ANALIZA, DIAGNOSTICUL, STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE DE LA PERSOANELE JURIDICE

CUPRINS:
SPECIFICATIE Pag.

Cap.I. INTRODUCERE 1.1. Prezentarea societii - date generale 1.2. Structura organizatorica a societii 1.3.Notiuni generale Cap.II. IMPOZITELE DIRECTE ECONOMICI DIN ROMANIA PLATITE DE AGENTII 3 4 8

2.1. Aezarea si ncasarea impozitelor directe in sarcina agenilor economici 2.2. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat in perioada 19982003 2.3. Structura impozitelor directe pltite de agenii economici 2.3.1.Impozitul pe profit 2.3.2.Determinarea profitului impozabil 2.3.3.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe profit 2.4.Impozitul pe venit 2.4.1.Calculul si contabilitatea operaiunilor privind impozitul pe salariu 2.5. Impozitul pe dividende 2.5.1.Contabilizarea operaiunilor privind impozitul pe dividende 2.6.Impozitul si taxele locale 2.7.Contributiile pentru securitate sociala 2.7.1.Calculul si contabilizarea operaiunilor privind alte impozite i taxe
2

18 20 24 24 28 36 42 45 47 50 52 59 65

Cap.III. STUDIU DE CAZ 3.1. Prezentarea S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia 3.2. Calcularea principalelor impozite directe 3.3. Studierea evoluiei gradului de fiscalitate la S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia Cap.IV ANALIZA INFLUIENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII 4.1.Evaluarea impactului asupra rezultatelor ntreprinderii 4.2.Politici fiscale la nivel de ntreprindere 4.3.Analiza si impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai judeului Ialomia Cap.V. CONCLUZII SI PROPUNERI 5.1. Politica fiscala de relaxare a fiscalitii asupra agenilor economici BIBLIOGRAFIE 110 114 83 87 92 71 74 69

CAP.I. INTRODUCERE
3

1.1. Prezentarea societatii: Date generale

Societatea comerciala "SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a fost infiintata in anul 1991 si inregistrata la Oficiul Registrului Unic a judetului Ialomita sub nr. J / 21 nr. 289 / 1991. Societatea se afla in localitatea Slobozia, judetul Ialomita. Ca activitate de baza, societatea se ocupa cu achizitionarea , preluarea,prelucrarea si comercializarea semintelor de cereale si plante tehnice. In vederea realizarii obiectivului propus societatea are in dotare spatii de depozitare . Aprovizionarea se efectueaz proprietatea societatii. Societatea are organizat pentru unele sectoare, activitate sezoniera pentru altele activitate continua - industrializare, - semiindustrializare - transport - comer Societatea comerciala "Semrom Muntenia SA Compex Agrosem Slobozia" are un numr de 20 salariati permanenti, numrul acestora crescnd in perioada activitatiilor sezoniere. Activitatile comerciale se desfasoara si in afara judetului. Societatea este platitoare de TVA din anul 1993 , conform ordinului 552 /2003 , sucursalele sau alte subunitati fara personalitate juridica care sunt platitoare de T.V.A. , vor emite facturi fiscale numai in numele persoanei juridice si cu inscrierea codului de inregistrarea fiscala al societatii mama , in cazul nostru S.C. Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia este sucursala a S.C. Semrom Muntenia SA Bucuresti. Profitul obtinut la sfarsitul anului este folosit pentru acoperirea investitilor, crearea fondului de premiere pentru salariati, pentru acoperirea fondului de rezerva in limita a 20% din capitalul social , respectiv 5% din profit, iar restul este repartizat sub forma dividentelor de plata. iar cu mijloace auto care sunt in

1.2 Structura organizatorica a societatii

Din punct de vedere organizatoric conducerea societatii se prezinta astfel : Director general 1. - asigura conducerea centralelor si a intreprinderilor mari; 1. - raspunde pentru gospodarirea si dezvoltarea patrimoniului; 1. - ia masuri operative pentru aducerea la ndeplinire a hotrrilor luate de organele colective de conducere; 1. - initiaza studii, cercetari si analize cu privire la sporirea eficientei economice a unitatii centrale din subordine; 1. asigura controlul activitatii economico-financiare si gestionare a unitatilor etc.

DIRECTOR

DE

INTREPRINDERE - asigura conducerea si raspunde de organizarea intreprinderii;

SEF STATIE - conducerea activitatii tehnico productive;

CONTABIL SEF - asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea

- indruma , coordoneaza si activitatii financiare si de evidenta; -raspunde de gospodarirea raspunde de rezolvarea si dezvoltarea problemelor tehnice; 5 - organizeaza si conduce

SEF STATIE CONTABIL SEF INTREPRINDERE patrimoniului ncredinat; - normarea consumurilor , contabilitatea , intocmeste - asigura toate conditiile materiale si tehnico organizatorice pentru nalt nivel calitativ; realizarea programului de balanta contabila si situatia fabricaie; principalilor indicatori - organizarea produciei si economico financiari; - analizeaza cheltuielile de productie si propune micsorarea lor.

DIRECTOR

DE

realizatea unei productii de a muncii; - asigura si raspunde de conditii de eficienta ridicata;

- organizeaza inventarierea realizarea productiei in patrimoniului ; - organizeaza controlul financiar intern si controlul gestionar; - emite normele oblig.de productie a muncii; - intocmeste plan de paza; - repartizeaza , sarcinile de productie , pe sectoare formatii de lucru;

Obligaiile principale ale personalului din compartimentul financiar- contabil Compartimentul financiar-contabil este subordonat direct de seful contabil. 1) Decontarea cu debitorii si creditorii

-decontarea presupune solicitarea in termen a sumei datorate si efectuarea platilor, ambele operatiuni efectuandu-se in cadrul compartimentului financiar-contabil. Personalul din acest compartiment este obligat sa solicite platile cuvenite la data exigibilitatii obligatiilor. Unitatea prestatoare creditoare, este obligata sa ceara beneficiarului plata produselor dupa predarea, expedierea sau trecerea lor in custodie, precum si plata lucrarilor executate sau serviciilor prestate, dupa receptie, cu respectarea clauzelor contractuale. De asemenea, personalul din compartimentul financiar este obligat sa efectueze platile la data exigibilitatii obligatiilor. Unitatea debitoare beneficiara, este obligata sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in custodie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate, dupa receptia lor. 2)Verificarea facturilor emise pentru livrari sau prestari efectuate -facturile se intocmesc in cadrul compartimentului comercial. Persoanele din cadrul compartimentului comercial sunt obligate sa inscrie corect datele de identificare ale vanzatorului si ale cumparatorului, cantitatea, pretul si valoare marfurilor sau prestatiilor facturate. Dupa intocmire facturile se reemit compartimentului financiar contabil, acesta avand datoria verificarii exactitatii datelor. 3)Verificarea documentului de plata-exercitarea refuzului de plata: Documentele primite de unitatea beneficiara spre a efectua plata marfurilor, serviciilor si lucrarilor ce i-au fost prestate, trebuie verificate sub aspectul temeiniciei lor (a realitatii operatiei, a recepionrii lor etc.) si sub aspectul legalitatii (exigenta unui pret legal al contractului economic) . 4)Plata drepturilor de retribuire: Activitatea de calcul a drepturilor de retribuire revin personalului din compartimentul personal-retribuire. Statele de retribuire intocmite si completate de personalul din compartimentul personal-retribuire se reemit compartimentului financiar. 5)Retinerea sumelor exigibile din drepturile cuvenite personalului: 7

Persoanele din compartimentul financiar au obligatia de a retine din statele de retributie, din drepturile cuvenite personalului, sume exigibile, datorate de debitori. 6)Efectuarea in termenele legale a varsamintelor la buget, a sumelor cuvenite statului Personalul din compartimentul financiar-contabil are obligatia de a varsa la buget anumite sume, are obligatia de a respecta termenele legale privind efectuarea de varsaminte la buget, a impozitelor si taxelor, precum si a altor drepturi cuvenite statului. 7)Controlul operaiilor de casa Controlul se va face inopinant cel putin o data pe luna, prin urmarirea si verificarea tuturor valorilor materiale existente in casa. In cazul in care se constata diferene intre soldul scriptic si cel faptic, se trece la verificarea documentelor de casa, pentru depistarea unor eventuale erori de inregistrare sau alte cauze, intocmindu-se proces verbal. Daca se constata lipsuri efective de numerar sau alte valori se iau masuri de recuperare sau imputarea pagubei.

8)Evidenta contabila Toate unitatile in conformitate cu Legea nr.82/1991 sunt obligate la conducerea evidentei financiar-contabile. 9)Elaborarea balantelor si a situatiei privind principalii indicatori Unitatile sunt obligate sa intocmeasca lunar balanta de verificare, precum si declaratiile privind impozitul pe profit si TVA. 10)Intocmirea bilanturilor contabile

Se fac semestrial 1.3 Notiuni generale In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni care se refera la unul si acelasi subiect si anume: asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor si a altor venituri in favoarea statului care sunt cuprinse in marea lor majoritate in bugetul de stat. Potrivit Constituiei Romaniei: "impozitele, taxele si orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege" ; impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii. Drept urmare "Parlamentul - ca organ de decizie in domeniul finantelor publice, stabileste si aproba prin lege , impozitele, taxele si alte venituri ale statului...........;iar conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, este executata de catre guvern. Statul isi indeplineste sarcinile sale fiscale prin doua dintre institutiile autoritilor publice: Parlament si Guvern. In dictionarul Larousse termenul fiscalitate este definit astfel : "Sistem de percepere a impozitelor, ansamblu de legi care se refera la aceasta, mijloacele care conduc la el", iar Dictionarul Explicativ al Limbii Romane explica intelesul notiunii de fiscalitate prin: "sistem de percepere a impozitelor si taxelor prin fisc. totalitatea obligaiilor fiscale ale cuiva." In literatura de specialitate notiunea de fisc, apare foarte des, fiind definita ca: "administratie insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor". (Petit Larousse illustre, '78), "institutie de stat care stabileste si incadreaza contributiile catre stat ale unei persoane , urmareste pe cei care nu si-au platit in termen aceste contributii (Dictionarul Explicatic al Limbii Romane), sau institutie a statului....investita cu dreptul de a aseza , incasa si urmari plata impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili"1. Aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal, asezarea si perceperea in ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot infaptui fara existenta unui mecanism adecvat bazat pe tehnici si instrumete specifice desfasurarii activitatii de urmarire si control in domeniul respectiv, prin institutia administratiei de stat, care stabileste si incaseaza contributiile de stat".

Sistemul fiscal - reprezinta un ansamblu de cerinte, principii referitoare la dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal este notiunea cea mai cuprinzatoare care defineste cel mai bine aria de cuprindere a domeniului fiscal si care include si subantelege continutul celorlalte noiuni utilizate in domeniul fiscal. Sistemul fiscal trebuie conceput si inteles ca cuprinde trei compartimente independente : a) legistlatia fiscala - reglementeaza si instituie impozitele si taxele considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului contribuabilului ; b) mecanismul fiscal - care cuprinde totalitatea procedeelor, tehnicilor si metodelor prin care se realizeaza notiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor ; c)aparatul fiscal - cuprinde organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului fiscal - urmarirea si perceperea veniturilor bugetare.
1.(Lexiconul de finante,credit, contabilitate si informatica financiar-contabila vol.1. 1981).

"un tot unitar" care

Aplicarea legilor fiscale, asigurarea bunei functionalitati a mecanismului fiscal si realizarea in ultima instanta a creantelor fiscale impun existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale statului, a unui aparat fiscal fara de care toate celelalte componente ale sistemului fiscal ar ramane inerte. Prin urmare, sistemul fiscal cu toate implicatiile si functionalitatile sale, nu ar putea fi pus in miscare fara existenta aparatului fiscal. Deci, aparatul fiscal cuprinde ansamblu organelor financiare si de control ale statului care sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii, urmaririi si perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in acest domeniu de activitate. In mod corespunzator aparatul fiscal cuprinde organele de specialitate, fiind organizat in cadrul unor institutii ale administratiei publice. El este necesar pentru aducerea la indeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea 10

fiscala a statului, legata de asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, atat pe plan central cat si local, in baza unor reglementari legislative, si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala. Cele mai importante surse financiare publice sunt de natura fiscala si anume impozitele, taxele, contributiile, in totalul veniturilor publice ele detin o pondere de 80-90%. Impozitele reprezinta forma de preluare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Impozitele sunt percepute de stat pentru a asigura finantarea activitatii serviciilor publice generale care au caractere indivizibile; de exemplu : toate persoanele fizice si juridice au nevoie de serviciile armatei unei tari si toti suporta in mod obligatoriu impozitele din care se vor acoperi aceste cheltuieli. Impozitele platite nu au legatura cu bugetul pe care platitorii il au de pe urma serviciului general public prestat de stat, ele au la baza capacitatea contributiva a platitorului, stabilita dupa marimea veniturilor sau averii si sarcinile sociale sau familiale ale acestuia. Prelevarea unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil. In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaz venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Aceasta sursa este, pentru muncitori, functionari - salariu, pentru agentii economici - profitul, pentru proprietarii financiari - renta, pentru detinatorii de harti de valori - venitul produs de acestea. Micii meseriasi si liber -profesionistii suporta impozitele din venitul realizat de pe urma activitatii pe care o desfasoara. Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele urmarite de catre stat, la introducerea lor este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de catre organele fiscale cat si de catre platitori. 11

Deci, in legea prin care se instituie un impozit se precizeaza :persoanele in sarcina carora cade plata impozitului, materia supusa impunerii, marimea relativa a impozitului, termenele de plata, sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si vireaza obligatiile fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabila de la impunere sau incalca alte dispozitii ale reglementarilor fiscale. Impozitele si taxele, denumite intr-un cuvant venituri bugetare se caracterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi determinate de modul de asezare, provenienta, percepere, rolul lor s.a.m.d. Exista insa anumite elemente comune sau specifice tuturor veniturilor, care trebuie sa se regaseasca in reglementarea fiecrui venit bugetar, fara de care nu s-ar putea planifica, determina, urmrii si realiza. Elementele comune, specifice veniturilor bugetare sunt: - denumirea, -subiectul (platitorul), -suportatorul ; -obiectivul impunerii ; -sursa impozitului (baza de calcul) -unitatea de impunere ; -cota impunerii (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) ; -asieta ; -perceperea (incasarea) ; -termenele de plata ; -inlesnirile, drepturile si obligatiile platitorilor ; -raspunderea platitorului. Subiectul impunerii este persoana fizica (care are capacitatea de exercitiu) sau juridica (cu personalitate juridica) obligata prin lege la plata unei taxe sau impozit. Astfel, de exemplu, la impozitul pe salariu, subiect al impozitului este muncitorul sau functionarul, la impozitul pe profit - agentul economic, la impozitul pe succesiuni - mostenitorul. In unele cazuri, in exprimarea curenta, subiectul impozitului mai este denumit si contribuabil. Suportatorul (platitorul) impozitului este persoana fizica sau juridica care suporta efectiv impozitul (care plateste efectiv). In mod normal subiectul impozitului ar trebui sa fie si suportatorul acestuia. In realitate sunt frecvente 12

cazurile in care suportatorul impozitului este o alta persoana- decat subiectul. Acest lucru este posibil, deoarece exista diverse cai si mijloace pentru a transpune intr-o masura mai mare sau mai mica, impozitele platite de unele persoane fizice sau juridice in sarcina altora. (Exemplu: in cazul impozitului pentru drepturile de autor, editura este cea care suporta acest impozit) ; in cazul impozitului pe salarii subiectul este salariatul, iar suportatorul este unitatea la care salariatul realizeaza venitul. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii. Reprezinta elementul concret- venitul sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza venitului sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza asezarii acestuia si poate fi diferit de provenienta venitului, scopul urmarit sau de natura venitului bugetar. Sursa impozitului (baza de calcul) arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere. Reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar. Sunt cazuri in care obiectul venitului este acelasi cu sursa (exemplu: in cazul in care obiectul "impozitului" il reprezinta venitul, valoarea, profitul sau tariful acesta este in acelasi timp si baza de calcul). In alte situatii, baza de calcul difera de obiect ( exemplu - in cazul impozitului pe cladiri : iar cazul mijloacelor de transport- obiectul este mijlocul de transport- baza capacitatea cilindrica). Pentru exprimarea dimensiunii obiectului, impozitul folosete o anumita unitate de masura, care poarta denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere intalnim :unitatea monetara in cazul impozitului pe venit, metru patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri, hectarul la impozitul funciar, kg, litru la unele taxe de consumatie. Cota impozitului sau cuantumul unitar reprezinta impozitul unei unitati de impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale care pot fi : proportionale, progresive sau regresive. Este elementul care aplicat la baza de calcul, conduce la cuantumul global al venitului bugetar.

13

Prin asieta - mod de asezare a impozitului - se intelege totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului. Perceperea (incasarea) reprezinta realizarea efectiva a acestuia. Pentru incasarea veniturilor bugetare se folosesc, urmatoarele metode: - metoda plaii directe - utilizata in special pentru veniturile provenite de la persoane juridice, in acest caz suma datorata este stabilita in conditiile legii, de catre debitor, care are obligatia sa o verse din propria initiativa, la termenele stabilite in contul bugetului de stat ( exemplu: impozitul pe profit) ; - metoda retinerii si varsarii (stopajul de sursa) este folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice, prin sau de la unitatile specializate (colaboratori externi, oameni de litere, arta si stiinta). Unitatile in cauza au obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestia, eliberandu-se numai veniturile nete ; - metoda aplicarii de timbre fiscale. Termenul de plata - indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului. Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine obligatia contribuabilului de a plati si majorari de ntrziere. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor sunt elemente prevzute prin acte normative care instituie veniuri bugetare, de care se tine seama la evaluarea bazei de calcul. Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri, scutiri, bonificatii, amanari, esalonari si au in vedere anumite situatii deosebite, de exceptie, in functie de politica fiscala sau sociala promovata la un anumit stadiu.

14

Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in vederea asigurarii respectrii legalitii la stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. Debitorii, au dreptul sa ceara aplicarea corecta a normelor legale, sa ceara sa li se admita acordarea inlesnirilor legale. De asemenea, pentru platile efectuate in plus sau fara o baza legala, au dreptul sa accepte compensari cu obligatii viitoare sau sa ceara respectarea lor. Platitorii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul, declararea obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele stabilite. Raspunderea platitiorului ( sanctiunea) reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridico - administrative, patrimoniale si penale de plata, in cazul abaterilor administrative, sanctiunile prevazute sunt majorarile de intarziere, amenzile contraventionale. Trasaturi si principii privind sistemul financiar In conditiile economiei de piata, statul nu mai poate interveni in sectorul privat al economiei prin metodele administrative. El are insa posibilitatea sa utilizeze anumite parghii economico - financiare, potrivit cerintelor politicii sale economice, financiare, monetare, sociale prin care sa influenteze activitatea agentilor economici. Sistemul fiscal, prin parghiile sale, ofera posibilitati, pe care organele statului le pot utiliza in vederea satisfacerii unor cerinte de interes general sau local, ca si in conducerea activitatii economice si sociale. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, deoarece aceasta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Astfel, in tarile in dezvoltare, ponderea impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri mai mari in totalul resurselor financiar publice, variind intre cinci si noua zecimi.

15

Caracteristic pentru evolutia impozitelor in perioada postbelica este tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, extinderea bazei de impunere, precum si prin majorarea cotelor de impunere. In unele tari poate fi remarcata o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic, caracterizata in incercarile statului de a folosi impozitele ca mijloc de interventie in activitatea economica. In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de franare a unei anumite activitati, de crestere ori de reducere a productiei sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare ori de ingradire a curentului exterior. Un economist francez referindu-se la rolul impozitelor sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a "incuraja" (sub forma exonerarii) sau descuraja ( pe calea suprataxrii ) o anumita activitate economica. Fara sa inceteze de a mai fi un mijloc de ocupare a cheltuielilor publice, venitul fiscal a devenit un mijloc de interventie economic si social. Pe plan social rolul impozitelor se caracterizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre clase si paturi sociale, intre persoane fizice si juridice. Limita impozitelor dintr-o anumita tara este influentata atat de factorii externi sistemului de impozitare cat si de factori interni (proprii ) ai acesteia. Din categoria factorilor interni sistemul de impozite, care influenteaza limita impozitelor intr-o tara, se pot mentiona : - nivelul produsului intern brut pe locuitor ( cu cat acesta este mai mare, cu atat limita impozitelor poate atinge un nivel mai ridicat); nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii (tarile cu un grad redus de fiscalitate atrag capitalurile din tarile cu o fiscalitate ridicata), prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa (in tarile in care cheltuielile cu educatia si ocrotirea sanatatii ocupa un loc mai important in cadrul cheltuielilor publice, limita impozitelor este mai ridicata); natura institutiilor politice ( in tarile cu organe de conducere ale statului in mod democratic, 16

limita impozitelor este mai redusa comparativ cu aceea din statele cu regimuri totalitare). In categoria factorilor proprii sistemului de impozite, care influenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. Rolul fiscalitatii consta in: 1) Prin fiscalitate statul isi procura resursele necesare finantarii actiunilor. Statul isi realizeaza resursele in cea mai mare masura pe seama impozitelor si taxelor peste 90 % se concentreaza in Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele locale. 2) In procesul asezarii, urmaririi si perceperii impozitelor parghiile

sistemului fiscal, dau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa exercite, in anumite limite, controlul asupra economiei. 3) Prin faptul ca un impozit este platit de catre toate persoanele care realizeaza venituri din aceeasi sursa sau poseda acelasi gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila ,da facilitii un rol de universalitate. 4) Asezarea impozitelor se face pe criterii unitare pentru toti detinatorii aceluiasi obiect impozabil, fara nici o discriminare de natura sociala sau subiectiva . 5) Aezarea sarcinilor fiscale se face potrivit principiului justitiei sociale, fara nici un fel de discriminare de ordin etnic, religios sau politic, deci fiscalitatea are si un rol de a realiza si o unitate.

