Mihai-Tiberiu LATES METODA ELEMENTELOR FINITE Aplicatii EDITURA UNIVERSITAT TRANSILVANIA Brasov — 2008©2008 EDITURA UNIVERSITA TI TRANSILVANIA BRASOV Adresa: 500030 Bragov, B-dul Eroilor, Nr. 9 ae é 2 3 Tel/Fax :0268 - 47 53 48 E-mail : editura@unitbv.ro iz 319088 | Tiparit la: ‘Tipografia Universititii "Transilvania” din in Brasov B-dul Eroilor 9 a: tel/fax: 0268 47 53 48 Toate drepturile rezervate Editurii acreditati de CNCSIS Adresa nr.1615 din 29 mai 2002 Referengi stiintifici: Prof. univ. dr. ing. Aurel SULA Prof. dr. ing. Dorin DIACONESCU Coperta: Raluca Septimia LATES ‘Tehnoredactare: Conf. dr. ing. Mihai ‘Tiberiu LATES Descriere CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici LATES, MIHAT Metoda elementelor finite in inginerie : apticatii / Mihai Tiberiu Lates, Gheorghe -Leonte Mogan. - Brasov : Editura Universitatii "Transilvania", 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-635-659-9 ce LIINIITI BIBLIOTECA UNIVERSITATH TEHNICE (GHEORGHE ASACHT" DIN IASIPREFATA Procesul de proiectare moderna este un proces complex care presupune, printre altele, utilizarea metodelor de modelare si analizA care au la baza utilizarea softurilor performante. Metoda clementelor finite oferd solufii pentru problemele in vederea identificarii campurilor de vatiajie a —tensiunilor si deplasarilor, in principal Problemele de tip identificare campuri oferd o distribusie spafiala a variabilelor —_dependente, modelarea —matematich «=a distributiilor si dependenjelor flind realizat’ prin ecuafii diferentiale si expresii ce contin integrate. Utilizénd metoda elementelor finite (MEF) mediile continue, cu un numér infinit de grade de Fig. 1 libertate, se aproximeaza cu medii discrete, cu un numar finit de grade de libertate, fiind reuniunea unor subdomeni numite elemente finite (denumire ce sti la mai mici, baza metodei) ~ figura 1 Operatia de elegere a numarului si tipului de elemente finite, coroboraté. cu impartirea domeniului intr-un numar de elemente finite, se numeste discretizare. Prima utilizare a principiului- metodei elementelor finite (Para nominalizarea inst a termenilor specifici) a fost realizata de Fie.2 Arhimede (cca. 250 i. Hristos) in vederea determinarii valorii num@rutui x, prin aproximarea cercului printr-un poligon regulat inscris in cere (figura 2). inceputurile utilizarii metodei elementelor finite, prin menfi metodeii, sunt greu de stabilit deoarece conceptele de bazii ale metode’ bine de 150 de ani. area expresii a denumirii au fost utilizate de mai a ee4 Metoda elementelor finite. Aplicafii Termenul de element finit a fost utilizat pentru prima oar in 1960, de catre Clough. La inceputul anilor 1960 inginerii utilizau metoda in vederea identifei8rii solujiilor aproximative pentru problemele de analiza a tensiunilor, a curgerii fluidelor, a transferului de caldura ete. Prima carte avand ca tematicd metoda elementelor finite a fost sctis’i in 1967 de catre Zienkieviez si Chung. intre 1960 si 1970 metoda a fost aplicati in probleme diverse de inginerie. Anii 70 au marcat dezvoltarea metodelor in matematic elemente finite noi, specializate. Softurile comerciale dezvoltate in anii *70 se referd, in principal, la: ABAQUS, ADINA, ANSYS, MARK, PAFEC; astizi softurile specializate care utilizeazd metoda elementelor finite sunt, in principal: NASTRAN, ANSYS, COSMOS, CATIA, PATRAN ete. Principalele avantaje ale metodei elementelor finite se refer, in principal, la: conducand la dezvoltarea unor ~ permite modelarea domeniilor cu geometrie complex’ ~ ofera facilitagi de modelare si rezolvare a problemelor ingineresti din diverse domenii (analiza staticd: analiza modurilor si frecvenfelor de vibratie; analiza fenomenelor tranzitorii; analiza neliniard; analiza transferului de céldura; analiza curgerii fluidelor); ~ permite modelarea unui sistem complex de incdrciri (sarcini concentrate; sarcini buite; sarcini constante; sarcini variabile in timp; forte; momente: presiuni; accelerafii; deplasari impuse; cdimpuri de temperatura); = ofera posibilitatea modelirii materialelor omogene, izotrope, neomogene, anizotrope: + prin utilizarea unor elemente finite speciale, se pot modela: contacte; arcuri; mase inerfiale ete. Apropicrea cantitativa si calitativl de realitate a solutiei oferite de catre metoda elementelor finite depinde ins’, in foarte mare masura, de capacititile de modelare si rezolvare oferite de softul utilizat si, nu in ultimul rand, de abilitatile si