu ancadramente gotice, la partea superioar cu trilobi. Interesant este bolta pronaosului - n locul celor patru arce moldoveneti apare un sistem de opt arce ntretiate, avnd aspectul unei stele. Gropnia este boltit semicilindric i luminat de o fereastr la sud. La nord-vest se afl o scar de

piatr ducnd la camera tezaurului. Naosul are dou abside laterale semicirculare, continundu-se cu absida altarului n aceeai form, i este luminat de patru ferestre mai mici dect cele din pronaos. Deasupra naosului se ridic turla nalt, circular n interior i octogonal la exterior, aezat pe dou baze suprapuse n form stelat. Sistemul de boltire este cel tradiional moldovenesc, asemntor celorlalte biserici din epoca lui Petru Rare. Pardoseala este n ntregime din piatr. n exterior, biserica i turla sunt ornate la corni cu un rnd de ocnie i firide alungite la abside. Acoperiul bisericii este n ntregime din i de brad.

Intrarea n incinta mnstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter i etaj, pe a crui faad estic se afl stema Moldovei S-au pstrat liniile arhitectonice iniiale specifice stilului moldovenesc, fiind alctuit din cinci ncperi: pridvor, pronaos, gropni, naos i altar. Se regsesc astfel reunite elemente de arhitectur bizantine, gotice i renascentiste. Accesul n biseric se face prin cele dou ui laterale ale pridvorului, ncadrate cu portaluri de piatr. Ua masiv prin

care se trece din pridvor n pronaos are la partea superioar o pisanie care amintete de lucrrile de reconstrucie ce au avut loc n timpul domniilor lui Gheorghe tefan i Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnia) trecerea ctre naos se face printre dou coloane masive ce au nlocuit, n secolul XVII, peretele desparitor specific liniei arhitectonice tefaniene. La exterior biserica este ncins cu un bru rsucit n torsad simboliznd Preasfnta Treime, motiv ce se regsete i n ornamentaia interioara.