17

CAPITOLUL II
IMPOZITELE DIRECTE PLTITE DE AGENII ECONOMICI DIN ROMNIA

2.1 AEZAREA I NCASAREA IMPOZITELOR DIRECTE N SARCINA AGENILOR ECONOMICI

Impozitele i taxele sunt componente tot mai importante ale vieii economice i sociale, prin intermediul lor acumulndu-se i repartizndu-se resursele financiare la dispoziia statului. Ele reprezint, totodat i instrumentele de gestiune macroeconomic i de asigurarea echilibrelor general economice i financiare. Aezarea i perceperea impozitelor se pot realiza instrumente fiscale specifice desfurrii activitii prin utilizarea i punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i de urmrire i de control, prin aplicarea crora s fie satisfcute i respectate principiile fiscale. Aezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaii necesare stabilirii sumei de plat cu titlul de venit public, deci, determinarea obligaiei fiscale. Cu alte cuvinte, aezarea impozitelor implic stabilirea mrimii obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului i perceperea acestuia. Pentru ca venitul sau averea s poat fi supuse impunerii, trebuie s se constate, mai nti, existena acestora, urmnd s se procedeze apoi la evaluarea lor. Stabilirea mrimii obiectului impozabil, evaluarea lui, deci ,se poate determina prin dimensionarea materiei impozabile, aceasta putndu-se realiza 18

apelnd la dou metode: metoda evalurii indirecte, bazat pe prezumie i metoda evalurii directe, bazat pe probe. Prima metod, evaluarea indirect, se bazeaz pe informaii colaterale. Specifice acestui tip de evaluare sunt urmtoarele procedee: - Evaluarea pe baza semnelor (indiciilor) exterioare ale obiectului impozabil. Procedeul prezint avantajul c este simplu i puin costisitor, dar i dezavantajul c el conduce la o impunere inechitabil. Este utilizat n ara noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe cldiri, impozitul pe teren, etc.. - Evaluarea pe calea evalurii forfetare, presupune stabilirea unei sume forfetare de plat pe o perioad de timp. - Evaluarea administrativ, cnd organul fiscal stabilete valoarea materiei impozabile, pe baza elementelor de care dispune. Cea de-a doua metod, impunerea direct se realizeaz prin evaluarea direct a obiectului impozitului de ctre organele fiscale sau pe baza declaraiei subiectului impozabil. Procedeele prin care evaluarea direct se poate realiza sunt urmtoarele: - Pe baza declaraiei contribuabililor, adic a declaraiei de impunere. Este procedeul ce se utilizeaz n ara noastr n materia impozitrii veniturilor populaiei, profitului, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat i a altor impozite i taxe locale. - Pe baza declaraiei unei tere persoane. Aceast evaluare se poate aplica numai la anumite persoane. Aceast evaluare se poate aplica numai la anumite categorii fiscale, ea fiind folosit n legislaia noastr, spre exemplu, n cazul impozitului pe dividende, cnd societatea comercial este obligat s declare organelor fiscale, s calculeze i s verse la bugetul de stat impozitul n cuantumul i la termenele legale. Dup stabilirea obiectului impozabil, a mrimii acestuia, se trece la calcularea impozitului propriu-zis. Impozitele se deosebesc n funcie de modul de stabilire. Astfel, n perioada feudalismului s-au practicat impozitele de repartiie. Prin modul de stabilire, impozitul de repartiie prezint mari variaiuni de la o unitate administrativ-teritorial la alta, fr existena unei justificri economice (n cazul acestui impozit nclcndu-se cerinele echitii fiscale).

19

Pentru a nltura neajunsurile specifice impozitului de repartiie, s-a trecut la calcularea impozitelor de cantitate, ele stabilindu-se de regul, n funcie de mrimea obiectului impozabil i inndu-se seama de situaia personal a pltitorului impozitului, prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului impozabil determinat pentru fiecare pltitor n parte. Dup stabilirea mrimii impozitului i aducerea la cunotina contribuabililor a cuantumului impozitului datorat statului i a termenelor de plat a acestora se trece la perceperea, respectiv ncasarea impozitelor. n prezent, perceperea impozitelor se realizeaz printr-un aparat fiscal propriu, spre deosebire de formele la care se apela n trecut: strngerea impozitului datorat statului de ctre unul dintre contribuabilii fiecrei localiti prin intermediul unor concesionari (arendai), ncasarea impozitului de ctre aparatul fiscal al statului. n condiiile existenei acestui aparat specializat, perceperea impozitelor se realizeaz direct de ctre organul fiscal de la agenii economici, fie prin stopaj la surs. Plata veniturilor publice trebuie fcut la termenele de plat prevzute de normele referitoare la scadena obligaiilor fiscale, care indic periodicitatea plilor i data pn la care se efectueaz acestea, fr a se suporta sanciuni. 2.2 ANALIZA VENITURILOR FISCALE ALE BUGETULUI DE STAT PE

PERIOADA 1998 - 2003 O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. Intr-o forma mai concentrata se sustine ca finantele publice au ca obiect veniturile si cheltuielile bugetelor apartinand colectivitatilor publice si care se exprima sub forme economice , politice si juridice Pentru a-si realiza rolul si functiile sale, statul trebuie sa mobilizeze si sa faca cheltuieli banesti.In acest scop statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice intre persoanele fizice si persoanele juridice cat mai echitabil posibil.Mijlocul financiar si juridic prin care se realizeaza aceasta repartitie o reprezinta obligatia fiscala , adica impozitele , taxele si celelalte sarcini fiscale specifice fiecarei tarii si fiecarei etape istorice. Natura economica , izvoarele , sistemul , marimea si rolul veniturilor bugetare sunt determinate de trasaturile oranduirii social economice si de stat de formele de proprietate asupra mijloacelor de productie , de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie , de categoriile sociale ale populatiei , de 20

actiunile legilor economice , precum si de prerogativelr statului in economia de piata. Dezvoltarea economiei nationale si cresterea produsului intern brut au determinat realizarea unor venituri bugetare sporite de la an la an.Sistemul veniturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante folosite pentru infaptuirea politicii economice , sociale si financiare a statului. Veniturile statului au o mare importanta nu numai ca sume ce alimenteaza bugetul ci si prin influenta pe care acestea o exercita asupra activitatii economice si sociale a tarii.De aceea sistemul veniturilor bugetare trebuie sa fie astfel constituit incat sa stimuleze dezvoltarea activitatii economice si sociale.Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau de franare a unor activitatii de crestere sau scadere a productiei ori a consumului anumitor produse , de impulsionare sau de limitare a exportului si importului unor marfuri.Importul este un instrument a statului in activitatea economica si sociala.Pentru infaptuirea obiectivelor privind dezvoltarea economica si sociala a tarii este necesar ca bugetul de stat sa fie alimentat sistematic cu veniturile corespunzatoare. Dezvoltarea economiei nationale, intarirea gestiunii economico financiare , creterea productivitii muncii si reducerea costurilor influenteaza nemijlocit volumul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare este astfel conceput incat sa stimuleze activitatea eficienta a agentilor economici , indeplinirea indicatorilor economici cantitativi si calitativi, dezvoltarea echilibrata a ramurilor economice si realizarea liberei initiative. Finantele publice , prin dimensiunile si complexitatea lor , nusi pot ndeplinii funciile lor economice si sociale fara sa-si elaboreze un program fiscal, pe timp determinat , in care sa tina seama de nevoile publice ale perioadei respective si de veniturile necesare satisfacerii acestor nevoi , precum si de posibilitatile reale pentru perceperea veniturilor publice.Prin acest program , se stabileste un raport intre veniturile publice si nevoile sociale , urmarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Problema fiscalitatii trebuie privita si prin structura impozitelor si taxelor.Este necesar sa se stie ce loc ocupa in totalul veniturilor fiscale ncasrile provenite din impozite si taxe directe .De regula , in tarile unde sistemul fiscal este bine asezat , iar mecanismul fiscal functioneaza aproape perfect , structura bugetului este total diferita de cea a Romaniei. In aceste tari , 21

ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este mai mare decat cea a impozitelor indirecte.Observam insa ca, in Romania analizand evolutia ponderii principalelor grupe de impozite in totalul veniturilor pentru perioada 1998 2003 , s-a constatat ca: in perioada analizata , impozitele directe detineau ponderi de 26,95 % in 1998 ; 25,40% in 1999; 17,18% in 2000 ; 28,93% in 2001; 25.60% in 2002 si 20,92% in 2003 , ceea ce demonstreaza ca nu este o structura echilibrata , remarcandu-se o diminuare a ponderii impozitelor directe (17,18% in anul 2000)2 .
2. Sursa ( Bugetele de stat 1998-2003)

In cadrul impozitelor directe se poate observa o crestere a impozitului pe profit ( de la 14,60% in anul 1998 la 16,23 % in 2003 si a impozitului pe venit ( de la 13,84 % in anul 2000 la 24,52 % in anul 2003 in veniturile bugetare totale. Se evidentiaza de asemenea , rolul deosebit de important , preponderenta veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare( 86.22% in 1998 , 90,11 % in 1999 , 95,97% in 2000 , 94,5 % in 2001 , 94,16 % in 2002 si % in 2003. ) , fapt ce repercuteaza nefavorabil in cresterea gradului de fiscalitate si accentuarea apasarii fiscale asupra consumatorului fiscal. Veniturile nefiscale detin o pondere redusa intre 3,28 % in anul 1998 6,99 % in 2003. Toate acestea influentiaza negativ o putere de cumparare a populatiei si implicit nivelul pe piata interna afectand nefavorabil vanzarile si veniturile din proprietatea de stat si cele din impozitul pe profit. Se constata restrangerea treptata a veniturilor de capital ( intre 8,72 % si 9, 22% ) pe fondul cresterii ponderii veniturilor curente ( 89, 50% in 1998 , 94,51% in 1999 , 99, 13% in anul 2000, 99,12% in 2001 , 99, 55 % in 2002 si 99,67 2003. In structura veniturilor totale intra , intr-o proportie foarte mica donatiile si sponsorizariile ( 0,26% in 2001 si 0, 01% in anul 2002), incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate ( 1,78% in 1998 , 1,36% in 21999, 0,51% in 2000 , 0,77% in 2001, 0,35% in 2002 si 0.09 % in 2003. % in

In concluzie , se poate aprecia ca sporirea apreciativa a ponderii impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este favorabila datorita unei bune activitatii desfasurate de agentii economici. Tabelul nr.1

22

VENITURI I. Venituri curente(%) 1.Venituri fiscale (%) a) Impozite directe (%) din care: - Impozitul pe profit (%) - Impozitul pe salarii (%) - Impozitul pe venit (%) -Cote si sume defalcate din imp. Pe venit (se scad) - Cote si sume defalcate din impozitul pentru bugetele

1998 89,50 86,22 26,95 14,60 11,11 -

1999 94,51 90,11 25,40 12,94 9,52 -

2000 99,13 95,97 17,18 11,94 0,98 13,84 -10,96

2001 99,12 94,50 28,93 16,57 20,99 -17,17

2002 99,55 94,16 25,60 18,44 24,58 -

2003 99,67 92,67 20,92 16,23 24,52 -

21,77

14,23

locale (se scad)

Graficul nr.1
100 98 96 94 92 90 88 86 84 1998 1999 2000 2001 2002 2003 89,5 94,51 Ponderea veniturilor curente 99,13 99,12 99,55 99,67

2.3 STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE PLTITE DE AGENII ECONOMICI

Satisfacerea nevoilor colective ale oricrei societi impune realizarea unor venituri publice. n consecin, statul procedeaz la realizarea sarcinilor publice ntre membri societii, instrumentul financiar i juridic prin care se realizeaz aceast repartiie constituindu-l obligaia fiscal sub forma impozitelor fiecrei ri sau etape n parte. Evoluia fiscal din fiecare ar conduce la modificri n ceea ce privete categoriile de impozite i taxe, precum i modul de aezare i percepere. 23

innd seama de aceast mare varietate de forme pe care le-au avut i le au impozitele i taxele, ele pot fi grupate n funcie de mai multe criterii. Dup modul de percepere, ntlnim cea mai important grupare a impozitelor i taxelor, att din punct de vedere teoretic ct i practic. Este vorba de gruparea n: - Impozite directe care au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe teren, impozitul pe cldiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa firma i altele. Pentru a nelege necesitatea instituirii acestor impozite i taxe, consider necesar prezentarea ctorva dintre cele mai importante impozite directe i taxe din ara noastr. 2.3.1 IMPOZITUL PE PROFIT

Reforma fiscal, component a reformei economice i sociale, urmrete constituirea unui sistem fiscal coerent, echilibrat i eficient pentru a putea face fa cerinelor tranziiei la economia de pia. Printre cele mai importante msuri de constituire a unui sistem fiscal se numr i adoptarea impozitul pe profit. Impozitul pe profit este unul din principalele venituri bugetare. Instituirea acestui impozit a devenit necesar pentru a se crea un cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. A fost reglementat de Legea nr. 12/1991, care a fost n vigoare pn la 31.12.1994. Aceast lege asigur participarea echitabil a tuturor agenilor economici, persoane juridice la formarea veniturilor bugetului public n raport cu mrimea profitului obinut. Au fost abrogate numeroase reglementri anterioare, fiind adoptat o lege care aducea unele prevederi noi prin modul n care a fost reglementat impozitul pe profit , realizndu-se o important simplificare legislativ. A fost adoptat Ordonana Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1995. Noua reglementare a adus profunde 24 Legii privind

schimbri n concepia de impunere a profitului: cota de impozit s-a redus de la 45% la 38%, iar pentru agricultur la 25%. Prin reglementarea legal examinat sa realizat un sistem clasic al impozitului pe profit, prin impozitarea integral a profitului obinut de agenii economici i separat, impozitarea profitului distribuit sub form de dividende a acionarilor sau asociailor societilor comerciale.. n ceea ce privete rolul impozitului pe profit, remarcm funcia acestuia ca surs cert de alimentare cu venituri a bugetului de stat n scopul asigurrii mijloacelor financiare necesare ndeplinirii drepturilor fundamentale ale cetenilor cu privire la nvmnt, cultur, sntate, ordine public, aprare naional, precum i pentru finanarea unor aciuni i obiective economice de interes naional. n mecanismul de aezare i percepere a impozitului pe profit, o mare importan o prezint stabilirea pltitorilor. Astfel, conform legilor fiscale n vigoare, sunt pltitori: Persoanele juridice romne pentru profitul impozabil obinut din orice Persoanele juridice strine care desfoar activiti printr-un sediu n Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu surs, att n Romnia ct i n strintate; permanent permanent; Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfoar activiti n Romnia ca beneficiari ori parteneri mpreun cu o persoan juridic roman ntr-o asociere sau o alt entitate ce nu d natere unei persoane juridice, pentru profitul realizat n Romnia; Persoanele juridice romane i persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate att n Romnia cat i n strintate din asocieri care nu dau natere unei persoane juridice. n acest caz impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic; Persoanele juridice strine care realizeaz urmtoarele venituri se impoziteaz pentru profitul corespunztor acestora: veniturile obinute din sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia, inclusiv nchirierea n scopul utilizrii unei asemenea proprieti, i ctigul obinut prin nstrinarea unui drept asupra unei astfel de proprieti; veniturile obinute ca urmare a exploatrii resurselor naturale localizate n Romnia, inclusiv ctigul obinut din vnzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale; veniturile obinute din nstrinarea juridic roman. 25 unui drept de proprietate deinut la o persoan

Sunt

exceptate de la plata impozitului pe profit: trezoreria statului; fondurile publice constituite, inclusiv pentru

instituiile publice, pentru

veniturile extrabugetare i disponibilitile realizate i utilizate; organizaiile de nevztori, de invalizi i ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitile economice fr personalitate juridic ale acestora; fundaiile romne constituite ca urmare a unor legate; cooperativele care funcioneaz ca uniti protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii; cultele religioase, pentru veniturile obinute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activitii de cult; instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii nvmntului nr.84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr.114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activitile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru mbuntirea confortului i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea i repararea proprietii comune. n practica fiscal romn pn n anul 2000 cotele de impunere erau difereniate dup natura veniturilor sau bunurilor impozabile i, uneori, dup categoria de pltitori. Cota de impozitare a profitului era o cot de nivel relativ ponderat: 38%. De la 01.01.2000, cota de impunere este de 25% (conform O.U.G. nr. 217/30.XII.1999). De asemenea, contribuabilii care obin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor de noapte i a cazinourilor pltesc o cot adiional de impozit de 25% asupra prii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor nregistrate din aceste activiti n volumul total al veniturilor. Orice majorare a capitalului social efectuat prin ncorporarea rezervelor, precum i a profiturilor, cu excepia rezervelor legale i a diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impoziteaz cu o cot de 10% ncepnd cu 1 septembrie 2001 a intrat in vigoare Ordonana Guvernului nr.24/26 iulie 2001, privind impunerea microntreprinderilor potrivit creia impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor nscrise in contul de profit si pierdere pentru microntreprinderi. Potrivit acestei Ordonane, microntreprinderile sunt persoanele juridice care ndeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii: 26

a) b) c) d) Ordonana

sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii sau/si desfoar activitate de comer; au pana la 9 salariai; au realizat venituri reprezentnd echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv; au capital integral privat. Guvernului nr.24/2001 a fost modificat prin Legea

nr.111/02.04.2003 i potrivit prevederilor acesteia, pot opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obinute din orice surs persoanele juridice, denumite n continuare microntreprinderi, care ndeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmtoarele condiii: a) sunt productoare de bunuri materiale, presteaz servicii i/sau activitate de comer; b) c) d) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; au realizat venituri reprezentnd echivalentul n lei de pn la 100.000 euro inclusiv; au capital integral privat. n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre condiiile impuse nu mai este ndeplinit, contribuabilul are obligaia de a pstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile ordonanei, chiar dac ulterior ndeplinete condiiile menionate mai sus. La data de 1 iulie 2002 a intrat in vigoare Legea nr.414/26 iunie2002 privind impozitul pe profit i Hotrrea Guvernului nr.859/16 august 2002, modificata cu Legea Codului Fiscal nr. 571/2003, lege care abroga Legea nr. 414/2002 . 2.3.2 DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile. Reflectarea corecta a profitului impozabil reiese dintr-o inregistrare in evidenta contabila cat mai corecta la venituri a contractarii bunurilor mobile livrate , valoarea bunurilor mobile pentru care s-a transferat dreptul de 27 desfoar

proprietate , valoarea prestarilor de servicii si a lucrariilor executate si alte castiguri , indiferent de sursa de unde provin. In contabilitate vom gasi inregistrarea urmatoarelor tipuri de venituri: - venituri din exploatare ( vanzari de produse , marfuri , servicii prestate , lucrari executate si alte activitatii , din productia stocata , din productia de imobilizari din subventii de exploatare , precum si alte venituri sau castiguri din exploatare); - venituri financiare , care cuprind venituri din participati, titluri de plasament, actiuni , diferente de curs valutar, dobanzi , scontari , creante , imobilizari si alte venituri financiare; - venituri exceptionale incasate din operatiunii de gestiune ( despagubiri si penalitati ) , din operatiuni de capital ( subventii pentru investitii virate la venituri , venituri din cedarea activelor ) si alte venituri exceptionale. Veniturile neimpozabile Veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare , care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil., conform O.G. nr.70/1994 cu modificarile ulterioare sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele : - dividendele primite de catre o persoana fizica romana de la o persoana juridica, romana sau straina; - diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor , beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile; - veniturile , respectiv cheltuielile , rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor , dupa caz , ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat , conform conventiilor; -rambursarile de cheltuieli nedeductibile , precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile. Cheltuieli totale Prin instruciunile de aplicare a O.G. nr.70 / 1994, aprobate prin H.G. nr. 402/2000 , cu modificarile aduse de Legea 414/ 2002 , privind impozitul pe profit , aprobata prin H.G. nr. 859/ 2002, se reglementeaza cheltuielile ce se vor lua in calcul la stabilirea profitului impozabil , astfel: 28

La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in contul produselor si serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare.Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit prevazute in legislatia in vigoare. Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit , dupa natura lor , care sunt aferente realizarii veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor , in limitele prevazute de legislatia in vigoare in cursul exercitiului financiar , dar care se refera la perioade sau la exercitii financiare viitoare se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor viitoare.In aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizaii de funcionare . In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: - cheltuielile de exploatare , respectiv cheltuieli cu materii prime , materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti , cheltuieli cu personalul , cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate , cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat , cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca , contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatiilor respective potrivit normelor legale in vigoare , alte cheltuieli de exploatare; - cheltuieli financiare , respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate , cheltuieli din diferente de curs valutar , cheltuieli cu dobanzile , pierderi de creante legate din participatii , alte cheltuieli financiare; - cheltuieli exceptionale , respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital si cele privind operatiunile de gestiune. La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt disponibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor , acestea sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii veniturilor.La o unitate nu se admite a se inregistra in cheltuieli deductibile orice fel de cheltuiala. Acele cheltuieli care nu au legatura cu obiectul de activitate al unitatii , stabilit precis prin actul constitutiv al acesteia (statut sau contract) nu sunt admise ca cheltuieli deductibile la calculul profitului fiscal impozabil. Pentru a fi admise cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal acestea trebuie sa aiba legatura cu obiectul de activitate al unitatii , cu conditia sa se regaseasca incorporate in pretul produselor si lucrarilor executate si in tariful serviciilor prestate.Orice cheltuiala trebuie sa genereze direct sau indirect un anumit venit , sa fie aferenta veniturilor. 29

La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor: - rezerva in limita de 5% din profitul contabil , pana cand acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat , conform Legii nr.31 / 1990 , privind societatile comerciale . - cheltuielile de sponsorizare sau mecenat efectuate potrivit legii , in limita a 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile de sponsorizare sau mecenat. perisabilitatile in limitele prevazute in normele aprobate prin Hotararea Guvernului ( in cazul nostru Legea nr.414 / 27.02.2002 privind impozitul pe profit). Potrivit Legii 414/2002 modificata cu Legea nr 571/2003 sunt considerate cheltuieli nedeductibile urmatoarele: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat i impozitele pe profit sau venit pltite n strintate; -amenzile , confiscrile, majorrile de ntrziere i penalitile datorate ctre autoritile romne i strine; - cheltuielile de protocol care depesc limita de 2% ; -cheltuielile cu diurna care depesc limitele legale stabilite pentru instituiile publice; -sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea peste limita legal a rezervelor i provizioanelor, cu excepia celor create de bnci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva; -sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale; -sumele care depesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale; -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare; -cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului; -orice cheltuieli fcute in favoarea acionarilor sau a asociailor.; -cheltuielile nregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu ndeplinesc, potrivit Legii contabilitii nr.82/1991, cu modificrile ulterioare, condiiile de document justificativ. 30

Pentru evitarea impozitrii repetate a dividendelor primite de o persoan juridic romn de la o alt persoan juridic romn s-a reglementat neimpozitarea acestor venituri cu impozitul pe profit. n schimb, dividendele primite de o persoan juridic romn de la o persoan juridic strin se impoziteaz cu o cot de 10%, aceasta aplicndu-se i n cazul plii de dividende ctre persoanele fizice romne sau strine. n scopul stimulrii acionarilor sau, dup caz, asociailor n constituirea unui capital social ct mai mare al societilor comerciale, aportul la capitalul unei persoane juridice, precum i majorarea capitalului pe seama aportului respectiv nu sunt supuse impozitrii.