experienja in domeniu a utilizatorului. Analiza cu MEF este un proces complex, care presupune parcurgerea unor etape bine conturate, La intocmirea modelului de analizi, se tine seama de faptul cd forma si dimensiunile modelului influenjeazs precizia gi timpul de analiza. in acest sens, pentru o problema dati, exista mai multe variante de modele de analiza, realizate de utilizator (proiectant) fn etapa de preprocesare se realizeazi deserierea modelului geometric al problemei si modelarea cu elemente finite, etapa care cuprinde: modelarea caracteristicilor materialului: alegerea elementelor finite si introducerea proprietatilor; generarea structurii de elemente finite; introducerea conditiilor limit - restricfii; introducerea incdredtilor. Etapa de preprocesare se incheie cu procesul de verificare a modelului creat. Analiza si rezolvarea modelului cu elemente finite presupune, initial, setarea parametrilor de rezolvare, iar apoi lansarea in executie si analiza mesajelor de informare referitoare la erori si mesaje de avertizare, Postprocesarea este etapa in care se realizeazi vizualizarea stirilor si va parametrilor (starea deformati; starea animati; cémpuri de variajie a tensiunilor gi atiilorPrefata 5 deformatiilor; grafice; sectiuni; listare parametrii), Etapa finala a postprocesarii presupune studiul parametrilor in vederea optimizarii, Analiza cu MEF a elementelor sistemelor mecanice ocupa un loc important in procesul de proiectare moderna, fiind una din modalitafile de identificare a cAmpurilor de deformafii si tensiuni din clementele sistemelor mecanice. Pe baza rezultatelor objinute se pot trage conchuzii interesante in ceea ce priveste posibilitajile de optimizare a formei si dimensiunilor elementelor proiectate, din punct de vedere al asiguratii unor cerinje legate de marimea si distributia tensiunilor si deformatiilor, a modurilor gi frecventelor proprii de vibrafie etc Prezenta lucrare are ca principal obiectiv, crearea de aptitudini in vederea proiectarii unor i ansamble cu destinafie concreta, in acord cu cerinfele impuse piese, structuri, subansamble de reglementrile najionale si europene referitoare la asigurarea calitatii si a protectici mediului, in contextul noilor concepte de dezvoltare durabila; nu in ultimul rand luerarea isi impune sA asigure o buna pregittire a studenilor in vederea utilizarii modulului de analiza metoda elementelor finite a softului CATIA, finind seama si de solicitirile impuse de piata muneii Tindnd seama de domeniile de specializare existente, prezenta Iucrare se adreseazt studentilor si specialistilor din domeniile: inginerie mecanicd; inginerie industrialé; ingineria gineria valorificdtii deseurilor; ingineria protectici sistemelor de energii regenerabile; mediului; ingineria transporturilor; robotict si mecatronici; inginerie fizicd: inginerie aerospafial&; ingineria constructiilor. Lucrarea cuprinde, de fapt,trei parti, si anume: - in partea introductiva se evidentiaz’ obiectul si importanfa disciplinei in pregatirea studenfilor, un scurt istoric al dezvoltarii metodei clementelor finite, precum si confinutul si modul de structurare a diferitelor capitole ale lucraii; - in primul capitol se prezinta generalitati specifice modulului de analiza ou metoda elementelor finite a softului CATIA, cu detalierea comenzilor si meniurilor specifice: - cea de a treia parte cuprinde 14 aplicafii concrete in care sunt analizate structuri geometrice simple sau complexe, in domeniul: analizei statice, analizei modurilor gi frecvenjelor proprii de vibratie si in domeniul analizei cmputilor termice. Fiecare aplicatie prezentat& detaliat curpinde: 0 parte in care este deseris aplicafia; un subcapitol in care este prezentatd etapa de preprocesare a modelului (descrierea domeniului geometric, modelarea materialului, modelarea eu elemente finite, modelarea incarcirilor si a restricfiilor); un subcapitol ce cuprinde detalii referitoare la verificarea si rezolvarea modelului; un punet in care sunt prezentate rezultatele, in etapa postprocesarii; concluzii utile desprinse din analiza rezultatelor obtinute * Autorul multumeste referengilor stiintific, domnul prof.univ.dr.ing. Aurel Jula si domnul prof univ.dr.ing. Dorin Valentin Diaconescu, pentru observasiile utile si sprijinul permanent, necesare elabordirii prezentei tucrari Autorul multumeste domnului prof uniy dr.ing, Gheorghe Leonte Mogan pentru inijierea in tainele Metodei Elementelor Finite.