Contul de rezultate

II. Cheltuieli pentru exploatare - Cheltuieli privind marfurile; - Cheltuieli materiale; - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; - Cheltuieli cu impozite , taxe si varsaminte asimilate; - Cheltuieli cu personalul; - Alte cheltuieli de exploatare; - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele; A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE IV. Cheltuieli financiare - Pierderi din creante legate de participantii;

I.

Venituri din exploatare

- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ; - Productia vanduta (b); - Cifra de afaceri (a+b) ; -Venituri din productia stocata (Sf+Si) (c); - Venituri din productia de imobilizari (d); - Productia exercitiului (b+c+d); - Venituri din subventii de exploatare; -Alte venituri din exploatare; A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE III. Venituri financiare - Venituri din participatii , alte imobilizari financiare si creante imobilizate;

- Cheltuieli privind titlurile de plasament - Venituri din titluri de plasament; cedate; - Venituri din diferente de curs valutar; 31

II. Cheltuieli pentru exploatare - Cheltuieli privind marfurile; - Cheltuieli materiale; - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; - Cheltuieli cu impozite , taxe si varsaminte asimilate; - Cheltuieli cu personalul; - Alte cheltuieli de exploatare; - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

I.

Venituri din exploatare

- Venituri din vanzarea marfurilor (a) ; - Productia vanduta (b); - Cifra de afaceri (a+b) ; -Venituri din productia stocata (Sf+Si) (c); - Venituri din productia de imobilizari (d); - Productia exercitiului (b+c+d); - Venituri din subventii de exploatare;

-Alte venituri din exploatare; - Cheltuieli din diferente de curs valutar; - Venituri din dobanzi; - Cheltuieli privind dobanzile; - Alte cheltuieli financiare; - Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele; B. REZULTATUL FINANCIAR C.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) VI. Cheltuieli exceptionale privind: - operatiile de gestiune; - operatiile de capital; - amortizari si provizioane; D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI) VIII. Cheltuieli totale ( II+IV+VI ) E. REZULTATUL BRUT AL B. REZULTATUL FINANCIAR C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) V. Venituri exceptionale din: - operatiile de gestiune; - operatiile de capital; - provizioane; D.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V VI) VII Venituri totale ( I + III + V ) E. REZULTATUL BRUT AL - Alte venituri financiare; - Venituri din provizioane;

EXERCITIULUI (VII VIII ) EXERCITIULUI (VII VIII ) IX. IMPOZIT PE PROFIT F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI F. REZULTATUL NET AL (E IX ) EXERCITIULUI (E IX )

32

SOLDURILE INTERMEDIARE DIN STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT Soldurile intermediare de gestiune reprezinta , de fapt, palierele succesive in formarea rezultatului final.Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale , destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare , denumite soldurile intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca marja comerciala , productie a exercitiului , valoarea adaugata , excedent brut de exploatare , rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE CHELTUIELI VENITURI Costul de cumparare alVanzari de marfuri marfurilor vandute; Variatia in minus (reducereProductia vanduta; a stocurilor); Productia stocata; Valoarea adaugata; Excedentul insuficienta exploatare brut alRezultatul exploatarii (profit sau pierdere) asupra brut bruta) (sau de SIG Marja comerciala Productia exercitiului;

Productia imobilizata; Consumuri provenind de laProductia exercitiului; terti; Impozite , taxe varsaminte asimilate; Marja comerciala; siValoarea adaugata; Subventii de exploatare;

Cheltuieli cu personalul; Insuficienta bruta deExcedentul exploatare exploatarii;

Amortizari si provizioaneReluari calculate; Alte cheltuieli provizioanelor; deAlte venituri

din

exploatare; Rezultatul exploatarii(pierdere);

exploatare; Rezultatul ( profit); 33

exploatariiRezultatul curent(profit sau pierdere);

CHELTUIELI VENITURI Cheltuieli financiare; Venituri financiare; Rezultatul curentRezultatul curent(profit) (pierdere) Cheltuieli exceptionale ; Impozit pe profit Venituri exceptionale

SIG Rezultatul pierdere); net al

exercitiului (profit net sau

Plata impozitului pe profit Plata impozitului pe profit se face trimestrial pn la data de 25 a primei luni din trimestrul urmtor, cu excepia B.N.R. ,a bncilor romne i a sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, care efectueaz pli lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se calculeaz impozit, n moned naional. n acest scop profitul i impozitul pe profit se calculeaz i se evideniaz trimestrial, cumulat de la nceputul anului sau lunar, n cazul bncilor. n cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaia de a depune declaraia de impunere pn la termenul de plat a impozitului inclusiv, urmnd ca, dup definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanul contabil anual, s depun declaraia de impunere pentru anul fiscal expirat, pn la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare. Contribuabilii sunt obligai s depun o dat cu declaraia de impunere anual i o declaraie privind plile sau angajamentele de plat ctre persoanele fizice i/sau juridice strine, care s cuprind sumele, scopul plii i beneficiarul. Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitelor declarate i pentru depunerea n termen a declaraiei de impunere. n cazul n care organele fiscale apreciaz c stabilirea impozitului pe profit nu a fost corespunztoare, fac un nou calcul pe care-l comunic n scris contribuabilului. Tot organele fiscale sunt cele care stabilesc impozitul n cazul n care contribuabilul nu a completat declaraia de impunere. Sarcina de a dovedi c impozitul stabilit de organul fiscal nu este real, revine contribuabilului. Neplata la termenele stabilite a impozitului atrage calcularea de majorri i penaliti de ntrziere, potrivit reglementrilor legale n vigoare. Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe profit se face de organele fiscale ale Direciilor Generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeean sau a municipiului Bucureti. Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe profit este de 3 ani. 34

2.3.3. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe profit Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile, subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale . De aceea, trebuie facuta distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul financiar. Rezultatul contabil - reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 "Profit si pierdere", inainte de impozitare . Profitul impozabil se calculeaza pornind de la rezultatul contabil, corectat in mod corespunzator cu elementele reintregrate si deduse definitiv. Formula rezultata in acest sens este: Rezultatul = Rezultatul + Elementele fiscal contabil nedeductibil fiscal - Elementele deductibile fiscal

La rndul sau rezultatul contabil este calculat pe baza datelor lunar in contul 121 "Profit si pierdere ", relatia de calcul fiind":

Rezultatul = Veniturile incorporate - Cheltuielile decontate asupra contabil in rezultat rezultatului

Elementele nedeductibil fiscal se identifica in principal cu cheltuielile nedeductibile formate la randul lor din: 1) impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat in strainatate ; 2) amortizarea pe subactivitate ( subutilizarea ), 3)amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine,

35

4) cheltuielile care depasesc limitele (normativele) de cheltuieli pentru actiuni de reclama, protocol, publicitate (mese, cadouri, distractii si alte asemenea ) prevazute in legea bugetara anuala; 5) sumele utilizate pentru constituirea de provizioane , precum si pentru

rezervele care depasesc 5 % din profitul contabil anual, pana ce rezerva legala atinge a cincea parte din capitalul social ; 6) cheltuielile pentru sponsorizare care depasesc 5% din venitul impozabil, 7) cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20% din alte venituri ( venituri din exploatare + venituri exceptionale ) .Se precizeaza ca pentru aceasta ultima pozitie , suma ce depaseste limita de 20% se recupereaza in aceleasi conditii, luna de luna, iar anual se repartizeaza in anul urmator. Rezultatul impozitului stabilit relatiei de mai sus se calculeaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. In alte conditii, impozitul datorat pentru luna in curs, se determina pe baza relaiei Impozitul datorat pe luna in curs = Impozitul pe profit calculat asupra profitului impozabil cumulat de la nceputul anului Impozitul aferent profitului impozabil cumulat pana la sfritul lunii precedente

Pierderea fiscala nregistrat[ se raporteaz luna de luna pana la recuperarea ei, fara a depasi 36 de luni de la data inregistrarii acesteia. Limitele de cheltuieli deductibile se aplica, lunar, astfel incat la finele anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispoziiilor legale. Relatia de principiu, cheltuielile deductibile = cheltuieli efective in limitele prevazute de dispozitiile legale.

36

Deducerile fiscale. Din sfera deducerilor fiscale face parte impozitul aferent profitului folosit partial sau total, in Romania pentru achizitionarea sau realizarea in regie proprie de mijloace fixe, brevete si licente destinate modernizarii tehnologiilor de fabricatie, extinderii activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru protejarea mediului inconjurator, se reduce cu 50%, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi destinatie. Pentru contribuabilii mici, calculul si decontarea impozitului pe profit se face lunar, pe baza : declaratiei de impunere " depusa la organele fiscale pana la 25 inclusiv a lunii urmatoare, acela fiind si termenul de plata a impozitului. Inregistrarile se fac in acest sens sunt: 691 = 441 Impozitul pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe profit si plata: 441 Impozitul pe profit =

512 Conturi curente la banci

Operatiile de compensare sau de restituire pentru contribuabilii mici se efectueaza luna de luna, cumulat de la inceputul anului.

In cazul pierderii avem inregistrarea:

441 Impozitul pe profit

691 Cheltuieli cu impozit pe profit

Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit s-au folosit urmatoarele conturi: 691 "Cheltuieli cu impozit pe profit" 37

Este un cont de activitate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit. In debitul acestui cont se inregistreaza: - valoarea impozitului pe profit (ct.441) 441 "Impozitul pe profit" Este un cont bifunctional. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. In creditul contului 441 " Impozitul pe profit " se inregistreaza: -sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentand impozitul pe profit (ct.691) In debitul contului 441 " Impozitul pe profit" se inregistreaza: -sumele virate la bugetul statului, reprezentand impozitul pe profit (ct.512) Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor sumele varsate in plus.

Reflectarea bifunctionalitatii contului "441" Se explica in cazul in care dupa calculul impozitului pe profit la sfarsitul perioadei se observa ca suma impozitului datorat bugetului este mai mica decat suma virata anterior, aparand astfel necesitatea reflectarii diferentei de impozit varsat in plus sub forma unei creante de recuperat de la buget. Conform contului 441 "Impozitul pe profit" putem avea una din situatiile - impozit datorat - impozit de recuperat sold creditor sold debitor 441 441

38

Cheltuieli pentru care nu se admite deducerea a) impozitul pe profit conform prezentei ordonante, precum si impozitul pe venitul realizat in strainatate, b) amortizarea peste limitele prevazute in ordonanta ; c) amenzile sau penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine ; d) cheltuielile ocazionate de mese, cadouri, distractii si alte asemenea ce depasesc limitele prevazute de lege pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate; e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor, cu exceptia rezervelor legale in limita a 5 % din profitul contabil anual, pana ce acestea vor atinge 20 % din capitalul social ; f) cheltuielile de sponsorizare care depasesc limita cotei prevazute in Legea nr. 34/1994 privind sponsorizarea ; g) cheltuielile cu reparatiile sau imbunatatirile aduse mijloacelor fixe sunt deductibile in limita a 5% din soldul subgrupei de la inceputul anului fiscal, actualizat la inflaie. h) cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile in limita unei valori egale cu venituri financiare din dobanzi + 20% din alte venituri. Pentru plata impozitului datorat se face nregistrarea : 691 Cheltuieli cu impozit pe profit si 441 Impozit pe profit 39 = 512 Conturi curente la banci = 441 Impozit pe profit

Daca contribuabilul se afla in situatia ca a platit in plus, se face inregistrarea: 441 Impozit pe profit = 691 Chelt. cu impozitul pe profit.

Diferenta platita in plus se compenseaza prin alte datorii fiscale sau se restituie la cerere. Daca plile anticipate s-au inregistrat prin contul 441, "Impozitul pe profit", inregistrarile sunt: a) impozit pe profit de plata, 691 Cheltuieli cu impozit pe profit = 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata" b) compensarea platilor efectuate in cursul anului : 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata = 441 Impozitul pe profit, analitic distinct "Plati in avans"

c) pentru diferenta de plata: 441 Impozitul pe profit, analitic distinct "Impozit O varianta opozabila celei de mai sus, aflata in conul vizual al fiscalitatii din Romania, este cea a luarii in considerare a profitului impozabil calculat lunar. = 512 Conturi curente la banci

40

2. 4. IMPOZITUL PE VENIT

Pe linia realizrii reformei fiscale n ara noastr, ncepnd cu 1 ianuarie 2000 a fost introdus o variant modern privind aezarea impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice, respectiv introducerea globalizrii veniturilor i calculul impozitului pe venitul global. O dat cu apariia Ordonanei Guvernului nr.73/1999 s-a renunat la legislaia care reglementa impozitul pe salarii. Noutatea adus de noua reglementare este globalizarea veniturilor realizate de un contribuabil pe parcursul unui an, indiferent de sursa realizrii venitului, urmnd ca impozitul total de plat pentru ntregul an s se calculeze n anul urmtor realizrii veniturilor, pe baza venitului global. Impozitul pe venit a fost reglementat de Ordonana Guvernului nr.7/19 iulie 2001 i Legea nr.493/11 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, modificata cu Legea Codului Fiscal nr 571/2003. Este subiect al impozitului pe venit, persoana fizic rezident, denumit contribuabil: a) persoana fizic romn cu domiciliul n Romnia, pentru veniturile obinute att n Romnia, ct i din strintate; b) persoana fizic romn fr domiciliu n Romnia, pentru veniturile obinute din Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n orice perioad de 12 luni, ncepnd sau sfrind n anul calendaristic vizat; c) persoana fizic strin, pentru veniturile obinute din Romnia prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romniei sau ntr-o perioad ce depete n total 183 de zile n orice perioad de 12 luni, ncepnd sa sfrind n anul calendaristic vizat. Sunt, de asemenea, contribuabili, n conformitate cu Ordonana nr.7/2001, persoanele fizice romne fr domiciliu n Romnia, precum i persoanele fizice strine, care realizeaz venituri din Romnia n alte condiii dect cele menionate mai sus i potrivit conveniilor de evitare a dublei impuneri, dup caz. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: a) venituri din activiti independente; b) venituri din salarii; 41

c) venituri din cedarea folosinei bunurilor; d) venituri din dividende i dobnzi; e) venituri din pensii, pentru suma ce depete 5.000.000 lei pe lun; f) venituri din activiti agricole, definite potrivit legii; g) alte venituri. Sunt cuprinse n categoria veniturilor att veniturile n bani, ct i echivalentul n lei al veniturilor n natur. Perioada impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Venitul impozabil realizat pe o fraciune de an se consider venit anual impozabil. Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile n bani i/sau n natur, obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc, de maternitate i pentru concediul de ngrijire a copilului n vrst de pn la 2 ani. Venitul brut din salarii reprezint suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determin prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli: contribuiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecia social a omerilor, pentru asigurrile sociale de sntate, contribuia individual de asigurri sociale, precum i alte contribuii obligatorii stabilite prin lege, dup caz; o cot de 15% din deducerea personal de baz, acordat cu titlu de cheltuieli profesionale, o dat cu deducerea personal de baz la acelai loc de munc. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri. Impozitul lunar menionat mai sus se determin astfel: a) la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar de impunere n vigoare, care se actualizeaz, prin ordin al ministrului finanelor publice, asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii aferent unei luni i deducerile personale acordate pentru luna respectiv; 42

b) pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuia la asigurrile sociale de sntate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. Pltitorii de salarii i de venituri asimilate salariilor au obligaia de a calcula i de a reine impozitul aferent veniturilor fiecrei luni, la data efecturii plii acestor venituri, precum i de a-l vira la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare. Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaiilor din fia fiscal, care va fi completat de pltitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, meniunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obinute, impozitul reinut i vrsat n cursul anului, precum i rezultatele regularizrii impozitului pltit pe venitul anual sub form de salarii. Pltitorul de venituri are obligaia s completeze fiele fiscale pe ntreaga perioad de efectuare a plii salariilor, s recalculeze i s regularizeze anual impozitul pe salarii. Fiele fiscale sunt pstrate de pltitor pe ntreaga perioad a angajrii i se transmit organului fiscal competent i angajatului, sub semntur, cte o copie pentru fiecare an pn n ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. 2..4.1 Calculul si contabilizarea operatiunilor pricind impozitul pe salariu Se supun impozitului pe salarii veniturile realizate sub forma de salarii si alte drepturi salariale primite in cursul unei luni de un salariat, precum si veniturile realizate de colaboratorii de orice natura. Veniturile constituite ca transe sunt, dupa caz, cele lunare pentru salarii si alte drepturi salariale realizate de salariatii de la initatea unde isi desfasoara functia de baza, cu ocazia platii in cazul veniturilor din colaborari prin cumularea platilor facute in aceeasi luna si aceleasi persoane. Cotele de impozit sunt progresive pe transe de venituri. Potrivit ultimelor reglementari, taxa de impozitare se micsoreaza cu sumele platite de salariati cu ajutorul de somaj ( 1%) si contributia la pensia suplimentara ( 3% ). 43

Pentru impozitul datorat se fac inregistrarile : - pentru impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor: 421 Personal remuneraii datorate = % 444 Impozitul pe salarii 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe salariu s-au folosit urmatoarele conturi : 421 "Personal remuneratii datorate " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu personalul pentru salariile cuvenite acestora in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Contul 421 "Personalul remuneratii datorate " este un cont pasiv In creditul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se

inregistreaza: - salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641 ) In debitul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza : - retineri din salarii reprezentand: avansuri, sume opozabile salariatiilor datorate tertilor, contributia pentru ajutorul de somaj (1%), contribuitia pentru pensia suplimentara (3%), impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate unitatii (425, 427, 428, 431, 437, 444) ; - sumele neridicate in termen legal de personal (426) ; - sumele nete achitate personalului (532) 44

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatiilor Contul 444 "Impozitul pe salarii" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii si a altor drepturi similare datorate bugetului. Contul 444 "Impozitul pe salarii" este un cont de pasiv In creditul contului 444 "Impozitul pe salarii" se inregistreaza : - sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salarii retinut din drepturi banesti cuvenite salariatiilor, potrivit legii (421, 423, 424) ; - sumele retinute de unitate, reprezentand impozit colaboratorii unitatii pentru platile efectuate catre acestia datorat de catre ( 401) ,

- sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozit sumplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil (631) In debitul contului 444 "Impozitul pe salarii " se inregistreaza: - sumele virate la buget, reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi similare (512, 542). Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului.

2.5. IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Una din sursele de constituire a fondului bugetului i n acelai timp o prghie financiar prin care statul are posibilitatea s stimuleze dezvoltarea i desfurarea activitii economice, o constituie impozitul pe dividende. Prin Ordonana Guvernului privind impozitul pe dividende (nr. 26/1995) intrat n vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare cuprinztoare a impozitului, renunndu-se la norme de trimitere, ca n cazul Legii nr. 40/1992 privind impozitarea dividendelor. Noua reglementare definete, din primul articol, noiunea de dividend, acesta incluznd orice distribuire n bani sau n natur, n favoarea acionarilor sau asociailor din profitul stabilit pe baza bilanului contabil anual i a contului de profit i pierdere, proporional cu cota de participare la capitalul social. 45

Impozitul pe dividende este datorat de acionarii sau asociaii societilor comerciale beneficiari de dividende. n ceea ce privete baza impozabil, impozitul se calculeaz n raport de suma total pe care o reprezint dividendele cuvenite fiecrui subiect al impunerii. Mrimea dividendelor este dependent de volumul profitului net total i cota de participare la capitalul social al subiectului impunerii. Referitor la mrimea dividendelor la societile comerciale cu capital social integral sau majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind distribuirea ctre acionari sau asociai a ntregului profit rezultat dup deducerea impozitului pe profit. Astfel, s-au stabilit drept limite maxime de constituire din profitul net a surselor financiare necesare fondului de participare a salariailor la profit n cot de 10%; fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net i a fondului cuprinznd sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finanare n proporie de pn la 50%. n cazul dividendelor n natur, evaluarea produselor acordate ca plat n natur se face la preul de vnzare practicat de unitate pentru produsele din producia proprie sau la preul de achiziie pentru alte produse, iar n cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preurile tarifare sunt cele practicate la data efecturii plii n natur. Dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de 10% din suma acestora. n raport cu nivelul impunerii din alte ri, cota de 10% este relativ redus, urmrindu-se stimularea privatizrii. Generalizarea impozitului pe dividende i stabilirea acestei cote de impunere a eliminat discriminarea existent anterior n acest domeniu, realizndu-se astfel aplicarea principiului tratamentului egal al strinilor i naionalilor beneficiari de dividende. ncepnd cu anul 2000, dividendele sunt supuse impozitrii cu o cot de 5%, potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit i Ordonanei Guvernului nr.7/19 iulie 2001 privind impozitul pe venit de la 1 ianuarie 2002. Procedeul de impozitare a dividendelor este cel al reinerii la surs, deci obligaia calculrii, reinerii de la subiectul impozabil i vrsrii impozitului pe dividende revine societilor comerciale distribuitoare de dividende. Impozitul se reine de la acionari sau asociai odat cu plata efectiv a dividendelor, acesta fiind momentul care reprezint termenul de plat a impozitului. Plata impozitului pe dividende se face n lei, iar pentru dividendele distribuite i neridicate de asociai pn la sfritul anului n care s-a aprobat bilanul contabil, termenul de 46

plat al impozitului pe dividende este pn la data de 31 decembrie a anului respectiv. n cazul n care impozitul pe dividende nu este pltit la termen, persoana juridic este obligat la plata majorrilor de ntrziere ncepnd cu ziua lucrtoare imediat urmtoare expirrii termenului de plat i cu data plii efective a impozitului, inclusiv. Constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitului pe dividende, precum i majorrile de ntrziere aferente, se efectueaz de ctre organele fiscale din subordinea direciilor generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeene i ale municipiului Bucureti. Organele fiscale au dreptul de a controla operaiile care au n vedere evitarea sau deducerea plii impozitului pe dividende, precum i a reine extrase sau fotocopii ale documentelor care pot constitui dovezi n determinarea obligaiei fiscale. Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani. Politica de dividende. Opiunea agenilor economici ntre reinvestirea unei pri ct mai mare a din profitului net al acionarilor sau distribuirea acestuia sub form de dividende definete politica de dividend. Fiscalitatea aplicat celor dou venituri obinute din deinerea de aciuni, dividendul i ctigul de capital rezultat din creterea valorii aciunilor, joac un rol important n alegerea unei politici de dividend. Dac rata de impozitare este aceeai, atunci politica de dividend poate fi considerat neutr. Dac cele dou surse de venit se impoziteaz diferit, atunci devine evident impactul politicii de dividend asupra valorii. O rat ridicat de impozitare a dividendelor, n raport cu rata de impozitare a ctigurilor de capital, determin n principiu, reinvestirea profitului. De asemenea, o rat mai mare a impozitului pe totalitatea veniturilor (salarii, dividend, ctiguri de capital, etc.) dect rata de impozitare a profitului va ncuraja reinvestirea profitului. Reinvestirea din profitul ntreprinderii va conduce la creterea ncrederii publicului fa de ntreprindere la creterea valorii de pia a firmei. Cointeresarea material a unitii economice, prin autofinanare pe seama profitului reprezint calea principal de dezvoltare a acesteia, motiv pentru care este necesar ca statul s aplice o politic fiscal raional, pentru a crea condiiile pentru o cretere economic corespunztoare.

47

2.5.1. Contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe dividente : 1. Dividentele de plata datorate asociatiilor, inclusiv unitatilor din cadrul grupului % 107 Rezultatul raportat 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului 2. La plata dividentelor se face inregistrarea, 457 Dividente de plata = % 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ( impozitul pe dividente) 512 Conturi cuvenite la banci 531 Casa 3. Plata impozitului pe dividente datorat, 446 = 5121 Conturi curente la banci Dividente de plata 457

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe dividente am folosit conturile :

48

Contul 457 "Dividente de plata " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividentelor datorate actionarilor sau asociatiilor potrivit aportului de capital ; Contul 457 "Dividente de plata " este un cont pasiv; In creditul contului 457 " Dividente de plata " se inregistreaza: - dividente datorate actionariilor sau asociatiilor din profitul utilizat (129, 107). In debitul contului 457 "Dividente de plata" se inregistreaza : - sumele achitate asociatiilor sau actionariilor (512, 531 ) - impozitul pe dividente (446) ; - sumele lasate in contul curent al asociatiilor, reprezentand dividente ( 455). Soldul asociatiilor. Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate cum sunt : accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividente, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor publice, ICM inclusiv in facturiile emise inainte de 01.07.1993, alte impozite si taxe. Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" este un cont pasiv. 49 contului reprezinta dividentele datorate actionariilor sau

In creditul contului 446 " Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : - valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, se inregistreaza, - valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate statului ( 129, 635) ; - impozitul pe dividente datorat ( 457) ; - sumele restituite de la buget, reprezentand varsaminte efectuate in plus din impozite, taxe si alte varsaminte asimilate (512). In debitul contului 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : - platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (512) Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

2.6. IMPOZITUL I TAXELE LOCALE

Finanarea

aciunilor

edililor

gospodreti,

dezvoltrii

reelei

de

nvmnt, sntate, cultur i art, creterii gradului de urbanizare a oraelor i municipiilor, necesit constituirea de venituri proprii provenind din impozite i taxe locale. Prin Legea nr. 27/17.05.1994, modificat prin Ordonana de Urgen nr. 62/1998, au fost stabilite o multitudine de impozite i taxe cu caracter local, precum i metodologia de calcul referitoare la acestea, dintre care se remarc: impozitul pe cldiri, impozitul pe terenurile ocupate de cldiri i alte construcii, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea locurilor publice, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afiaj, reclam, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor n domeniul construciilor i alte taxe locale. 50

ncepnd cu 1 ianuarie 2003 a intrat n vigoare Ordonana Guvernului nr.36/2002, aprobat prin Legea nr.522/17 iulie 2002 privind impozitele i taxele locale. Pentru a evidenia principalele elemente ale impunerii pentru fiecare obligaie fiscal n parte, voi insista asupra unora dintre impozitele i taxele locale.

IMPOZITUL PE CLDIRI

Impozitul pe cldiri a fost instituit pentru cldirile proprietate a persoanelor fizice situate n municipii, orae, comune, pentru cldirile persoanelor juridice particulare, precum i pentru cldirile proprietate a statului sau autoritilor administrativ teritoriale, ale regiilor autonome, societilor comerciale, organizaiilor cooperatiste i altor organizaii de interes colectiv, indiferent dac persoanele fizice sau juridice sunt romne sau strine. Conform legislaiei n vigoare (Legea 27/1994, modificat prin O.G. nr.193 din 25.08.1995) pentru a se stimula reglementarea tuturor impozitelor i taxelor locale, subiecii impunerii pentru toate impozitele i taxele respective sunt definii n mod comun i unitar. Astfel, au obligaia de a plti impozitele i taxele locale, persoanele fizice, persoanele juridice, asociaiile familiale, asociaiile agricole, unitile economice ale unor persoane juridice, precum i ale organizaiilor politice i obteti, instituiilor publice, fundaiilor, unitilor de cult, filiale, sucursale reprezentanele autorizate s funcioneze pe teritoriul Romniei, aparinnd persoanelor fizice i juridice romne i strine i altele similare. n mod concret, subiect al impunerii n cazul impozitului pe cldiri, sunt proprietarii de cldiri, indiferent de locul unde sunt situate i de destinaia acestora. Fac obiectul impunerii toate cldirile, indiferent de destinaia pentru care sunt utilizate. n cazul cldirilor ce aparin contribuabililor, alii dect persoane fizice, valoarea impozitului este cea nscris n evidena contabil a contribuabililor respectivi, n valoarea cldirilor fiind incluse i elemente precum scri, ascensoare, holuri, terase, etc..

51

Cota de impozitare se stabilete de ctre consiliile locale i poate fi cuprins ntre 0,5% - 1% aplicat asupra bazei de impozitare, adic asupra valorii de inventar a cldirii, nregistrat n contabilitatea contribuabililor, conform prevederilor legale n vigoare. ncepnd cu 1 ianuarie 2003, potrivit Ordonanei nr.36/2002 i a Legii nr.522/17 iulie 2002 impozitul pe cldiri, n cazul persoanelor juridice se calculeaz prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale , care poate fi cuprins ntre 0,5% i 1,5% asupra valorii de inventar a cldirii, nregistrat n contabilitatea acestora, conform prevederilor legale n vigoare. Dac persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cldirilor ncepnd cu anul 1998 pn la data de 1 ianuarie 2003, impozitul se calculeaz prin aplicarea asupra valorii de inventar a cldirii a cotei stabilite ntre 3% i 5% inclusiv, prin hotrre a consiliului local. Pentru cldirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe cldiri se determin asupra valorii negociate ntre pri i nscrise n contract i se datoreaz de ctre proprietar. Impozitul pe cldiri este anual i se stabilete pe baza declaraiei de impunere depuse de contribuabili. Termenul de plat al impozitului pe cldiri este trimestrial, n 4 rate egale, astfel: pn la 15 martie, pn la 15 iunie, pn la 15 septembrie i pn la 15 noiembrie.

IMPOZITUL PE TEREN

Acest impozit are rolul de a schimba micorarea suprafeelor utilizate n scopuri neagricole, precum i cultivarea spaiilor disponibile (curi, grdini, etc.). Subieci ai impunerii sunt att persoanele juridice ct i persoanele fizice care dein n proprietate suprafee de teren ocupate de cldiri i alte construcii situate n municipii, orae i comune. Suprafeele de teren situate n municipii, orae i comune ocupate de cldiri i alte construcii, fac obiectul unui impozit local i anume impozitul pe terenurile ocupate de cldiri i alte construcii. Impozitul pe terenuri din municipii, orae i comune are un volum redus n veniturile bugetelor publice. Acest impozit are acelai temei legislativ ca i impozitul pe cldiri, adic este stabilit prin Legea privind impozitele i taxele 52

locale (Legea nr. 27/1994 i O.G. nr. 193 din 25.08.1995) i Normele privind metodologia de calcul i formularistic corespunztoare referitoare la aezarea i urmrirea impozitelor i taxelor locale. Contribuabilii care dein n proprietate suprafee de teren neocupate de cldiri i alte construcii, aferente curilor n suprafee de pn la 1000 m2 inclusiv, situate n municipii, orae sau comune, sunt scutii de impozitul pe teren. Pentru suprafeele care depesc 1000 m2 se datoreaz impozit pe venitul agricol conform prevederilor legale. ncepnd cu 1 ianuarie 2003 intr n vigoare Ordonana Guvernului nr.36/2002, potrivit creia impozitul pe teren se stabilete anual, n sum fix pe metru ptrat de teren, n mod difereniat, n intravilanul localitilor, pe ranguri de localiti i zone, iar n extravilanul localitilor, pe ranguri de localiti i categorii de folosin a terenurilor, pe zone. n cazurile n care terenurile situate n intravilanul localitilor sunt nregistrate n registrul agricol la alt categorie de folosin dect cea de terenuri cu construcii, acestea se vor supune impozitului pe teren situat n extravilan. ncadrarea terenurilor pe zone i categorii de folosin, n intravilan i extravilan, se face de ctre consiliile locale, n funcie de poziia terenurilor fa de centrul localitii, de reelele edilitare, precum i de alte elemente specifice fiecrei uniti administrativ-teritoriale, conform documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism, registrelor agricole, evidenelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidene agricole ori cadastrale. Contribuabilii sunt obligai s depun declaraii de impunere la organele fiscale teritoriale pe raza crora i au domiciliul, sediul sau se afl bunurile impozabile, n termen de 30 de zile de la data dobndirii terenurilor supuse obligaiilor fiscale sau de la data la care au intervenit schimbri care duc la modificarea impozitului sau taxei locale. Impozitul pe teren se stabilete pe numele proprietarului i se datoreaz de acesta de la data de nti a lunii urmtoare nceperii lucrrilor de construcie, care includ i lucrrile de organizare de antier. Nedepunerea la termen a obligaiei de plat genereaz aplicarea majorrilor de ntrziere. Nivelul cotei majorrilor de ntrziere se stabilete prin hotrre a guvernului la propunerea Ministerului Finanelor corelat cu rata dobnzii de referin a BNR la care se pot aduga cel mult 10 procente.

53

n situaiile n care impozitele datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaraiei ori datele declarate nu corespund realitii, stabilirea sau modificarea impozitului pe teren se poate face pe 5 ani anterior celui n care s-a efectuat constatarea. Termenul de prescripie pentru dreptul de a cere executarea silit este de 5 ani. La diferena de impozit stabilit se calculeaz majorri de ntrziere de la data cnd impozitul era datorat. Impozitul pe teren este un impozit direct, anual, datorat bugetelor locale.

TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementat de Legea privind impozitele i taxele locale , avnd natura unui impozit direct instituit ca surs a bugetelor locale. Pot forma obiect al impunerii att mijloacele de transport cu traciune mecanic, ct i mijloacele de transport pe ap. Contribuabili pot fi att persoanele juridice (de exemplu regii autonome, societi comerciale cu capital de stat, privat, mixt ori cu participare strin, organizaiile cooperatiste), ct i persoanele fizice romne sau strine care posed mijloace de transport cu traciune mecanic sau pe ap. Contribuabilii sunt obligai s depune declaraiile de impunere la organele fiscale teritoriale n termen de 30 de zile de la data dobndirii mijloacelor de transport sau de la data la care au intervenit schimbri care conduc la modificarea taxei locale. Taxa asupra mijloacelor de transport este anual i se stabilete n sum fix n funcie de capacitatea cilindric a motorului pentru fiecare 500 cmc sau fraciune din aceasta, pentru: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autovehicule de pn la 12 tone inclusiv, tractoare nmatriculate, motociclete, motorete i scutere( conform Ordonanei Guvernului nr.36/2002). Capacitatea cilindric a motorului i capacitatea remorcilor se dovedesc cuc cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumprare sau cu alte documente legale din care s rezulte acestea. Taxa asupra mijloacelor de transport pe ap se stabilete anual pe fiecare mijloc de transport in parte: luntre, brci fr motor, folosite n alte scopuri, brci cu motor, bacuri, poduri plutitoare, alupe, iahturi, remorchere i mpingtoare,

54

vapoare, ceamuri, lepuri i baraje fluviale, n funcie de capacitatea de ncrcare.. Aceast tax se datoreaz ncepnd cu data de nti a lunii n care au fost dobndite, iar n cazul nstrinrii sau radierii n timpul anului taxa se d la scdere ncepnd cu data de nti a lunii n care a aprut una din aceste situaii. Stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport se face de ctre organele fiscale teritoriale pe baza declaraiei de impunere. Taxa asupra mijloacelor de transport este anual, dar se pltete trimestrial n sume egale, pn la data de 15 martie, pn la 15 iunie, pn la 15 septembrie, pn la 15 noiembrie inclusiv. Taxa datorat pentru mijloacele de transport dobndite n cursul anului se repartizeaz n sume egale, la termenele de plat rmase pn la sfritul anului. n cazul neachitrii la termen a taxelor, se vor aplica majorri de ntrziere. n cazul n care ultima zi a termenului de plat este o zi nelucrtoare, plata impozitului sau a taxei se face fr majorri de ntrziere n ziua lucrtoare imediat urmtoare. Dac taxele datorate nu au fost stabilite datorit nedepunerii declaraiei de impunere sau datele declarate nu corespund realitii, stabilirea sau modificarea taxelor se poate face pe 5 ani anterior celui n care a avut loc constatarea. Termenul de prescripie pentru dreptul de a cere executarea silit este de 5 ani. Organele fiscale au obligaia de a verifica la persoanele fizice sau juridice realitatea declaraiilor de impunere i modul de aezare i de ncasare a taxelor asupra mijloacelor de transport, n cazul n care se constat diferene de tax, se iau msuri pentru recalcularea i ncasarea acestora potrivit legii sau, dup caz, pentru compensarea sau restituirea lor la cerere.

TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT N ALTE SCOPURI DECT PENTRU AGRICULTUR SAU SILVICULTUR

Scopul pentru care a fost instituit aceast tax l reprezint folosirea ct mai eficient a suprafeelor de teren proprietate de stat i a se nltura risipa, degradarea acestuia.

55

Subiecii impunerii sunt regiile autonome, societi comerciale cu capital de stat i celelalte persoane juridice care dein n administrare sau folosin terenuri proprietate de stat, pe care le utilizeaz n alte scopuri dect pentru agricultur sau silvicultur. Obiectul impunerii l formeaz terenurile proprietate de stat aflate n administrarea sau folosina subiecilor impunerii n alte scopuri dect pentru agricultur sau silvicultur. Terenurile ce constituie obiectul impunerii sunt cele utilizate pentru construcii de drumuri i linii ferate, pentru cluburi, cantine, locuine, parcuri, etc.. Impunerea se realizeaz pe baza declaraiei de impunere i copiei dup actul prin care se face dovada acordului autoritilor administraiei publice cu privire la administrarea sau folosina terenurilor respective ce se depune la administraiile publice locale pe raza crora i au sediul unitile pltitoare sau se afl suprafeele de teren taxabile. Taxa este anual, fiind stabilit n sum fix lei/m.p. difereniat pe categorii de localiti, iar n cadrul localitilor pe zone. ncadrarea localitilor rurale n zone de fertilitate este aceeai prevzut de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activiti agricole. Pentru terenurile ocupate de linii ferate i drumuri, taxa este anual, n lei/km de drumuri i cale ferat, difereniat dup cum urmeaz: pentru linii ferate normale, pentru linii ferate inguste, pentru drumuri. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat nu se datoreaz pentru terenurile aflate n administrarea sau folosirea instituiilor publice. Terenurilor care prin natura lor i prin destinaia dat sunt improprii pentru agricultur sau silvicultur, inclusiv cele ocupate de iazuri, bali sau lacuri de acumulare, precum i terenurile utilizate pentru exploatrile din subsol, n msura n care nu afecteaz folosirea suprafeelor solului. Plata taxei se face n patru rate trimestriale egale astfel: pn la 15 martie, pn la 15 iunie, pn la 15 septembrie, pn la 15 noiembrie. Pentru neplata la termen a taxei se datoreaz majorri pentru fiecare zi de ntrziere la plat.

56

2.7. CONTRIBUIA PENTRU SECURITATEA SOCIAL

Tranziia spre economia de pia prezint numeroase i diverse probleme sociale, a cror soluionare favorabil i echitabil presupune adoptarea unor msuri legislative de protecie social. De aici, locul important pe care-l ocup reforma asigurrilor sociale n cadrul reformei economico-sociale din ara noastr. Necesitatea activiti utile nfptuirii asigurrilor sociale decurge din faptul c participarea cetenilor la desfurarea procesului de producie a i a oricrei societii omeneti poate s pun salariaii, agricultorii, ntreprinztorii particulari n anumite situaii n imposibilitatea de a mai presta o munc n condiii normale. Asigurrile sociale constituie unul din mijloacele de garantare, de realizare a drepturilor constituionale ale populaiei. Coninutul economic al asigurrilor sociale este determinat de natura relaiilor de producie. Sistemul de securitate social este foarte complex, cuprinznd programe de securitate social de stat i programe de securitate social ale unor organizaii autonome, precum i fondurile private. Principalele fonduri de securitate social: Fondul asigurrilor sociale, care se cuprinde n bugetul asigurrilor sociale; Fondul pentru plata ajutorului de omaj i a alocaiei de sprijin, format din

contribuia celor care angajeaz, angajailor, membrilor cooperatori i a subveniei de completare de la bugetul de stat. Acest fond se folosete pentru plata de ajutoare de omaj i de alocaii de sprijin; Fondul asigurrilor sociale de sntate; Fondul pentru plata pensiilor i a altor drepturi de securitate social a Fondurile private de pensii. n continuare voi analiza contribuiile ce se datoreaz pentru constituirea fondurilor enumerate, mai exact contribuia pentru asigurrile sociale de stat (C.A.S.) i contribuiile pentru fondul de ajutor de omaj i alocaia de sprijin.

agricultorilor;

57

CONTRIBUIA PENTRU ASIGURRILE SOCIALE

Principala surs de alimentare a bugetului asigurrilor sociale de stat o constituie vrsmintele efectuate de persoanele juridice i fizice care folosesc salariai, sub forma contribuiei pentru asigurrile sociale. Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se datoreaz de ctre persoanele juridice (regiile autonome, societile comerciale, instituiile publice, etc.), de asociaiile familiale, persoanele fizice autorizate s desfoare activiti independente i alte persoane fizice, care utilizeaz munc salariat. Veniturile asigurrilor sociale de stat sunt formate din contribuiile datorate, potrivit reglementrilor legale n vigoare (Legea bugetului asigurrilor sociale de stat anual) asigurrilor sociale de stat. Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se determin prin aplicarea cotei de impunere asupra ctigului brut total realizat de salariaii subiecilor impunerii. Nivelul contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat a evoluat n timp de la 9% la 14%, ct era pn n anul 1989, la 20% n anul 1990. Din 1991 s-au adugat dou procente contribuabililor pentru asigurri sociale, care n acest mod devenea 22%, banii rezultai constituindu-se ntr-un fond special, la dispoziia Ministerului Sntii. ncepnd din anul 1992, contribuia pentru asigurrile sociale de stat ce se pltesc de ctre agenii economici i instituii au fost majorate i difereniate. Majorarea cotei de contribuie a fost determinat de necesitatea pstrrii echilibrului bugetului asigurrilor sociale de stat, n condiiile nou create de efectele tranziiei spre economia de pia. Stabilirea unor cote difereniate a fost necesar pentru realizarea unei echiti sporite, prin legtur mai strns ntre contribuia pltit n timpul activitii i prestaiile obinute la vrsta pensionrii, inndu-se cont de grupa de munc n care s-a lucrat. Astfel, contribuia a fost stabilit difereniat pe grupe de munc: 40% asupra ctigului brut pentru salariaii ncadrai n grupa nti de munc; 35% asupra ctigului brut pentru salariaii ncadrai n grupa a doua de munc i 30% asupra ctigului brut obinut de salariaii ncadrai n grupa a treia de munc. Din aprilie 2001, contribuia pentru asigurrile sociale se suport de angajai n procent de 11,67%, iar diferena (pn la 30%) de angajatori. ncepnd cu 1 ianuarie 2003, potrivit prevederilor Ordonanei de urgen nr,147/31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare i 58

pentru modificarea unor acte normative, contribuia pentru asigurrile sociale reinut salariailor este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc. Diferena dintre cotele de contribuii de asigurri sociale aprobate anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat i cota de contribuie individual de asigurri sociale se suport de angajator. De asemenea, s-a schimbat i contribuia pe grupe de munc, astfel: 42% asupra ctigului brut obinut de salariaii ncadrai n grupa I de munc, 39% asupra ctigului brut obinut de salariaii ncadrai n grupa a-II-a de munc i 34% asupra ctigului brut obinut de salariaii ncadrai n grupa a-III-a de munc. Contribuia pentru asigurrile sociale nu se datoreaz i nu se calculeaz asupra sumelor reprezentnd: de drepturi pltite asigurailor deplasare, din fondurile i asigurrilor sociale de stat, drepturi pltite potrivit dispoziiilor legale n cadrul desfacerii contractului munc, diurnele de detaare indemnizaiile de transferare, drepturile de autor sau de colaborator extern, sumele obinute n baza unei convenii civile de prestri de servicii sau executri de lucrri de ctre persoane care au ncheiate contracte individuale de munc, sumele reprezentnd participarea salariailor la profit. Sumele reprezentnd prestaii de asigurri sociale, care se pltesc de angajator asigurailor, potrivit prevederilor Legii nr.19/2000, n contul asigurrilor sociale, se rein de acesta din contribuiile de asigurri sociale datorate pentru luna respectiv. (i) Calcularea i plata contribuiei se face lunar n contul asigurrilor sociale de stat. ncasarea contribuiilor datorate bugetelor fondurilor ce compun asigurrile sociale de stat se efectueaz potrivit actelor normative care reglementeaz aceste surse financiare, precum i potrivit legii nr.19/2000. Persoanele juridice care angajeaz personal, indiferent de forma de proprietate, depun n banc, odat cu documentaia pentru plata salariilor i documentele necesare pentru plata contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat i a Fondului pentru plata ajutorului de omaj, plile efectunduse simultan sub control bancar( din 1999). Neplata contribuiilor datorate n termen de trei zile lucrtoare de la scadena obligaiilor, genereaz aplicarea majorrilor de ntrziere. Sumele reprezentnd majorri de ntrziere se fac venit la bugetul asigurrilor sociale de stat.

59

Sumele ncasate necuvenit cu titlu de prestaii de asigurri sociale se recupereaz de la beneficiari n termenul de prescripie de 3 ani. CONTRIBUTIA PENTRU FONDUL DE SOMAJ SI ALOCATIA DE SPRIJIN Trecerea la democratizarea activitii sociale i condiiile economicosociale aprute dup 1989 au fcut necesar reglementarea proteciei sociale a omerilor i reintegrarea lor profesional. Prin aceast reglementare (Legea nr.86/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr.3/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor i Legea nr.1 pentru modificarea i completarea Legii nr. 80/1992) s-au prevzut condiiile n care se dobndete calitatea de omer i limitele n care se acord ajutorul de omaj i alocaia de spijin, constituirea i utilizarea fondului necesar pentru plata ajutorului de omaj i a alocaiei de sprijin, inclusiv contribuiile care reprezint sursele de formare a fondului respectiv. Contribuia pentru constituirea fondului necesar pentru plata ajutorului de omaj i a alocaiei de sprijin se datoreaz de urmtorii: Persoanele fizice i juridice romne i strine cu sediul n Romnia care angajeaz personal romn. Aceste persoane datoreaz contribuia pentru ntreg personalul salariat ; Salariaii persoane fizice i juridice menionate mai sus au obligaia Persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual i asociaiile Membri cooperaiei au obligaia de a contribui la formarea fondului de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc instituie cote proporionale al cror nivel i baz de impunere sunt diferite n raport cu subiecii impunerii care datoreaz contribuiile respective. Cotele i baza de impunere sunt urmtoarele: O cot de 5% din fondul de salarii lunar, n valoare brut datorat de persoanele fizice i juridice romne i strine cu sediul n Romnia, care angajeaz personal romn; O cot de 6% datorat de persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj; 60 personal de a plti contribuia pentru fondul respectiv; familiale; omaj;

O cot de 1% pltit lunar de salariai, aplicat asupra: salariului de baz

brut, corespunztor funciei ndeplinite, la care se adaug, dup caz, indemnizaia de conducere, salariul de merit i alte drepturi salariale, care potrivit actelor normative fac parte din salariul de baz; indemnizaiilor brute lunare ca unic form de remunerare, n cazul magistrailor i altor categorii de personal pentru care indemnizaia lunar este unica form de remunerare; soldei brute lunare pentru militarii angajai pe baz de contract. Potrivit prevederilor Ordonanei de Urgen nr.24/31 octombrie 2002 , ncepnd cu 1 ianuarie 2003 cota de 5% se reduce la 3,5%, iar cota de 6% la 4,5%. Pentru neachitarea la termen a contribuiilor prevzute se aplic o majorare pentru fiecare zi de ntrziere, dar nu mai mult dect totalul sumelor datorate. CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE Necesitatea unor fonduri importante n anumite ramuri sau activiti economice i sociale, care nu pot fi finanate integral de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele asigurrilor sociale de stat, a determinat instituirea unor fonduri extrabugetare sau speciale, cu bugete proprii. Constituirea unor astfel de fonduri este reglementat prin legi speciale, iar bugetele acestora se aprob prin legea bugetar anual, odat cu bugetul de stat, care stabilete categoriile de venituri i cuantumul sumelor ce le alimenteaz, precum i principalele destinaii ale cheltuielilor cu sumele aferente. Avnd n vedere aceleai necesiti, Legea finanelor publice permite constituirea i n ara noastr de fonduri bneti speciale. Execuia bugetelor fondurilor speciale se efectueaz potrivit Legii finanelor publice nr. 73/1996. Prin aceast lege s-a procedat la restructurarea fondurilor speciale i a bugetelor aferente acestora. Astfel, dintre fondurile speciale, un rol deosebit l are contribuia pentru asigurrile sociale de sntate. Cheltuielile pentru sntate sunt destinate plii personalului din sistemul medical, ntreinerii, funcionrii i dotrii dispensarelor medicale, policlinicilor, spitalelor i sanatoriilor, centrelor de diagnostic i tratament, staiilor de salvare, leagnelor de copii, finanrii aciunilor antiepidemice, precum i investiiilor pentru lrgirea i modernizarea bazei tehnico-materiale. ncepnd cu anul 1998 a intrat n vigoare Legea asigurrilor sociale de sntate nr. 145/1997, prin care ia fiin Casa Naional de Asigurri de Sntate 61

i casele de asigurri judeene i a municipiului Bucureti. Fondul Casei Naionale i fondurile caselor judeene se formeaz din: contribuii ale persoanelor fizice i juridice, n pri egale; subvenii de la bugetul de stat i de la bugetele locale; alte venituri. Cuantumul contribuiei bneti lunare a persoanei asigurate se stabilete sub forma unei cote de 7% din venitul brut i se scade din baza impozabil pentru impozitul pe venit din salarii. Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaia s rein i s vireze casei teritoriale de asigurri de sntate contribuia pentru sntate datorat pentru asigurarea sntii personalului angajat i contribuia proprie a angajatorului de 7% la fondul de salarii. Sunt supuse n mod obligatoriu asigurrii urmtoarele categorii de persoane: cetenii romni cu domiciliul n ar, ceteni romni i apatrizi care au reedina n Romnia. Fondurile de asigurri de sntate se utilizeaz pentru: plata medicamentelor i a serviciilor medicale acordate cheltuielile de administrare i funcionare fondul de redistribuire fondul de rezerv Fondul de redistribuire de 7% se utilizeaz pentru susinerea bugetelor

caselor de asigurri de sntate din judeele cu dezechilibre financiare i se constituie prin virarea acestei cote de fiecare cas judeean n contul Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Potrivit prevederilor Ordonanei de Urgen nr.24/31 octombrie 2002, ncepnd cu 1 ianuarie 2003 cota de 7% reprezentnd contribuia pentru asigurrile sociale de sntate datorat de asigurai se reduce la 6,5%.

2.7.1. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind alte impozite si taxe

Sistemul contabil european, implicit noul sistem contabil din ara noastr este alctuit i dominat de interese fiscale. Toat problematica evalurii n contabilitate se intersecteaz cu fiscalitatea.

62

n literatura de specialitate exist i opinia potrivit creia interesul fiscal este un interes naional i deci, are capacitatea de a armoniza toate celelalte interese, inclusiv cu contribuabilii. Astfel, s-au conturat modaliti i prghii n vederea armonizrii raporturilor dintre fiscalitate i agenii economici. Sistemul continental a fost preluat de ri n care contabilitatea a servit i servete nc unor interese fiscale.Pentru evidenierea raporturilor ntre contabilitate i fiscalitate, au fost create conturi speciale n clasa IV, privind obligaiile fiscale ale ntreprinderii. I. Grupa 43 Asigurri sociale, protecie social i conturi asimilate cuprinde obligaiile sociale pe care le are ntreprinderea de achitat i reinerea din salariile personalului angajat cu carte de munc pe durat nelimitat. Contul sintetic de gradul 3 431 Asigurri sociale este dezvoltat n mai multe subconturi de gradul II, 4311 Contribuia unitii la asigurri sociale , 4312 Contribuia personalului pentru pensia suplimentar, 4313 ,,Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate. Reflectarea n contabilitate a operaiunilor care genereaz obligaii sociale sunt: a)Constituirea obligaiei de plat pentru asigurri sociale asupra salariului brut: 6451 Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurri sociale = 4311 Contribuia unitii la asigurri sociale

b)Virarea sumelor la bugetul asigurrilor sociale de stat: 4311 Contribuia unitii la sociale asigurri = 5121

Conturi la bnci n lei

Din punct de vedere fiscal, contribuia unitii la fondul de omaj, se datoreaz de persoanele juridice care au salariai cu contract de munc pe durat nedeterminat. Reflectarea n contabilitate a operaiunilor care genereaz aceste obligaii: 63

a)Constituirea obligaiei de plat a unitii pentru fondul de omaj 6452 Cheltuieli privind contribuia unitii pentru fondul de omaj b) Stingerea obligaiei fiscale se realizeaz odat cu plata salariilor, prin dispoziia de plat virat la Ministerul Muncii i Proteciei Sociale 4371 Fond de omaj = 5121 Conturi la bnci n lei = 4371 Ajutor de omaj

II. Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate. a) Cheltuieli cu impozitul pe profit se nregistreaz n contabilitate, astfel: 691 Cheltuieli privind impozitul pe = 441

Impozit pe profit profit b)Plata impozitului datorat, stingerea obligaiei fiscale: 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la bnci n lei

Impozitul pe dividende este achitat de acionari sau asociai din profitul net stabilit conform bilanului contabil anual. nregistrarea n contabilitate: a) Constituirea obligaiei fiscale cu 5% din valoarea dividendelor: 457 = 446.5 Dividende de plat Impozit pe dividende b)Vrsarea impozitului pn cel trziu la 31.12 pentru anul expirat: 446.5 = 5121 Impozit pe dividende Conturi la bnci n lei nregistrarea n contabilitate a altor impozite evideniate n contul 446 se realizeaz astfel: Cheltuieli privind alte impozite i taxe. 1.Contabilitatea impozitului pe cldiri a) nregistrarea obligaiei de plat al impozitului pe cldiri: 64

635 = 446.1 Cheltuieli cu impozitul pe cldiri Impozit pe cldiri b) Achitarea (trimestrial) a impozitului pe cldiri: 446.1 Impozit pe cldiri = 5121 Conturi la bnci n lei

2.Contabilitatea taxei asupra mijloacelor de transport a) nregistrarea obligaiei de plat: 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate b)Achitarea obligaiei de plat: 446.2 Alte impozite, taxe i vrsminte = = 446.2 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 5121 Conturi la bnci n lei

asimilate 3.Contabilitatea impozitului pe terenuri a) Constituirea obligaiei de plat: 635 Cheltuieli cu impozitul pe teren b) Plata impozitului pe teren: 446.3 Impozit pe teren = =

446.3 Impozit pe teren

5121 Conturi la bnci n lei

4.Contabilitatea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat n alte scopuri dect pentru agricultur i silvicultur a) Constituirea obligaiei de plat: 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate b)Vrsarea impozitului trimestrial: 446.4 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate = = 446.4 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 5121 Conturi la bnci n lei

65

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ

3.1 PREZENTAREA SC SEMROM MUNTENIA SA

COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA

Societatea comercial SEMROM MUNTENIA SA SLOBOZIA este societate Registrului Unic Ialomita sub nr. J21/289/1991.

COMPLEX AGROSEM

, infiintata in anul 1991, inregistrata la Oficiul este o

SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA persoan juridic romn cu sediul n municipiul Slobozia, salariai,

Sos.Amara nr.2 ,

judeul Ialomita, n cadrul creia i desfoar activitatea un numr de 20 de care sunt direct productivi , urmand ca pe perioada de vara sa fie Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia desfasoara angajati si muncitori sezonieri. S.C.Semrom activitati comerciale atat in judet , cat si in afara judetului. , incheind contracte cu numeroase societati comerciale. Conform actului V-comert constitutiv de nfiinare, obiectul de activitate al societii l constituie:achiziionarea ,preluarea, prelucrarea si comercializarea seminelor de cereale si plante tehnice. Societatea are in patrimoniu un magazin pentru prezentare si desfacerea marfurilor si sase autoturisme pentru a-si desfasura activitatea si a satisface cerintele clientilor sai, prin aprovizionarea cu marfuri. Pentru bunurile din patrimoniu nscrise n evidenele contabile, societatea este titulara dreptului de proprietate. Activitatea societii este organizat si se desfsoar cu respectarea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioar. Respectarea obligatiilor asumate att de salariati ct si de conducerea societii contribuie la meninerea unui climat social favorabil spre convergena de interese ale celor dou pri.

66

S.C. SEMROM funcionale.

MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA dispune de

organigram funcional aprobat n care sunt stabilite subordonrile ierarhice Structura organizatoric a societii cunoate periodic procese de adaptare n vederea asigurrii unei conduceri ct mai elastice i operative. Conducerea societii comerciale este asigurat de conducerea unitati. Metodele practicate de echipa managerial sunt: - metoda de conducere prin indicatori; - metoda de conducere prin buget de venituri i cheltuieli. Activitatea de conducere este susinut de un sistem informaional, care asigur elementele necesare lurii deciziilor. Personalul societati SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA urmrete in depozite pana la livrarea semintelor de cereale si plante tehnice modul in care acestea se pstreaz , se industrializeaza si semiindustrializeaza . Se remarc o bun organizare a activitii i preocuparea de a se crea un climat favorabil muncii n echip, factor important n creterea productivitii societatii. Prin ritmicitatea aprovizionrilor cu materiale si piese necesare serviceului, prin calitatea produselor , modul de achizitionare , valorificare si SC SEMROM si -a cstigat o pia de comercializare al semintelor de cereale si plante tehnice. MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA

aprovizionare i de desfacere sigur. O mare parte a operaiunilor de aprovizionare-desfacere se realizeaz pe baz de comenzi, urmat de executare. Livrarea se efectueaz n special cu plata la preluarea mrfii, dar si la alte termene(7 , 15 zile). O concluzie asupra pieei de aprovizionare i desfacere o constituie apropierea societii comerciale fa de centrele de livrare i desfacere, astfel c se poate vorbi de o veritabil activitate n zon, fapt care reduce cheltuielile de transport. Cunoscnd faptul c societatea utilizeaz parcul auto propriu pentru aprovizionare i desfacere, aceast activitate constituie o surs suplimentar de venituri i o posibilitate de reducere a cheltuielilor. Toate acestea conduc la eficientizarea activitii , ct i pentru realizarea unui echilibru concurenial. 67

3.2 CALCULAREA PRINCIPALELOR IMPOZITE DIRECTE

Principala surs de formare a veniturilor statului o constituie obligaia fiscal, sub forma impozitelor, taxelor i altor sarcini fiscale. Pentru a nelege cum se formeaz aceste venituri la dispoziia statului, am evideniat modul n care se calculeaz principalele impozite directe i indirecte, pe exemplul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA . n grupa impozitelor directe, un rol deosebit de important l ocup impozitul pe profit. Determinarea profitului impozabil se face prin scderea din veniturile realizate din livrarea de bunuri mobile, prin transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile, prin prestri de servicii sau executri de lucrri a cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestora, cu condiia ca acestea s nu fac parte din cele care nu sunt admise a fi deduse. pe profit constituit + alte cheltuieli nedeductibile). Cota de impozitare a profitului este de 25%. Calculele s-au efectuat pe baza datelor aferente lunii decembrie, preluate din registrele contabile si balana de verificare pe anul 2003 . Profitul impozabil = = Impozitul pe profit = = Impozit pe profit Profit brut + Cheltuieli nedeductibile 827.430.848 + 358.250.820 = 1.185.681.668 lei Profit impozabil cota de impozitare 1.185.681.668 25% = 296.420.417 lei Profitul impozabil este constituit din profitul brut, la care se adauga cheltuielile nedeductibile( impozitul

de plat = 296.420.417 276.959.712 = 19.460.705 lei Deci, impozitul pe profit aferent trim.IV 2003 este de 19.460.705 lei. Impozitul pe venit din salarii se calculeaza lunar prin aplicarea unor cote procentuale stabilite prin prevederi legale ale Ministerului de Finante asupra veniturilor brute, din care se scad : 1% fond somaj, 6,5% fond sanatate, 9,5% contributia la asigurarile sociale, deducerea personala si deducerile suplimentare(unde este cazul). Impozitul pe venituri din salarii retinut, constituit si virat pentru luna decembrie 2003 este in suma de 20.431.130lei.

68

Din fondul de salarii pe luna decembrie 2003 in suma de 131.917.000lei, 43.110.049 lei reprezinta impozitele retinute salariatilor( impozit pe venituri din salarii, fond somaj, cas, fond sanatate), deci in proportie de 32,68%. O alt categorie de impozite directe o constituie impozitele i taxele locale, care se vireaz bugetelor locale. n cadrul acestora am calculat impozitul pe cldiri, impozitul pe teren i taxa asupra mijloacelor de transport. Impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii totale a cldirilor nregistrate n evidena contabil, n cazul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA impozitul pe cldiri este: 264.725.638 1% = 2.647.256 lei/an. Pentru a determina valoarea impozitului pe cldiri datorat de SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA n luna decembrie a anului 2003, aceast sum se mparte la 12: 2.647.256 : 12 = 661.814 lei/lun. La 31 decembrie 2003 societatea a efectuat reevaluarea construciilor prin intermediul unei firme specializate, valoarea cldirilor ajungnd la 1.881.986.510 lei. Acest fapt are ca rezultat n anul 2003 creterea capitalurilor proprii ale societii, care este un aspect pozitiv pentru obinerea de imprumuturi la banci. De asemenea, societatea pltete impozit pe profit mai puin cu suma de 395.075 lei lunar ( include in plus pe cheltuieli o suma lunara de 1.580.301 lei), ca urmare a aplicrii cotei de impozit pe cladiri de 1,5% pentru cladirile reevaluate n perioada 31.12.1998 - 31.12.2002 fa de 3,5%(conform O.G. nr.36 din 2002 i Hotrrii Consiliului Local ) pentru cele care nu au fost reevaluate din 1998. Acest calcul al impozitului pe cldiri pe anul 2003 se efectueaza astfel : 1.881.986.510 lei :12 luni = 2.352.417 lei/luna 2.352.417 772.116 = 1.580.301 lei (264.725.638 x 3,5% =9.265.397 : 12 = 772116) Taxa asupra mijloacelor de transport este un alt impozit direct instituit ca surs a bugetelor locale, stabilit n funcie de capacitatea cilindric a motorului. n cazul SC SEMROM de 891.540 lei anual. Pentru a determina taxa aferent lunii decembrie a anului 2003, vom efectua urmtorul calcul: 891.540 : 12 = 74.295 lei/lun. 69 MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA , taxa asupra mijloacelor de transport, nregistrate n contabilitatea acesteia este aceasta fiind de 264.725.638 lei. Astfel,

Tot n cadrul impozitelor directe pltite de agenii economici intr i contribuiile pentru protecie social. Principala surs de alimentare a bugetului asigurrilor sociale de stat o reprezint vrsmintele efectuate de persoanele juridice i fizice care folosesc salariai, sub forma contribuiei pentru asigurrile sociale. Contribuia pentru asigurrile sociale de stat se determin prin aplicarea cotei de impunere, care difer n funcie de grupa de munc, asupra ctigului brut total (fondului de salariu) realizat de salariaii subiecilor impunerii n luna repectiv. Pentru luna decembrie a anului 2003, fondul de salarii a fost de 131.917.000 lei. Astfel, CAS se determin: 131.917.000 24,5% = 32.319.665 lei. Cota de 24,5% se aplic asupra ctigului brut realizat de salariaii ncadrai n grupa a-III-a de munc, iar ncepnd cu 01.01.2004 aceast cot conform Legii bugetului de stat /2004 este de 22%. n practica i n doctrina fiscal modern se analizeaz toate contribuiile ce se pltesc pentru a se asigura securitatea social, n toate formele sale, inclusiv contribuiile pentru protecia social a omerilor. Contribuia pentru fondul de ajutor de omaj i alocaia de sprijin se determin prin aplicarea cotei de impunere asupra fondului de salariu realizat lunar, n valoare brut, de persoanele fizice i juridice, romne i strine cu sediul n Romnia care angajeaz personal romn. Contribuia pentru fondul de omaj i alocaia de sprijin datorat de SC SEMROM urmtor: 131917.000 3 % = 3.957.510 lei. Fondurile speciale reprezint o alt form a impozitelor directe pltite de agenii economici, fonduri ce dispun de bugete proprii. Acestea pot fi constituite numai n cazurile autorizate prin lege, care stabilete regimul lor juridic, respectiv modul de constituire i administrare, precum i destinaiile pentru care pot fi utilizate sumele respective. SC SEMROM extrabugetare: MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a contribuit n luna decembrie a anului 2003 la alimentarea urmtoarelor fonduri MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA bugetului asigurrilor sociale de stat pentru luna decembrie 2003 se calculeaz n felul

70

- Fondul de asigurri sociale de sntate. Cuantumul contribuiei bneti lunare se stabilete sub forma unei cote de 7% din fondul de salarii realizat lunar n valoare brut si 6,5 % la venitul brut realizat de salariati. Astfel: 131.917.000 6.5% = 8.574.605 lei 131.917.000 x 7% = 9.234.190 lei. - Fondul de solidaritate, format din cota de 2% aplicat asupra fondului de salarii realizat lunar. 131.917.000 2% = 2.638.340 lei. Acestea sunt principalele impozite i taxe, directe pltite de SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului local i bugetelor fondurilor speciale. Datele au fost preluate din registrul Cartea Mare pe luna decembrie a anului 2003 i balana de verificare pe acelai an.

3.3 STUDIEREA EVOLUIEI GRADULUI DE FISCALITATE LA SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA

Societatea realizeaz operaii economice i financiare care se reflect n documente contabile de sintez, sub forma fluxurilor i stocurilor. Fluxurile economice sunt generate, n principal, de trei domenii de activitate: de exploatare, financiar i excepional. Fiecare tip de activitate degaj un anumit rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca diferen ntre veniturile i cheltuielile perioadei de gestiune reflectate n cadrul contului de profit i pierdere pe cele trei domenii de activitate. Oricare ar fi modul de calcul al fluxului disponibil ce rmne la dispoziia societatii dup ncheierea unei perioade de gestiune, impozitarea veniturilor reprezint o modalitate de influen cert. Prin fiscalitate la nivel de SUCURSALA se are n vedere tot ceea ce se preleveaz pentru societate i pentru stat din rezultatele activitii agenilor economici i anume: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat, impozitele i taxele locale, contribuii pentru asigurri sociale, pentru omaj etc. n prezentarea problematicii presiunii fiscale la nivel de firm am surprins gradul de fiscalitate, pe exemplul SC SEMROM 71 MUNTENIA SA COMPLEX

AGROSEM SLOBOZIA , respectiv gradul de fiscalitate cuantificat prin prisma ponderii elementelor de fiscalitate n cifra de afaceri sau prin prisma ponderii acelorai elemente n valoarea adugat. Pentru a avea o imagine concludent asupra presiunii fiscale la nivelul societii SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA, am urmrit sarcina fiscal dimensionat n perioada 2001 2003, att n mrime absolut, ct i n mrime relativ, ca pondere n cifra de afaceri i valoarea adugat. Cifra de afaceri este socotit indicatorul fundamental al volumului activitii agentului economic, ea fiind esenial pentru estimarea locului ntreprinderii, a poziiei sale pe pia, a capacitii de a lansa i dezvolta activiti profitabile. Ea evideniaz performana comercial a ntreprinderii, respectiv capacitatea sa de vnzare. Cifra de afaceri ncorporeaz componentele valorice necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu marfurile, rennoirea stocurilor de materiale, a mainilor i utilajelor, pentru plata furnizorilor de materiale i echipamente, plata salariilor, rambursarea creditelor, ct i pentru acoperirea altor nevoi de dezvoltare i stimulare a personalului, asociailor. Valoarea adugat realizeaz legtura ntre nivelul microeconomic i macroeconomic; prin agregarea valorilor aduate ale ntreprinderilor la nivel macroeconomic se obine PIB. n acelai timp, valoarea adugat reprezint un criteriu pentru aprecierea aportului specific al societatii la realizarea veniturilor sale. Este criteriul de apreciere a societatii, prezentnd o semnificaie deosebit n perspectiva distribuirii veniturilor acesteia. Pentru a determina valoarea adugat a SC SEMROM COMLEX AGROSEM SLOBOZIA MUNTENIA SA pe perioada 2001 2003 i cifra de afaceri,

vom utiliza datele furnizate de conturile de profit i pierdere din anii respectivi. Valoarea adugat se calculeaz pornind de la producia exerciiului majorat cu marja comercial i diminuat cu consumurile de bunuri i servicii furnizate de teri pentru aceast producie. Valoarea adugat corespunztoare anului 2001 este: Producia exerciiului Valoarea adugat = Producia vndut + Producia stocat + Producia

imobilizat = 587.979 +0 +0 = 587.979 mii lei = 1.325.489 + 587.979 632.683 72

= 1.280.785 mii lei Valoarea adugat corespunztoare anului 2002 este: Producia exerciiului Valoarea adugat = 911.383 mii lei = 911.383 + 1.871.894 928.434 = 1.854.843 mii lei = 911.383 + 0 + 0

Valoarea adugat corespunztoare anului 2003 este: Producia exerciiului Valoarea adugat = 1.627.780 mii lei = 1.627.780 + 3.026.250 2.135.321 = 4.418.709 mii lei = 1.627.780 + 0 + 0

Tabel nr. 2 Evoluia cifrei de afaceri i a valorii adugate n perioada 2001-2003 la SC SEMROM - mii lei INDICATORI Cifra de afaceri Valoarea adugat 2001 7.454.045 1.280.785 2002 11.301.498 1.854.843 2003 15.035.076 4.418.709 MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA

Graficul nr. 2a

Mii lei

73

Evolutia valorii adaugate 2001-2003

5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 2001 2002 2003 1854843 1280785 Valoarea adaugata 4418709

Graficul nr. 2b
Grad fiscalitate la SC SEMROM SA
20000000 15000000 10000000 5000000 0 2001 2002 2003 7454045 15035076 11301498 Cifra de afaceri

Mii lei

Pentru a evidenia gradul de fiscalitate la nivelul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA vom utiliza tabelele nr. 3, 4 i 5, prin intermediul crora am prezentat ponderea prelevrilor obligatorii n cifra de afaceri, respectiv valoarea adugat, precum i valorile absolute nregistrate de acestea n anii 2001, 2002 i 2003. Tabel nr. 3 Situaia prelevrilor obligatorii la bugetul statului, bugetul local si bugetul asigurarilor sociale la SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM Slobozia n perioada 2001 2003 INDICATORI Impozit pe profit Taxa pe valoarea adugat Impozit pe dividende Impozit pe cladiri Taxa asupra mijloacelor de transport Taxa firma Alte impozite i taxe 2001- mii lei 180.749 27.450 26.351 2.647 216 400 42.360 74 2002- mii lei 204.006 438.436 24.137 2.647 290 527 82.790 2003- mii lei 296.420 627.037 41.372 2.647 500 884 110.005

Total obligaii fiscale 280.173 Contribuii pentru asigurri sociale 170.665 Total prelevari obligatorii la bugetul450.838 statului Graficul nr.3 Prelevri obligatorii la bugete
296420

752.822 284.414 1.037.236

1.078.865 307.701 1.386.566

Mii lei

2003

204006

2002

180749

2001

50000

100000

150000 2001

200000 2002 2003

250000

300000

350000

Tabel nr. 4 Ponderea obligaiilor fiscale n cifra de afaceri la nivelul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA 2003 2001- % I. INDICATORI Ponderea impozitului pe profit 3,71 Ponderea taxei pe valoarea adugat 10,78 Ponderea accizelor 34,17 Ponderea impozitului pe cldiri 0,46 Ponderea impozitului pe teren 0,008 Ponderea taxei asupra mijloacelor de0,28 transport Ponderea altor impozite i taxe 0,87 Ponderea obligaiilor fiscale totale 50,28 Ponderea contribuiilor pentru asigurri3,78 sociale Ponderea prelevrilor obligatorii 54,06 2002- % 0,60 32,52 0,64 0,01 0,43 2,55 36,75 6,84 43,59 2003- % 2,16 19,55 2,90 0,05 0,26 2,28 27,2 6,82 34,02 n perioada 2001

Graficul nr. 4

Mii lei

75

Ponderea obligatiilor fiscale in cifra de afaceri

9,22 9,18 2003 2002 6,04 2001 0 1 2

4 2001

5 2002

6 2003

10

Ca o prim concluzie se remarc faptul c ponderea prelevrilor obligatorii totale, inclusiv a obligaiilor fiscale n cifra de afaceri, este relativ mica (6,04%, 9,18%, 9,22%). Un aspect negativ l constituie cresterea gradului de fiscalitate de la 6,04% n 2001 la 9,22% n 2003. Aspectul negativ este diminuat, ns, de creterea profitului n anii 2001, 2002 si 2003. S.C. SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a nregistrat un profit n ultimii doi ani ai perioadei analizate, cu 45,30% mai mare n anul 2003 fa de 2002, profit datorat bunei organizri a activitii de exploatare. Motivele care au condus la rezultatul pozitiv obinut sunt urmtoarele: calitatea superioar a mrfurilor i materialelor existente n stoc, care satisface cele mai exigente pretenii ale clienilor; lrgirea pieei de desfacere datorit calitii mrfurilor i a nivelului ridicat de pregtire al compartimentului de service i a celor ce iau contact direct cu clienii ; starea corespunztoare a parcului auto, necesar livrrii mrfurilor la beneficiar, prin achiziionarea de mijloace de transport moderne i eficiente. Dac n 2001 TVA deinea o pondere de 0,37% n cadrul cifrei de afaceri, n 2003 ea nregistreaz o cretere substanial de 4,17%, ocupnd primul loc n cadrul cifrei de afaceri. Veniturile din exploatare sunt cu 3.747.261 mii lei mai mari n 2003 fa de 2002, iar cheltuielile de exploatare cu 3.324.194 mii lei mai mari n 2003 fa de 2002. Aceasta se explic prin profilul activitii SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA. Se poate remarca i ponderea contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat, n perioada analizat, ele rmnnd aproximativ constante (2,29% ; 2,52% ; 2,05%). 76

Pe ansamblu, se apreciaz c fiscalitatea ridicat conduce la limitarea dinamismului economic i la srcirea societii n condiiile n care inflaia nregistreaz cote ridicate i valoarea leului scade.

Tabelul nr. 5 Ponderea prelevrilor obligatorii n valoarea adugat la nivelul SC SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM Slobozia n perioada 2001 2003

I.

INDICATORI

2001 -%14,11 2,14 2,06 0,21 0,02 0,03 3,31 21,88 13,32 35,20

2002 -%11,00 23,64 1,30 0,14 0,02 0,03 4,46 40,59 15,33 55,92

2003 -%6,71 14,19 0,94 0,02 0,01 0,02 2,49 17,04 6,96 31,38

Ponderea impozitului pe profit Ponderea taxei pe valoarea adugat Ponderea impozitului pe dividendelor Ponderea impozitului pe cldiri Ponderea taxei asupra mijloacelor de transport Ponderea taxei firma Ponderea altor impozite i taxe Ponderea obligaiilor fiscale totale Ponderea contribuiilor pentru asigurri sociale Ponderea prelevrilor obligatorii

Graficul nr. 5
Ponderea prelevrilor obligatorii n valoarea adugat

31,38

35,2 2001 2002 2003 55,92

77

Pe baza informaiilor furnizate de tabelul nr. 5 se poate aprecia c prelevrile obligatorii la bugetul statului dein o pondere ridicat n valoarea adugat, n anul 2003 (31,38%) nregistrndu-se o scdere fa de 2002 i 2001 (55,92%, respectiv 35,20%). Impozitul pe profit deine un loc important n cadrul obligaiilor fiscale totale n anul 2001(14,11%), n urmtorul an ea nregistrnd o pondere de 11,00%, iar n 2003 de doar 6,71%. Ca i n cazul cifrei de afaceri, fiscalitatea prin TVA evideniaz o pondere a acestora n cadrul valorii adugate de 2,14%, 23,64% i 14,19%, n ultimii doi ani ocupnd primul loc n cadrul prelevrilor obligatorii datorate bugetului statului. Societatea a nregistrat n anul 2001 un profit impozabil n sum de 475.654 mii lei , n 2002 acesta a crescut la 816.024 mii lei, iar n 2003 reuete s realizeze un profit n sum de 1.185.680 mii lei.. Ponderea contribuiilor pentru asigurrile sociale cunoate o cretere accentuat n 2001 de 13,32%, n 2002 de 15,33%, apoi o scdere de 6,96%, situndu-se pe poziia secund n cadrul prelevrilor obligatorii totale. n general, ponderea prelevrilor obligatorii datorate la bugetul statului n valoarea adugat depete cu mult pe cea n cifra de afaceri. Se observ, de asemenea tendina de scdere a ponderii prelevrilor obligatorii totale, inclusiv a obligaiilor fiscale n valoarea adugat, comparativ cu tendina de cretere n cazul ponderii n cifra de afaceri. Ca o concluzie general care se poate desprinde n urma analizei sarcinii fiscale este aceea potrivit creia n anii 2001, 2002 i 2003 impozitele indirecte, i n special TVA, au procurat bugetului de stat venituri mai mari dect impozitele directe sau c ponderea impozitelor indirecte a depit pe cea a impozitelor directe att n cifra de afaceri, ct i n valoarea adugat. Se poate aprecia, de asemenea c nivelul ridicat al fiscalitii nregistrat la S.C. SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA pune sub semnul ntrebrii remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea societii, respectiv personalul, creditorii, acionarii n contextul n care la numrul mare de impozite i taxe i cotele ridicate se adaug i efectele dobnzilor datorate bncilor i ale inflaiei. Toate acestea afecteaz agenii economici, indiferent de mrimea firmei i de ramura de activitate.

78

CAPITOLUL 4
ANALIZA INFLUENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII
4.1.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA REZULTATELOR INTREPRINDERII Volumul insemnat si tendinta de crestere continua a cheltuielilor publice ale tarilor dezvoltate si ale celor in curs de dezvoltare reclama cu necesitate diversificarea metodelor de mobilizare a unor importante surse banesti la dispozitia statului si a unor profesionisti capabili sa analizeze si sa administreze aceste cheltuieli. Mijloacele si metodele folosite pentru constituirea surselor banesti difera de la un stat la altul si de la o etapa la alta. Diferentele sunt determinate de conditiile economice, politice si sociale specifice fiecarei perioade. In tarile cu economie de piata, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, impozitele constituie, de regula, principalul canal de procurare a veniturilor publice. O sursa importanta de alimentare a fondurilor publice de resurse financiare o constituie pe langa impozite, cotatiile pentru asigurarile sociale, suportate de muncitori, functionari si alte categorii de asigurati, precum si cele de intreprinzatorii de stat. Impozitele, taxele si cotatiile pentru asigurarile sociale furnizeaza in tarile de dezvoltare din punct de vedere economic, pana la noua zecimi din totalul veniturilor publice ale administratiei de stat centrale si locale. Impozitele, taxele, cotatiile pentru asigurarile sociale, veniturile

79

nefiscale, transferurile interne si externe reprezinta venituri curente sau ordinare. Scopul activitatii oricarei intreprinderi il constituie obtinerea de profit, desfasurarea activitatii economice in conditiile de rentabilitatea economica. Intreprinderile private in special, se conduc in activitatea lor dupa principiul obtinerii unui profit cat mai mare si aprecierea performantelor lor economice se face dupa nivelul profitului net. Activitatea si rezultatele unei unitati economice sunt influentate si de nivelul impozitelor si taxelor pe care acestea le varsa la buget. Impactul acesta este favorabil atunci cand statul le foloseste ca instrument de impulsionare a activitatii economice , ramuri sau subramuri economice. Rezultatele intreprinderii au alte dimensiuni atunci cand acestea beneficiaza de facilitati de ordin fiscal cum sunt: reducerile de impozit pentru profitul investit, stabilirea unor taxe vamale mai mari decat importul unor produse de acelasi gen cu alte produse in unitatea in cauza, scutiri de taxe vamale la importul unor masini si echipamente necesare dezvoltarii activitatii, scutiri de la plata unor impozite indirecte (TVA pentru export ), reducerea taxelor vamale la importul unor produse destinate producerii de bunuri pentru export. In general atunci cand nivelul impozitelor si taxelor este determinat de o cota fixa mare avantajeaza pe intreprinderile care le-au obtinut, in cazul impozitelor determinate in cote proportionale in functie de nivelul rezultatului obtinerea unui rezultat peste o anumita limita decine neatractiva. Rezultatul poate fi influentat si de masuri economice de tipul dobanzi avantajoase pentru anumite tipuri de credite. Repercursiuni negative asupra rezultatului il au si sistemul de amenzi si penalitati care constituie cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, afectand negativ profitul net.

80

Activitatea economica in general poate fi nefavorabil influentata si cand sisistemul fiscal este greoi si birocratic care obliga la evidente costisitoare, calculate complicat , contradictorii sau intr-o continua modificare cu atat mai mult cand are si efect retro. Influenta nefavorabila asupra rezultatelor intreprinderii au cheltuielile permise a fi deduse din baza impozabila. Rezultatele intreprinderii sunt influentate pozitiv si de sistemul subventiilor, care de regula se primesc pentru realizarea unor programe de cercetare de interes national, producerea unor bunuri de importanta utila sau strategica. Nu de putine ori analistii economici , pentru o analiza financiar obiectiva si comparabila in timp si spatiu conteaza rezultatul fiscal influentat in mod nod favorabil sau nu in functie de politica fiscala (amortizarea folosita sau admisa, sistemul de provizioane, metode de evaluare, nivelul dobanzilor etc.) In cazul intreprinderilor publice, nu intotdeauna activitatea lor poate fi apreciata din punct de vedere al nivelului rezultatelor financiare obtinute, al profitului realizat, al contabilitatiin economice, in multe cazuri rentabilitatea comerciala este subordonata rentabilitatii nationale. Aprecierea performantelor economice ale intreprinderilor publice trebuie facuta tinand seama de o serie de factori care influenteaza direct activitatea economica si comerciala a intreprinderii publice. Acesti factori se refera la politica statului in diferite domenii si ramuri de activitate, la necesitatea dezvoltarii economico sociale a unor zone geografice din tara, la dezvoltarea prioritara a anumitor ramuri si subramuri urmand obiectivele economice de importanta nationala (marirea independentei energetice, protejarea mediului ) s.a Rentabilitatea intreprinderii publice este influentata intr-o mare masura de preturile si tarifele practice, ori, se stie ca uneori tarifele si preturile practicate se regiile autonome sau de societatile comerciale cu capital de stat sunt stabilite de catre autoritatea competenta dupa alte principii decat cele ale pietei. Astfel, preturile pot fi sub nivelul costurilor.

81

Astfel, in cazul anumitor produse de prima necesitate pentru membrii societatii sunt stabilite preturi sub costurile medii spre a asigura posibilitatea procurarii lor si de catre cei care realizeaza venituri modice. In cazul altor produse preturile stabilite depasesc costurile si cuprind si un profit mare ; astfel de preturi sunt mai mari decat cele formate de piata, ele raspunzand si unor necesitatii fiscale. Intreprinderiile publice practica preturi sub costuri nu pot fi apreciate ca avand o activitate necorespunzatoare deoarece pierderile inregistrate sunt datorate preturilor scazute stabilite de autoritatea publica, la fel rentabilitatea mare obtinuta de regiile autonome sau societatile comerciale cu capital de stat care utilizeaza preturi peste nivelul recunoscut de piata, nu reprezinta un merit, un efect al eforturilor intreprinderilor respective. In aprecierea calitatii activitatii desfasurate de intreprinderile publice

trebuie urmarita amortizarea intereselor generle ale statului cu cele ale agentilor economici si ale consumatorilor. Astfel , nu pot fi apreciate favorabile eforturile in directia micsorarii profitului pentru a plati la bugetul de stat un impozit pe profit mai mic, deoarece astfel se reduc resursele bugetare ale statului. Aceste aspecte prezinta importanta in prezent cand societatile comerciale cu capital de stat detin ponderea cea mai mare in structura agentilor economici, pe masura privatizarii proprietetaii de stat, judecarea si aprecierea performantelor lor economice se vor face diferentiat. Analiza activitatii unor intreprinderi publice poate conduce la acceptarea - intr-o anumita perioada a unor performante mai reduse ; este cazul acelor intreprinderi care sunt sustinute la inceput, de catre stat, prin acordarea de subventii pentru ca au pornit de la o situatie grea, mostenita din perioada anterioara. Treptat insa, acestora li se cere inbunatatirea activitatii si atingerea indicatorilor realizati de intreprinderile private asemanatoare. Pentru aprecierea calitatii activitatii economice desfasurate de

intreprinderile publice pot fi folositi diferiti indicatori economici si financiari, prin care enumeram :

82

cifra de afaceri, rentabilitatea, productivitatea muncii beneficiului

(profitului), rata anuala de invoire a capitalului fix, gradul de valorificare a materiei prime, consumul specific de materii prime, randamentelor masinilor, gradul de utilizare a capacitatilor de productie, eficienta utilizarii fondurilor.

Imaginea cea mai concludenta a performantelor economice va fi ilustrata de acei indicatori care pot fi cuantificati a caror valoare (nivel) poate fi comparata cu a indicatorilor din alte intreprinderi de acelasi fel, cu intreprinderi particulare si chiar intreprinderile din alte tari. 4.2.POLITICI FISCALE LA NIVEL DE NTREPRINDERE A. Echilibru financiar

La nivelul de ntreprindere, echilibru financiar trebuie realizat pe felurite activitati si pe categorii de fonduri, fiind necesar asigurarea echilibrului intre venituri si cheltuieli banesti aferente activitatii de baza si respectiv altor activitatii. Situatia normala este aceea in care veniturile banesti din activitatea economica depasesc ca volum cheltuielile aferente activitati. Diferenta dintre venituri si cheltuieli reprezinta profit. Anormala este situatia in care veniturile abia acopera cheltuielile si cu atat mai mult in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. De aici preocuparea ca fiecare ntreprindere sa-si acopere nu numai cheltuielile dar sa realizeze si un profit economic pe masura potentialului de care dispune. Aceasta inseamna ca intreprindrile trebuie sa

actioneze pentru maximizarea veniturilor brute (totale), respectiv pentru minimalizarea cheltuielilor sale. Intrucat profitul este sursa reproductiei largite, iar nivelul la care se constituieste echilibru financiar macroeconomic depinde de marimea profitului realizat in fiecare ntreprindere, este imperios necesar ca echilibru dintre venituri si cheltuieli la unitatea de baza sa satisfaca aceasta cerinta. Potrivit raportului intre venituri V si cheltuieli Ch, echilibru financiar la nivel de ntreprindere se poate exprima cu ajutorul formulei :

83

V = Ch + P Unde : V = venit ; P = profit brut ; Ch = cheltuieli Activitatea intreprinderii indreptata spre asigurarea capacitatii de plata are un caracter previzional. Crescand din timp la ce date se profileaza dezechilibre intre resurse si nevoile de resurse, intreprinderile trebuie sa actioneze din vederea asigurarii resurselor de care are nevoie sau pentru respingerea platilor. Asadar, capacitatea de plata a intreprinderii depinde de rigurozitatea cu care au fost intocmite lucrarile de planificare financiara, de modul cum se desfasoara notatia, fondurilor, de eficienta cu care sunt folosite resursele materiale, de munca si banesti, de structura materiala a mijloacelor circulante si de gradul de lichiditate al acestora. Intreprinderile prin politica financiara si economica pe care o practica trebuie sa aib in vedere sistemul fiscal prin prisma tuturor consecintelor pe plan economic si social si nu numai in functie de numarul si tipul impozitelor utilizate. Aprecieri privind consecintele si implicatiile de ordin economico social ale unui sistem fiscal pot fi facute avandu-se in vedere : obiectul impunerii ; felul impunerii ; categoriile sociale sau socio profesionale supuse impunerii ; dimensiunea unor cazuri de dubla impunere economica sau juridica ; repercutarea impozitelor si taxelor ; beneficiarii impozitelor si taxelor ;

B.

Aplicarea sistemului de facilitatii fiscale si vamale

Facilitatile fiscale pot avea influente favorabile asupra :

84

produselor industriale, agricole, a prestarilor de servicii, acercetarii investiiilor ; schimburilor comerciale cu strainatatea ; perioada pentru cei infiintati la 31 decembrie 1994 :

stiintifice aferente acestora ;

a) Faciliti fiscale referitoare la impozitul pe profit doar pana cand expira reducerea cu 50 % a impozitului pentru profit reinvestit in

moderenizarea tehnologiilor de fabricatie, extinderea activitatii, protejarea mediului inconjurator ; categoriile de cheltuieli care se scad din veniturile incasate : cheltuieli aferente activitii desfurate care se regrasesc in costurile

agentilor economici : taxa pentru folosirea terenurilor proprietatea de stat ; taxa asupra mijloacelor de transport ; cheltuielile cu pregtirea si perfecionarea profesionala ; comisioanele pltite agenilor economici cu activitate de comert pierderile din anii precedenti ; prelevrile si donaiile fcute in scopuri umanitarea conform legii

exterior ;

bugetare (toate acestea reprezinta un credit fiscal ).

a) Facilitati acordate la aplicarea TVA : rambursarea TVA aferente aprovizionarii destinate exportului ; TVA aferenta realizrii investiiilor se deduce din TVA colectata la Drept la rambursare in 30 de zile (de la data depunerii decontului )

livrarea bunurilor ; pentru intreprinderile ce fac export, societatile agricole, unitati ce livreaza combustibil, energie electrica si termica pentru consumul casnic (spre deosebire de celelalte activitati unde dreptul de rambursare se realizeaza in 90 de zile) Bunuri importante ce nu sunt purtatoare de TVA (masini, instalatii, echipamente ) 85

a)

Facilitatea si obtiunile de finantare a investitiilor

Sursele de finantare a investitiilor sunt constituite din capitaluri proprii, autofinantarea din beneficii conservate si reinvestite in ntreprindere, cresterea capitalului prin emisiunea de noi actiuni pe piata financiara, imprumuturile din emisiuni de obligatiuni, imprumuturile bancare. Pentru finantarea exploatarii (productiei ) intreprinderea poate apela la urmatoarele surse: creditul furnizorului, scontarea tratelor, credite pe termen lung. Optiuni : a) optiunea intre capitaluri proprii si imprumuturi. Capacitatea de autofinantare a intreprinderii este constituita din beneficiul net si donatiile amortizailor si provizioanelor. Factorii care afecteaza volumul beneficiului net al intreprinderii : rata impozitului ; decalajele posibile introduse de legislatia fiscala in baza de impozitare ;

Amortismentele angajate in asigurarea reinnoirii imobilizarilor maresc capacitatea de autofinantare in functie de economia de impozit realizata. De asemenea, provizioanele constituie pe seama unor cheltuieli pe care intreprinderea le va realiza in viitor, probabil foarte apropiat, fiind deduse din rezultatul impozabil, vor fi in mare parte reintegrate in rezultatele impozabile in momentul in care cheltuiala provizioanelor va fi realizata, acest decalaj in timp a platii impozitului aferent fiind considerat o sursa de finantare pe termen scurt . Intreprinderile opteaza pentru recurgerea la imprumut avand in vedere efectul de levier al imprumutului asupra beneficiarului la dispozitia actionarilor .

86

Influenta capitatului imprumutat numeste efectul de levier . P (profit realizat)

asupra rentabilitatii economice se

Q Rf =- - - - - Kp

Re =- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Kp (capit.propriu) + D (capit. Imprumutat)

In urmarirea efectelor capitalului imprumutat aupra rentabilitatii se va avea in vedere : dobanzile si paltile asimilate care influenteaza asupra rezultatului

economic respectiv, asupra profitului impozabil si profitl net ; variatiile dobanzii ce influenteaza asupra profilului , datorita primei de

risc aplicata de banci ; Urmtoarea relaie de calcul a rentabilitatii financiare scoate in evidenta influenta raportului dintre datorii (imprumuturi ) si capitaluri proprii , alaturi de dobanda si impozit pe profit. D Rf = Re + ( Re x i ) - - - - - - ( 1 x Ip ) -----Kp Re i = efectul de levier este pozitiv

Re = i = nivelul de indatorare nu influenteaza asupra rentabilitatii ; Re i = efectul negativ al indatoririi asupra rentabilitatii.

a) Alegerea intre inchiriere si dobandire. In cazul stabilirii cheltuielilor de inchiriere fiind finantate din rentabilitatea proprie exploatarii bunului in cauza indatorarea este diminuata. Aceste cheltuieli beneficiaza de un tratament fiscal favorabil intreprinderii, in sensul ca este deductibila din baza impozabila ajungandu se la o economie de impozit. 87

In cazul dobanzii avem aspectele : posibilitatea de dobndire este condiionat de existenta unui pasiv echilibrat si o structura de indatorare rezonabila ; dotatiile, amortismentele sunt deductibile reducand bazele impozitare, posibilitatea alegerii intre amortizarea liniara si cea degresiva.

realizandu- se astfel de impozit :

Tot ca o politica fiscala optiunea pentru a deveni platitor de TVA. avantaj - degrevarea preului pentru productorul care utilizeaz multe furnituri in procesul productiei.

4.3.Analiza i impactul fiscalitii la nivelul agenilor economici ai judeului Ialomia

La nivel de D.G.F.P. IALOMITA prezentam numarul total de persoane fizice si juridice inregistrate la data de 31 \ 12 \ 2003 : persoane fizice din care: -asociatii familiale si activitatii independente = 4864 ; -persoane juridice din care: - societi comerciale cu raspundere limitata = 4045 ; - societi comerciale in nume colectiv = 204 ; - societi comerciale pe actiuni = 134 ; - societi agricole - alte forme de organizare = 150 ; = 1103 ;

- comercianti cazuti in faliment si societatile comerciale pe actiuni si cu raspundere limitata care nu si - au majorat capitalul social la limita minima prevazuta de lege = 1582 ;

88

Graficul nr. 6

Nr. ageni economici jud. Ialomia

1103 31.12.2003 150 134 204 4045 4864 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 Alte form e de organizare Soc.agricole S.A. S.N.C. S.R.L. A.F.I.

Activitatea de colectare a veniturilor bugetului de stat

A. In ceea ce priveste realizarea programului de colectare a veniturilor

bugetului de stat, mentionez ca in anul 2003 , D.M.A.V.S alaturi de celelalte structuri componente ale D.G.F.P. Ialomita a contribuit la realizarea a 1049,9 miliarde lei venituri la bugetul statului insemand o crestere fata de 2002 de 19,92 % cu o depasire fata de plan 4956 milioane lei. Cresterile cele mai insemnate s-au inregistrat la accize cu 20,7 % si la T.V.A. incasat cu 23,7 % . Fata de 31.12.2001 rambursarile de T.V.A. cresc cu 3,6%, iar impozitul pe profit inregistreaza o scadere cu 10,5 %.

Realizarea programului pe organe fiscale teritoriale se prezinta astfel: Tabelul nr. 7 CONTRIB. MARI A.F.P. SLOBOZIA A.F.P. URZICENI A.F.P. FETESTI A.F.P.TANDAREI A.F.P. CAZANESTI A.F.P. DRIDU TOTAL PLAN 2003 292,550 584,450 74,650 46,150 11,600 15,200 20,400 1,045,000 REALIZAT 293,122 588,016 74,684 46,189 11,875 15,483 20,587 1,049,956 Mil- lei PROCENT (%) 100.2 100.61 100.05 100.08 100.37 101.92 100.92 100.47 Graficul nr. 7 89

100,61

100,05

100,08

100,37

101,92

100,92

100,2 0

Procent

293,122

588,016

74,684

20,587 15,483 11,875 46,189

Realizat 2003

292,55

584,45

74,65

20,4 15,2 11,6 46,15

Plan 2003

200 AFP Slobozia

400 AFP Urziceni

600 AFP Feteti

800 AFP ndrei

1000 AFP Czneti

1200 AFP Dridu

Contribuabili mari

B.In anul 2003 in evidenta D.G.F.P.Ialomita s-au inregistrat debite in suma totala de 1.988.440.407 mii lei, din care: -obligatii de baza : ...................................................1.144.844.670 mii lei -majorari de intarziere :.............................................. 811.133.273 mii lei -penalitati de intarziere :.................................................32.462.464 mii lei Defalcat pe obligatii de plata din anii precedenti si din anul curent, situatia se prezinta astfel: Tabelul nr. 8 Total debite inregistrate in evidentele fiscale Obligatii de baza Majorari de intarziere Penalitati de intarziere TOTAL 1.144.844.670 811.133.273 32.462.464 1.988.440.407 Restant la 31.12.2002 Anul curent 327.298.552 817.546.118 329.598.718 481.534.555 3.664.304 28.798.160 660.561.574 1.327.878.833 Din care: -mii lei-

C. Din totalul obligatiilor inregistrate s-au incasat pana la data de 31.12.2003 suma totala de 1.271.819.568 mii lei, adica in procent de 63,96%, din care: -obligatii de baza :.....................................................1.235.441.729 mii lei -majorari de intarziere :..................................................33.601.619 mii lei -penalitati de intarziere :...................................................2.776.220 mii lei Incasarile defalcate pe debite restante si debite curente se prezinta astfel: 90

Tabelul nr. 9 Total incasari

-mii lei-

Din care aferente: Debitelor din restante Debitelor anului curent Obligatii de baza 1.235.441.729 102.453.245 1.132.988.484 Majorari de intarziere 33.601.619 8.065.436 25.536.183 Penalitati de intarziere 2.776.220 129816 2.646.404 TOTAL 1.271.819.568 110.648.497 1.161.171.071 D.La data de 31.12.2003 se inregistreaza un sold neincasat in suma totala de 716.620.839 mii lei, reprezentand 36,03% din obligatiile bugetare inregistrate in anul 2003, in suma de 1.988.440.407 mii lei. Mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de cele sapte organe fiscale din cadrul directiei, in ce priveste gradul de colectare a impozitelor, taxelor si a altor venituri pe care le gestioneaza:

Tabelul nr. 10
LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SLOBOZIA DRIDU SAMC TANDAREI URZICENI CAZANESTI FETESTI TOTAL DEBITE INCASARI

-mii leiGRAD DE INREGISTRATE INREGISTRATE COLECTARE LA 31.12.2003 LA 31.12.2003 % 662.791.475 526.351.454 30.591.228 21.245.551 786.122.731 510.705.822 62.060.277 34.259.122 237.631.066 101.695.416 37.068.669 14.703.396 172.174.961 62.858.807 1.988.440.407 1.271.819.568 79,41 69,44 64,96 55,20 42,79 39,66 36,50 63,96

Graficul nr. 10

91

Gradul de colectare al impozitelor si taxelor

64,96

79,41

42,79

39,66

69,44

36,5

55,2

Grad de colectare % 2003

0 Contribuabili mari AFP Slobozia

50

100

150

200

250

300

350

400

450 AFP Dridu

AFP Urziceni

AFP Feteti

AFP ndrei

AFP Czneti

In funcie de vechimea obligatiilor bugetare se poate spune ca pentru soldul inregistrat la data de 31.12.2003, colectarea obligatiilor bugetare a inregistrat o evolutie nesatisfacatoare, in sensul ca din totalul arieratelor la 31.12.2003, in suma de 660.561.574 mii lei s-a incasat suma de 110.648.497 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 16,75%. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestor obligatii, am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 327.298.552 mii lei s-a incasat pana la 31.12.2003, suma de 102.453.245 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 31,30%; din totalul majorarilor de intarziere in suma de 329.598.718 mii lei, s-a incasat suma de 8.065.436 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 2,44%; din totalul penalitatilor de intarziere in suma totala de 3.664.304 mii lei, s-a incasat suma de 129.816 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 3,54%. Pe organe fiscale, situatia se prezinta astfel: Tabelul nr. 11 LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SLOBOZIA DRIDU CAZANESTI TANDAREI FETESTI URZICENI SAMC TOTAL ARIERATE LA 31.12.2003 113.642.210 9.130.166 19.819.486 13.428.792 126.651.314 150.319.270 227.571.336 660.561.574 -mii leiINCASARI DIN GRAD DE RESTANTE COLECTARE % 52.410.858 46,11 3.481.866 38,13 4.993.664 25,19 2.758.737 20,54 21.323.383 16,83 18.594.654 12,37 7.085.335 3,11 110.648.497 16,75

Graficul nr. 11

92

Grad de colectare % 2003 -in functie de vechimea obligatiei

46,11

12,37

16,83

20,54

25,19

38,13

0 Contribuabili mari AFP Slobozia

3,11 20

40

60

80

100

120

140

160

180 AFP Dridu

AFP Urziceni

AFP Feteti

AFP ndrei

AFP Czneti

In ce

privete colectarea creanelor bugetului de stat instituite in anul

curent, constatam ca din totalul obligatiilor constituite in anul 2003, in suma de 1.327.878.833 mii lei, s-a incasat suma de 1.161.171.071 mii lei, reprezentand un procent de 87,44%. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestor obligatii, am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 817.546.118 mii lei, s-a incasat suma de 1.132.988.484 mii lei, adica un procent de 138,58% (acest sold este influentat de obligatiile curente in rosu la TVA, in suma de 496.662.306 mii lei inregistrate de SAMC) ; din totalul majorarilor de intarziere in suma de 481.534.555 mii lei, s-a incasat suma de 25.536.183 mii lei, gradul de colectare al acestora fiind de 5,30%; din totalul penalitatilor de intarziere in suma de 28.798.160 mii lei, s-a incasat suma de 2.646.404 mii lei, reprezentand un procent de 9,18%.Situatia pe organe fiscale se prezinta astfel:

Tabelul nr. 12
LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE URZICENI FETESTI SAMC SLOBOZIA DRIDU TANDAREI CAZANESTI TOTAL OBLIGATII CURENTE 87.311.796 45.523.647 552.551.395 549.149.265 21.461.062 48.631.485 17.250.183 1.327.878.883 INCASARI CURENTE

-mii leiDIN GRAD % 83.100.762 41.535.424 503.620.487 473.940.596 17.763.685 31.500.385 9.709.732 1.161.171.071 95,17 91,23 91,14 86,30 82,77 64,77 56,28 87,44 DE COLECTARE

Soldul neincasat la data de 31.12.2003, in suma totala de 716.620.839 mii lei este defalcat pe organe fiscale teritoriale astfel: 1.S.A.M.C. - 275.416.909 mii lei reprezentand 38,43 % 93

2.Slobozia 3.Urziceni 4.Fetesti 5.Tandarei 7.Dridu -

136.440.021 mii lei reprezentand 19,03 % 135.935.650 mii lei reprezentand 18,96 % 109.316.154 mii lei reprezentand 15,25 % 27.801.155 mii lei reprezentand 3,87 % 9.345.677 mii lei reprezentand 1,30 %

6.Cazanesti - 22.365.273 mii lei reprezentand 3,12 % TOTAL : 716.620.839 mii lei

Graficul nr. 12
Sold nencasat la 31.12.2003
1,3 31.12.2003 Dridu 3,12 3,87 Cazanesti 15,25 18,96 19,03 38,43 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Tandarei Fetesti Urziceni Slobozia SAMC

Din analiza situatiilor prezentate de fiecare organ fiscal din cadrul directiei a reiesit ca incasarile raportate nu coincid cu executia contului de trezorerie, fiind mai mari sau mai mici. O analiza a incasarilor pe organe fiscale este ingreunata de lipsa unui cont de executie al bugetului de stat separat pentru marii contribuabili. In cursul anului 2003, dupa aparitia OUG nr.40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare au fost aprobate un numar de 74 de dosare de inlesniri fiscale la plata obligatiilor bugetare pentru debitori persoane juridice, din care 2 cereri au fost aprobate de Ministerul Finantelor Publice ( S.C.Valahorum SA Urziceni si G.S.P.D.Fetesti ) si 2 dosare pentru debitori persoane fizice. Dupa incheierea conventiilor intre D.G.F.P.Ialomita si debitori, datorita nerespectarii conditiilor impuse (constituire garantie, plata obligatiilor curente ), au fost anulate un numar de 19 conventii; pentru acesti debitori s-a luat masura continuarii sau inceperii, dupa caz, a masurilor de executare silita pentru -mii leiSume in derulare 48.786.080 recuperarea obligatiilor bugetare. Tabelul nr. 13 Tipul inlesnirii fiscale Esalonari la plata - total din care: Suma acordata Sume pierdute 68.763.971 19.977.891

94

Obligatii de baza Accesorii Sume scutite (art.12, art.14, art.28) Obligatii de baza amanate la plata Dobanzi si penalitati de intarziere amanate in vederea scutirii/reducerii (art.10) TOTAL

62.390.684 6.373.287 20.258.934 697303 32.972.935 122.693.143

18.243.987 1.733.904 3.056.975 697303 28.113.598 51.845.767

44.146.697 4.639.383 17.201.959 0 4.859.337 70.847.376

Pentru debitorii persoane fizice, inlesnirile fiscale acordate constau in : -esalonare la plata taxei de timbru in suma de 1.400.000 lei ( pierduta ) -scutire la plata dobanzilor la taxa timbru, in suma de 7.677.560 lei Situatia compensarii obligatiilor datorate bugetului de stat In anul 2003 au fost inregistrate 2.621 cereri de compensare a obligatiilor datorate bugetului de stat pentru valoarea de 214.427.947 mii lei, din care efectiv s-a compensat suma de 206.672.287 mii lei, astfel: -204.345.315 mii lei pentru persoane juridice, din care pentru mari contribuabili suma de 182.221.620 mii lei; -2.326.972 mii lei pentru persoane fizice. In perioada de raportare s-au efectuat compensari din oficiu in suma totala de 5.541.080 mii lei, din care 1.585.044 mii lei pentru persoane juridice si 3.956.036 mii lei pentru persoane fizice. Situatia restituirii sumelor platite in plus la bugetul de stat In anul 2003 s-au solicitat un numar de 18.822 cereri de restituire a sumelor platite in plus la bugetul de stat, din care s-au aprobat pentru restituire 18.711 cereri in cuantum total de 231.767.562 mii lei, astfel: -215.498.490 mii lei pentru persoane juridice, din care 185.997.861 mii lei la mari contribuabili; -16.269.072 mii lei pentru persoane fizice. Pe surse de venituri situatia sumelor restituite contribuabililor se prezinta astfel: -impozit pe profit-2.041.639 mii lei -impozit pe venit-15.210.438 mii lei -alte venituri-19.314 mii lei.

Activitatea de administrarea contribuabililor mari.

95

Incepand cu anul 2000, conform O.M.F.P. nr. 1173, s-a hotarat administrarea distincta a contribuabililor denumiti in functie de indeplinirea anumitor criterii -mari contribuabili. La data de 1.10.2000 s-au preluat spre administrare conform avizului M.F.P., un nr. de 10 mari contribuabili -persoane juridice si un nr de 21 sucursale si filiale. La 1.01.2003, Lista Marilor Contribuabili a fost completata cu inca un nr. de 10 mari contribuabili persoane juridice si 11 sucursale si filiale. In anul 2001 s-a hotarat includerea in cadrul raportarilor cuprinzand activitatea fiscala a marilor contribuabili si a punctelor de lucru stabile apartinand marilor contribuabili acestea ramanand in continuare in administrarea organelor fiscale de teritoriu. Prin urmare, in anul 2003, au fost administrati ca mari contribuabili, un nr. de 52 agenti economici, pentru care s-au efectuat raportari, impreuna cu punctele de lucru stabile ale acestora, care au reprezentat un nr. de 43. Analizate in structura, dupa felul lor, obligatiile bugetare inregistrate de mari contribuabili la 31.12.2003, se prezinta astfel: 1. Impozit pe profit din care: - din restanta - din curent 2002- majorri -Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari -Sold neincasat la 31.12.2003 -total din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 2. Impozit salarii: din care: 96 -total7.724.668 mii lei -4.275.777 mii lei 16.646.548 mii lei 21.279.577 mii lei 1.657.079 mii lei 34.809.688 mii lei 705.983 mii lei 20.095.439 mii lei -total 9.381.747 mii lei 30.533.911 mii lei 17.352.531 mii lei 37.172.750 mii lei -total 57.268.189 mii lei

-din restanta -din curent 2003-majorari-Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari-Sold neincasat la 31.12.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 3.Impozit venit salarii:-totaldin care: -din restanta -din curent 2003-majorari-Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari-total -total-total -

6.364.504 mii lei mii lei 14.915.073 mii lei 140.192 mii lei 99.793 mii lei mii lei 40.399 mii lei 21.139.385 mii lei 6.164.918 mii lei mii lei 14.874.674 mii lei 104.651.211 mii lei 6.328.866 mii lei 88.907.807 - mii lei 9.414.538 mii lei 86.749.700 mii lei 606.128 mii lei 83.577.139 mii lei 2.566.433 mii lei

-Sold neincasat la 31.12.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 6. Alte impozite si taxe din care: -din restanta -din curent 2003-majorari-

-total-

17.901.511 mii lei 5.722.738mii lei 5.330.668mii lei 6.848.105 mii lei

-total-

47.477.135 9.015.800 mii lei 26.330.171- mii lei 12.131.164 mii lei 97

-Incasari din care:

-total -

27.603.372 mii lei 554.359 mii lei 25.738.909 mii lei 1.310.104 mii lei 19.873.763 8.461.441 mii lei 591.262 mii lei 10.821.060 mii lei

-din restanta-din curent 2003-majorari-Sold neincasat la 31.12.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari -

Analizate din punct de vedere al ponderii pe care-l detine fiecare categorie de impozite si taxe in total obligatii neachitate la 31.12.2003, constatam urmatoarele: 1. Impozit pe profit reprezinta 2. Impozit salarii 3. Alte impozite si taxe 15% din total 30% 15%

Din totalul de 52 agenti economici - mari contribuabili, un nr. de 33 se inscriu la 31.12.2003 cu obligatii bugetare de plata, iar un nr. de 19 platitori se inscriu la aceeasi data cu suprasolvire sau drepturi de recuperat. Grupati dupa volumul de obligatii bugetare la 31.12.2003, constatam ca: - un nr. de 9 platitori reprezinta suma de 26.6 mld. astfel: 1. Agromixta S.A. Ograda 68 mld. 2. Indagra Prod S.R.L. Tandarei 60 mld. 3. Horticons -Fetesti 4. Ultex -Tandarei 5. Cerealcom -Slobozia 6. Ceres -Slobozia 7. Ulcom Slobozia 8. Suinprod Cazanesti 9. Andrias Andrasesti Pana la 5 mld. Ceilalti platitori in nr. De 11 inregistreaza obligatii bugetare intre 850 mii pana la 788 milioane lei. 98 48 mld. 25 mld. 23 mld. 20 mld. 8 mld. 8 mld. 6 mld.

Un nr. De 13 platitori se inscriu cu datorii la bugetul de stat intre 1 mld.

Pe total, creantele bugetare se realizeza in procent de 72% din care: -din restante: 29 % -din curent: 110% -din majorari: 15%. In structura, pe categorii de impozite si taxe creantele bugetare se realizeza astfel: -Impozit pe profit 65% -Impozit venit salarii 27% -Alte impozite si taxe 57% Gradul de colectare a restantelor de 29 %, se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe 18 % 2% 10% 6 %.

Gradul de colectare a debitelor curente de 110% se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe 114 % 94% 96 %.

Gradul de colectare a majorarilor de 15 % se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe Pentru incasarea 4% 0.27% 27% 11 %. creantelor bugetare, s-au intreprins masurile

reglementate de O.G. 11/96, inclusiv masurile de executare silita. In cursul anului 2003,s-au infiintat popriri la banci : -pentru un nr. De 52 titluri executorii -s-au emis un nr. De 98 titluri executorii 99

-nu s-au valorificat sechestre. Nu s-au organizat licitatii in cursul anului de raportare. -s-au infiintat popriri pe disponibilitatile aflate in casieria unor debitori -s-au emis instiintari de plata si s-au emis somatii -nu s-au efectuat cesiuni de creanta. Dintre platitorii de impozite si taxe 6 se afla in stare de faliment declarat, acestea fiind: -B.I.R. -S.C. Suinprod S.A. Cazanesti -S.C. Comsuin S.A. Fetesti -Bankcoop Slobozia -Cerealcom S.A. Slobozia - Ulcom International Slobozia Deasemeni, in aceasta perioada nu s-au constatat cazuri de prescriere a dreptului de a cere executarea silita. Obligatiile bugetare s-au instituit in baza actelor declarative, a actelor de control cat si a actelor incheiate de alte organe de control abilitate. In concluzie, volumul datoriilor catre bugetul de stat in anul 2003 inregistreaza o usoara crestere fata de anul precedent, iar ritmul recuperarii creantelor este in scadere.

Metodologia bilanturi
a) Pe linia metodologiei bilanturi: S-a asigurat aplicarea in teritoriu a metodologiei privind intocmirea, verificarea si centralizarea situatiilor financiare pe anul 2002 la agenti economici si persoane juridice fara scop lucrativ, precum si a raportarii pe semestrul I 2002 la agenti economici; S-a asigurat asistenta de specialitate privind modul de organizare si conducere a contabilitatii in conformitate cu obiectivele ce rezida din Legea nr.82/1991, atat prin organizarea de instruiri cu personalul cu atributii de verificare situatii financiare din cadrul unitatilor fiscale teritoriale cat si prin acordarea de asistenta persoanelor juridice; Astfel, in anul 2003 s-au centralizat: - 4096 situatii financiare pe anul 2002 de la agenti economici si 231 declaratii; 100

- 3606 raportari contabile pe semestrul I 2003 ale agentilor economici si 155 declaratii; - 135 situatii financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop lucrativ. Pentru agentii economici care nu au depus raportari contabile, s-au urmarit masurile de sanctionare luate de unitatile fiscale teritoriale. Astfel, din numarul total de persoane juridice care nu au depus raportarile, un nr.de 311 au fost sanctionate cu avertisment, iar in 338 cazuri s-au aplicat amenzi contraventionale in suma de 1086 mil.lei. Reducerea procentului celor care nu s-au conformat prevederilor legale sa datorat atat radierii din oficiu a societatilor comerciale care nu si-au majorat capitalul social potrivit prevederilor legale conform Legii nr.314/2001, dar si masurilor luate de personalul cu atributii in domeniu atat prin aplicarea masurilor contraventionale, dar si mediatizarii obligatiilor pe care le au contribuabilii. Din datele rezultate din centralizarea situatiilor financiare depuse de agentii economici, principalii indicatori economico-financiari se prezinta astfel: Nr.crt 1 Tabelul nr. 14 U.M. 2002 Rezultatul exercitiului - profit net - pierdere neta 2 3 4 Total creante Total datorii Plati restante total, din care: - furnizori - credite bancare + dobanzi -obligatii restante catre alti creditori - impozite si taxe catre bug.de stat si local --Nr.mediu salariati nr. mld.lei nr. mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei % % % % mld.lei nr. 2,667 492 1,479 1,696 2,533 8,201 4,779 35 24 31 10 422 34,209 2003 2,182 282 1,424 632 3,291 9,639 4,861 42 16 27 14 455 26,011

Graficul nr. 14
26011 1424 282 0 Profit net 3291 9639 4861 2003

34209

2533 1479 492

8201

4779

2002

10000 Pierdere neta

20000 Creante

30000 Datorii

40000 Plati restante

50000

60000

Nr. Mediu salariati

101

S-a efectuat analiza in dinamica a principalilor indicatori economicofinanciari obtinuti prin centralizarea datelor din raportarile contabile, fata de perioadele precedente pe total si forme de proprietate, ramuri si activitati C.A.E.N; S-a verificat si centralizat situatiile financiare ale contribuabililor mari si agentii economici care aplica Standardele de Contabilitate; S-a transmis la Ministerul Finantelor Publice, situatiile financiare anuale pe anul 2001 si raportarea semestriala 2002, centralizate la nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice Ialomita; S-a intocmit si actualizat nomenclatorul agentilor economici pe unitati administrativ teritoriale, impreuna cu serviciul M.I.A.I. si Registrul Comertului si s-a transmis in teritoriu; S-a stabilit necesarul de formulare de raportare pe judet si s-a asigurat procurarea si difuzarea acestora in teritoriu ; S-a asigurat transmiterea la unitatile fiscale teritoriale, respectiv la compartimentele de bilanturi a normelor metodologice si precizarilor emise de Ministerul Finantelor Publice, referitoare la verificarea si centralizarea raportarilor agentilor economici, precum si a altor dispozitii sau masuri pe linia contabilitatii si a asigurat instruirea pe probleme de specialitate a personalului din structura teritoriala a judetului; A urmarit aplicarea reglementarilor in domeniul contabilitatii si s-a preocupat de mbunatatirea pregatirii profesionale prin insusirea noilor acte normative in special Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

b) Pe linia evaluarii veniturilor:

Au organizat si intretinut baza de date statistice privind veniturile bugetului de stat prin elaborarea lunara a balantei de venituri la bugetul de stat pe surse si pe unitati fiscale; Au propus repartizarea pe luni a veniturilor bugetului de stat in functie de termenele legale de plata a impozitelor si taxelor; Au propus repartizarea pe unitatile fiscale teritoriale a sarcinilor de incasare a veniturilor bugetului de stat, urmarindu-se realizarea previziunilor bugetare la nivelul fiecarei unitati fiscale teritoriale; 102

S-au intocmit informari privind gradul de realizare a incasarii veniturilor la bugetul de stat fata de programul transmis de Ministerul Finantelor Publice; Incasarea veniturilor bugetului de stat pe anii 2002 2003, pe surse de venit se prezinta astfel: Tabelul nr. 15 Simbol cont 20.01.01 20.02.01 20.06.01 20.07.01 20.08.01 20.09.01 Denumire venituri Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozitul pe venit Cote si sume def.din imp.venit Alte impozite directe Contributii 2002 124 7 214 -238 22 34 2003 111 3 232 -327 10 38 % 90 43 108 137 45 112 mld

Graficul nr. 15
Gradul de colectare 2002-2003

108

137

112

90

43

45

-327 -238

27,4

111

232

2003

10

124

214

2002

34 22

-400

-300

-200

-100

100

200

300

400

500

600

Impozit pe profit Impozit pe venit Alte impozite directe

Impozit pe salarii Cote i sume def.din impozit pe venit Contribuii

n vederea elaborarii prognozei pe anul 2003, s-au efectuat studii privind 103

evolutia surselor de venit la bugetul de stat pe fiecare sursa cat si in profil teritorial. S-au analizat fenomenele aparute in procesul de executie rezultate din aplicarea legislatiei fiscale de impozite si taxe, precum si impactul aplicarii reformei fiscale in anul 2003 asupra incasarii veniturilor la bugetul de stat; S-au verificat, centralizat si transmis periodic Ministerului Finantelor Publice, situatii cu privire la: - raportul trimestrial asupra incasarii veniturilor bugetului de stat; - s-au furnizat datele necesare serviciului de Analiza, Sinteza, Rapoarte siRelatii cu Mass-media in vederea fundamentarii deciziilor la nivel de Directie Generala; S-au ntocmit si transmis situaii si informri necesare att conducerii cat si altor organisme referitoare la evoluia principalilor indicatori economici obinui din economia judeului, precum si pe linia ncasrii veniturilor bugetului de stat in anul 2003.

CAPITOLUL 5
104

CONCLUZII I PROPUNERI: POLITICA FISCAL DE RELAXARE A FISCALITII ASUPRA AGENILOR ECONOMICI

n perioada de tranziie a rii noastre spre economia de pia, nevoile publice au nregistrat o cretere semnificativ, cnd datorit reformei economice apar multiple dezechilibre sociale i economice care necesit o intervenie sporit a statului, concomitent cu restructurarea sistemului fiscal i amortizarea legislaiei fiscale prezente i viitoare a Romniei cu principiile i procedurile adoptate de membrii Uniunii Europene, ca o condiie important a integrrii economice a rii noastre n Uniune. Politica fiscal a statului este un factor determinant, n sensul c, att executivul ct i legislativul trebuie s stabileasc sistemul fiscal pe care l practic, ct i strategia de urmat n cadrul administraiei fiscale. Ca urmare, se impune de urgen reorganizarea ntregului sistem fiscal pentru a rspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltrii economice, de promovare a investirii n raport cu consumul, precum i de mbuntire general a climatului de afaceri. Se consider c nceputul adevratei reforme a sistemului fiscal, corespunztor exigenelor cerute de economia de pia l-a constituit momentul introducerii taxei pe valoarea adugat (1iulie 1993) i instituirea unui nou sistem de percepere a accizelor la produsele din import i din ar. Totodat, au fost iniiate i promovate acte normative pentru completarea cadrului legislativ al taxei pe valoarea adugat, punndu-se accent pe corelarea acestui impozit cu condiiile concrete de aplicare i de asigurare a unor msuri de protecie social. Adoptarea taxei pe valoarea adugat n practica financiar a Romniei poate fi considerat o premis pentru stimularea disciplinei financiare, a exporturilor i diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic din ntreprinderi, pentru stimularea investiiilor, creterea productivitii muncii i reducerea consumurilor, contribuind la disponibilizarea resurselor din

105

economie, n general pentru mbuntirea activitii economico-financiar a agenilor economici. n ciuda acestor avantaje, se apreciaz c interesul consumatorului este neglijat prin aplicarea unei cote deosebit de mari (19%) pentru condiiile actuale ale economiei romneti. n ultimii ani, sarcina fiscal a agenilor economici a crescut simitor, odat cu introducerea unor contribuii pe care erau obligai s le plteasc pentru constituirea fondurilor sociale extrabugetare, cum sunt: fondul special pentru sntate, fondul de pensii i asigurri sociale pentru agricultori, fondul de risc pentru accidente de munca. Pentru a se obine unele rezultate reale ar trebui eliminate treptat aceste contribuii ce se percep pentru alimentarea fondurilor speciale care cresc costurile i influeneaz presiunea fiscal i modul de luare a deciziilor i de gestionare a fondurilor agenilor economici. n vederea dezvoltrii reformei fiscale i a adaptrii sistemului fiscal la condiiile concrete ale economiei de pia, s-a ncercat, prin Legea impozitelor i taxelor locale, eliminarea discreditrilor dintre societile cu capital de stat i cele cu capital privat, ntre proprietarii de bunuri impozabile care desfoar activiti cu salariaii sau n mod independent. Modificri importante s-au nregistrat i la nivelul taxelor vamale, n conformitate cu obligaiile internaionale asumate de ara noastr n domeniul liberalizrii schimburilor economice externe. Prin reforma fiscal se tinde la mbuntirea structurii impozitelor, n special prin sporirea impozitelor pe venit. n acest scop, impozitul pe profit a fost reglementat ntr-o concepie nou, care reflect rolul prghiilor financiare i fiscale n condiiile tranziiei spre economia de pia. n acelai timp s-a actualizat metodologia de calcul a profitului impozabil i a impozitului pe profit, asigurndu-se corelarea celor dou sisteme de impozitare. Era necesar crearea unui cadru juridic unitar, care s asigure aplicarea principiului reformei fiscale de repartizare echitabil a sarcinii fiscale asupra tuturor agenilor economici, adic acetia s participe la formarea resurselor financiare i fiscale ale statului n raport cu mrimea profitului obinut de fiecare parte. S-au prevzut i unele reduceri de impozit pe profit la activitatea de export i reduceri de impozit la profitul reinvestit, pentru a stimula activitatea de export i cea de investiii. Se apreciaz, ns, c introducerea cotei de impozit pe profit de 1,5% pentru microntreprinderi poate contribui la dezvoltarea economic pe ansamblu i sectorial, fiind stimulativ pentru restructurare i modernizare tehnologic. De 106

asemenea, se consider c anularea scutirilor temporare de impozit pe profit s-a produs prematur, ntreprinderile din ara noastr neatingnd un nivel de dezvoltare care s justifice o asemenea msur. n cadrul reformei sistemului fiscal pot fi evideniate i msurile luate pentru: realizarea programului referitor la sistemul de gestiune a dosarelor fiscale; reglementarea instituiei creditului ipotecar; modificarea unor prevederi legale, n sensul acceptrii compensrilor reciproce a plilor restante ntre marile regii (companii naionale i Ministerul Finanelor); reglementarea fuziunii, lichidrii i divizrii societilor comerciale; modificarea reglementrilor privind procedura de ntocmire i depunere a declaraiilor de impozite i taxe; urmrirea i evidenierea concret a vnzrilor de bunuri ctre populaie prin constituirea obligaiei agenilor economici pltitori de taxa pe valoarea adugat de a emite bonuri fiscale utiliznd aparate de marcat electronice fiscale; cuantificarea i completarea prevederilor privind regimul accizelor, a taxei pe valoarea adugat i a altor impozite indirecte; perfecionarea sistemului de marcare pentru igarete, produse din tutun i buturi alcoolice din import penrtu transformarea marcajelor cu caracter de control n marcaje cu caracter fiscal; totodat s-a stabilit obligativitatea importatorilor de astfel de produse, ca la achiziionarea marcajelor s plteasc anticipat i accizele aferente mrfurilor ce urmeaz s fie importate; adoptarea de reglementri privind impozitele i taxele locale prin stabilirea unui nou sistem de impozitare pentru cldiri, terenuri i alte bunuri, mai buna cunoatere a bazei impozabile i intensificarea aciunilor ndreptate spre ncasarea veniturilor. Este necesar ca politica fiscal s stimuleze dezvoltarea sectorului privat ca efect al diminurii sarcinii fiscale, acesta fiind singurul mijloc prin care se prevede creterea investiiilor n sectorul privat, formarea de noi locuri de munc i sporirea resurselor pentru dezvoltare i protecie social. Printr-o politic fiscal care s nu fie ndreptat ctre continua cretere a impozitelor, ci spre lrgirea bazei de impozitare se poate realiza o sporire a veniturilor publice i a rentabilitii. Astfel, utilizarea impozitelor i taxelor ca prghii de influenare a comportamentului macroeconomic, poate conduce la relansarea economiei. Totodat, se poate spune c actualul sistem fiscal apas inechitabil asupra diferitelor categorii sociale i nu stimuleaz investiiile care necesit calificare superioar, crend mijloace de diminuare a veniturilor supuse impozitrii.

107

Pentru a se obine unele efecte reale este necesar asigurarea unei stabiliti a sistemului fiscal. Frecventele modificri i completri ce se aduc reglementrilor fiscale creaz dificulti n aprecierea corect i aplicarea unitar a legislaiei ficale. De asemenea, se apreciaz ca necesare creterea transparenei sistemului fiscal i asigurarea unei baze stabile de impozitare. n acest context, este necesar continuarea eforturilor n urmtoarele direcii: creterea transparenei sistemului fiscal; diminuarea discriminrilor i exceptrii de la plata impozitelor indirecte i a taxelor; asigurarea unei baze stabile de impozitare; reducerea taxelor vamale i uniformizarea tarifului vamal n conformitate cu acordurile internaionale ale Romniei; perfecionarea sistemului de administrare a colectrii de taxe i impozite i reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregtirea adoptrii i aplicrii acquis-ului comunitar n privina administrrii taxei pe valoarea adugat i a accizelor); reducerea i prevenirea evaziunii fiscale. Toate aceste msuri care s-au luat i se vor mai lua n cadrul reformei fiscale au scopul de a oferi liantul procesului de reform economico-social i s asigure n perspectiv scopurile de cretere a exporturilor, de limitare a inflaiei, de accelerare a procesului de privatizare i restructurare i de reducere a fluctuaiilor i a instabilitii economice.

BIBLIOGRAFIE

1. M.Adochitei si colectivul

-Finantele intreprinderii , Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1998 ; 108

2. M.Boulescu M.Ghita 3. I. Condor per4. Brezeanu P. Editura 5.Gavrila T. 6. Juravle V. 7. Juravle V. Tatu L. 8. Mosteanu T. 1999; 9. Nistoreanu V. 10. V.Raileanu, L. Olimid A.Stoian I.Nisulescu 11. I.Stancu Economica,Bucuresti,2000; 12. Vintila G.

-Control financiar , Editura Eficient, Bucuresti,1997 ; -Impozitele,taxele si contributiile datorate de soanele juridice , Editura economica, 2000; Fiscalitate Concepte, Metode, Practici, economica, Bucuresti, 1999 ; Economia si gestiunea intreprinderii,Editura Era Bucuresti, 1998; Metode si tehnici fiscale ,Editura Rolcris, Bucuresti, 2000 ; Fiscalitatea aplicata in economie, Editura Rolcris, Bucuresti, 2001; Reforma sistemului fiscal din Romania Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti Finante si gestiunea financiara, Editura Era, Bucuresti, 2002 ; - Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1995 ; - Finantele intreprinderilor.Analiza si gestiune financiara, Editura Gestiunea financiara a intreprinderii Ed. Didactica si Petagogica, Bucuresti, 2001;

13. Voicu M.V. Voicu U. 14.*** nr.785/11.12.2001; 15.*** nr.643/2002;

Finante publice , Editura Era, 2002, curs si caiet seminar; - Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 744/2001,publicata in M.O. -Legea bugetului de stat pe anul 2003

109

16.*** 507/2003, 17.*** 18.*** privind 19.*** in

- Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. publicata in M.O. nr.853/02.12.2003; -Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, in M.O. nr.126/17.11.1990; -O.G. nr.7/2001,actualizata pina la 2003, impozitul pe venit; -Legea nr.493/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,publicata M.O. nr.543/25.07.2002;

20.*** locale 21.*** alte M.O.nr.140/01.04.02 22.*** profit, 23.*** instructiunilor pe

-O.G. nr.36/2002 privind impozitele si taxele publicata in M.O.nr. 92/02.02.2002; -Legea nr.19/2002 privind sistemul de pensii si asigurari sociale, publicata in - Legea nr.414/2002 privind impozitul pe publicata in M.O. nr.456/27.06.2002; - H.G. nr.859/2002 pt. aprobarea privind metodologia de calcul a impozitului profit,publicata in M.O. nr.640.29.08.2002;

24.*** 25.*** procedu-

- Legea 571/2003, privind Codul Fiscal; -Ordonanta nr. 92/2003, privind codul de ra fiscala.

110